INSTITUTUL POLITRHNIC DIM CLUJ-NAPOCA Prof.Dr.ing.|HORIA COLAN Conf.Dr.ing. EUGEN BICSAK Sef de lucr&ri ing. MIHABLA PIRANESCU Sef de lucr&ri Dr.ing. DELIA CHIORBANU Sef de lucr&ri ing. TRAIAN DOBRA Sef de lucr&ri ing. (VIOREL CANDEA| STUDIUL METALELOR INDRUMATOR PENTRU LUCRARI DE LABORATOR Coordonarea lucrarii Prof.Dr.ing. HORIA COLAN a- oturt steristi- 4 apare lo- 1988ace bio) PREFATA Parte experimentald a gtiintei metalelor, metalografia | aa identificat indeosebi ou cercetarea microscopic gi cu alte | procedee fizice de cercetare a metalelor. Ba s-a dezvoltat, deva- nind unul din cele mai importante procedee de control pentru pro- 4uctia ourent&, pentru determinarea defectelor de elaborare gi elucrare gi a cauzelor distrugerii materialelor metalice in ser~ victue Interpretirii structurii 1 se impun ned limite, deoare~ ce anumite elemente sau substante nu pot fi identificate pe cale croscopic& in stracturaé, fiind dizolvate sau in cantitate prea pe de alt& parte, interpretarea este in multe cazuri subieo~ ivA gi numai calitativé. In general ins&, legile care guverneaz’ legiturile din- e metale sint clar reprezentate de diagramele de echilibru, as~ tizi trasate pentru toate aliejele binare gi pentru un numir mare eliaje ternare sau mai complexe. Transformirile in stare solid& relevate de metodele analizelor termice gi fizico-chimice figu- 223 In aceste diagrame gi survin in cursul tratamentelor termice. Acaliza structurii a devenit din ce in ce mai precisi prin progre: sele microscopiei cantitative, ale microscopiei electronice gi ale epectroradiografiei cu raze X, care studiazt arhitectura atomiok a etalului, refeaua crietalin’ cu imperfectiunile ei. b Netalografia, ai cfrei precureori au fost Réaumur gi Wid- atétten gi ai ered creatori aint unanim considerati Sorby, Oa i gi Le Chatelier, c&rora 1i s-au addugat Martena, Heyn, Stead, rhoffer, Jacquet gi multi alfii, a fost acuzat’ o& rezultatele analizelor aint de multe ori calitative, o& ele confirmi doar in- serckrile mecanice mult mai riguroase, cM includ uneori 0 dozi dea~ tol de mare de subjectivitate. Descoperind de atitea ori structurt orespunz&toare, defecte care afecteaz’ determinant caracteristi- e mecanice, ea @ fost acuzaté of generalizeask ceea ce apare lo~ cal, microlocal sau chiar accidental.Ir Pata de aceasta, metalografia cantitativi asistat’ de caloulatoare aduce o contributie important& pentru inorederea ¢r rigurozitatea investigatiilor. Cu ajutorul unei aparaturi modern de inaltX sensibilitate gi precizie, ea poate nu numai completa euplini alte analize sau incero%ri laborioase de lungi durata, ¢ un grad fnalt de certitudine g1 economie de timp. Al&turi de incercdrile mecanice, tehnologice gi de def toscopie, controlul metalografic contribuie - atit in metalurgte oft 91 fn uzinele constructoare de magini - la conducerea proc lor tehnologice de la elaborarea aliajelor gi la verificares cal t&tii aliajelor gi pieselor prelucrate prin deformare plastic& 1 cald sau rece, sudate, tratate termic precum gi la determinarea zelor unor ruperi accidentale. Pentru inginerii mecanici sau metalurgigti eate de imp tant primordial% cunoagterea aprofundatd a structurii materiale metalice, de care aint direct legate proprietitile gi utilizares timi. Aceasti utilizare optim& se realizeazi prin alegerea corec gi economic& a materialelor in profectare, prin tehnologie condu gtiintific, prin practica rational’ a tratamentelor termice. Controlul metalografic s-a dezvoltat mult in fara noas odat& cu cresterea impetuoasi a metalurgiei gi constructillor de gini. Cea mai mare parte a uzinelor sint dotate cu laboratoare m lografice moderne, la fel ca gi institutele centrale 91 departen tale de cercetiri, le fel ca gi institutele de invitmint supers Lucrarea de fati se adreseaz’ astfel atit viitorilor gineri, studenti ai facultdtilor de mecanick gi metalurgie cit inginerilor, cadrelor tehnice gi de cercetare din uzine gi labor toare, ca un indrumitor pentru lucririle ce se executé in labora rele metalografice. Lucrarea este util gi studentilor de la fac t&tile de electrotehnicd, constructii, mine, transporturi etc., re de asemenea studiazi gi vor folosi materialele metalice, atit projectare cit gi in exploatare. Ea trateazi suficient de larg p cipiile optice, elementele constructive gi utilizarea principale microscoape metalografice care exist&é in laboratoarele noastre. deseriu metodele curente de analiz% metalograficS macroscopic’ microscopic’, de