Subiecte Histo Anul 1 Sem2 2

Subiecte histologie an II sem II-Morintale Alexandru, grupa 14
1. Structura cortexului cerebral

Incepand de la suprafata spre profunzimea emisferelor cerebrale, fara a fi net delimitate intre ele,
acestea sunt:
a) stratul molecular sau plexiform

- este situat imediat sub meninge si este sarac in celule nervoase, dar bogat in prelungiri
dendritice si axonice apartinand neuronilor din straturile subiacente
- are functie de asociatie
- aici sunt prezente celule piriforme Cajal, neuroni fuziformi si neuroni Golgi II
b) stratul granular extern

- este mult mai bogat in neuroni decat stratul supraiacent
- este format din celule granulare mici, in special neuroni tip Golgi II, celule Martinotti cu
axon ascendent si neuroni piramidali mici si mijlocii
- are functie de asociatie
c) stratul piramidal extern

- este format preponderent din celule piramidale mici si mijlocii
- dendritele celulelor piramidale se indreapta spre suprafata scoartei cerebrale, iar axonul
se indreapta spre substanta alba a emisferelor cerebrale
- are functie motorie
d) stratul granular intern

- prezinta o mare densitate de neuroni granulari de dimensiuni medii
- are functie receptoare
e) stratul piramidal intern

- contine preponderent celule de aspect piramidal mici, mijlocii si mari(celule Betz)
- acesta se mai numeste si patura ganglionara
- are functie motorie
f) stratul polimorf
- este format dintr-un amestec de celule variate ca dimensiuni si forme(piramidale mici,
celule granulare, celule fuziforme, celule stelate)
- are functie de asociatie, fiind bogat in fibre nervoase
2. Nervul periferic. Structura histologica

Nervul este constituit din fibre nervoase mielinice si amielinice grupate in fascicule.
Dupa prezenta sau absenta tecii de mielina, fibrele nervoase periferice se clasifica in:
a) Fibre nervoase cu mielina

- sunt formate de axonii neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei si ai
neuronilor motori ai nervilor cranieni, axonii neuronilor vegetativi
preganglionari(simpatici si parasimpatici) si dendrita neuronilor pseudounipolari din
ganglionii spinali
- in jurul acestor prelungiri se evidentiaza prezenta tecii de mielina, cu grosimi variabile
- pe sectiune longitudinala, teaca de mielina formeaza un tub discontinuu in jurul
axonului, acest tub fiind intrerupt din loc in loc de strangulatiile Ranvier.
- teaca de mielina este bogata in fosfolipide, si de aceea se coloreaza slab in coloratiile
uzuale
- la periferia tecii de mielina se afla celulele Schwann, care sintetizeaza teaca de mielina,
hranesc prelungirea neuronala si fagociteaza resturile neuronale
- teaca Henle este reprezentata de o lama fina de tesut conjunctiv ce se gaseste la
exteriorul celulelor Schwann, invelind fara intrerupere prelungirea neuronala
- fibrele nervoase se organizeaza in fascicole, in jurul carora se afla endonervul. Acesta
este format din fibre de colagen, fibre elastice, fibre de reticulina, fibroblaste si
capilare sangvine
- perinervul este o teaca conjunctiva ce se continua la suprafata cu epinervul. Acesta este
alcatuit din fibre de colagen, fibrocite, histiocite, adipocite, vase sangvine si limfatice
- epinervul este o structura conjunctiva ce delimiteaza nervul la periferie. Acesta este
alcatuit din fibre de colagen grosiere organizate in fascicole, fibre elastice, numeroase
fibroblaste, vase limfatice si sangvine
b) Fibre nervoase amielinice

- se mai numesc si fibre Remack
- sunt formate din axonii unor neuroni somatice
- cele mai reprezentante fibre nervoase amielinice fibrele vegetative postganglionare
simpatice si parasimpatice
- aceste fibre sunt formate dintr-o succesiune de celule Schwann
- fibrele nervoase amielinice NU prezinta teaca de mielina, de aceea depolarizarea se face
lent, din aproape in aproape
3. Plexurile coroide
- plexurile coroide sunt structuri specializate ale sistemului nervos central, responsabile de
producere lichidului cefalorahidian
- sunt localizate in antrul ventriculilor laterali, in cornul temporal, pe tavanul ventriculului III, pe
tavanul si recesurile laterale ale ventriculului IV
- sunt considerate a fi proeminente apartinand piamaterului, care patrund in interiorul sistemului

ventricular al nevraxului
- din punct de vedere structural, plexurile coroide sunt formate din stroma si un epiteliu de
acoperire
Stroma
- contine un dispozitiv capilar bine dezvoltat
- capilarele sanguine sunt formate dintr-un endoteliu continuu, asezat pe o membrana bazala
continua
- celulele endotelale sunt jonctionate strans intre ele si prezinta numeroase fenestratii
Epiteliul
- este un epiteliu simplu cubic
- celulele sale se sprijina cu polul bazal pe membrana bazala
- la polul apical celulele prezinta numerosi microvili si uneori si cili
- pe fetele laterale ale polului apical exista numeroase dispozitive jonctionale stranse care nu
permit trecere unor substante din LCR in structura plexurile coroide sau in vasele sanguine
subiacente
4. Scoarta cerebeloasa
- este formata din parenchim si stroma
- parenchimul este alcatuit din totalitate celulelor nervoase si a prelungirilor
- stroma este constituita din celulele nevroglice, vase sanguine si fine septuri de tesut conjunctiv
- neuronii prezenti in scoarta cerebeloasa sunt reprezentati de:
a) Celulele Purkinje
- sunt celule caracteristice scoartei cerebeloase
- sunt neuroni piriformi, multipolari, de dimensiuni mari
- neuroplasma este bogata in organite citoplasmatice, iar nucleul este mare, hipocrom si
nucleolat
b) Celulele granulare
- sunt printre cele mai mici celule din organism
- sunt neuroni multipolari, de forma rotunda sau ovalara
- neuroplasma este redusa, nucleul mare si hipercrom
c) Celulele stelate
- sunt celule multipolare, prezente mi ales in partea superficiala a scoartei cerebeloase
- au functie asociativa
- prezinta dendrite putine, scurte, paralele cu suprafata scoartei cerebeloase
- o astfel de elula realizeaza sinapse axo-somatice si axo-axonice cu cel putin 10 celule

Purkinje
d) Celulele tip Golgi I
- sunt celule cu axon lung, care ies din scoarta cerebeloasa
- sunt celule cu functie de asociatie
Scoarta cerebeloasa prezinta 3 straturi bine delimitate
Stratul molecular
- este bine dezvoltat
- contine numeroase dendrite provenite de la celulele Purkinje
Stratul celulelor Purkinje
- se mai numeste si stratul ganglionar si este format dintr-un singur rand de celule
Purkinje
- dendridetele acestor celule urca si se arborizeaza puternic in stratul molecular unde fac
sinapsa cu axonii celulelor granulare, iar axonul coboara prin stratul granul in substanta
alba si face sinapsa cu neuronii nucleului dintat
Stratul granular
- este constituit dintr-un numar foarte mare de neuroni granulari
- dendritele acestora formeaza o sinapsa speciala, numita ’’glomerul cerebelos’’
- axonul urca pana in statul molecular unde se bifurca si face sinapsa cu dendritele
celulelor Purkinje
5. Meningele
Organele sistemului nervos central sunt invelite de 3 membrane conjunctive concentrice care
formeaza meningele.
Ele au functie de protectie si sustinere mecanica, trofica si de aparare.
De la exterior spre interior, acestea sunt:
a) Dura mater:
- se mai numeste pahimeninge sau membrana externa
- este groasa, dura, inextensibila si formata din tesut conjunctiv dens lamelar, bogat in
fibre de colagen, printre care se gasesc fibrocite, filete, terminatii nervoase si vase
sanguine
- fata sa externa adera in portiunea cefalica de oasele cutiei cranieine, iar in portiunea
rahidiana este separata de structurile canalului vertrebral prin spatiul epidural
- fata sa interna este tapetata de un epiteliu simplu, turtit, endoteliform
- intre dura mater si arahnoida se gaseste spatiul subdural
- contine sinusurile venoase si arterele meningeale
b) Arahnoida
- este o foita conjunctiva foarte subtire, ca o panza de păianjen
- este avasculara, tapetata pe ambele fete de un epiteliu simplu turtit ce contine fine
fibre colagene si fibre elastice
- arahnoida trimite fine septuri conjuntive spre piamater care septeaza spatiul
subarahnoidian prin care circula lichidiul cefalorahidian
- arahnoida trece ca o pnte peste santurile substantei nervoase, atat la nivel medular cat
si cerebral
c) Pia mater
- este membrana interna a meningelui
- este o structura vasculara fina care adera la suprafata organelor nervoase
- este formata din fibre elastice si fibre colagene foarte subtiri si numeroase vase de
sange
6. Bariera hemato-encefalica
Bariera hemato-encefalica este o structura functionala care nu permite anumitor substnte chimice,
anumitor toxine microbiene sau anumitor antibiotice sa treaca din vasele sanguine in sistemul
nervos.
Are rolul de a mentine constanta compozitia mediului intern intranevraxial, deoarece sistemul
nervos trebuie ferit de fluctuatiile fiziologice sau patologice care apar in alte organe si chiar si in
sange.
Mentinerea homeostaziei la nivelul SNC-ului este o conditie indispensabila pentru pastrarea

excitabilitatii si conductibilitatii neuronale.
Principala structura histologica care indeplineste functia de bariera este endoteliul capilarelor
cerebrale. Endoteliul capilarelor cerebrale este format din celule pavimentoase jonctionate intre ele
prin zonule ocludens. Peretele capilarelor este dublat spre tesutul nervos de numeroase podocite
astrocitare care formeaza o teaca pericapilara.
Bariera hemato-encefalica prezinta o permeabilitate selectiva. Moleculele liposolubile(alcool,

nicotina, cloramfenicolul) strabat cu usurinta bariera, iar cele hidrosolubile strabat greu sau deloc
aceasta bariera. Unele substante hidrosolubile strabat aceasta bariera, precum glucoza si
aminoacizii, molecule absolut necesare pentru hranicerea celulei nervoase.
7. Ganglionii spinali
Ganglionii spinali sau rahidieni prezinta urmatoarele structuri histologice:
- O capsula conjunctiva fibroasa, la exterior
- O zona corticala
- O zona axiala
Capsula
- este o structura conjunctiva, fibroasa, formata din fibre de colagen dispuse in lamele
printre care se afla rare fibre de reticulina si fibrocite
- din capsula se desprind fine septuri conjunctive care patrund si se ramifica in interiorul
ganglionului, constituind stroma conjunctiva cu rol de suport pentru celulele si fibrele
nervoase
Zona corticala
- este dispusa imediat sub capsula
- este alcatuita dintr-o aglomerare de neuroni si celule nevroglice
- in zona corticala se intalnesc doua tipuri de neuroni: neuroni pseudounipolari
somatosenzitivi si neuroni pseudouniplari viscerosenzitivi
- din punct de vedere structural, acesti neuroni nu difera de alte celule nervoase, dar din
punct de vedere functional acestia nu realizeaza nicio sinapsa pe suprafata corpului neuronal
- in jurul neuronilor se gaseste nevroglia satelita perineuronala si nevroglia Schwann cu rol
in izolarea pericarionului si rol trofic
Zona axiala
- ocupa partea centrala a ganglionului si este constituit din fibre nervoase aferente si
eferente, mielinice si mici insule de neuroni
8. Ganglionii vegetativi
- sunt formati din grupari de neuroni situati pe traseul nervilor vegetativi
- indiferent ca sunt simpatici sau parasimpatici, ganglionii vegetativi sunt alcatuiti din stroma si
parenchim
Stroma
- este reprezentata la periferia ganglionului de o capsula fibroasa, care trimite in interior
septuri conjunctive ce contin capilare sanguine ce se distribuie in tot ganglionul
Parenchimul
- este reprezentat de:
a) neuroni mari, stelati, multipolari, visceroefectori si neuroni mici, rotunzi,
viscerosenzitivi
b) fibre nervoasa mielinice si amielinice
c) nevroglie satelita perineuronala
- elementele parenchimului nu se mai distribuie intr-o zona corticala si o zona axiala, corpii
neuronali fiind dispusi sub forma unor insule mai mari sau mai mici printre fasciculele
conjunctive si fasciculele de fibre axonale mielinice si amielinice
- celulele satelite perineuronale invelesc ca o capsula fiecare pericarion si-l izoleaza de tesutul
conjunctiv
- neuronii vegetativi sunt neuroni multipolari, cu diametrul de la 15 la 60 de microni, prezinta
numeroase dendrite si un singur axon care se distribuie organelor efectoare
- in ganglionii vegetativi se pot gasi celule cu functie endocrina, secretoare de
catecolamine(adrenalina si noradrenalina)
9. Adenohipofiza-celulele acidofile
1. Celulele somatotrope
- sunt cele mai numeroase celule ale adenohipofizei
- acestea reprezinta pana la 50% din parenchimul glandular
- se mai numesc si celule oranjofile, datorita capacitatii granulelor de a se colora intens cu
orange G din coloratia policroma Herlant
- aceste se gasesc in numar mai mare in zonele laterale ale lobului anterior
- sunt celule poliedrice, cu diametrul de 15-20 microni, ce contin numeroase granule, cu
nucleu voluminos si nucleolat
- citoplasma contine cantitati mari de reticul endoplasmic rugos, cisterne golgiene,
organite care participa la sinteza hormonului somatotrop(STH)
- celulele somatotrope secreta STH-ul sau hormonul de crestere, o holoproteina ce
actioneaza asupra tuturor celulelor din organism, regland sintezele proteice avand un
efect remarcabil asupra cresterii osoase
2. Celulele prolatinice
- contin in citoplasma granule ce se coloreaza intens in rosu-carmin cu eritrozina, de
aceea se mai numesc si celule eritrozinice
- se gasesc in numar mai mare in zonele laterale ale lobului anterior, raspandite difuz
printre alte tipuri de celule
- celulele prolactinice sunt bogate in lizozomi care degradeaza excesul de granule si
regleaza secretia de hormoni
- nucleul si nucleolii sunt voluminosi la femeia gravida si in lactatie

- hormonul secretat, prolactina este continuta in granule si provoaca secretia lactata a
glandei mamare
10. Adenohipofiza-celulele bazofile
1. Celulele corticotrope
- sunt localizate preponderent in cordoanele centrale ale lobului anterior
- sunt bogate in granule, sunt celule bazofile
- se coloreaza intens in albastru cu albastru de anilina
- sunt celule voluminoase, PAS-pozitive, ceea ce tradeaza bogatia in substante
glicoproteice
- nucleul este mare, normocrom si nucleolat
- citoplasma contine numeroase filamente de citokeratina situate perinuclear
- granulele de secretie din citoplasma prezinta forme variate si contin ACTH
- cu inaintarea in varsta, celulele corticotrope se incarca cu vacuole de lipide, ceea ce
corespunde unui declin al activitatii secretorii
2. Celulele tireotrope
- reprezinta circa 5% din celulele bazofile
- au granule de secretie mici, PAS-pozitive, colorabile in albastru cobalt cu albastru
alcian
- granulele sunt mai rare decat celalalte tipuri de celule si sunt dispuse periferic
- TSH-ul este o glicoproteina ce controleaza dezvoltarea tiroidei, precum si sinteza si
eliberarea hormonilor tiroidieni
3. Celulele gonadotrope
- sunt celule bazofile, PAS pozitive, colorate in albastru-violet
- se dispun de-a lungul membranei bazale care delimiteaza cordonul de celule sau se
dispun sub forma de gramezi pericapilar
- acestea sunt mai numeroase in partea mediana a glandei si in lobul tuberal
- granulele de secretie sunt voluminoase, dar exista si o populatie celulara cu granule mici,
prezente mai ales la sexul masculin
- celulele gonadotrope secreta doi hormoni: FSH si LH
- FSH-ul si LH-ul sunt doi hormoni glicoproteici ce stimuleaza functiile exocrine si
endocrine ale aparatului genital feminin si masculin
11. Neurohipofiza-structura histologica

- este alcatuita din prelungirile neuronale ale unor neuroni situati in hipotalamus, in nucleii
paraventriculari si supraoptici
- este alcatuita din eminenta mediana, tija hipofizara, lob posterior

Eminenta mediana
- are structura histologica asemanatoare cu cea a lobului posterior

- este formata din axoni ai unor neuroni hipotalamici, celule gliale si tesut conjunctiv bogat
vascularizat
- axonii din eminenta mediana se clasifica in 3 categorii:
a) axoni ai neuronilor din nucleii supraoptici si paraventriculari, mai putin numerosi si
care transporta ocitocina si vasopresina
b) axoni ai neuronilor din nucleii mijlocii ai hipotalamusului care contin vezicule dense la
fluxul de electroni
c) axoni ai neuronilor din alti nuclei hipotalamici care contin vezicule clare
Tija hipofizara
- este formata din fibrele nervoase ale tractului hipotalamo-hipofizar care au pericarionii in
nucleii paraventriculari si supraoptici
- aceste fibre nervoasa transporta vasopresina si ocitocina
Lobul posterior
- este format din prelungirile axonice amielinice ale neuronilor paraventriculari si

supraoptici, celule gliale si putin tesut conjunctiv bogat in capilare sanguine
- axonii prezinta zone mai dilatate si zone mai inguste si contin mitocondrii, neurotubuli,
reticul endoplasmic neted si granule de secretie
- granulele de secretie migreaza de-a lungul axonilor pana la nivelul terminatiilor butonate, si
se acumuleaza formand ingramadiri de forma rotunda sau ovalara cunoscute sub numele
de corpii Herring
- aceste granule de secretie contin doi hormoni: vasopresina si ocitocina
Celulele gliale din neurohipofiza sunt repzentte de macrogliile fibroase ale caror prelungiri
se dispun in jurul capilarelor sanguine si in jurul axonilor, avand rol de sustinere.
Hipofiza mai contine o serie de celule in numar foarte mare, de forma variata(stelata,
rotunda,ovala), numite pituicite. Acestea pot fi micropituicite sau macropituicite.
Pituicitele mari prezinta o citoplasma bogata in mitocondrii, aparat reticular Golgi, lizozomi
si au un metabolism activ intervenind in procesele secretorii. De asemenea, acestea mai au
rol in fagocitarea resturilor axonale si neuronale si distrugerea excesului de hormoni
neurohipofizari.
Stroma neurohipofizei
- este slab reprezentata
- este formata din fine fibre de colagen si reticulina, putina substanta fundamentala dispusa
perivascular
- cele mai bine dezvoltate elemente sunt vasele sanguine, care se anastomozeaza si formeaza
in parenchimul hipofizar o bogata retea capilara
- capilarele din neurohipofiza sunt capilare de tip fenestrat, cu endoteliu continuu, dispus pe
o membrana bazala subtire si continua
12. Tiroida-parenchimul glandular

- reprezinta componenta majora a glandei si este format din totalitatea structurilor epiteliale:
foliculi tiroidieni si celule interfoliculare
Foliculii tiroidieni
- constituie forma preponderenta de organizare a parenchimului tiroidian

- sunt unitatile morfofunctionale ale parenchimului tiroidian
- apar la microscopul optic ca formatiuni sferice, ovalare sau poligonale, cu diametrul de la
0,1 la 1 mm
- sunt formati dintr-un singur rand de celule epiteliale, cubice, ce delimiteaza o caviatate
plina cu o substanta gelatinoasa denumita coloid tiroidian
- celulele epiteliale se spirjina cu polul bazal pe o membrana bazala continuu, subtire, formata
din fibre de reticulina si glicozaminoglicani
- dimensiunile foliculilor variaza in functie de varsta individului, de starea functionala si de
pozitia topografica
- epiteliul tiroidian este format din doua tipuri de celule: celule foliculare sau
tireocitele(celule principale) si celulele parafoliculare sau celulele C(celule clare)
a) Celulele principale sau tireocitele

- sunt cele mai numeroase
- au forma cubica, cu nucleu rotund, normocrom, nucleolat si dispus central
- citoplasma este bazofila, bogata in organite celulare, cu raspandire neuniforma
- sunt celule cu dubla polaritate, prin polul apical eliberand mici picaturi de secretie in folicul
iar prin polul bazal trimite in mediul intern hormonul resorbit din coloid
- plasmalema polului apical prezinta expansiuni digitiforme si numerosi microvili
- la polul bazal, citoplasma prezinta numeroase mitocondrii si cisterne apartinand reticulului
endoplasmic rugos
- celulele foliculare sunt asezate intr-un singur rand, sunt jonctionate intre ele si delimiteaza
cavitatea foliculara plina cu coloid tiroidian
- coloidul tiroidian are un aspect vascos, putand fi acidofil sau bazofil in functie de starea
fiziologica sau patologica a glandei
- tireocitele secreta triiodtironina si tetraiodtironina(tiroxina)
b) Celulele parafoliculare sau celulele C

- isi au originea in crestele neurale si apartin sistemului endocrin difuz
- sunt celule globuloase, cu citoplasma slab colorata, cu nucleu mare, veziculos si putin
excentric
- celulele parafoliculare sunt raspandite difuz printre celulele principale ale epiteliului
tiroidian, neparticipand la delimtarea lumenului
- in citoplasma se gasesc dispersate granule ce contin calcitonina(tirocalcitonina), produsul
de secretie al celulelor parafoliculare
c) Celulele interfoliculare
- se gasesc dispuse printre foliculii tiroidieni
- acestea se pot gasi izolat(celule Weber) sau grupate in jurul vaselor sanguine(insule
Wolfler)
13. Paratiroidele-structura histologica

Din punct de vedere histologic, glandele paratiroide sunt formate din parenchim si stroma.
Stroma
- este saraca, comparativ cu paranchimul
- fiecare glanda este delimitata la exterior de o capsula fina formata din tesut conjunctiv
- din capsula se desprind travee conjunctive care patrund in parenchim fara a-l imparti in lobi
- traveele conjunctive sunt formate in special din fibre de reticulina si au rol de suport pentru
celulele parenchimului si pentru vasele de sange
- de asemenea, in stroma se mai gasesc si fibrolaste, fibrocite, plasmocite sau macrofage
- capilarele sanguine sunt numeroase si prezinta un epiteliu fenestrat, realizand o bogata
retea printre cordoanele de celule epiteliale ale parenchimului
Parenchimul glandular
- este format din cordoane de celule epiteliale, de talie mica, poliedrice sau din insule
inconjurate de o retea densa de capilare sanguine
- parenchimul glandular este format din doua tipuri de celule
a) celule principale: intunecate si clare
b) celule oxifile
Celulele principale intunecate:

- sunt celule de talie mica, cu citoplasma bazofila si nucleu rotund, impins spre polul bazal
- celulele intunecate au un pol vascular ce vine in contact cu capilarul sanguin si un pol bazal
in contact cu membrana bazala
- citoplasma este bogata in organite celulare(mitocondrii, reticul endoplasmic rugos, lizozomi)
si granule de secretie cu forma rotunda si care contin parathormon
Celulele principale clare:
- sunt mai putin numeroase, sunt mici, au forma poliedrica, nucleu rotund, intens cromatic si
citoplasma acidofila
- contin organite citoplasmatice putine, dar numeroase vacuole
Celulele oxifile
- sunt cele mai voluminoase celule ale paratiroidelor
- acestea pot fi izolate sau grupate
- au citoplasma acidofila, nucleu round situat central si organite putine cu exceptia
mitocondriilor
14. Corticosuprarenala-structura histologica

Ca orice glanda endocrina, corticosuprarenala este formata, din punct de vedere histologic, din doua
elemente: stroma conjunctiva si parenchimul glandular
Stroma
- este constituita dintr-o capsula groasa, care delimiteaza glanda la periferie, formata din
fibre de colagen dispuse in fascicule, fibrocite, rare mastocite si rare fibre musculare netede
- din capsula se desprind fine septuri conjunctive care patrund printre cordoanele de celule
parenchimatoase, fara a lobula glanda
- elementele stromale au rol de suport pentru dispozitivul vascular si pentru parenchimul
glandular
Parenchimul
- este format din cordoane de celule dispus in 3 zone:
a) Zona externa sau zona glomerulata
- este dispusa imediat sub capsula glandulara si este foarte subtire
- ea reprezinta numai 15% din parenchimul glandular
- este formata din celule de talie mica, cubice, dispuse in cordoane scurte arcuate sau sub
forma de glomerl in jurul capilarelor sanguine mici
- cordoaele celulare sunt separate intre ele prin septuri conjunctive fine
- celulele din zona glomerulata au citoplasma mai intunecata, nucleul rotund, situat
central si nucleolat
- secreta hormonii mineralocorticoizi
b) Zona mijlocie sau zona fasciculata

- este partea cea mai dezvoltata a glandei
- reprezinta 75% din parenchimul glandular
- aceasta zona este formata din cordoane de celule poliedrice
- celulele zonei fasciculate sunt cele mai voluminoase, prezinta nucleu rotund, central,
mare si hipocrom
- citoplasma are un aspect spongios, de aceea celulele zonei fasciculate au fost
denumite ’’spongiocite’’
- zona fasciculata se evidentiaza specific cu Sudan, de aceea mai este denumita si zona
sudanofila
- secreta hormonii glucocorticoizi
c) Zona reticulata
- reprezinta circa 7% din parenchimul suprarenalei
- este formata din cordoane de celule anastomozate ce formeaza o retea
- celulele prezinta un nucleu rotund, mic, hipercrom, situat central
- citoplasma este bogata in lipofuscina, un pigment de culoare galben-brun
15. Medulosuprarenala-structura histologica

Ca si corticosuprarenala, medulosuprarenala este formata din stroma si parenchim
Stroma
- este constituita din fibre colagene dispuse din capsula glandei care traverseaza
corticosuprarenala, fibre de reticulina, rare celule de tip fibroblastic, rare macrofage si
mastocite
- medulosuprarenala are o vascularizatie dubla, ea primind sange din capilarele care
traverseaza corticosuprarenala si din arterele suprarenale
- capilarele sanguine se anastomozeaza si formeaza o retea capilara, sinusoida, foarte
bogata
Parenchimul
- este format din cordoane de celule de forme si dimensiuni variabile, dispuse neordonat
- celulele isi au originea in crestele neurale
- unele celule sunt rotunde, de dimensiuni mici, cu nucleul rotund, situat central
- alte celule sunt de dimensiuni mari, poliedrice, cu nucleu excentric mare, veziculos
- citoplasma este abundenta, neomogena, fin granulara si uneori vacuolara
- citoplasma contine organite celulare obisnuite(mitocondrii numeroase, ribozomi liberi si
poliribozomi, lizozomi, reticul endoplasmic rugos si neted) si numeroase granule ce se
coloreaza in galben-brun cu saruri de crom
- granulele contin catecolamine(adrenalina si noradrenalina), dopamina, ATP, proteine
specifice, encefaline, enzime, etc
- secretia principala a acestor granule este reprezentata de adrenalina si noradrenalina
- celulele andrenalinogene sunt in procent de 20% si contin granule mici, nefluorescente si
PAS-negative
- celulele noradrenalinogene sunt in procent de 80% si contin granule de seretie mari,
fluorescente, PAS-pozitive
16. Pancreasul endocrin

Pancreasul este o glanda anexa a tubului digestiv cu dubla secretie
a) secretia exocrina asigurata de acinii serosi care elaboreaza sucul pancreatic bogat in enzime
digestive
b) secretia endocrina reprezentata in principal de insulina si glucagon, elaborata de insulele
Langerhans, adevarate glande cordonale in miniatura
Insulele Langerhans
- au forma sferica sau ovalara
- sunt raspandite fara nicio ordine printre acinii serosi in tot organul, fiind mai numeroase la
nivelul capului si corpului pancreasului
- s-a apreciat ca la om numarul de insule Langerhans variaza de la 200.000 la 1.800.000(o
informatie interesanta, dar inutila)
- insulele Langerhans sunt delimitate la periferie de o trama fina de fibre de reticulina si
colagen, fara ca acestea sa formeze o capsula
- acestea sunt structurate in cordoane celulare cu dispunere neordonata, printre care ecita o
bogata retea de capilare sangvine
- acestea contin 4 populatii celulare:
a) celulele A(alfa):
- acestea reprezinta circa 20% din populatia celulara a insulei
- contin granule acidofile, rezistente la tratamentul cu alcool si dense la fluxul de
electroni
- sunt mai raspandite la periferia insulei
- acestea secreta glucagon
b) celulele B(beta):
- sunt cele mai numeroase si reprezinta circa 70-75% din populatia celulara a insulei
- sunt celule mici, cu citoplasma bogata in organite si enzime
- contin granule bazofile, care se dizolva in alcool
- sunt mai numeroase in partea centrala a insulei
- acestea secreta insulina
c) celulele D(delta)
- reprezinta circa 5% din populatia celulara a insulei
- sunt celule mici, cu citoplasma clara sigranule heterogene
- sunt mai numeroase la periferia insulei
- acestea secreta somatostatina
d) celulele PP
- sunt foarte rare, mai numeroase la periferia insulei
- sunt mai frevente in insulele de la nivelul capului pancreatic
- acestea secreta polipeptidul pancreatic vasoactiv
17. Foliculul limfoid
Foliculul limfoid reprezinta forma cea mai evoluata a tesutului limfoid.
Acestia se gasesc in structura organelor limfoide periferice dar pot fi intalniti si izolat in peretele
organelor tubului digestiv sau arborelui traheobronsic.
Foliculii limfoizi au forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 1mm.
Sunt formati dintr-o algomerare masiva de limfocite, dispuse intr-o stroma specifica citofibrilara.
Stroma este formata din fibre de reticulina, fibre de colagen, celule reticulare, celule dendritice,
fibroblaste si vase sanguine.
Se disting doua tipuri de foliculi limfoizi:

a) Foliculii limfoizi primari
- sunt alcatuiti din limfocite mici dispuse in insule dense, compacte si omogene
- acestia apar in cursul dezvoltarii embrionare, iar post natal se mai gasesc doar la nou-
nascut
b) Foliculii limfoizi secundari
- sunt alcatuiti dintr-un centru clar germinativ si corticala sau coroana foliculara
- centrul clar germinativ se mai numeste si centru reactiv sau centru Fleming si este
ocupat de numeroase limfoblaste, celule tinere cu nucleu mare si hipocrom
- corticala sau coroana foliculului este formata dintr-o populatie densa de limfocite B
mature, cu nucleu hipercrom
Foliculii limfoizi se pot gasi sub doua aspecte:

a) izolati: in corionul mucoasei digestive si mucoasei respiratorii
b) agminati: in corticala ganglionilor limfatici, placile Peyer, apendicele cecal, amigdale
18. Structura lobulului timic

Histologic, lobulul timic este format din doua componente: stroma si parenchim. Stroma lobulului
timic este specifica, reprezentata de citoreticulul stromal si nespecifica, reprezentata de capsula si
traveele conjunctivo-vasculare.
Stroma specifica
- este prezenta atat in corticala, cat si in medulara timica

- este o stroma particulara, formata din celule epiteliale cu prelungiri, jonctionate intre ele
prin desmozomi, care creeaza o retea trimidimensionala in ochiurile careia se gasesc
elementele parenchimului timic
- spre deosebire de alte organe limfoide, aceasta NU contine fibre de reticulina, fiind un
citoreticul stromal
- celulele prezinta un nucleu mare, rotund, asezat central, hipocrom si nucleolat
- in citoplasma s-au evidentiat organite celulare comune, granule, vacuole si tonofilamente
- unele celule aplatizate invelesc traveele conjunctive perivasculare, sau se dispun ca o teaca
in jurul membranei bazale participand la formarea barierei timice
Parenchimul timic
- este format preponderent din limfocite T numite timocite, de la timoblaste pana la timocite
mature
- dispunerea timocitelor nu este omogena, ceea ce determina aparitia a doua zone in cadrul
lobulului:
a) Zona corticala
- este situata la periferia lobulului si incepe imediat sub capsula sau sub traveele conjunctive
care delimiteaza lobulul
- are dimensiune variabila si se continua printr-o zona juxtmedulara cu medulara timica
- in corticala, timocitele formeaza o populatie densa, de unde aspectul intunecat al acestei
zone
- timocitele au nucleu mare, hipercrom
- citoplasma este intens bazofila si apare ca un inel la periferia nucleului
- printre limfocite s-au pus in evidenta numeroase celule epiteliale reticulare cu rol de
sustinere si macrofage cu rol fagocitar
b) Medulara timica
- prezinta timocite mai putine decat in corticala, celule epiteliale stromale numeroase,
macrofage multe si mastocite
- caracteristic medularei timice este prezenta corpusculilor Hassal
Corpusculii Hassal
- sunt formatiuni histologice derivati din citoreticulul stromal
- sunt formatiuni rotunde sau ovalare cu structura policromatica, neomogena
- acestia au aspectul unui ’’bulb de ceapa’’ , foitele sale fiind structurate din celule epiteliale
dispuse concentric
- in centru, sunt prezente celule mature cu nucleu picnotic sau anucleate, intens acidofile
- partea centrala a corpusculului Hassal apare uneori chistica, alteori este formata din lamele
citoplasmatice hialinizate
19. Parenchimul splenic