analiz& metalografic& cantitativ’, etudiul micr scopic in lumind polerizat&, microscopie electronic& ou transmis gi cu baleiaj. De asemenea se prezint& determinarea microduritit a traneformirilor din aliaje prin analizS termick gi analiz& ail metric’, determinarea cdlibilitiyit ofelurilor gi aplicatii alede tn ern¢ ta ¢ dete gie coat cali A le ea ¢ impe alel rea rect ndus past de 2 me tame eric y 4 t 9 bora rat facu rit Spr x1 e1, , Ag loro niet ra 11a) ‘le III Ee fractometrie1 ou raze X. In sfirgit, in mai multe capitole, este erontat studiul microstructurii ofelurilor, fontelor ¢1 aliajelor eroase in stare de echilibru sau in urma unor tratamente termice =: mecanice. Microstructurile sint realizate prin desenare, ceca miregte gradul de schematizare al lor, deci posibilitatea de in~ legere gi retinere din partea studen{ilor. Cititorul igi poate rma o imagine mai generalM, mai de ansamblu, mai caracteristick ntru structura respectivi, imagine care se completeazk ou micro- ctogrefiile din cursuri, tratate sau albume metalografic: Lucrarea a fost elaboraté dup cum urmeaz’: Prof.dr.ing. Horia Colan: cap. 1,2,3,16,19,20,25 gi coor- gtiintifick a lucriril; Conf.dr.ing. Eugen Bicsak: cap. 6,7,8,9,22,245 Sef de lucr&ri ing. Mihaela Firinesou: cap. 45175 Sef de lucrixi dr.ing. Delie Chioreanu: oap. 21,235 Sef de lucriri ing. Traian Dobra: cap. 12,13,165 Sef de lucriri ing. Viorel Céndea: cap. 10,11,14,15- Prof.Horia ColenCap.2. Cape2. CUPRINSUL PREPATA PRINCIPIILE OPTICE SI ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MICROSCOAPELOR MBTALOGRAFICE 1.1. Studiul structurif metalolor ss. +++ + 1.2. Necesitatea mririf 1a studiul structurii microscopice +++ eee eee eer eee 13s Elementele optice ale microscoapelor » « » 1s3ele Lentilele. sees eee reece 1.3.2. Defectele principale ale lentilelor L.303e Prismelle sees eeeeeecee Lede Lupa sere cece eer ssceees 1.5. Microscopul obignuit ++ ssseeeee 1.6. Obtectivele se see ees eee vee Ocularele sess eee eres seees anumit mirire a microscopului «+. ++ 1.9. Sisteme de dluminare . +s ++ eeeee 1.9e1. Surse de lumink +s e+e eeee 1.9.2. Diefragma de apertur& gi diafragma 1,9+3- Piltrele de luming. 2+ ee eee 1.924. Moduri de iluminare » +++ eee COSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MICROSCOAPELOR MBTALOGRAFICE 2.1. Microscopul metalografic MIM-6 .. 2+ + « 2.1.1. Constructia gi schema optick a microscopuluis ++ eeeee eee 2.1.2. Lucriri cu microscopul MIM-6 «2. « 2.2. Microscopul metalografic MIM-7 s+ +++ 22.1. Schema optic’ a aparatulut «++ « 2.202. Constructia microscopului s+ + « « 2.2.3. Manevrarea microscopului MIM~-7 « « Alegerea obiectivelor gi ocularelor pentru o worravu uw“ 16 aT 17 de ofmp 19 1g 20 29 29 3 36 36 42VI 2.36 Bede Microscopul metalografic I.0.R. MO-2. +... Microscopul metalografic 1.0.R. MO-6 s+ +e es Cap.3. CONFECTIONAREA PROBELOR METALOGRAPICE Bele Bede 3e30 Bede 3050 Luarea probed din materialul de examinat ... « Slefuirea «ee eee eee ee eee ee nene Lustruirea ss + ee ee ee eee eee eens Atacarea probei «see ee eee ereeree Iustruirea electrolitic’ ss. ese e ee eee 3.5.1+ Aparatul Zetes-Elypovist »..+ eee 325-2. Lustruirea gi atacul probelor . . s+ + « 3e5e3+ Exemple de utilizare se esse eee Cap.4. STUDIUL MACROSCOPIC AL METALELOR 4ele 4e2. 4ede ede Studiul macroscopic al lingoului gi al defectelor tranamiae in semifabricate +++ ese eee ee Studiul defectelor de turnare, prelucrare prin deformare plasticX la cald gi la rece gi de tra- tamente termice «+++ seeseeeeeeevee Studiul macroscopic in sectiuni luatruite gt atacate «eee ee ee eee eee eee ene Studiul macroscopic al imbindrilor sudate . . « Cap.5+ DETSRMINAREA MICROSCOPICA A INCLUZIUNILOR NEMETALICE IN OTELURI Cap.6. DETERMINARI METALOGRAFICE CANTITATIVE 6.1. 642. 6.36 bode 6056 Tele Toe To3e Tete Notiuni introductive sss see eee eeee MAsurarea dimensiunilor liniare «+ +e+eeee Determinarea m&rimii grduntilor . 2+ see ee Determinarea cantitajii constituentilor atructurali se eee eee cece ee eeee Analiza struoturald cantitativi automati . . . STUDIUL MICROSCOPIC IN LUMINA POLARIZATA Notiuni introductive ss. eee eee eee ee Dispozitivele microscoapelor pentru studiul in luminS polarizaté 2 eee eee ee ee cece Studiul microstructuril ses eee eee eee Studiul incluziunilor nemetalice 44 46 49 52 34 55 61 64 65 66 69 4 77 81 83 89 92 92 100 105 a uz 13 116vIt EE “ Cap.8. DETERMINAREA MICRODURITATIT 46 8.1. Wofiuni introductive +e +e ee eee eee ee 1d 8.2. Construotia microdurimetrelor . +++ +e ee + 124 8.2.1. Miorodurimetrul PMT-3. + eee eee ee 125 49 8.2.2. Microdurimetrul Hanemann «+ ss ee + + 125 52 8.2.3. MicrodurSmetrul Reichert «+ e+ «++ 4 126 54 8.3. Determinarea microdurititjil + + +++ ee ee 6 127 55 61 cap.9. STUDIUL STRUCTURII METALELOR PRIN MICROSCOPIE 64 ELECTRONICA CU TRANSMISIE 65 Gel. Notjiuni introductive s+ +e eee ee ee eee 133 66 9.2. Pregitirea replictlor ».