Parenchimul splenic este reprezentat de pulpa rosie si pulpa alba, arhitectura determinata in mare
parte de dispunerea vaselor sanguine.
Artera splenica, ramura a trunchiului celiac se divide la nivelul hilului si da mai multe ramuri care
pantrund in trabeculele conjunctive ce se desprind din capsula. La randul lor, arterele trabeculare,
dau ramuri care patrund in septurile conunctive ce se desprind din trabecule. Din aceste ultime
ramificatii se desprind arterele centrale care sunt inconjurat de o teaca continua de tesut limfoid
formand ’’mansoanele limfoide periarteriale’’ , formate din limfocite T mici, plasmocite, macrofage
si celule reticulare. Din loc in loc apar excentric foliculii splenici, numiti si corpusculi Malpighi, care
pot fi primari sau secundari
In concluzie, pulpa alba splenica este formata din mansoanele limfoide si corpusculii Malpighi.
Pulpa rosie este formata din cordoanele Billroth si capilarele sinusoide splenice.
Cordoanele Billroth:
- sunt formate din tesut limfoid care umple spatiile dintre capilarele sinusoide
- aici se gasesc numeroase celule reticulare, multe macrofage, hematii, plasmocite, plachete
sanguine, neutrofile
- stroma este formata din fibre de reticuline care se insera pe membrana bazala a capilarelor
sinusoide
Capilarele sinusoide
- formeaza o retea vasculara imensa
- sunt capilare cu perete discontinuu, lumen neregulat, ramificate si anastomozate
- peretele capilar are structura de ’’grilaj’’ si este format din celule endoteliale alungite
numite splenocite
- splenocitele prezinta un nucleu turtit, asezat central, iar citoplasma contine numerosi
microtubuli si microfilamente, vezicule de pinocitoza
- in jurul capilarelor se afla o retea de fibre de reticulina, dispusa sub forma de inele, numite
inelele lui Henle
Zona marginala este reprezentata de o atmosfera de tesut limfoid groasa, interpusa intre pulpa
rosie si pulpa alba. Populatia celulara este reprezentata de numeroase celule reticulare, macrofage,
limfocite, plasmocite, monocite, hematii si plachete sanguine.
20. Stroma ganglionului limfatic

Stroma ganglionului limfatic se prezinta sub doua aspecte: stroma nespecifica si stroma specifica.
Stroma nespecifica
- este formata de capsula organului si traveele conjunctive care se desprind din ea si patrund
in ganglion
a) capsula ganglionului este formata din tesut conjunctiv dens bogat in fibre de colagen
cu dispunere neordonata. Printre fibrele de colagen se gasesc fibre elastice, de
reticulina, fibrocite si putina substanta fundamentala. Capsula este strabatuta de vase
limfatice, iar la ganglionii de dimensiuni mari pot exista cateva fibre musculare netede.
b) traveele conjunctive : se despsrind din capsula, sunt mai numeroase in zona hilara si
patrund in interiorul organului fara sa-l lobuleze
Stroma nespecifica
- este pusa in evidenta prin metode de impregnatie argentica
- este constituita din fibre de reticulina organizate intr-o retea anastomotica complexa ce se
insera pe fata interna a capsulei si pe traveele conjunctive
- printre fibrele de reticulina se mai gasesc si celule reticulare de forma stelata, care se
ancoreaza pe stroma fibrilara reticulinica sau se jonctioneaza prin desmozomi
- in ochiruile retelei stromale se gasesc celulele tesutului limfoid
21. Parenchimul ganglionului limfatic
Parenchimul ganglionului limfatic este reprezentat de tesut limfoid.
Zona corticala
- in zona corticala, tesutul limfoid este organizat sub forma de foliculi limfatici primari sau
secundari, agminati prin corticalele lor, dispusi intr-un singur rand
- foliculii primari sunt formati din numeroase limfocite mici, celule reticulare si rare
macrofage
- foliculii secundari sunt de dimensiuni mari mari decat cei primari. Acestia prezinta
numeroase limfoblaste, cu nucleu mare, voluminos, hipocrom si nucleolat si citoplasma
bogata cu aspect bazofil
- limfocitele din corticala limfoganglionului sunt, in mare majoritate de tip B.
- imediat sub capsula ganglionului se gaseste sinusul subscapular, iar intre foliculii limfozi se
gasesc sinusurile interfoliculare
Zona paracorticala
- este denumita si corticala profunda si are aspect de infiltratie limfocitara, fiind dispusa intre
zona corticala propriu-zisa si cordoanele medulare
- este formata din numeroase limfocite mici, celule reticulare si numerosi imunoblasti
- un element caracteristic zonei paracorticale este absenta foliculilor limfoizi
- aceasta zona se continua fara nicio delimitare cu regiunea medulara
Zona medulara
- este formata din cordoane medulare care se ramifica si se anastomozeaza intre ele,
separate de capilare sinusoide
- populatia celulara este reprezentata de limfocite mici, mature, macrofage, plasmocite, celule
reticulare
- limfocitele din medulara sunt de tip B.
22. Endocardul
Este tunica interna a cordului si tapeteaza peretele cavitatilor cardiace. Aceasta se continua cu
tunica interna a vaselor care vin sau pleaca de la inima. Este constituit din:
a) Endoteliu
- este format dintr-un epiteliu simplu, pavimentos, continuu, asezat pe o membrana
bazala
- el se continua fara nicio limita cu endoteliul vaselor mari de la baza cordului
b) Stratul subendotelial
- se mai numeste si lamina propria
- se gaseste imediat sub membrana bazala a endoteliului
- este reprezentata de o lama de tesut conjunctiv lax in care se gasesc rare celule
conjunctive, fibre de colagen, rare fibre de reticulina si elastice
c) Stratul subendocardic
- este format din tesut conjunctiv lax care se continua cu tesutul interstitial al miocardului
- la nivelul atriului, endocardul contine un endoteliu continuu si un strat de tesut
conjunctiv lax bogat in fibre elastice ce formeaza o membrana elastica fenestrada
- endocardul atriului stang este mai gros si mai opac decat cel al atriului drept, datorita
presiunii mai mari din venele pulmonare care patrund in atriu
- la locul de deschidere al venelor pulmonare, endocardul este mult mai bogat in fibre de
colagen decat in restul atriului
- endocardul ventriculului stang este mai putin gros decat endocardul ventriculului drept
din cauza presiunii hemodinamice ridicate care apare in timpul sistolei ventriculare
- spatiul subendocardic contine membrane elastice fenestrate si fibre musculare netede,
in special in septul interventricular
23. Pericardul
Pericardul este tunica externa a cordului si este o seroasa, care pe de-o parte protejeaza cordul, iar
pe de alta parte contribuie la ancorarea lui de organele mediastinale din jur
Pericardul este format din 2 foite:
a) Pericardul seros, visceral sau foita interna
- poarta numele de epicard

- el este format de la exterior spre interior din urmatoarele structuri histologice:
1. mezoteliu, un epiteliu pavimentos simplu, continuu, care tapeteaza intregul

pericard si contribuie la secretia si resorbtia lichidului pericard
2. membrana bazala a mezoteliului
3. tesutul conjunctiv submezotelial, care este format in partea externa dintr-un tesut
conjunctiv dens, bogat in fibre de colagen si elastice, iar in partea profunda are o
structura mai laxa
b) Pericardul fibros sau foita externa
- continua la baza cordului pericardul seros

- are o structura similara pericardului serios, doar ca tesutul conjunctiv este mai bogat in
fibre de colagen inextensibile si contine mai putine vase sanguine si limfatice
24. Arterele de tip muscular

- in functie de calibrul si grosime lor, acestea se clasifica:
a) artere mari: femurala, tibiala, humerala, radiala
b) artere mijlocii: ramificatiie primelor vizibile cu ochiul liber
c) artere mici sau arteriole
Tunica interna sau intima

- este formata din endoteliu, membrana bazala si endartera
- endoteliul este reprezentat de un epiteliu simplu, pavimentos, continuu, asezat pe o
membrana bazala, continuua
- endartera se gaseste sub membrana bazala si este formata din tesut conjunctiv bogat in
fibre colage, elastice si de reticulina. Aceasta este separata de tunica medie printr-o
limitanta elastica interna
Tunica medie sau media

- este mult mai groasa decat tunica interna
- este formata din fibre musculare netede dispuse concentric sau spiralat
- la periferia tunicii medii se afla o limitanta elastica externa, mai putin dezvoltata decat cea
interna
Adventicea sau tunica externa

- este formata din tesut conjunctiv lax, in care se gasesc numeroase vase sanguine si
terminatii nervoase libere
25. Arterele de tip elastic
- sunt reprezentate de aorta si principalele ei ramuri si de artera pulmonara si ramurile sale

principale

- are structura asemanatoare cu cea a arterelor de tip muscular(endoteliu, membrana bazala
si endartera), dar este mai dezvoltata decat cea a arterelor musculare
- limitanta elastica interna este subtire si se distinge greu de primele lamele elastice ale
tunicii medii

- este cea mai dezvoltata structura, fiind alcatuita din lamele elastice dispuse concentric,
paralele, unite intre ele prin fibre elastice subtiri(fibre de ancoraj)
- in structura ei mai sunt prezente si fibre colagene fine, fibre musculare netede si rare
fibroblaste
Tunica externa sau adventiea

- este bine reprezentata, fiind formata din tesut conjunctiv lax in care se gasesc vase de
sange(vasa vasorum) si prelungiri nervoase care pot alcatui plexuri(plexul aortic)
26. Capilarul sanguin tipic
- capilarele sanguine tipice prezinta in structura lor 3 elemente: endoteliu, membrana bazala si
periteliu
- sunt cele mai numeroase din organism
- se gasesc in musculatura scheletica, tesut nervos, tesut conjunctiv, glande exocrine
- peretele lor este format dintr-un endoteliu continuu, in care celulele se jonctioneaza intre ele prin
interdigitatii, zonule ocludens si macule aderens
- in citoplasma se gasesc numeroase vezicule de pinocitoza, care sunt responsabile pentru

transportul macromoleclelor
- membrana bazala este fina, continua, bogata in glicoproteine si colagen IV

- periteliul este reprezentat de o atmosfera de tesut conjunctiv cu fibre de reticulina, fibre de

colagen, fibrocite, histiocite si substanta fundamentala.
27. Capilarele sanguine atipice
- sunt reprezentate de: capilarele fenestrate si capilarele sinusoide
Capilarele fenestrate
- Endoteliul este continuu, situat pe o membrana bazala continua si subtire

- celulele endoteliale se caracterizeaza prin prezenta unor pori sau fenestratii
- Membrana bazala are aceeasi structura cu cea a capilarelor tipice, fiind fina, continua,
bogata in glicoproteine si colagen tip IV
- Periteliul poate fi prezent sau poate lipsi
- capilarele fenestrate se intalnesc in organele cu schimburi rapide de substante, precum
rinichi, intenstin, glande endocrine, fenestratiile reprezentand un mecanism de transport
mai important decat transportul prin pinocitoza
Capilarele sinusoide
- au lumenul si traiectul neregulat
- Endoteliul este discontinuu, datorita celulelor endoteliale numite si retotelii, care lasa spatii
largi intre ele.
- in peretele capilarului sau pericapilar se gasesc macrofage
- Membrana bazala este discontinua
- Periteliul lipseste !
- capilarele sinusoide se gasesc in special in ficat, medulosuprarenala, splina, maduva osoasa
rosie
28. Venele- structura histologica
Desi venele prezinta variatii structurale mari, peretele lor prezinta acelasi plan de organizare
structurala ca si arterele. El este format din trei tunici concentrice
a) tunica interna sau intima
b) tunica mijlocie sau media
c) tunica externa sau adventicea

- este alcatuita dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala continua si o endovena
- endovena este formata dintr-o lama de tesut conjunctiv lax si este separata de tunica media
printr-o limitanta elastica interna
- veele infracardiace prezinta valvule venoase, structuri cu rol in intoarcerea venoasa,
opunandu-se curgerii sangelui in sens gravitational. Valvulele venoase sunt formate dintr-
un ax central format din tesut conjunctiv bogat in fibre de colagen, acoperit pe ambele fede
de endoteliu
-
- este formata din fibre colagene, fibre elastice si fibre musculare netede
- dupa variatiile structurale ale tunicii medii exista mai multe tipuri de vene:
a) vene fibroase: vene cerebrale, sinusurile durei mater, cu tunica medie constituita
aproape in totalitate din fibre de colagen
b) vene fibro-elastice: humerala, radiala, subclaviculara, cu tunica medie constituita din
fibre de colagen printre care se gasesc si fibre musculare netede
c) vene musculo-conjunctive: venele superficiale ale antrebratului, cu tunica medie
constituita din fibre musculare netede, printre care se gasesc fibre de colagen
Tunica externa sau adventicea

- este bine reprezentata la toate tipurile de vene
- este formata din tesut conjunctiv lax
- adventicea prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv si terminatii nervoase libere
29. Sistemul circulator limfatic
Sistemul circulator limfatic este format din

a) capilare limfatice
b) vase limfatice
c) trunchuri limfatice: canalul toracic, marea vena
Capilarele limfatice
- incep in tesuturi ’’in fund de sac’’ sau capat orb
- ele apar la microscop ca niste fisuri de calibru neregulat, lumen larg si perete subtire, cu
aspect sinus si diametru de 20-100 microni
- sunt formate dintr-un endoteliu continuu cu celule endoteliale ce lasa spatii intercelulare,
iar prin impregnatie argentica au forma caracteristica de ’’frunza de stejar’’
- membrana bazala pe care este asezat endoteliul este continua si contine numeroase fibre
de reticulina si glicozaminoglicani
- NU are periteliu
Vasele limfatice
- au structura predominant conjunctivo-fibroasa
- peretele lor prezinta 3 tunici concentrice: intima, media si adventicea
- vasele limfatice prezinta pe traiectul lor valvule, asemanatoare valvulelor venoase si

ganglioni limfatici
Trunchiurile limfatice
- au in structura lor 3 tunici: intima, media si adventicea
- intima este structurata dintr-un endoteliu si un strat subendotelial
- media are aceeasi structura cu cea a vaselor limfatice, doar ca mult mai groasa
- adventicea este asemanatoare cu cea a venelor, dar mult mai subtire
30. Amigdalele-structura histologica
Amigdalele prezinta un plan comun de organizare.
La suprafata, acestea prezinta un epiteliu de acoperire de tip malpighian nekeratinizat pentru

amigdalele palatine, tubare si linguale si de tip respirator pentru amigdala faringiana.
Epiteliul de acoperire trimite in profunzimea corionului prelungiri denumite cripte amgidaliene

inguste si profunde la nivelul amigdalei palatine si faringiene si mai largi si superficiale la nivelul
amigdalei linguale si tubare. In lumenul criptelor se gasesc limfocite, antigene, detritusuri celulare si
mucus.
Corionul mucoasei este format din tesut limfoid difuz si numerosi foliculi secundari, agminati prin
corticalele lor, in imediata vecinatate a criptelor sau sub epiteliul de suprafata.
Ansamblul format din cripta si foliculii limfoizi din jurul sau formeaza lobulul amigdalian.
Limfocitele generate in foliculii limfoizi pot migra spre epiteliu ducand la infiltrarea acestuia cu
limfocite si formarea asa numitelor panze limfoide intraepiteliale.
La periferia foliculilor limfoizi se gaseste un infiltrat limfocitar dens care este format preponderent
din limfocite T. Panzele limfoide care se gasesc in corion si strabat epiteliul de suprafata contin
preponderent limfocite T.
31. Corpusculul renal Malpighi-componenta vasculara
- este formata din multiple capilare, anastomozate intre ele, rezultate din capilarizarea arteriolei
aferente
- capilarele glomerulare se dispun in jurul unui ax format de mezangiu.