+eeeeeeeeee 136 903+ Prepararea foliilor metalice ss. +se+eeee 147 9.4. Constructia gi deservirea microscopului electro- nic BS 242s eee eee rere eer cecee 149 69 p+10, STUDIUL MBTALELOR PRIN MICROSCOPIE ELECTRONICA CU BALEIAJ 1% 10.1. Microscopul electronic ou baleiaj TESLA BS 300 157 10.2. Pirtile componente ale microscopului electronic 7 cu baleiaj TESLA BS 300. ++ eee eee eee 159 81 10.2e1. Sistemul electronooptio + +++ +++ + 159 10.2.2. Sistemul de vidare «ss +e++ee + 160 10.2.3. Sistemul de operare gi afigaj. ++. + 161 83 10.3+ Punerea in functiune a microscopului ++. ++ 162 10.4+ Decuplarea microscopulul s+se-e e+ eee 163 10.5. Montarea probei in coloana microscopulut . +. 163 ee 10.6. Studiul probelor cu emisie secunderd 1 de clectroni se ee eee eee eee ee ee 164 i 10.7. Studiul probelor cu electroni reflectaji «++ 165 10.8. Studiul probelor cu absorbjie de electroni - . 165 -_ 10.9. Potografierea structurif 2s. -2-+ eee eee 166 ad Cap.11. STUDIUL STRUCTURII ALIAJELOR DIN SISTEMUL PIER-CEMENTITA 21.1. Structura ofelurilor carbon. s+ eee eee 5 168 med 11.2. Struotura fontelor albes seer eee sees I a Cap.12. STUDIUL STRUCTURII FONTSLOR DE TURNATORIB 13 | 12.1. Consideratif generale se eeeeee eres 175 116VIIT \ Cape13. \Cap.ld. Cap.15. Cap.16. Cap.17. Wee. 12.2. Structura gi proprietitile fontelor cenugit cu grafit lamelar ss ee eee eee eeee 12.3. Structura gi proprietitile fontelor maleabile 12.4. Structura gi proprietitile fontelor ou grafit modular se ee ee eee eee eee STUDIUL STRUCTURII ALIAJELOR DEFORMATE PLASTIC 1361. Consideratii generale ss +e eee eee ee 13.2. Studiul caracterului cristalografic al deformirii plastice ss eee eee ee eee 13-3. Modificarea structurii gi propriet&tilor alia- jelor prin deformare plasticX la rece... 13.4. Modificarea structurii gi propriet&tilor alia Jelor prin deformare plastic’ la cald.... DEFECTE LA INCALZIREA PENTRU TRATAMENTE TERMICE SI PRELUCRARE LA CALD 14.1. Supraincdlzirea ss ee ee eee eee eee 14.2. Decarburarea see eee ee eee ee eee 14.30 Oxidaren 2 es ee eee eee eee ene 14e4s Crapiturt ss ee ee ee ee eee ee ee W4e5e AFderea see eee eee eee eee eee STRUCTURI DE TRATAMSNTE TERMICE SI TERMOCHIMICE ALE OTELURILOR 15.1. Structuri de tratamente termice la otelurile Carbon ses eee ee eee eee wie twe 15.1.1. Structuri de recoscere ». ++. ee 1501.2. Structuri de cdlire +. ee eee ee 15.1.3. Structuri de revenire.... 2... 15.2. Structuri de tratamente termochimice ... « 1542.1. Carburarea ee ee ee eee eens STRUCTURA OTELURILOR ALIATE DB CONSTRUCTIE SI A OTELURILOR ALIATE CU PROPRISTATI SPECIALE 16.1, Formarea structurilor fn ofelurile aliate . . 16.2. Ofeluri aliate de constructie. ++... es 16.3. Ofeluri aliate ou proprietiti speciale ... STRUCTURA OTELURILOR ALIATE DE SCULE 17 181] 184 187 188 191 193 197 197 198 198 200 201 201 204 206 208 208 aul 214 217 219SD Ix a cap.18, STRUCTURA ALIAJBLOR DE CUPRU , 18.1. Cupruls see eee errr cece cece 225 16.2. Aliajole cupru-zino «eee ee eee eee 226 18.2.1. Alame deformabile ss eeeeeeee 227 18.2.2. Alame de turnitorie s+ +eeeee + 228 18.2.3. Alame speciale» se eeeeeeees 229 18.3. Aliajole cupru-staniu «sees eeeeees 230 , 18.4. Aliajele cuprusaluminiu «++ eee eee ee 232 18.5. Aliajele cupru-plumb-stania see eee eee 234 STRUCTURA ALTAJELOR DE ALUMINIU. STRUCTURA ALTAJELOR DE STANIU SI DB PLUMB 19ele Aluminiul see eee eee eee eee eee 235 19.2. Aliaje aluminiu-cupru gi complexe ++ +++ 236 19.3. Aliaje aluminiu-silioiu gi comple: ane eee37, 19.4. Structure aliajelor antifriotiune cu baza staniu gi plumb see eee eee reece es 239 Cap.20. STRUCTURA ALIAJELOR SINTERIZATE DIN PULBERI METALICE 20.1. Materiale antifrictiune poroas: eee ere oe 242 20.2. Materiale de rezistenti + +++eeeee e+ 244 20.3. Paeudoaliaje pentru contacte electrice. +... 244 20.4. Aliaje dure din carburi see eee eee ee 245 ap-21. DETERMINAREA PUNCTELOR CRITICE SI A TRANSFORMARILOR DIN ALIAJE PRIN ANALIZA TERMICA 247 Cep.22. DETERMINAREA COBFICIENTULUI DE DILATARE SI A PUNCTELOR CRIDICE PRIN ANALIZA DILATOMETRICA 2201. Nofiuni introductive sess see ee eee e 253 22.2. Constructia dilatometrelor ». +++ eeee + 256 22.3. Determinarea coeficientului de dilatare termick see e cere reese evccee 259 22.4. Determinarea temperaturii punctelor oritice de transformre 2+ eee eee eee eee 260 22.5. Determinarea diagramelor de echilibru gia @iagramelor transformare-tenperaturd-—timp pentru r&cire continuk s+ ++eeee sees 262x Cap.23. Cap. 24. Cap. 25. APLICATII ALE DIFRACTOMETRIET CU RADIATII X IN STUDTUL METALELOR 23.1. Notitns introductive . see ee eee ee 232. Calculul dennitiitii metelelor .. 6.4 23.3. Determinaren limite de solubilitate . . « 23.4. Determinaron ccmpozitiel ehimice a unui aliaj monofanic 2s pee eee eee ee 23.5. Identificarea alfajelor heterofazice « . + 2326. Studiul metalelor gi aliajelor deformate Plastio see e ee ee eee reece 23+7. Difractometrul DROW-3 see eee eres DBTBRMINAREA CALIBILITATIT OTELURILOR 24.1. Nojiuni teoretice ».-.++ eee eee 24.2. Determinarea cHlibilitétii ofelurilor prin metoda récirii frontale (metoda Jominy) + NOTIUNI DE PROTECTIA MUNCII IN LABORATOARELE DE METALOGRAFIE 2501. Studiul microscopic «s+ eseeeeee 25-2. Studiul spectroscopic gi al structurit retioulare sss se eee ese eens 25.3 Confectionarea probelor metalografice . . 25.4. Atacul probelor metalografice ...+ ++ STANDARDE REFERITOARE LA METALOGRAFIE . . «6 + BIBLIOGRAFIB ¢ eee ee ee ee eee ee eee 265 267 267 268 269 269 270 273 275 281 283 283 284 285 28726T 267 269 270 273 275 2a1 283 283 284 285 287 — PRINCIPIILE OPTICE SI BLEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MICROSCOAPRLOR METALOGRAFICE 1.1. STUDIUL STRUCTURII METALELOR Metalele gi aliajele lor au o structur& interioard, adiok int compuge din p&rticele de diferite forme gi mérimi 91 diepuse {ntr-un anumit mod; estructura lor este oristalink. Dup& ordinul de m&rime al acestor pirticele se disting: ~ Structure reticulark, adic& dispozitia ordonat&, rigu- ros geometric’ a atomilor in retjeaua cristalind. Se studiaz’ ou a- jatorul difractied razelor X, determinindu-se parametrii g1 unghiu- rile retelei. ~ Structura microscopic’ (microstructura), care este diepo- ziyia grduntilor criatalini (cristalitelor), purticele cu contururt neregulate rezultind din ineugi procesul de cristalizare. Studiul microstructurii se referd la limitele acestora intr-o sectiune glefuitd 91 atacat& ou un reactiv a unei probe me- ‘alografice, apreciindu-se mirimea, forma gi dispersia gréuntilor, precum gi natura lor cind sint diferiti calitativ (1a aliaje). Din eauza insuficientei puteri rezolutive (separatoare) a ochiului, mi- crostructura se cerceteazi numai cu ajutorul microscopului metalo- grafic. ~ Structura macroscopic’ (macrostructura), corespunde particelelor sau domeniilor structurale care pot fi studiate cu o- eniul liber sau cu lupa, Are doud aspecte: studiul ofiunilor gle- faite gi atacate ou un reactiv ale unor piese (zone de oristalizare, segregatil zonale, defecte etc.) gi studiul unei suprafete de rupe- re (casura). 1.2. NECESITATEA MARIRII LA STUDIUL STRUCTURII MICROSCOPICE Din mecaniemul form{rii imaginii pe retinM rezulté senze- jis vederii. Ochiul se poate compara cu o camer& fotografiok,4 —_. imaginea obiectului proiectindu-se pe celulele sensibile de pe re-~ tink (conuri gi bastonage) care reprezint& terminatiile nervilor optioi. Conurile dau distinct senzatia vederii a doud puncte, da- 0% imaginea lor cade cel putin pe donk conuri veoine care nu se ating. Astfel, dou puncte din structura de studiat pot fi separat (44etinot) vdsute dack mirimea imeginii dietantei lor, dat& de crie- talin pe retini este de cel putin 4,5 micrometri. Pentru ochiul nor- mel (emetrop), cu distanja de le cristalin la retin’ de 15 mm gi Gistenta minimi a vederii clare coa 150 mm, distanta minim’ intre puncte este (fige1.1)1 xs He + 0,0045 = 0,045 mm. Sau dack se consider’ distante optim’ a vederii clare (250 mm) + x = #22 . 