- peretele fiecarui capilar prezinta doua fete: una care proemina in camera glomerulara, iar alta
aplicata pe mezangiu
- peretele capilarelor glomerulare este format dintr-un endoteliu continuu, fenestrat, asezat pe o
membrana bazala continua.
- capilarele glomerulului renal sunt capilare atipice, lipsite de periteliu.
- celulele endoteliale sunt celule aplatizate, cu prelunigiri, nucleu turtit situat central, iar
citoplasma contine numeroase vezicule de pinocitoza
- membrana bazala este continua, omogena, alcatuita dn fibre de colagen tip IV,
proteoglicani, fibronectine, laminina si prezinta trei lamine:
a) lamina rara interna, dispusa imediat sub celulele endoteliale
b) lamina densa, formata dintr-o retea de fibre conjunctive, colagene
c) lamina rara externa
- mezangiul: este un tesut conjunctiv ce se gaseste printre ansele capilare glomerulare format din
celule si matrice conjunctiva. Celulele mezangiale sunt celule de dimensiuni medii, cu nucleu ovalar,
normocrom, situat central si citoplasma bine reprezentata
32. Corpusculul renal Malpighi-componenta epiteliala

- este reprezentata de capsula Bowmann.
- capsula Bowmann inveleste ghemul de capilare si delimiteaza corpusculul renal de restul
structurilor renale
- capsula Bowmann este formata din doua foite:
a) foita centrala sau parietala
b) foita interna sau viscerala
- cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul polului vascular al glonerului, iar intre ele se
delimiteaza un spatiu, numit camera glomerulara sau cavitatea corpusculului Malpighi, in care se
formeaza urina primara
Foita externa
- delimiteaza la periferie corpusculul renal de restul parenchimului
- ea este formata dintr-un epiteliu simplu pavimentos, situat pe o membrana continua
- celulele epiteliale sunt mai evidente in zona centrala
Foita viscerala
- inveleste ghemul de capilare glomerulare
- ea este formata din celule voluminoase, numite podocite, asezate pe o membrana bazala
continua
- podocitele sunt celule mari, ovalare sau usor turtite, cu un nucleu rotund, voluminos,
normocrom, nucleolat, situat si citoplasma cu organite celulare bine repzententate.
Acestea emit spre membrana bazala prelunguri ca niste picioruse, numite procese primare
sau pedicule, fiecare proces primar ramificandu-se si dand nastere la alte prelungiri numite
procese secundare sau pedicele.
33. Membrana filtranta a urinii primare

La nivelul corpusculului renal Malpighi se formeaza urina primara, care reprezinta un ultrafiltrat
plasmatic. In 24 ore se produc aproximativ 180 litri de urina primara.
Plasma sanguina, pentru a forma urina primara prezenta in camera glomerulara, va strabate
urmatoarele structuri histologice, care formeaza membrana filtranta a urinii primare:
1. endoteliul fenestrat al capilarului glomerular

2. membrana bazala a capilarului fuzionata cu membrana bazala a foitei interne a capsulei
Bowmann
3. fantele de filtrare dintre prelungirile podocitare
4. spatiul labirintic subpodocitar
Principala structura filtranta a plasmei este formata de membranele bazele fuzionate
34. Tubul urinifer

Tubul urinifer continua corpusculul renal si este format din 3 segmente:
a) tubul contort proximal
b) ansa lui Henle
c) tubul contort distal
Tubul contort proximal

- continua foita externa a capsulei Bowmann si prezinta 3 segmente
- este alcatuit dintr-un singur rand de celule piramidale, numite nefrocite, care delimiteaza
un lumen ingust si stelat
- nefrocitele sunt dispuse pe o membrana bazala continua, la polul apical fiind dotate cu
microvili lungi ce constituie ’’marginea in perie’’
- microvilii si polul apical al nefrocitelor sunt acoperiti de un strat de glicocalix PAS-pozitiv
- la polul bazal, nefrocitele prezinta invaginatii profunde si neregulate, ce alcatuiesc
’’labirintul bazal’’ al lui Ruska
- nefrocitele au citoplasma abundenta, acidofila, bogata in organite citoplasmatice si
sisteme enzimatice
- nucleul este rotund, voluminos, normocrom, nucleolat, dispus in 1/3 medie sau 1/3
inferioara
Ansa Henle
- continua tubul contort proximal si este alcatuita dintr-o ramura descendenta si una
ascendenta
- ramul descendent are peretele format din celule aplatizate, turtite, asezate pe o
membrana bazala. Celulele epiteliale prezinta un nucleu turtit si o citoplasma redusa cu
putine organite intracitoplasmatice
- ramul ascendent are peretele format din celule cubice asezate pe o membrana bazala.
Polul apical este lipsit de microbil, citoplasma este abundenta, acidofila, iar nucleul este
rotund, normocrom, situat central
Tubul contort distal

- continua ramul ascendent
- peretele sau este format dintr-un singur rand de celule cubico-cilindrice ce delmiteaza un
lumen mai larg
- celulele au o citoplasma abundenta, acidofila, mai saraca in organite, la popul bazal fiind
prezente numeroase mitocondrii iar la cel apical numeroase vacuole si vezicule de pinocitoza
si endocitoza
35. Aparatul juxtaglomerular

Aparatul juxtaglomerular este prezent in apropierea polului vascular al corpusculului renal Malpighi
si este implicat in reglarea presiunii sanguine sistemice.
Este format din 3 elemente:
a) Celulele granulare
- se gasesc in tunica medie a arteriolei aferente
- se mai numeste si celulele mioepiteloide ale lui Ruyters si prezinta atat caractere
contractile, cat si caractere secretorii
- citoplasma este abundenta si prezinta cantitati mari de organite celulare implicate in
sinteze(reticul endoplasmic rugos, ribozomi, mitocondrii, lizozomi), precm si granule de
secretie de natura glicoproteica, PAS-pozitive, rotunde sau ovalare
- granulele de secretie contin renina, implicata in mentinerea presiunii sanguine si a
volumului sanguin
b) Macula densa
- este reprezentata de o parte din celulele tubului contort distal
- in apropierea polului vascular al glomerulului, celulele tubului contort distal devin inalte,
columnare, cu dispunere in palisada
- nucleul este ovalar
- citoplasma este abundenta, usor acidofila si prezinta numeroase organite comune
c) Lacisul
- este format din celule dispuse in triunghiul dintre arteriola aferenta, arteriola eferenta
si tubul contort distal
- aceste celule comunica cu celulele mezangiale la nivelul polului vascular al corpusculului

renal Malpighi
- sunt celule alungite, cu prelungiri, dispuse in gramezi
- citoplasma este saraca in organite, contine microfilamente si granule de secretie
- nucleul este ovalar, situat central
- celulele lacisului secreta renina si eritropoietina
Celulele aparatului juxtaglomerular sunt capabile sa sintetizeze si prostglandine si kalikreina
36. Vezica urinara-structura histologica

Vezica urinara prezinta o mucoasa groasa, cu numeroase pliuri si depresiuni cand organul este in
stare de vacuitate.
La nivelul trigonului vezical, mucoasa vezicii urinare este neteda.
Corionul mucoasei este vine dezvoltat, bogat in fibre elastice si de colagen, cu dispunere
neordonata, formand un ’’corion de rezistenta’’.
Tunica musculara este foarte groasa. Ea este formata din fibre musculare netede dispuse in
fascicule. Dupa orientarea de ansamblu a fasciculelor se disting 3 straturi:
 stratul intern, cu dispunere longitudinala
 stratul mijlociu, cel mai dezvoltat, cu dispunere plexiforma
 stratul extern, cu dispunere longitudinala
Intre fasciculele de fibre musculare se gaseste o cantitate variabila de tesut conjunctiv, bogat in
fibre elastice, fibre de colagen si vase sanguine. De asemenea, in structura muschiului vezical exista
numeroase terminatii nervoase simpatice si parasimpatice
Adventicea este constituita din tesut conjunctiv lax in care sunt prezente numeroase adipocite.
37. Uretra-structura histologica

Uretra prezinta particularitati structurale in functie de sex.
1. Uretra masculina
- are functie dubla: de eliminare a urinii si de vehiculare a lichidului spermatic
- are trei segmente:
 uretra prostatica: prima portiune, strabate glanda prostasta, avand lungime de 3
cm
 uretra membranoasa: situata in grosimea perineului, avand lungime de 1 cm
 uretra spongioasa: situata in grosimea corpului spongios al penisului, avand
lungimea de 12-13 cm
- mucoasa uretrei este formata dintr-un epiteliu de tip paramalpighian in portiunile

prostatica si membranoasa si dintr-un epiteliu cilindric stratificat in portiunea spongioasa
- corionul este bine reprezentatat
- mucoasa este neregulata, prezentand numeroase depresiuni, cunoscute sub numele de

lacunele Morgagni si mici glande intraepiteliale sau extraepiteliale(glandele Littre,
glande tubulare ramificate, mucoseroase)
- musculara este formata din doua straturi de fibre musculare netede, unul intern cu
dispozitie longitudinala si unul extern, cu dispozitie circulara
2. Uretra feminina:
- este rectilinie si are o lungime de 4 cm
- mucoasa uretrei feminine este formata dintr-un epiteliu de tranzitie(uroteliu) in portiunea

initiala si de tip malpighian nekeratinizat in rest
- corionul este redus cantitativ si nu contine glande
- tunica musculara este alcatuita din fibre musculare netede dispuse in doua planuri,
longitudinal-intern si circular-extern
- adventicea este constituita din tesut conjunctiv lax bine vascularizat
38. Mucoasa bucala-structura histologica
Epiteliul bucal:
- este un epiteliu pavimentos stratificat fara keratinizare, constituit din 3 straturi: stratul
bazal, stratul celulelor poliedrice sau stratul spinos si stratul superficial
a) stratul bazal:
 este alcatuit dintr-un singur rand de celule cilindrice legate prin hemiodesmozomi cu
membrana bazala
 celulele prezinta o citoplasma bogata, cu un continut mare de organite
 nucleul este situat central, spre polul bazal
 se mai numeste si stratul germinativ, deoarece se multiplica activ si genereaza
celule care migreaza spre suprafata epiteliului
b) stratul intermediar sau stratul spinos:
 este format din cateva randuri de celule poliedrice unite intre ele prin desmozomi
 citoplasma este acidofila si contine numeroase organite
 nucleul este rotund, situat central
c) stratul superficial:
- contine 3-4 randuri de celule aplatizate
- nucleul este turtit, picnotic, hipercrom si situat central
Corionul mucoasei bucale:

- este format din tesut conjunctiv, variabil ca grosime, ce trimite spre epiteliu ridicaturi
numite papile
- prezinta doua zone:
a) o zona superficiala, corionul superficial sau papilar
 este format din tesut conjunctiv lax, substanta fundamentala abundenta si o
retea fina de fibre conjunctive
 este bine vascularizat si inervat
b) o zona profunda, corionul profund:
 este format din tesut conjunctiv lax, neordonat, bogat in fibre colagene
 in grosime corionului profund se gasesc acini seriosi, mucosi sau micsti ai unor
glande salivare mici, infiltratii limfoide si chiar si foliculi limfoizi
39. Limba-structura histologica

Este un organ musculo-epitelial format din 17 muschi si o mucoasa, mucoasa linguala, ce inveleste
organul la exterior.
Muschii limbii sunt constituiti din fascicule musculare striate scheletale, printre care se gaseste tesut
conjunctiv lax cu numeroase vase de sange, filete nervoase si galnde salivare muco-seroase.
Mucoasa linguala
- pe fata ventrala si pe partile laterale este subtire si neteda, iar pe fata dorsala prezinta
numeroase ridicaturi formate din epiteliu si corin, numite papile linguale:
1. papilele filiforme:
 sunt dominante numeric si sunt raspandite pe toata suprafata dorsala a limbii
 au forma conica simpla sau bifida si sunt formate dintr-un ax conjunctiv, bogat
in fibre colagene
2. papilele fungiforme
 sunt raspandite pe toata suprafata linguala, printre cele filiforme
 sunt mai numeroase spre varful si marginile limbii
 epiteliul de acoperire poate contine muguri gustativi
3. papilele caliciforme
 sunt numite si papile circumvalate
 se gasesc pe partea posterioara a limbii, formand ’’V-ul lingual’’
 spre deosebire de celalalte categorii, acestea se gasesc in profunzimea limbii si
nu la suprafata
 in grosimea epiteliului ce tapeteaza santu papilelor caliciforme sunt prezenti

numerosi muguri gustativi
4. papilele foliate
 sunt mai numeroase la nastere, dupa care se atrofiaza
 pot prezenta in grosimea epiteliului corpusculi gustativi
Corionul fetei dorsale a mucoasei linguale

- este bogat in fibre de colagen
- printre fibrele conjunctive se gasesc glande salivare mici, mucoase pure Weber si
mucoseroase
40. Particularitati structurale regionale ale mucoasei bucale
Mucoasa gingivala
- prezinta un epiteliu gros, cu creste interpapilare adanci si ramificate
- celulele epiteliului, la persoanele varstnice prezinta granule de keratohialina, iar la
persoanele edentate sufera o falsa keratinizare
- papilele corionului sunt subitiri, inalte, ramificate si cu prelungiri laterale
- corionul este aglandular, dens, bogat in fibre de colagen cu dispunere neordonata
Mucoasa palatina
- prezinta un epiteliu gros, cu celule superficiale incarcate cu keratohialina si falsa
keratinizare
- corionul superficial contine glande salivare mucoase pure, in timp ce corionul profund este
dens si aderent la periost
- in partea posterioara, corionul prezinta o structura de tesut conjunctiv lax, infiltratii
limfoide, foliculi limfatici si glande salivare acinoase mixte
Mucoasa jugala
- este formata dintr-un epiteliu bine dezvoltat
- corionul este format din tesut conjunctiv lax, contine glande salivare mici si glande cu
caracter particular(glandele molare si glandele sebacee)
Mucoasa planseului bucal

- este subtire, transparenta si prezinta creste epiteliale interpapilare
- corionul este bogat in tesut conjunctiv lax, iar in acesta se gasesc numeroase glande
salivare mici si mixte
41. Esofagul-structura histologica

Este un organ tubular care face legatura intre faringe si stomac, al carui perete este alcatuit din
patru tunici dispuse concentric:
a) Mucoasa esofagiana
 este o mucoasa coriopapilara, alcatuita din epiteliu, corion si musculara mucoasei
 epiteliul mucoasei este pavimentos, stratificat fara keratinizare, alcatuit din trei straturi
de celule: stratul bazal, stratul intermediar si stratul superficial
 stratul bazal prezinta celule cubico-cilindrice asezate pe o membrana bazala
 stratul intermediar este alcatuit din mai multe randuri de celule poliedrice
 stratul superficial este alcatuit din 2-3 randuri de celule turtite
 corionul trimite spre epiteliu ridicaturi numite papile, si este reprezentat de tesut
conjunctiv lax, bogat vascularizat ce contine numeroase celule de tip limfoplasmocitar
si chiar si infiltrtii limfoide
 musculara mucoasei este subtire si este formata din fibre musculare netede
b) Submucoasa esofagiana
 este un tesut conjunctiv lax, bogat in fibre elastice si in glande tubulare
ramificate(glande esofagiene)
 canalul excretor al glandelor esofagiene trece prin musculara mucoasei si formeaza in
corion o dilatatie numita cisterna Scheffer
 submucoasa esofagiana contine numeroase vase sanguine si plexul nervos Meissner
c) Musculara esofagiana
- este formata din din doua planuri de fibre musculare netede intre care se gaseste
tesut conjunctiv lax:
 circular intern, mai gros
 circular extern, mai subtire
- in treimea superioasa a esofagului tunica musculara este formata din fibre
musculare striate, in cea mijlocie atat fibre striate cat si netede, iar in cea inferioara
se gasesc numai fibre musculare netede
- in tesutul conjunctiv dintre cele doua planuri musculare se gasesc ganglioni nervosi
care formeaza plexul nervos Auerbach
d) Adventicea sau tunica externa
- este formata din tesut conjunctiv lax si contine fibre de colagen, fibre elastice,
numeroase adipocite si vase sanguine si limfatice
42. Glandele fundice