0,0045 = 0,075 mm. Distanta minimi x (yoy - yhy mm) reprezint’ puterea gope~ ratoare (rezolutivi) a ochiului. Dack distantele eint mai mici, forma gi detaliile obiectului nu mai pot fi distinse, datorité fap- tului c& imaginea se formeaz’ pe un singur element al retinei, 150~250 Unghiul vizual, \/ corespunzitor lui x \\ este egal ou aproape un minut, reduoindu- se la 10-20" fn cazul (etn) Linddler paralele, Pigelsl. Determinarea puterii separatoare q °ind sint impresio~ ochiuiui nate giruri de celu- le de pe retink, Din cauza acestor limitari, pentru studiul structurit me- talelor este nevoie de instrumente optice ajutaitoare, care mireso puteres separatoare a ochiului. Acestea sint lupa 91 microscopul, primal fiind un instrument optic simplu, al doilea compus. Elemen- tele optice principale ale lor sint lentilele. (structurd)| 1.3. ELEMENTELE OPTICE ALE MICROSCOAPELOR 1-3-1. Lentilele Lentilele sint corpuri optice din material transparent 1k), limitate prin douS euprafeje curbate, sau una ourbatt ei alta pland. Lentilele subjiri convergente au urmXtoarele proprie- i generale care constituie legile lor de refractie: ~ 0 raz de lumind paralelX cu axul optic, dupk trecere prin lentil S94 continu& drumul prin focar (gi invera). ~ 0 rezk de lumin’ care trece prin centrul optic 291 con- oS drumil f&r% a fi deviatt, Imaginea dat’ de o lentilA subtire convergentX Lu&im un punct de la obiectul luminat 91 considerdm douk raze de lumind pornite din acel punct, una care trece prin centrul eptic el lentilet gi alta paralel& ou axul optic. Intersectia ac tora, dup refractie, este imaginea punotu- lot lumino, Positie gf miri- mea imaginii depin- de de distenta fo- calk a lentiles ef Fiz.1.2. Formarea imaginif reale in lentilele de pozitia obiectu- @e protectie lui fat& de lentils, respectiv focarul ei. In cazul ofnd obiectul este dincolo de fooar (fig.1.2), s objine o imagine reali, rfaturnat&. Intre distantele principale (p ~ dtetante 1a obiect, p' - distanta le imagine, f - distanta fo- calk) existé reletia: iar mirimea este dati de Sate cazul lentilelor de proiectie. Dack obiectul se gisegte intre lentils gi focar se obti- seo imagine virtuali, dreapti, m&rit& (fig.1.3)swe AB. phat Bete cazul lentilelor folosite 7 ew ocular. 1.3.2. Defectele principale S gle lentilelor Focar obigct Focar imagine : Aberatia de efericitate. Lentilele au o distant& foca- 14 pentru razele centrale, apro- piate de axul optic 91 paralele cu el gi alta pentru razele marginale (fig.1.4). Acest fapt este cauzat de citre unghiurile diferite de deviatie ale elementelor corespunzitoare din lentil&, considerate ca prisme. Remedierea abera- F Pig. Ba 3+ Formarea imaginii virtua- Ae tiei de efericitate are loc prin alege~ Razéi mayinad YZ [AT An rea potrivitd’ a ra~ zelor de curbur& ale suprafetelor 91 prin diafragmarea razelor (exoluderea razelor marginale). piatrogr Aberatia cromat ios Lentilele au distante focele diferite pen- tru razele de luming de diferite lungimi de und&. Razele rogii, ou lungime mare de und& vor fi deviate mai putin, iar cele albastre, cu lungime mic’ de un- a&, vor fi deviate mai puternic (fig.1.5). Cauza este dispersia lu- minii albe la trecerea prin lentile (considerate prieme) decarece, indicele de refractie Ral central Fig.l.4. Aberatjia de sfericitate n=f (>), jar unghiul de deviatie De=(n-1) a= f(%). Remedierea are loc prin compunerea lentilelor din doud seu mai multe elemente (grupuri acromatizate) glefuite din feluriFaiuostru Frog 5. Aberatia oromaticd Pige1.6. Grup acromatizat edite de sticlA, tn aga fel oa dispersia si fie suprimat& par- I tial, pentru anumite culori, In figura 1.6 este aritat un grup a- cromatizat lipit, compus dintr-o lentil& convergent& gi una diver=- | gect’ (crown gi flint), o ce anuleazi dispersia, compunindu- | a lumina alba. Astigmatiemul gi distorgiunea sint defecte mai complioa- in legiituri cu perfectia glefuirii gi cu constructia lentilelor. in cazul razelor inguste de lumin& oblic inoidente pe suprafa. = lentilelor. InlXturarea lor se realizeas% prin fabricare {ngri- ith gi siateme complicate de lentile din mai multe elemente. ee 1.363» Brtomele Sint elemente optice utilizate pentru a schimba directia razelor in sistemul optic al microscopului. In figel.7 aint reprezentate exemple 4 de modificarea tra fp Ls iectoriilor razelor 7 prin reflexie totals, 1.7. Pratectoriil eee {in cazul priemelor J. Eentectoyiile xenslen fu prtseal einieleitateesies priemelor care ae in- silneso in microscoapele metalografice. 1e4e LUPA Lupa este instrumentul optic cel mai simplu, utilizat pentru etudiul microstructurii metalelor, Ochiul agezat in planul focarului imagine, iar obiec- tal in apropierea focarului obiect (fig.1.8). i tunde @ este distante optim& a vederii clare. M&rirea este ega- 14 ou raportul intr ~ unghiul vizual sub care ochiul vede ob: eotul prin lup& gf cel sub care se vede acelagi obiect ou o- chiul liber. Ba este intro 2,511 91 25:1, Figs1.8. Formarea imaginii in lup& Je lupele obignuite cea mai freoventa f! ind 8:1... 