- sunt numite si glandele gastrice propriu-zise si sunt cele mai numeroase si cele mai importante
- sunt glande tubulare drepte, usor sinuase in partea profunda, ce ocupa toata grosimea corionului
- acestea prezinta 3 regiuni: gatul sau coletul, corpul si baza
- in structura undei glande fundice au fost identificate patru tipuri de celule: celule secretoare de
mucus(celule mucoide), celule parietale, celule principale si celule endocrine
Celulele mucoide
- se gasesc numai la nivelul gatului glandular
- sunt celule mici, cu citoplasma mai intunecata si bogata in organite si enzime
- celulele mucoide prezinta la polul apical granule de secretie ce contin mucus si pepsinogen
Celulele parietale(oxifile)
- sunt mai numeroase la nivelul corpului glandei
- au forma rotunda sau ovalara
- nucleul este rotund, situat central, hipocrom
- citoplasma este acidofila
- celulele parietale sau oxifile secreta un precursor al acidului clorhidric si factorul intrinsec
Celulele principale(pepsinogene)
- sunt localizate preponderent spre fundul glandei
- sunt celule de forma poliedrica sau piramidala
- nucleul este hipercrom, dispus spre polul bazal
- citoplasma este bazofila, abundenta si contine cantitati mari de reticul endoplasmic rugos,
ribozomi, poliribozomi, mitocondrii, lizozomi
- celulele principale prezinta granule de secretie care contin pepsinogen, iar la copii
labferment
Celulele cu functie endocrina

- sunt mai rare
- sunt raspandite neuniform in toata mucoasa gastrica
- dupa modalitatea de a reactiona cu sarurile de argint si crom s-au descris doua categorii de
celule cu functie endocrina:
 celule argentafine: sunt celule cu aspect piriform sau piramidal, ce prezinta in
granulele de secretie serotonina
 celule argirofile: sunt celule turtite, cu nucleu mic si hipercrom, ce prezinta in
granulele de secretie gastrina si enteroglucagon
43. Vilozitatea intestinala
- vilozitatea intestinala este o proeminenta digitiforma a mucoasei, formata din epiteliu si

corion
- aceasta este acoperita de epiteliul intestinal
- corionul formeaza un ax conjunctiv, in care se gasesc fibre de reticuline, fibre elastice si de

colagen, celule conjunctive, celule reticulare si fibroblaste
- in axul vilozitatii se gasesc si fibre musculare netede
- vilozitatea intestinala prezinta o vascularizatie deosebita
- din arteriole se desprind capilare, care formeaza o bogata retea anastomotica sub
membrana bazala a epiteliului de acoperire
- numarul vilozitatilor este inegal, astfel ca la nivelul duodenului exista 40/mm2, iar in ileonul
terminal se gasesc 15-18/mm2
- vilozitatile intestinale maresc de aproximativ 50 de ori suprafata de absorbtie a intestinului
44. Glandele Lieberkuhn-intestin subtire

- sunt glande tubulare drepte, situate in corion si perpendiculare pe musculara mucoasei
- ele se deschid in lumenul intestinal la baza vilozitatilor, in jurul fiecarei vilozitati existatand 15-20
de glande Lieberkuhn
- glandele Lieberkuhn contin urmatoarele tipuri de celule:
1. Enterocite sau celule cu platou striat

 se gasesc in numar mai mare in parte superioara a glandei
 sunt celule cilindrice, de talie mai mica, cu microvili scurti si rari la polul apical
2. Celulele caliciforme
 sunt numeroase, au caliciu voluminos si sunt raspandite in tot epiteliul glandular
3. Celulele nediferentiate
 au talie mica, citoplasma intunecata, cu numeroase organite intracitoplasmatice,
vezicule si granule
 la polul apical prezinta microvili scurti si rari
4. Celulele Paneth
 se mai numesc si celule principale
 sunt celule de forma piramidala, cu citoplasma bazofila, bogata in organite
celulare, nucleu rotund si mare, dispus spre polul bazal
 la polul apical contin numeroase granulatii mari, acidofile, PAS-pozitive
5. Celulele cu functie endocrina
 sunt similare cu cele din epiteliul vilozitar
45. Duodenul-particularitati structurale

 lumenul duodenului este mai mare decat al jejunului sau ileonului

 valvulele conivente sunt mai numeroase spre portiunea distala
 vilozitatile intestinale sunt joase si largi, cu aspect de frunza
 epiteliul vilozitar poseda numeroase celule cu platou striat si celule endocrine
 glandele Lieberkuhn au lumen larg, sunt mai putina danci si nu ajung niciodata pana la
musculara mucoasei
 corionul si mucoasa contin glande caracteristie-glandele Brunner
 structura muscularei mucoasei este dezorganizata de glandele Brunner
Glandele Brunner
- sunt glande mucoase tubulare ramificate
- sunt prezente numai la nivelul duodenului
- sunt foarte numeroase in portiunea proximala a duodenului
- isi trimit produsul de secretie la baza glandelor Lieberkuhn
- celulele epiteliului glandelor Brunner sunt celule prismatice, cu citoplasma clara si vacuolare,
cu nucleu mic, hipercrom, situat spre polul baal
- glandele Brunner se evidentiaza cu ajutorul Acidului Periodic Schiff si mucicarmin
46. Ileonul-particularitati structurale

 epiteliul de acoperire contine un numari mai mare de celule caliciforme si celule cu functie
endocrina decat epiteliul jejunal
 valvulele conivente sunt mici, distantate, dispuse in portiunea terminala
 vilozitatile sunt mai subtiri, rare si efilate
 glandele Lieberkuhn sunt putin dezvoltate
 in corion exista un infiltrat limfoid mai bogat si mai multi foliculi limfoizi
 in partea terminala a ileonului se gasesc placile Peyer, structuri limfoide formate din 20-30
de foliculi limfoizi agminati, situati in corionul mucoasei
47. Glanda parotida-structura histologica
- sunt glande pereche, localizate in loja parotidiana.

- sunt glande seroase pure, structurate din acini dispusi in lobi si lobuli
- celulele secretorii prezinta la polul apical granule de secretie PAS-pozitive
- secretia celulelor acinoase este eliberata din celule prin merocrinie
- componenta excretorie este bine reprezentata:

a) canale intercalare Boll numeroase
b) canale Pfluger putine
- canalele interolobulare conflueaza si formeaza canalul Stenon, care isi varsa produsul de
secretie in vestibulul bucal, in dreptul celui de-al II-lea molar superior
- secretia glandelor parotide este discontinua, reprezentata de un lichid seros, bogat in

proteine si saruri de calciu
48. Glanda submaxilara-structura histologica

- sunt situate intre maxilarul inferior si muschii planseului bucal
- sunt glande mixte sero-mucoase, formate din acini serosi, acini mucosi si acini micsti
- ductele excretore prezinta urmatoarele particularitati:

a) canalele Boll sunt mai scurte
b) canalele excreto-secretoare Pfluger sunt mai reduse numeric
c) canalele extralobulare se unesc si formeaza canalul colector Warthon, care se deschide in
cavitatea bucala la extremitatea inferioara a fraului limbii
- secretia glandelor submaxilare este continua si este bogata in glicozaminoglicani
49. Glanda sublinguala-structura histologica

- sunt glande salivare mixte, muco-seroase, formate din acini mucosi, acini serosi si acini micsti
- componenta excretori se caracterizeaza prin:

a) lipsa aproape in totalitate a canalelor Boll
b) canalele excreto-secretoare Pfluger sunt foarte scurte
c) canalele extralobulare conflueaza si formeaza canalul colector Rivinius
- secretia glandelor sublinguale este continua, alcalina, vascoasa si bogata in mucina
50. Pancreasul exocrin

Macroscopic, pancreasul prezinta mai multe segmente: capul, gatul, corpul si coada.
Glanda este invelita la exterior de o capsula fina din care pornesc septuri conjunctive care impart
glanda in lobuli. Pe calea septurilor patrund in glanda elementele vasculare si nervoase
Pancreasul este o glanda acinoasa seroasa pura.
Parenchimul glandular este format din doua componente:

a) componenta secretorie, reprezentata de acinii glandulari
b) componenta excretorie, reprezentata de canalele de excretie
Acinii pancreasului
- sunt formati din celule piramidale asezate pe o membrana bazala fina
- celulele prezinta un nucleu sferic, normocrom, nucleolat, situat central
- citoplasma este bazofila si contine cantitati mari de reticul endoplasmic rugos, mitocondrii,
ribozomi si poliribozomi
- polul apical al celulei prezinta o usoara tenta acidofila datorita numeroasele granule de
secretie(granule de zimogen), care se evidentiaza prin coloratia Bensley
Componenta excretorie
- incepe din lumenul acinului cu celulele centro-acinoase, aplatizate, cu citoplasma palida,
nucleu turtit si normocrom
- aceste celule formeaza un canal de calibru mic si neregulat, care se continua cu canalul
intercalar Boll, al carui lumen este format din celule cubice
- canalele interlobulare au lumen mai larg si sunt delimitate de un strat de celule cilindrice.
Aceste canele sunt inconjurate de tesut conjunctiv bogat in fibre elastice si colagen.
- in final, secretia pancreatica este drenata spre canalul Wirsung si canalul accesoriu
Santorini
51. Lobulul hepatic- componenta epiteliala si componenta stromala

Componenta epiteliala
- este reprezentata de hepatocitele aranjate in cordoane Remack
Hepatocitele
- reprezinta 80% din celularitatea hepatica
- sunt celule poliedrice mari, cu citoplasma abundenta, acidofila si nucleu sferic,
normocrom, nucleolat si situat central
- citoplasma contine numeroase mitocondrii si reticul endoplasmic bine dezvoltat. Reticulul
endoplasmic rugos domina, da o tenta bazofila citoplasmei si poate forma mase bazofile
cunoscute sub numele de corpii Berg, similari corpusculilor Nissl
- in citoplasma mai sunt prezente si granule de glicogen, lipide si pigment
- celulele ficatului sunt posesoare a doi poli numiti si domenii membranare: un pol
vascular in contact cu capilarul sinusoid si un pol biliar in contact cu hepatocitul vecin.
Ambele domenii sunt dotate cu microvili.
Componenta stromala
- este reprezentata de o retea de fibre de reticulina, pe care se sprijina cordoanele de
hepatocite si capilarele sinusoide
- la periferia lobulului hepatic, aceasta stroma fibrilara se continua cu tesutul conjunctiv al
spatiului Kiernann, ce reprezinta stroma extralobulara
- Spatiul Kiernann, numit si spatiu portobiliar sau triada portala se gaseste la periferia
lobulilor hepatici, fiind delimitat de mai multi lobuli. El este reprezentat de tesut conjunctiv
lax in care sunt prezente 1-2 arteriole, 1-2 venule, vase limfatice mici, fibre nervoase
amielinice si 1-2 canalicule biliare delimitate de un epiteliu simplu cubic
52. Lobulul hepatic- componenta vasculara si componenta biliara

Componenta vasculara
- este reprezentata de o retea de capilare sanguine sinusoidale cu dispozitie centripeta, de la
periferia lobului spre vena centrolobulara
- capilarele sinusoide iaru nastere din venulele spatiului Kiernann, ultimele ramificatii ale
venei porte
- capilarele hepatice au un lumen larg si un perete format dintr-un endoteliu discontinuu,
asezat pe o membrana bazala discontinua. Endoteliul capilarului sinusoid este format din
doua tipuri de celule: celule endoteliale si celule Kupffer
- celulele endoteliale sunt aplatizate, cu citoplasma subtire si nucleu hipercrom, lenticular.
Ele prezinta pori si lasa intre ele spatii largi
- celulele Kupffer sunt celule mari, de forma stlata, cu multiple prelungiri ce ajung in lumenul
capilarului. Nucleul este voluminos, ovalar, normocrom, iar in citoplasma prezinta organite,
lizozomi si vacuole de endocitoza
Componenta biliara
- incepe in grosimea cordoanelor de hepatocite
- intre polul biliar al hepatocitelor se delimiteaza un spatiu in care se elimina bila secretata de
hepatocite, spatiu numit traiect biliar
- spre periferia lobulului, traiectul biliar se continua cu un canalicul cu perete propriu, tapetat
de un epiteliu simplu pavimentos, numit pasajul Herring ce se deschide in canaliculul biliar
din spatiul Kiernann
53. Conceptii privind lobulatia parenchimului hepatic

Lobulul hepatic clasic
- reprezinta o portiune de parenchim hepatic de forma hexagonala, centrat de vena
centrolubulara spre care converg atat cordoanele de hepatocite Remack cat si capilarele
sinusoide
Lobulul portal(Sabourin)
- reprezinta o zona de parenchim hepatic de forma triunghiulara in jurul triadei
portale(spatiul Kiernann), incluand si canaliculul biliar
- lobulul portal cuprinde ectorul a trei lobuli clasici vecini, varfurile triunghiului reprezentand
venele centro-lublare ale celor trei lobuli clasici, iar centrul este reprezentat de spatiul
Kiernann
Acinul hepatic(Rappaport)
- reprezinta o unitate romboidala sau eliptica de parenchim hepatic ce include teritoriul
cuprins intre doi lobuli clasici vecini
- intreg teritoriul este irigat de un singur ram terminar al arterei hepatice si un ram terminal
al venei porte
54. Vezicula biliara-structura histologica

Peretele colecistului este format din trei tunici:
a) Tunica interna(mucoasa)
- prezinta numeroase pliuri vizibile cand organul este gol
- epiteliul veziculei biliare este un epiteliu simplu cilindric. Celulele prezinta la polul apical
microvili scurti si rari, ce denota capacitatea de absorbtie a epiteliului. Nucleul este
ovalar, situat central sau in 1/3 inferioara, normocrom si nucleolat. Citoplasma este
acidofila si neomogena si contine organite celulare, in special mitocondrii
- corionul este format dintr-un tesut conjunctiv lax bine vascularizat si bogat in celule de
tip limfocitar si macrofagic
b) Tunica musculara
- este formata din fibre musculare netede organizate in fascicule, separate de un tesut
conjunctiv lax bogat in fibre elastice
c) Tunica externa(adventicea)
- este un tesut conjunctiv ce ancoreaza vezicula biliara la fata inferioara a ficatului
- este bogata in fibre de colagen, fibre elastice, limfocite, macrofage, vase sanguine si
limfatice
pe fata inferioara a veziculei biliare, advcenticea este inlocuita cu seroasa peritoneala
55. Intestin gros-structura histologica

Peretele intestinului gros este structurat din: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa.
Mucoasa
- are un aspect neted, datorita absentei valvulelor coivente si a vilozitatilor intestinale
- epiteliul de acoperire este simplu, cilindric, format din celule cu platou striat(enterocite),
celule caliciforme si celule cu functie endocrina
- celulele cu platou striat sunt mai putin numeroase fata de intestinul subtire, iar celulele
caliciforme cresc numeric spre partea terminala a intestinului gros
- corionul este format din tesut conjunctiv lax, iar in el se gasesc infiltratii limfoide si foliculi
limofoizi izolati
- glandele Lieberkuhn sunt foarte numeroase si de dimensiuni mari
- musculara mucoasei este formata din doua straturi de celule musculare netede: un strat
intern circular si un strat extern longitudinal
Submucoasa
- este identica cu cea a intestinului subtire
Musculara
- este formata din doua straturi de celule musculare netede: circular intern si longitudinal
extern
- stratul intern prezinta ingrosari din loc in loc care formeaza adevarate sfinctere
- stratul extern este discontinuu si prezinta trei ingrosari longitudinale numite tenii sau
bandelete colice
- intre cele doua straturi se afla plexul nervos Auerbach
Seroasa
- pe toata lungimea intestinului gros, seroasa peritoneala prezinta evaginatii sau ‚’’ciucuri
epiploici’’ plini cu tesut adipos
56. Apendicele ileo-cecal-structura histologica
In structura peretelui se identifica patru tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa.
Mucoasa
- are o structura similara cu a colonului
- nu prezinta valvule conivente si nici vilozitati intestinale
- epiteliul contine celule cu platou striat, un numar mai mare de celule caliciforme si celule
cu functie endocrina
- Glandele Lieberkuhn sunt putine, de dimensiuni reduse, cu numeroase celule caliciforme si
celule cu functie endocrina
- Musculara mucoasei este atrofica si discontinua
Tunica musculara
- este putin dezvoltata si este formata din doua straturi continue de celule musculare netede:
circular intern si longitudinal extern
- printre cele doua straturi musculare exista elemente nervoase care nu formeaza plexuri
58. Caile biliare