10:2, 1.5. MICROSCOPUL OBISNUIT Mioroscopul este un aparat optic compus din doud sisteme principale de lentile, care pot fi considerate ca lentile conver gente subjiri simple: obiectivul gi oculerul. Razele de lumini, fiind re Foc flectate de obiectul AB, treo prin oblectiv gi dau o imagi- ne reald A'B', Aceast& imagi- ne ae formeaz% intre focarul cculerulud gi planul e&u prin cipal (gi foarte aproape de focar) 91 este examinati ca object prin ocular, objinin- du-se imaginea virtual ris- turnatS gi mult miritd a"B", la distanta vederii clare (250 mm) de le oobi (fig.1.9). Pigsl.9 Formarea imaginit in mi- ”/” formaren tnaginilor in 14 eroscopul obignuit gurd, rezult&s fw~ For , A PL * foo a My» Thy tee is ra A 4 = My © Mog * PE Mnior. "Mob * Moo ™ Toy * Foo A este intervalul optic al instrumentului, dietanta din- focarul imagine al obiectivulud g4 focarul obiect al oculeralui. microacopului, corespunde ou lungimea efectivé a tubdulut 1.6. OBIECTIVELE Din cauza defectelor lentilelor, chiar gi cele mai sim- ediective sint alcktuite din cel putin dou& grupuri acromati- total 4 lentile). Se utilizeaz# urmitoarele tipuri de obieo- Acromate. Sint obiective corectate pentru doud culori din partea mijlocie, mai luminoa- e% a spectrulut (rogu gi verde sau galben gi verde). \Astfel, razele verzi, galbene, porto~ calii gi rogii sint concentrate intr-un punot (£1g.1.11); razele albastre gi violete sint mai putin sensibile pentru ochi, astfel ima~ ginea obtinuté este satisficktoare. In figura 1410 eate aritat un acromat mijlociu, cu pute- re miritoare M = 40:1, Apocromate. Sint cele mai valoroase obieo- re, caloulate 91 construite de Abbe fn 1886, utilisind fluorina raré de caloiu naturald, CaF,), oare are o dispersie foarte » indice de refractie redus gi transparent& superioars. Apocromatele inl&turd in intregime aberatia cromaticl, 4 coreotate pentru trei culori (rogu, verde gi albastru); ast- fel razele colorate sint concentrate intr-un singur punct (figel.11) Aberatia eferio& (fig.1.12) este corectat& doar partial stit 1s acromate eft gi chiar 1a apooromate, influentind gi efec- 1 aberatiet cromatice. +10. Oblectiv t10 Apocromatele, ca gi acromatele mai puternice, dau o mi- rire mai mare pentru lumina albastré, de aceea trebuie folosite numai cu goulere de ¢ Violet Verde Igaiben Poctocaliu Rosy Acromat Violet Nverde Apacromat Isatben Ipertocatia 4 Rosy 21411. Corectarea aberatiei cro~ matice in obiective Roze marginale Lentild simplé Sena itt Luming albé Violet Verde Rogu Raze centrale Bez et it Acromat Apocromat Figs1.12. Corectarea aberatiel de sferioitate in obiective » Care compensi 2% aceasth hiper- corectie pentru albastru. Se intrebuinteaz& cu lumink alba gi in cazul etructuri- lor fine sau colorate. Un apocromat mai puternic este construit din 20 lenti- Le (fige1.13). In figel.14 este ardtat& forma construc- tivd a acestor obiective. Semiapocromate (obiective fluorite). Se aseaming cu o- biectivele acromate, fiind ned cu ceva mai bine corec- tate. Contin une sau mai mul te lentile de fluorink. se intrebuinteazd foarte rar. Monocromate. Aceste obtec- tive sint pen- tru o singurk ouloare, pentru razele ultraviolete cu = 0,275 pm. Lentilele lor aint din cuart. In general obiectivele pentru microscoape normale sint calculate aga ca lungi- mea tubului microscopului 6& fie 160 mm, Pentru microscoa pe metalografice s-au constri it gi oblective (acromate ei apocromate), pentru lungt. mea tubulut egal& ou = (in finit). In acest caz inst, microscoapele sint prevzute cu lentil& de corectie con- vergent& plasat& imediat du- p& oblectiv, a cdrei distant! calculatePig.1.13. 214156 Unghinl dere al unui obiectiv Obiective apocromate focal determin’ lungimea efectiv’ a tubului. In general, pentru acest scop se folosese lentile de corectie cu f = = 250 mm sau f = 190 mm gi deci mirirea obiectivului va fiz Mop os FO san Myy = FO ob *o ol Aperture gi apertura numeric4 sint caracteristici importante ale obiecti- velor, in afari de puterea miritoare, @istanta focald gi propriet&tile cro- matice. Luminozitetea gi puterea sepa- ratoare (rezolutivé) a microscopului, d@epind in primul rind de apertura nu- meric& a obiectivulud. apertura obiectivului este sinusul unghiului format de axul optic al obi- ectivului gi raza de lumin& extern& care intri efectiy in obiectiv, pornind de le obiectivul aflat la distanta ne- cesaré pentru a obtine o imagine clar& (f1g-1-15).12 2s Luminozitatea unei imagini vazute la mioroscop, pentru aceeagi mMrire, este propor{ionald cu pktratul aperturii, atunot ind intre obiect gi