Reprezinta caile excretorii ale ficatului si sunt impartite in:
 caile biliare intrahepatice: traiectul biliar, pasajul Herring si canaliculele biliare
 caile biliare extrahepatice: canalul hepatic, canalul cistic, vezicula biliara si coledocul
Traiectul biliar
- nu prezinta perete propriu
- este reprezentat de un spatiu delimitat intre polul biliar a doua hepatocite adiacente
Pasajul Herring
- continua traiectul biliar in 1/3 externa a lobulului hepatic
- are perete propriu
- este captusit de un rand de celule pavimentoase asezate pe o membrana bazala continua
- se deschide in canaliculul biliar din spatiul Kiernann
Canaliculul biliar
- este tapetat de un epiteliu simplu cubic asezat pe o membrana bazala continua
- canaliculele biliare sunt anastomozate intre ele si realizeaza o retea vasta ce colecteaza bila
din lobulii hepatici adiacenti
- bila este drenata in canale biliare din ce in ce mai mari, al caror perete este structurat dintr-
un epiteliu simplu cilindric
Caile biliare extrahepatice:

- au peretele format din trei tunici:
a) mucoasa: este alcatuita dintr-un epiteliu simplu cilindric asezat pe o membrana bazala
continua sub care se gaeste un corion bine reprezentat
b) fibromusculoelastica: este formata din fibre musculare netede cu dispozitie oblica sau
longitudinala
c) adventicea: este un tesut conjunctiv ce leaga aceste structuri de organele din jur
59. Glandele salivare mari- plan de organizare
Glandele salivare mari prezinta un plan de organizare comun. Ele sunt formate din stroma si
parenchim.
Stroma glandelor salivare

- este formata din: capsula glandei, septurile conjunctive si tesutul interstitial
a) Capsula glandei:
 este o structura conjunctiva formata din tesut conjunctiv dens, ordonat, bogat in
fibre de colagen si fibrocite ce delimiteaza glanda la exterior
 din capsula se desprind septuri conjunctive fine care patrund in interior si impart
parenchimul glandular in lobi si lobuli
b) Tesutul conjunctiv interstitial
 este un tesut conjunctiv lax, in care se gasesc capilare sanguine, limfatice,
terminatii nervoase libere, infiltratii limfoide si grupari de adipocite
Parenchimul glanular
a) componenta secretorie: este reprezentata de acini serosi, acini mucosi si acini micsti
 acinii serosi sunt de forma sferica si sunt formate din celule inalte, piramidale, care
delimiteaza un lumen ingust si stelat. Nucleul celulelor este rotund, normocrom,
nucleolat, dispus in treimea inferioara. Citoplasma este intens bazofila la polul
bazal si slab bazofila la polul apical
 acinii mucosi au forma ovalara, dimensiuni mai mari decat acinii serosi si sunt
formate din celule trapezoidale care delimiteaza un lumen larg. Celulele prezinta un
nucleu turtit, hipercrom, dispus la polul bazal. Citoplasma contine organite
comune(mitocondrii, reticul endoplasmic), mucus.
b) componenta excretorie este formata din: canale intralobulare, canale interlobulare si
canalul colector
61. Clasificarea nefronilor

Dupa lungimea ansei Henle, nefronii pot fi:

 nefroni scurti
 nefroni lungi
Nefronii scurti
- sunt in procent de 80-90%
- au un glomerul mic, situat in corticala superficiala si o ansa Henle scurta ce nu depaseste
piramida Ferrein
- au capacitate mica de rebsorbtie a apei si sodiului, motiv pentru care se mai numesc si
’’nefroni care pierd sarea’’
Nefronii lungi
- au glomerul mare, situat in corticala profunda, juxtamedular si ansa Henle lunga, ce coboara
in medulara profunda
- au capacitate mare de reabsorbtie a sodiului, motiv pentru care se mai numesc si ’’nefroni
care retin sarea’’
62. Celulele liniei seminale
- constituie populatia celulara majoritara

- de la membrana bazala spre lumenul tubului, in grosimea epiteliului seminal, se intalnesc
urmatoarele categorii de celule: spermatogonii, spermatocite, spermatide si spermatozoizi.
Spermatogoniile
- sunt celulele cele mai putin diferentiate, localizate imediat sub membrana bazala a tubului
seminifer, intre celulele Sertoli
- au forma rotunda sau usor aplatizata, cu citoplasma slab bazofila
- se prezinta sub doua aspecte:
 spermatogonii A: caracterizate de citoplasma putina, slab bazofila si nuclei
hipocromi
 spermatogonii B: cu nucleu rotund, cu cromatina dispusa sub forma de bulgari si
nucleoli situati centrali
Spermatocitele de ordin I:
- sunt celule de dimensiuni mari
- nucleul prezinta forma rotunda
Spermatocitele de ordin II:
- prezinta nucleu mic, nucleolat si hipercrom
- se mai numesc si spermatocite secundare
Spermatidele:
- sunt celule haploide, mici, de forma ovalara sau poliedrica
- nucleul este hipocrom, situat central

Spermatozoizii:
- sunt celule flagelate, alcatuite din cap, gat si coada
- nucleul este alungit sau ovalar, de dimensiuni reduse, tahicrom, cu cromatina fin granulara
63. Tesutul erectil
Din teaca fiecarei formatiuni erectile se desprind trabecule de fibre colagene, fibrele elastice si fibre
musculare netede.
Ele se intrepatrund delimitand cavitati comuncante, de dimensiuni variabile, neregulate, captuite de

endoteliu, numite lacune, areole sau caverne. In aceste lacune se deschid ramurile arteriale e iriga
formatiunile erectile.
Corpii cavernosi prezinta trabecule delicate si lacune alungite, voluminoase.
Corpul spongios are trabecule groase si lacune inguste, ca niste crapaturi sau fante
64. Celulele Sertoli
- sunt celule inalte, voluminoase, columnare, ajungand cu polul apical in lumenul tubului
seminifer
- uneori polul apical este latit, luand aspect de ’’candelabru’’
- polul bazal este in contact direct cu membrana bazala a tubului seminifer
- nucleul este voluminos, ovalar, cu nucleoli evidenti
- citoplasma este abundenta, slab colorata, cu organite numeroase, incluziuni lipidice si

proteice
- celulele sertoli prezinta numeroase organite celulare, in special lizozomi, mitocondrii,

aparat reticular Golgi, reticul endoplasmic rugos si neted, microfilamente, microtubuli,
granule de glicogen si vacuole lipidice
65. Glanda interstitiala a testicolului

Intre tubii seminiferi se gaseste tesut conjunctiv lax bogat in vase de sange, vase limfatice, filete
nervoase, fibroblasti si fibre de colagen fine.
In aceasta atmosfera de tesut conjunctiv, in vecinatatea vaselor sanguine sunt prezente celulele
Leydig izolate sau grupate.
Celulele Leydig realizeaza glanda interstitiala, difuza(diastemica) a testicolului.
Celulele Leydig
- sunt celule ovalare sau poliedrice, voluminoase
- citoplasma este acidofila, bogata in organite celulare, acid ascorbic, lipide, pigmenti,
lipocrom, microtubuli si microfilamente
- nucleul este rotund, normocrom, nucleolat, situat central sau excentric
- celulele Leyding secreta testosteron, asigurand dezvoltarea celulelor liniei seminale
66. Veziculele seminale
Peretele veziculelor seminale este alcatuit din: mucoasa, musculara si adventice.
Mucoasa veziculelor seminale

- prezinta numeroase pliuri ramificate
- epiteliul este inegal ca inaltime, cu celule cilindrice unistratificate, ce alterneaza cu zone
inalte, unde epiteliul devine pseudostratificat cilindric. In grosimea epiteliului s-au
identificat doua tipuri de celule: celule principale si celule bazale
- celulele prezinta citoplasma acidofila cu numeroase organite si nucleu ovalar, pozitionat
central
- corionul este redus, sarac in celule, dar bogat in fibre elastice
Musculara veziculelor seminale

- este subtire, miocigtele fiind dispuse in doua straturi: unul circular intern si altul
longitudinal, extern
Adventicea
- este format dintr-un tesut conjunctiv lax, bogat in fibre nervoase si microganglioni nervosi
67. Prostata
Din punct de vedere histologic, prostata este constituita din parenchim si o stroma.
Parenchium prostatei:
- este format dintr-o componenta secretorie(adenomeri) si o componenta
excretorie(canalele excretorii)
a) adenomerii sunt de tip alveolar si sunt delimitati de un epiteliu simplu cilindric. Celulele
au citoplasma acidofila, bogata in organite si contine granule de secretie, picaturi lipidce
si enzime. Nucleul este ovalar, situat bazal. In lumenul alveolar se pot identifica
concretiuni calcare, formatiuni lamelare de natura glicoproteica, cu depuneri de saruri
de calciu, cunoscute sub numele de simpexioanele Robin.
b) canalele excretorii au epiteliu simplu, cubico-cilindric
Stroma prostatei:
- este reprezentata de capsula fibro-elastica ce delimiteaza glanda la periferie, din care se
desprind expansiuni conjunctive ce patrund printre lobii si lobulii glandulari
- stroma mai contine si fascicule subtiri de fibre musculare netede
68. Foliculii ovarieni- primordiali, primari, secundari, tertiari
Foliculii primordiali:
- la nastere sunt in numar de aproximativ 400.000, numarul lor scazand lunar, astfel ca doar
400 dintre ei vor evolua pana la maturitate
- sunt formatiuni sferice, constituiti dintr-un ovocit de ordinul I, inconjurat de celule foliculare
turtite
- ovocitul este o celula mare, cu nucleul situat central, cu nucleoli evidenti si cu ovoplasma
abundente, cu organite celulare bine reprezentate
- ovocitul este inconjurat de un rand de celule foliculare aplatizate, cu nucleu alungit si
hipocrom, separate de stroma inconjuratoare printr-o membrana bazala foarte fina
Foliculii primari:
- marcheaza inceputul procesului de crestere foliculara
- este mai voluminos si apare ca o formatiune sferica, cu un ovocit de ordinul I inconjurat de
un rand de celule foliculare de aspect cubic
- ovocitul prezinta o citoplasma abundenta, mai clara, si un nucleu mare, sferic, hipocrom,
situat central. Plasmalema lui emite microvili
- celulele foliculare cubice au nucleu rotund, normocrom, situat central, echidistant. Celulele
contin picaturi sudanofile si granule PAS-pozitive abundente
Foliculii secundari sau paucistratificati

- sunt formati dintr-un ovocit si celule foliculare
- ovocitul este mare si ocupa o pozitie centrala in cadrul foliculului
- zona de jonctiune dintre ovocit si celulele foliculare se ingroasa si devine o membrana

acidofila, omogena, PAS pozitiva, membrana pellucida needificata deplin
- celulele foliculare sunt dispuse in 3-4 randuri in jurul ovocitului, au forma cubico-cilindrica si
vor alcatui granuloasa foliculara
- stroma ovariana ce inconjoara foliculul incepe sa se diferentieze, formand teaca interna
foliculara, bogat vascularizata
Foliculii tertiari, cavitari sau antrali

- ovocitul are dimensiuni mari
- membrana pellucida este groasa si bine diferentiata
- celulele foliculare sunt numeroase, secreta lichid folicular ce le dizloca, realizand mici cavitati
numite corpii Call-Exner
- corpii Call-Exner vor fuziona generand o cavitate unica, numita antrul folicular
- membrana pellucida este inconjurata de celule granuloase cubice ce vor forma corona
radiata
- in afara membranei bazale a granuloasei s-a constituit membrana Slavjansky ce s-a
diferentiat in teaca interna si teaca externa
69. Foliculul matur de Graff-structura
- reprezinta ultimul stadiu in evolutia foliculilor ovarieni
- este voluminos si localizat superficial, intr-o regiune numita stigma
- ovocitul este inconjurat de 1-2 randuri de celule foliculare si este impins la periferia cavitatii
antrale, constituind ’’discul proliger’’
- celulele foliculare cilindrice care inconjoara ovocitul constituie corona radiata, despartite de ovocit
printr-o membrana pellucida groasa, acidofila, PAS-pozitiva, bogata in glicoproteine.
- peretii cavitatii antrale sunt tapetati de cateva randuri de celule foliculare care constituie
membrana granuloasa
- in afara granuloasei se afla membrana Slavjansky
Teaca interna:
- este numita si glanda interstitiala a ovarului sau glanda tecala
- este alcatuita din celule stromale care au capatat proprietati secretorii
- celulele sunt alungite, fuziforme sau poliedrice
- citoplasma este bogata, slab acidofila si contine cantitati mari de mitocondrii, reticul
endoplasmic neted, ribozomi liberi si vacuole cu lipide
- nucleul este ovalar sau rotund, dispus central
Teaca externa:
- este formata din fibre conjunctive stromale, densificate, dispuse concentric in jurul
foliculului, constituind o capsula perifoliculara de grosime variabila
70. Corpul galben si corpul albicans
Corpul galben sau luteinic

- este o glanda endocrina cordonala care se formeaza in ovar in urma transformarilor suferite
de foliculul dehiscent
- este o structura voluminoasa, cu contur net si neregulat, care predomina in corticala
ovariana
- celulele granuloasei au forma rotunda sau poliedrica, cu citoplasma abundenta, clara, cu
numeroase organite, vacuole lipidice colesterol si lipocromi. Nucleul este rotund, mare,
hipocrom, vacuolar
- celulele tecale se grupeaza sub forma de insule celulare in jurul vaselor sanguine. Au forma
rotunda, cu citoplasma intunecata si nucleu rotund si normocrom
- stroma corpului galben este reprezentata de fine fibre de reticulina printre care se gasesc si
rare fibroblaste
- celulele corpului galben secreta progesteron si foliculina
- corpul galben progestativ persista in ovar 13-14 zile, dupa care involueaza. In cazul in care
are loc fecundarea ovulului, corpul galben continua sa functioneze inca 3-4 luni, purtand
denumirea de corp galben de sarcina sau gestativ
- daca nu se produce fecundarea ovulului, corpul galben involueaza si poarta numele de corp
galben de menstra sau catamenial. Ulterior, intregul corp galben se transforma intr-un tesut
fibros alcatuind corpul albicans
Corpul albicans
- este un tesut cicatriceal rezultat din involutia corpului galben, de aspect alb-sticlos
- celulele endocrine se transforma treptat in celule grase, apoi dispar si sunt inlocuite de un
tesut conjunctiv dens, bogat in fibre colagene groase
- corpul albicans de menstruatie dispare rapid din stroma ovarului, iar cel de sarcina se
mentina in ovar fiind preen in orice interval de timp
71. Ciclul ovarian

Incepand de la pubertate pana la menopauza, in perioada genital activa, ovarele elimina alterntiv in
cavitatea peritoneala, la circa 28 de zile un ovul. Acest ciclu este impartit de ovulatie in 2 perioade:
a) perioada preovulatorie, care ocupa 14 zile

b) perioada postovulatorie, care cuprinde ultimele 14 zile
Perioada preovulatorie
- se desfasoara sub influenta FSH-ului hipofizar

- este caracterizata de evolutia si maturarea foliculilor ovarieni cu secretia de foliculina
Perioada postovulatorie
- se desfasoara sub influenta LH-ului hipofizar

- este dominanta de constituirea si functionarea corpului galben, cu secretie de foliculina si
progesteron
In desfasurarea ciclului ovarian intervin si o serie de factori locali: citokine, interleukine, factori de
crestere
72. Medulara ovarului
- este portiunea centrala a ovarului