lentila frontal a obiectivulut se gtaegte eer. Dack este un alt mediu, luminozitatea este proportionalA gi ou pitratul indicelud de refractie. Valoarea Aesnoina @ fost numit& de Ernst Abbe apertur& numeriod. Pe cind apertura (sin u) maximX este egald cu 1, apertura numericd poate depigi a- ceast& valoare. In concluzie, luminozitatea microscopului este direct Proporjionala ou pitratul aperturii numerice gi invers proportic~ nal& cu patratul puterii miritoare, Tot Abbe a determinat relatia care aX puterea separatoa- rea microscopului, care gi ea depinde de obiectiv gi anume de pertura numericd a obiectivului gi de lungimea de und& a luminii folosite. Deoarece obiectele studiate la microscop au structur& fi n&, ele functioneaz&’ oa retele optice, dind nagtere le difractia luminii. Deoi in cazul unui object transluminat cu luminX monooro- matic’ gi care poate fi considerat ca o retea optic’ de constant’ 4, pe ling raza principal& care trece prin obiect, apar gi franje de difractie (fig.1.16). Wy i Diferenta de drum intre cele doud raze difractate reprezentate in figuré gi care interfereazt @ind maxime de luminozitate ae Rs O=dsinu=ka de unde Distanfo liberé kA a-cmia: Un microscop poate s& dea o im Figs1.16. Determinarea puterii &1ne cler& despre un obiect foart aratoare a miorogcopulud fin (deci distinge doud puncte « lini{ epropiate) dack in aferd raza directd, oel pujin prima franj& de difractie pornit& de la ob: eot, ajunge la microscop (deci k = 1). Daok obiectul este luminat13 vertical, puterea separatoare a obiectivului, exprimat% oa cea mai 4 distant% observabild distinct este: = a-aue wes dec8 este alt modiu decit aer intre obiectiv g1 obiect, a pels "Tena ~Z* In oazul luminii albe cu = 0,55 pm gi obiectiv cu imer-, ca A= 1,3,distanta minim’ ce poate fi distins& a= p38 = 0,42 pm. Dac& obiectivul este tluminat oblio, gi anume sub un egal ou semiunghiul deschiderii obieotivului, a=. Rezult% c& puterea separatoare a microscopului este ou mai mare (d mai mic), cu cit apertura numeric’ a obiectivului erte nai mare gi lungimea de undd a luminii utilizate mai mio’. De cess, pentru distingerea structurilor fine se recomandd folosirea ectivelor cu apertura numerio% mare gi lumind cit mai albastré, isr ultraviolet&, cu lentile de cuart. Astfel, ou monocromate de 5 gi oculare de cuart, aint construite microscoape pentru lumi- aviolet%, ou care pot fi apreciate distante pind 1a 0,0001mm Pentru cazul obignuit, lumina normalX, Abbe a dat formule peactio’ pentru limita miririi utile a microscopului realizate cu = anunit obiectiv: My max * (500 06 1000)A. Caracteristiole obiectiveler obignuite: = Distanta focal’ 15 oe. 2 mm - Mirirea proprie 5al eee 9012 ~ Apertura numeric’ 053 eee 1,3 (1,6) ~ Distante Liber 30 vee O42 De obicei pe obiective este marcat& mirirea gi apertura sumeric’ (eau distante fooalX 91 apertura numeric’).a4 In afarX de obiectivele obignuite (uscate), existh gi objective ou imersie. Apertura lor mare este realizatd prin medi- ul agezat in meniscul lentilei frontale gi care este uleiul de ce~ aru (n = 1,515). 17+ OCULARELE Ocularele sint compuse in general din doui lentile sim- ple sau grupuri de lentile acromatizate. Dup& principiul optic de constructie se deosebeso doud tipuri. F Ocularele pozitive (Ramsden) congtau din doud lentile, in ger we —Lentita ral plan convexe, ou suprafetele ochiului curbe intoarse una spre alta (figs 1.17). Intregul sistem poate fi considerat oa o lupd, avind focarul obiect situat inaintea lentilei n—-}— {| _Lentita ae imp (cotectoare) F gimp (lentilei colectoare). Pigel.17, Ocular pozitiv Imaginea reali data de obiectiv (Ramsden) trebuie si fie proiectatd intre fo- carul obiect al sistemului FP gi planul principal obiect H al sis- temului. Deci se poate afla inain-~ tea lentiled de oimp, ca la lupe, putindu-se obtjine o imagine virtua~ 18 mirité. Qcularele negative (Huygens) di- fer& de ocularele pozitive numai prin agezarea inversii a lentilei de oimp gi in alegerea convergen- yelor lentilelor (fig.1.16). In a- cest caz ines, focarul obtect al aiotemului ge gisegte intre cele oui lentile, iar planul principal obiect H poate fi agezat dup& len- tila ochiului, Imaginea reald data fi de obiectiv A'B’ respectiv AqBi» Pigel.18. Formarea imaginit trebuie si se formeze in iutervalal fntr-un ocular negativ (Huy- | intre focarul object gi planul prin- gens) cipal obiect al sistemului, deci in15 Ssteriorul oculerulai, pentru a se obtine imagines virtual’ mMrith 4"3". De acesa