- este formata din tesut conjunctiv lax cu numeroase vase sanguine, vase limfatice si nervi
- vasele sanguine, in special arterele apar spiralate, luand aspect helicoidal.
- vasele sanguine au perete gros si cu varsta se hialinizeaza formand corpii albicans vasculari
73. Trompele uterine- structura histologica
Histologic, peretele trompelor uterine este format din trei tunici: mucoasa, musculara, si seroasa
peritoneala
Mucoasa
- prezinta numeroase pliuri longitudinale, ramificate, care ocupa aproape tot lumenul
organului
- mucoasa este formata dintr-un epiteliu de acoperire dispus pe o membrana bazala
continua si un corion
a) epiteliul tubar: este un epiteliu simplu cilindric alcatuit din celule ciliate si celule
secretorii
 celulele ciliate au citoplasma abundenta slab bazofila si nucleu mare, ovalar,
situat central
 celulele secretorii sau celulele non-ciliate secreta un mucus bogat in
glicoproteine
b) corionul: este aglandular, fiind format din tesut conjunctiv lax. In structura sa se gasesc
celule de tip fibrocitar, limfocite, monocite, plasmocite, fibre elastice si de colagen
Musculara
- este formata din fibre musculare netede dispuse in doua straturi: un strat circular intern si
un strat longitudinal extern
- printre miocite se gaseste tesut conjunctiv interstitial bogat in fibre elastice
Seroasa
- acopera cea mai mare parte din suprafata trompei
- ea este formata din mezoteliul peritoneal
74. Ciclul endometrial
Ciclul endometrial se desfasoara in trei faze:
Faza menstruala sau descuamativa

- are loc daca nu se produce fecundarea ovocitului
- scaderea progresiva a cantitatii sanguine de estrogeni si progesteron antreneaza contractii si
relaxari ale vaselor spiralate din endometru
- scaderea brusca a estrogenilor si progestereonului duce la o contractie prelungita a miocitelor
tunicii medii a arterelor spiralate, care va antrena ischimia endometrului
- faza menstruala dureaza 3-4 zile si consta in eliminarea unei cantitati de aprox. 30-35 ml de
sange
- daca are loc fecundarea ovocitului, celulele embrionare sintetizeaza un hormon(gonadotropina
corionica umana) care mentine in functiune corpul galben
Faza proliferativa
- se deruleaza concomitent cu dezvoltarea foliculilor ovarieni care produc foliculina
- dupa 3-4 zile de la debutul fazei menstruale incepe refacerea mucoasei pe seama zonei
profunde, regeneratoare a endometrului
- epiteliul endometrial se reface prin proliferarea epiteliului fundului glandelor endometriale
- corionul in primele zile ale fazei proliferative mai contine mici sufuziuni hemoragice, este dens
celular, bogat in fibroblaste
- celulele din corion se multiplica rapid prin diviziuni mitotice
- arterele spiralate se refac rapid si se capilarizeaza in tot corionul
- glandele endometriale cresc concomitent cu refacerea mucoasei
- epiteliul glandular este format din celule secretoare de aspect cilindric, cu nucleu ovalar dispus
spre polul baza si citoplasma intunecata, bogata in organite
Faza secretorie
- glandele endometriale continua sa se desvolte si iau un aspect sinuos sua usor spiralat,
capatand aspect de ’’tirbuson’’ sau ’’ dinti de fierestrau’’. Lumenul lor este dilatat si bogat in
substante mucoide si glicogen.
- celulele secretorii sunt foarte abundente, in timp ce celulele ciliate sunt reduse numeric
75. Endometrul-corp uterin
- endometrul este tunica interna sau mucoasa corpului uterin
- este subtire pana la pubertate si este formata dintr-un epiteliu de acoperire simplu cubic,
asezat pe un corion subtire, sarac in celule si substanta fundamentala
- in perioada genital activa a femeii, endometrul prezinta modificari structurale si functionale
- mucoasa este formata dintr-un epiteliu de acoperire si un corion glandular:

a) epiteliul mucoasei uterine este simplu cilindric, format din celule ciliate si celule
secretorii. Celulele ciliate poseda cili mobili, scurti si rarefiati. Celulele secretorii
sunt in numar redus, printre cele ciliate. Sunt celule cu citoplasma bazofila,
nucleu mare, ovalar. Epiteliul este asezat pe o membrana bazala continua, care-
l desparte de corion
b) corionul endometrial se numeste corion citogen si contine o cantitate mare de
celule tinere de tip fibroblastic, limfocite si macrofage, fibre de reticulina si
colagen. In corion se gasesc numeroase glande endometriale tubulare. Corionul
mucoasei uterine este puternic vascularizat.
- endometrul prezinta doua zone distincte:

 zona superficiala sau patura functionala, reprezentand 2/3 superficiale care se
descuameaza si se elimina ciclic
 zona profunda, reprezentand 1/3 bazala, constituita din fundul glandelor
endometriale si corionul profund
76. Miometrul-corp uterin
- miometrul este tunica musculara, sau tunica medie a corpului uterin
- ea este formata din fibre musculare netede, printre care se gasesc rare fibre colagene si
elastice
- miocitele se dispun in 3 straturi:

 un strat extern cu fibre dispuse longitudinal
 un strat mijlociu, voluminos, in care fibrele musculare au o dispozitie plexiforma
 un strat intern subtire, cu fibrele dispuse longitudinal sau oblic
- tesutul conjunctiv interstitial este format dintr-un tesut conjunctiv lax, redus cantitativ, in
care se gasesc vase de sange, vase limfatice si nervi
- miometrul este foarte bine vascularizat, vasele avand particularitati structurale si

functionale: venele apar ca niste despicaturi, arterele au lumen stelat, le lipseste adventicea
si tunica medie este mai subtire
- celulele miometriale capata proprietati secretorii in sarcina, ducand la cresterea masei

tesutului conjunctiv interstitial
77. Colul uterin-structura histologica

- se mai numeste cervix si are forma cilindrica
- structura sa histologica este reprezentata de trei tunici: tunica interna(mucoasa), tunica
medie(musculo-elastica) si tunica externa(adventicea)
- colul uterin prezinta doua zone: endocolul si exocolul, diferenta dintre ele este data de structura
mucoasei
Mucoasa endocolului
- continua mucoasa corpului uterin
- este alcatuita dintr-un epiteliu simplu cilindric si un corion cu o grosime mica
- epiteliul de acoperire este format din numeroase celule cilindrice cu caracter secretor si rare
celule ciliate
- corionul are structura de tesut conjunctiv lax, in care se gasesc celule de tip fibroblastic,
limfocite si macrofage. In corion se gasesc glande tubulare drepte sau ramificate mucoase
- in inflamatii cronie, glandele endocervicale acumuleaza mucus in lumen se dilata si apare
aspectul chistic ’’ouale lui Naboth’’
Mucoasa exocolului
- este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat fara keratinizare si un corion
aglandular, de tip coriopapilar
- celulele exocolului contine cantitati crescute de granule de glicogen, ce pot fi evidentiate
prin coloratia PAS
Tunica musculo-elastica
- continua tunica musculara a corpului uterin
- fibrele musculare se dispun in fascicule cu orientare circulara si longitudinala
- fibrele sunt separate de tesut conjunctiv bogat in fibre elastice si de colagen
Adventicea sau tunica externa

- este un tesut conjunctiv lax care inveleste partea superioara a colului uterin
- ea contine vase de sange si nervi si leaga organul de structurile din jur
78. Glanda mamara

- glandele mamare sunt glande agminate, formate din 18-20 glande compuse de tip tubulo-
acinos sau tubulo-alveolar
- acestea sunt inconjurate de tesut conjunctiv fibros si adipos, care constituie lobulii
glandulari
- fiecare lobul isi trimite produsul de secretie printr-un canal galactofor care se deschide la
nivelul mamelonului
- in dermul areolei si mamelonului se gasesc numeroase fibre elastice, de colagen, musculare
netede si numeroase glande sebacee(Glandele Montgomery)
Lobulul glandular:
a) Parenchimul
 este format dintr-o componenta secretorie(adenomeri) si o componenta excretorie
 adenomerii au forma tubulo-acinoasa fiind formati dintr-un epiteliu simplu cubic
asezat pe o membrana bazala continua
 celulele secretorii au citoplasma abundenta, bogata in organite citoplasmatice si
nucleu rotund dispus central
 celulele intralobulare se continua cu canale extralobulare, care prezinta un epiteliu
bistratificat cubic
b) Stroma
 reprezinta tesutul conjunctiv de sustinere al parenchimului glandular
 stroma interlobulara este formata din septuri fine de tesut conjunctiv care
inconjoara fiecare acin glandular, in care exista numeroase capilare sanguine, vase
limfatice si terminatii nervoase libere
 stroma extralobulara sau perilobulara este bogata in fibre de colagen si tesut
adipos
79. Retina-structura histologica
Retina prezinta doua zone: retina vizuala situata posterior de ora serrata si retina oarba situata
anterior de ora seratta.
Retina vizuala este formata dintr-o foita externa, stratul celulelor pigmentare si o foita interna, cu
celule receptoare, neuroni si celule nevroglice.
Stratul celulelor pigmentare:

- este separat de coroida prin membrana Bruch
- acest strat este format dintr-un singur rand de celule prismatice la polul posterior al retinei,
cubice spre meridianul ochiului si turtite anterior de ora seratta situate pe o membrana
bazala
- nucleul este rotund, dispus bazal
- citoplasma bazala prezina reticul endoplasmic neted, locul de reciclare al vitaminei A

utilizata de celulele cu conuri si bastonase
Foita interna
- este formata din celulele senzoriale(cu conuri si bastonase), celulele bipolare, celulele
multipolare, celulele ganglionare, celulele nevroglice Muller, celulele amacrine si celulele
orizontale
a) celulele cu bastonas:
 sunt in jur de 120 milioane
 prezinta un corp neuronal usor alungit, di ncare porneste spre epiteliul
pigmentar o prelungire externa(dendrita modificata), cu aspect de bastonas
 nucleul lor este hipercrom, de dimensiuni mici
 citoplasma contine o cantitate redusa de organite celulare
 acestea contin un pigment numit rodopsina
 sunt absente la nivelul foveei centralis
b) celulele cu conuri
 sunt in numar de 7 milioane
 au nucleu rotund, mai mare si mai hipocrom
 din corpul celular se desprinde spre stratul pigmentar o prelungire dendritica
sub forma de con
 celulele cu con contin un fotopigment numit iodopsina
 celulele cu conuri sunt in numar mare in foveea centralis
c) celulele bipolare
 fac legatura intre celulele fotoreeptoare si celulele multipolare
 au forma fuziforma
 au nucleu hipercrom si citoplasma redusa
d) celulele multipolare
 sunt celule mari, de forma rotunda, ovalara sau piriforma
 nucleul lor este unic, rotund, situat central, hipocrom si nucleolat
 citoplasma este abundenta, neomogena, bogata in organite specifice,
indeosebi corpusculi Nissl
e) celulele nevroglice Muller
 sunt elementele de sustinere
 sunt celule alungite
 citoplasma este abundenta iar nucleul ovalar
f) celulele orizontale
 sunt neuroni de asociatie
 prezinta un nucleu situat central
g) celulele amacrine
 constituie al doilea tip de celule de asociatie
 sunt celule lipsite de axon
Straturile retinei:
1. stratul celulelor pigmentare format de epiteliul pigmentar

2. stratul conurilor si bastonaselor constituit din segmentul extern al celulelor fotoreceptoare
3. limitanta externa realizata de extermitatile externe ale celulelor Muller, la limita dintre corpii
celulelor fotoreceptoare si prelungirile lor externe
4. stratul granular extern format de corpurile celulelor fotoreceptoare
5. stratul plexiform extern reprezentat de zona de sinapse dintre axonii celulelor cu conuri si
bastonase si dendritele neuronilor bipolari sau dendritele celulelor orizontale
6. stratul granular intern format de corpurile celulelor bipolare, orizontale si amacrine
7. stratul plexiform intern structurat de zona de sinapse dintre axonii celulelor bipolare si
amacrine cu dendritele celulelor multipolare
8. stratul ganglionar constituit din corpii neuronilor multipolari
9. stratul fibrelor nervoase alcatuit din axonii neuronilor multipolari din stratul precedent,
axoni ce converg pe papila nervului optic
10. limitanta interna realizata de extremitatile interne ale celulelor Muller
80. Corpusculul gustativ

Corpusculii sau mugurii gustativi sunt mici formatiuni, ovalare, asemanatoare unui butoias,
localizate in epiteliul cavitatii bucale, in special in epiteliul papilelor fungiforme si circumvalate.
Mugurii gustativi prezinta la polul apical un por gustativ care se deschide in cavitatea bucala
In structura corpuscului gustativ sunt prezente doua componente:

a) componenta epiteliala
b) componenta nervoasa
Componenta epiteliala
- contine 3 tipuri de celule ce difera ca aspect morfologic si colorabilitate
 celule tip I: sunt celule intunecate, situate la periferia corpusculului gustativ si sunt
dotate cu microvili proiectati in porul gustativ. Citoplasma este bogata in filamente
fine, ribozomo, reticul endoplasmic rugos si mici granule secretorii. La polul apical
prezinta complexe jonctionale de tip cuticular. Ele delimiteaza canalul gustativ.
 celule tip II: sunt celule clare, inalte, situate perific, ce contin in citoplasma reticul
endoplasmic neted abundent
 celulele tip III: sunt celule senzoriale, situate in centrul corpusculului gustativ. Sunt
celule alungite, fuziforme, cu nucleu ovalar, pozitionat central.
Componenta nervoasa
- este reprezentata de prelungirile dendritice ale neuronilor senzitivi bipolari din ganglionii
Andersch si Ehrenritter
- dendritele se ramifica si alcatuiesc plexul intragemal, plexul perigemal si plexul intergemal
- prelungirile dendritice fac sinapsa cu polul bazal al celulelor senzoriale
81. Mucoasa olfactiva
Mucoasa olfactiva este constituita din epiteliul olfactiv si corion(Lamina propria)
Epiteliul olfactiv
- este un epiteliu pseudostratificat cilindric
- el este asezat pe o membrana bazala subtire si continua sub care se gaseste un corion bine
vasccularizat
- este un neuroepiteliu, fiind singurul loc din organism in care celulele nervoase sunt localizate
in grosimea unui epiteliu de acoperire
- contine 3 tipuri de celule: bazale, de sustinere si olfactive
a) celulele bazale:
 sunt numite si celule de inlocuire si sunt situate la baza epiteliului olfactiv
 sunt considerate celule stem, se pot divide si diferentia in celule olfactive sau celule
de sustinere
 au dimensiuni mici, forma piramidala si un nucleu sferic
 citoplasma contine organite comune si cateva fascicule de microfilamente
b) celulele de sustinere:
 sunt celule inalte, columnare
 polul apical prezinta microvili scurti
 citoplasma contine pigment galben-brun, reticul endoplasmic neted, complex Golgi
si mitocondrii
 nucleul are forma ovalara
c) celulele olfactive:
 sunt neuroni senzitivi bipolari situati printre celulele de sustinere
 corpul neuronal este de aspect fusiform si contine un nucleu rotund
 citoplasma contine toate organitele unei celule nervoase, inclusiv neurofibrile si
neurotubuli
 prelungirea dendritica se termina printr-o vezicula olfactiva, de pe care se desprind
8-14 cili olfactivi
 axonul traverseaza corionul si apoi lama ciuruita a edmoidului iar apoi se grupeaza in
filete nervoase si vor constitui nervul olfactiv
Corionul sau Lamina propria

- este despartita de epiteliul olfactiv printr-o membrana bazala
- este un tesut conjunctiv in care se gasesc aglomerari limfocitare si chiar foliculi limfoizi
- aici se gasesc o serie de glande tubulare alveolare, numite glande Bowmann
- corionul mucoasei olfactive este bine vascularizat sanguin si limfatic
82. Medulara ovarului si hilul ovarian

Medulara ovarului:
- este portiunea centrala a ovarului

- este formata din tesut conjunctiv lax cu numeroase vase sanguine, vase limfatice si nervi
- vasele sanguine, in special arterele apar spiralate, luand aspect helicoidal.
- vasele sanguine au perete gros si cu varsta se hialinizeaza formand corpii albicans vasculari
Hilul ovarian:
- reprezinta locul de patrundere al vaselor si nervilor
- aici se identifica celule cu aceeasi morfologie ca a celulelor Leydig cu rol de a secreta
hormoni, fibe fibre de colagen, numeroase fibroblaste si celule intermediare
- se mai pot gasi resturi embrionare sub forma de celule epiteliale dispuse cordonal(rete ovari
sau organul Rosemuller) sau difuz, celulele Berger
83. Dermul
Dermul prezinta doua zone:
a) dermul papilar sau superficial: este situat imediat sub membrana bazala si reprezinta 1/5
din grosimea dermului
b) dermul profund, numit si dermul propriu-zis, cuprinzand 4/5 din grosimea dermului
Componenta fibrilara
- este reprezentata de fibrele de colagen si fibrele elastice
a) fibrele de colagen:
 se grupeaza in fascicule aproximativ paralel cu suprafata pieleii sau pe directia
de actiune a factorilor mecanici
 fibrele de colagen dermice sunt lungi, sinuoase, cu capete ce se pierd in
substanta fundamentala
 fibrele de colagen din structura dermului sunt de tip I( 15-20%) si de tip II(80-
85%)
b) fibrele elastice:
 sunt subtiri si sinuoase
 se pun in evidenta prin coloratia cu orceina(rosu-brun sau visina putreda),
rezorcin-fuxina(rosu aprins-purpuriu) si aldehid-fuxina(negru)
 la nivelul dermului profund fibrele elastice sunt mai groase si mai lungi avand
dispunere paralele, iar la nivelul dermului superficial ele sunt fine si
perpendiculare pe suprafata dermului
c) fibrele de reticulina:
 sunt subtiri si scurte si sunt mai numeroase in dermul papilar
 ele se evidentiaza numai prin impregnatie argentica
Celulele dermului:
a) fibroblastele: au citoplasma bazofila, bogata in organite celulare si nucleu mare, ovalar

b) macrofagele(histiocitele): sunt in minoritate fata de fibroblaste si se gasesc in special in
dermul papilar si perivascular
c) mastocitele: sunt frecvente in jurul vaselor sanguine si in jurul foliculilor pilosi
Substanta fundamentala:
- este amorfa, gelatinoasa si dispusa in spatiile libere dintre celule si fibre

- este mai abundenta in dermul papilar si mai redusa in cel profund
- biochimic, substanta fundamentala este compusa din proteine, hidrati de carbon,
glicozaminoglicani, proteoglicani, glicoproteine structurale, electroliti organici si
anorganici, vitamine, enzime si apa
- dintre moleculele proteice cele mai numeroase sunt colagen tip I,II,III si IV
- glicozaminoglicanii sunt reprezentati in principal de acidul hialuronic si de condroitin-sulfat
84. Epididimul si canalul deferent

Epididimul:
- are in structura sa trei tunici:
1. Tunica mucoasa: este structurata din epiteliu si corion

a) epiteliul: este pseudostratificat cilindric si prezinta doua tipuri de celule columnare:
principale si bazale. Celulele principale sunt celule inalte, dotate cu cili lungi si
imobili, in forma de ’’flacara de lumanare’’ , cu citoplasma bogata in organite
comune. Celulele bazale sunt mici, rotunde sau piramidale
b) corionul: este redus cantivativ si este reprezentat de un tesut conjunctiv dens,

bogat in fibre de colagen si fibroblaste, sarac vascularizat
2. Tunica musculara: este alcatuita dintr-un strat de miocite dispuse circular care se
contracta sub actiunea hormonilor androgeni
3. Adventicea: este situata la exterior si este bogata in fibre de colagen
Canalul deferent:
- are in structura sa trei tunici:
1. Tunica mucoasa:
 este cutata si are lumenul stelat
 epiteliul ei este pseudostratificat cilindric ciliat
 celulele epiteliale sunt asezate pe o membrana bazala sub care se gaseste un
corion slab dezvoltat, bogat in fibre elastice
2. Tunica musculara:
 este mai groasa si este formata din trei straturi: intern, extern si mijlociu
 stratul intern si extern prezinta miocite dispuse longitudinal
 stratul mijlociu prezinta miocite dispuse circular
3. Adventicea:
 Este structurata din tesut conjunctiv bogat in fibre de colagen, bine vascularizat
si inervat
85. Laringele-structura histologica

Peretele laringelui este structurat din 3 tunici concentrice:
a) mucoasa sau tunica interna
b) fibrocartilaginoasa sau tunica mijlocie
c) adventicea sau tunica externa
Mucoasa sau tunica interna:

- este formata din epiteliu si corion despartite printr-o membrana bazala
- in partea superioara, epiteliul este de tip pavimentos stratificat fara keratinizare, iar in rest
epiteliul este de tip respirator
- mucoasa prezinta doua perechi de repliuri care proemina in lumenul laringelui formand
corzile vocale superioare(false) si corzile vocale inferioare(adevarate)
- mucoasa corzilor vocale superioare este de tip respirator
- mucoasa corzilor vocale inferioare este de tip pavimentos stratificat fara keratinizare
- corionul mucoasei laringiene este bogat in tesut conjunctiv lax si vase de sange
Fibrocartilaginoasa sau tunica medie:

- constituie ’’scheletul laringelui’’
- ea este formata din mai multe piese cartilaginoase mari de tip hialin: tiroid, cricoid si piese
cartilaginoase mai mici de tip elastic: cartilajul epiglotic, aritenoidele, cuneiformele,
corniculatele
- la partea superioara a laringelui este anexata epiglota
- epiglota prezinta un epiteliu de tip pavimentos stratificat fara keratinizare pe fata
anterioara, iar pe cea posterioara prezinta un epiteliu respirator pseudostratificat ciliat
Adventicea sau tunica externa:

- este reprezentata de tesut conjunctiv care leaga laringele de organele din jur
- in adventice domina tesutul conjunctiv lax, cu vase de sange si terminatii nervoase
86. Traheea- structura histologica

Peretele traheal este format din trei tunici cu dispunere concentrica:

a) tunica interna sau mucoasa
b) tunica medie sau fibro-musculo-cartilaginoasa
Mucoasa sau tunica interna

- captuseste organul la interior, este subtire, putin ondulata, formata din epiteliu si corion
despartite de o membrana bazala continua si neteda
a) epiteliul traheal:
 este un epiteliu pseudostratificat cilindric, ciliat si cu celule caliciforme
 o parte din celulele ciliate sunt celule cilindrice, altele sunt celule intermediare,
iar cea de-a treia categorie este reprezentata de celulele bazale, cu aspect
rotund, ovalar sau poliedric
 printre aceste celule se gasesc celulele mucoase, caliciforme
 celulele cilindrice formeaza populatia celulara majoritara, fiind celule prismatice
cu nucleu ovalar situat la diverse inaltimi si citoplasma bine repzenteta cu
toate organitele comune
 celulele seroase sunt prezente in epiteliul de suprafata si in glandele sero-
mucoase ale bronhiilor
 celulele viloase sunt celule cilindrice inalte, ce prezinta la polul apical un
manunchi de microvili inalti, uniformi si densi
 celulele bazale sunt celule de forma poliedrica, rotunda sau ovalara cu nucleu
voluminos, hipocrom, nucleolat, situat central si citoplasma redusa, bazofila,
bogat in organite de sinteza proteica
 celulele intermediare au morfologie asemanatoare cu celulele bazale
b) corionul este un tesut conjunctiv cu numeroase fibre elastice, glande seromucoase,

infiltratii limfoide si vase sanguine
Fibro-musculo-cartilaginoasa sau tunica medie

- este constituita din fibre elastice si din 16-20 piese cartilaginoase suprapuse cu aspect de
potcoava
Adventicea sau tunica externa:

- este un tesut conjunctiv lax cu numeroase vase sanguine, vase limfatice, filete nervoase si
adipocite
87. Alveolele pulmonare
In structura alveolei s-au identificat trei elemente:

a) epiteliul alveolar
b) tesutul conjunctiv stromal
c) capilarele sanguine
Epiteliul alveolar:
- este un epiteliu continuu, turtit, asezat pe o membrana bazala continua si subtire
- celulele epiteliului alveolar denumite pneumocite sau alveolocite sunt turtite, alungite si
jonctionate intre ele:
 pneumocitele de tip I sau membranare: sunt cele mai numeroase, prezinta
nucleu situat central, turtit, normocrom si citoplasma cu ribozomi, mitocondrii
si aparat reticular Golgi
 pneumocitele de tip II: sunt celule mari, de forma ovalare, ce prezinta la polul
apical microvili. Nucleul este voluminos, situat central. Citoplasma este
abundenta si prezinta toate organitele citoplasmatice
- in peretele alveolar au mai fost remarcate si macrofage
Stroma:
- este alcatuita din fibre conjunctive, celule si substanta fundamentala
- fibrele conjunctive sunt in cea mai mare parte fibre elastice dar cu inaintarea in varsta
acestea sunt inlocuite de fibre de colagen
- substanta fundamentala este formata in principal de glicozaminoglicani, proteoglicani si
glicoproteine structurale
- celulele conjunctive sunt reprezentate de fibrocite, macrofage, matocite, limfocite,
plasmocite si granulocite
- stroma contine si o bogata retea de capilare sanguine
Reteaua capilara:
- este formata din capilare tipice cu endoteliu continuu asezat pe o membrana bazala subtire
si carora le lipseste periteliul
88. Stroma pulmonara
- este formata din tesutul conjunctiv prezent in septurile interalveolare, tesutul conjunctiv
periacinar si interlobular
- tesutul conjunctiv stormal este constituit din fibre conjunctive, celule si substanta
fundamentala
a) fibrele conjunctive
- fibrele conjunctive, in cea mai mare parte sunt fibre elastice, dar pe masura ce organismul
imbatraneste, fibrele elastice se transforma in fibre de colagen
- fibrele de colagen sunt reduse cantitativ in septul interalveolar, dar sunt mai abundente
periacinar si perilobular
- fibrele de reticulina se gasesc numai in membranele bazale ale alveolei si capilarelor
- la locul de insertie al alveolei pulmonare se gasesc uneori 1-2 fibre musculare netede
b) substanta fundamentala
- este mai abundenta la copil si saraca la adult
- ea este formata in principal din glicozaminoglicani, proteoglicani si glicoproteine
structurale
c) celulele conjunctive
- sunt reprezentate de fibrocite, macrofage, mastocite, limfocite, plasmocite si granulocite
- dintre celulele stromei pulmonare, un aspect particular il prezinta macrofagele, care se
incarca cu particule inerte(praf, carbune, siliciu, azbest, bumbac), devenind ’’celule cu praf’’
- stroma pulmonara contine si o bogata retea de capilare sanguine
89. Pleura- structura histologica
- este formata dintr-o foita viscerala si o foita parietala care se continua una cu alta la nivelul
hilului pulmonar
- intre cele doua foite se gaseste cavitatea pleurala ce contine o cantitate mica de lichid
pelural
- foita parietala tapeteaza peretele toracic, iar foita viscerala inveleste pulmonul
- histologic, elementele constitutive ale pleurei sunt:
a) Mezoteliul:
 este un epiteliu simplu, pavimentos, continuu
 celulele mezoteliale prezinta la polul apical microvili
 citoplasma contine organite putine, mai numeroase in jurul nucleului
 mezoteliul este asezat pe o membrana bazala continua, care-l desparte de
tesutul conjunctiv submezotelial
b) Membrana bazala:
 este formata din fibre de colagen, fibre de reticulina si substanta
fundamentala bogata in glicozaminoglicani si glicoproteine structurale
c) Tesutul conjunctiv submezotelial:

 este bogat in fibre elastice in partea superficiala si fibre colagene, terminatii
nervoase si tesut conjunctiv lax in partea profunda
- foita viscerala si voita parietala prezinta pori prin care cavitatea pleurala comunica cu vasele
limfatice
90. Bronhiolele terminale, respiratorii si canalele alveolare

Bronhiolele terminale:
- au diametru mic si un perete foarte subtire format din mucoasa, tunica mijlocie si tunica
externa
a) mucoasa:
 prezinta la suprafata un epiteli simplu cubic, fara celule ciliate, fara celule
caliciforme
 sub epiteliu se gaseste corionul, putin dezvoltat, aglandular, bine vascularizat
b) tunica medie:
 este subtire, cu fibre musculare putine
 este reprezentata de o atmosfera de tesut conjunctiv lax, redusa
Bronhiolele respiratorii:
- prezinta in peretele lor, din loc in loc, alveole pulmonare ce le intrerup epiteliul
- epiteliul este simplu cubic, lipsit de celule secretorii si situat pe o membrana bazala fina
- corionul este redus si reprezentat de tesut conjunctiv lax
Canalele alveolare:
- se formeaza din bronhiolele respiratorii si au caracteristic faptul ca in peretele lor sunt
prezente numeroase alveole si saci alveolari
- locul unde se implanteaza alveolele pulmonare se numeste ’’picior de insertie al alveolei’’ si
este prevazut cu numeroase fibre elastice si fibre musculare netede ce alcatuiesc ’’sfincterul
terminal’’
91. Bronhiolele lobulare
Mucoasa bronhiolelor lobulare:

- epiteliul contine celule ciliate, celule bazale si putine celule caliciforme

- in structura epiteliului sunt prezente si ’’Celulele Clara’’, alungite, cu polul apical in lumenul
bronhiolei si nucleu pozitionat bazal. In citoplasma prezinta numeroase granule de secretie,
fiind celule ale sistemului endocrin difuz
- corionul este mai putin dezvoltat, aglandular
Tunica medie:
- prezinta fibre musculare netede ce se organizeaza intr-un manson voluminos realizand
muschiul Reissessen
Tunica externa sau adventicea:

- este subtire si se continua cu tesutul conjunctiv al stromei pulmonare

Subiecte Histo Anul 1 Sem2 2

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Subiecte Histo Anul 1 Sem2 2

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Subiecte histologie an II sem II-Morintale Alexandru, grupa 14

1. Structura cortexului cerebral

a) stratul molecular sau plexiform

b) stratul granular extern

c) stratul piramidal extern

d) stratul granular intern

e) stratul piramidal intern

2. Nervul periferic. Structura histologica

a) Fibre nervoase cu mielina

b) Fibre nervoase amielinice

- sunt considerate a fi proeminente apartinand piamaterului, care patrund in interiorul sistemului

- o astfel de elula realizeaza sinapse axo-somatice si axo-axonice cu cel putin 10 celule

Scoarta cerebeloasa prezinta 3 straturi bine delimitate

Ele au functie de protectie si sustinere mecanica, trofica si de aparare.

De la exterior spre interior, acestea sunt:

Mentinerea homeostaziei la nivelul SNC-ului este o conditie indispensabila pentru pastrarea

Bariera hemato-encefalica prezinta o permeabilitate selectiva. Moleculele liposolubile(alcool,

- nucleul si nucleolii sunt voluminosi la femeia gravida si in lactatie

10. Adenohipofiza-celulele bazofile

11. Neurohipofiza-structura histologica

- este alcatuita din eminenta mediana, tija hipofizara, lob posterior

- are structura histologica asemanatoare cu cea a lobului posterior

- este format din prelungirile axonice amielinice ale neuronilor paraventriculari si

12. Tiroida-parenchimul glandular

- constituie forma preponderenta de organizare a parenchimului tiroidian

a) Celulele principale sau tireocitele

b) Celulele parafoliculare sau celulele C

13. Paratiroidele-structura histologica

Celulele principale intunecate:

14. Corticosuprarenala-structura histologica

b) Zona mijlocie sau zona fasciculata

15. Medulosuprarenala-structura histologica

16. Pancreasul endocrin

17. Foliculul limfoid

Foliculul limfoid reprezinta forma cea mai evoluata a tesutului limfoid.

Foliculii limfoizi au forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 1mm.

Se disting doua tipuri de foliculi limfoizi:

Foliculii limfoizi se pot gasi sub doua aspecte:

18. Structura lobulului timic

- este prezenta atat in corticala, cat si in medulara timica

19. Parenchimul splenic

20. Stroma ganglionului limfatic

21. Parenchimul ganglionului limfatic

Parenchimul ganglionului limfatic este reprezentat de tesut limfoid.

Pericardul este format din 2 foite:

a) Pericardul seros, visceral sau foita interna

- poarta numele de epicard

1. mezoteliu, un epiteliu pavimentos simplu, continuu, care tapeteaza intregul

b) Pericardul fibros sau foita externa

- continua la baza cordului pericardul seros

24. Arterele de tip muscular

- sunt cele mai numeroase

Tunica interna sau intima

Tunica medie sau media

Adventicea sau tunica externa

25. Arterele de tip elastic

- sunt reprezentate de aorta si principalele ei ramuri si de artera pulmonara si ramurile sale

Tunica interna sau intima

Tunica medie sau media

Tunica externa sau adventiea

26. Capilarul sanguin tipic

- sunt cele mai numeroase din organism

- se gasesc in musculatura scheletica, tesut nervos, tesut conjunctiv, glande exocrine

- in citoplasma se gasesc numeroase vezicule de pinocitoza, care sunt responsabile pentru