ccularele Huygens nu pot fi folosite oa lupe, resul- sind 91 olasificarea optic’ a lor oa oculare negative. Avantajele acestor ooulare sintr ~ cimp mare de vedere, cXci pot intra in eistem 91 raze care s-ar pierde in afarX de tubul ocularului (efectul convergent a2 lentiled colectoare)s - coreoyie bunk pentru aberatia cromatic& gi de sferici~ explicati prin inversarea razelor fn interforul eistemulut le marginale devin centrale gi invera). Practic se intilnese urmitoarele tipuri de oculare: Oculare simple (Ramaden gi Huygens), avind constructia =\t ous (figels19). Se intrebuinteaz’ cu obiective acromate mai slabe gi mijlocii. La acromate puternice, ou Myp > 60:1, 8¢ recomandi folosirea ocularelor de compensate. Mirirea oculerelor simple este de 1a 6:1 la isi. Ocularele de compensatie. Sint cculare nega~ tive, care printr-o hipocorectie cromatic’ com- penseazé hipercorectia pentru albastra a obiec- 3:1:19: Forma _‘tivelor apocromate, dind un sistem optic complet ocular gim- corectat. Dect epocromatele gi acromatele puter- 2 Giuygene) nice se combinX numai cu ocularele de compenea- wWirirea lor proprie variaz’ intre 3:1 91 20:1. Ooularele ortogcopice. Sint ooulare positive cu o foarte corectie. Mirirea lor ajunge la 28:1. Oculare de cuart. Acestea sint oculare negative construi- te din cuarf gi se folosesc numai cu obiective monocromate de cuarty ru raze ultraviolete ou 4 = 0,275 pm. Oculare pentru fotografiere. Servesc 1a fotografierea i- masinilor microscopice (microfotografiere), inlocuind ocularele stru gtudiul vizual. Sint astfel construite ca si dea o imagine ald gi cit mai plan. Nu se intrebuinjeazd la studiul vizual. Qcularele homale (Zeiss) sint oculare foto epeciale, cu otie cromatick gi de afericitate perfect, dind imagini reale suri gi perfect plane. Ele pot fi combinate numai cu anumite obiec- ve apocromate pentru care au fost caloulate. Nu pot fi folosite pentru etudiul vizual.16 ae Ocularele de diferite constructii sint prevaézute in gene- ral cu inscriptia prescurtatS a tipului 91 a puterii m&ritoare 1i- niare, de exemplu 15 x (Huygens, f&r& alt& inacriptie), comp 10 x, foto 6 x eto. 1.8. ALEGEREA OBIECTIVELOR SI OCULARELOR PENTRU © ANUMITA MARIRE A MICROSCOPULUL Dact lumina folosit& este aproape monocromatio’ (1umink colorat&) gi dac’ este nevoie de m&rire gi nu de putere separatoa— re mare, se pot folosi objective acromate cu cculare simple Huy- gens. Dacd este nevoie de o putere separatoare mare gi o imagi- ne clar’, firk contururi colorate, se folosesc apocromate cu ooule- re de compensatie. Obiectivele cu imeraie se utilizeaz’ numai pen- tru a realiza o putere separatoare deosebit de mare, La alegerea m&ririi de lucru, trebuie jinut cont de m&ri- rea utilX maxim& a microscopului care nu poate fi depigitd: Maya, = 1000 + Arye In tabelul 1.1 un exemplu explicd aceast% limitare. Tabelul 1.1 Influenta aperturii numerice a obiectivulut asupra miririi utile maxime a microscopului [opiectiy | ontar | quire ] caracveristicnie totale Mirirea | Apertura | Mirirea atructurii obser. numerick vate [ea [ee [wa [eal an Mirire dubla, n 602 2042 clear, fark deta 111 fine M&rire dubl&, ole: 60:1 1,2 1200 11 r&, ou detalit fi. ne La alegerea obiectivelor ¢1 ocularelor pot aurveni trei oazuris a) Se cunose miririle proprii, fiind scrise pe obieotive 91 coulare De exemplutn gene~ re li- 10 x» uming ratoa~ Huy- ) imag i= | coule= 1 pen- je miri- 17 My = 222, Mog 1502 fob Ma My + Mog = 21 215 = 315 62 >) Se cunose distantele focale gi lungimea tubului. De exemplu, pentru A= 250 mm gf fop o 4e2 mmf, = 16,6 mm: A 250 Mop Hp * HE - 6002 10. Mott is 2 M= 60x15 = 900:1 2) Dack obiectivele gi ocularele poart& oa insoriptie doar oifre (eint numerotate), alegerea lor gi mirirea microscopului rezultt din tabele, 1.9. SISTEME DE ILUMINARE 1+9¢1+ Surse de Lumink La microscoapele metalografice ca surse de lumink se uti- lizeaz& becuri ou tensiune joav&, 1&mpi ou arc gi 1umpi ou vapori de merour (tabelul 1.2). Lémpile cu incandescent& de tensiune Joas% (6-12 V) se atilizeaz& in special la microscoape verticale, atit pentru studia yizual oft gi pentru fotografiere. Au un filament in spirald, age- zat perpendicular pe axul optic al iluminatorulut, Lmpile cu are constituie surse puternice pentru fotogra- fiere. Ele sint alimentate ou curent alternativ sau continu, fiind brangate la retea (tensiune 40-50 V, 5 A le curent continu, 10 A la ourent alternativ). Eleotrozii de c&rbune sint plasati in unghi drept, gi pe misur& ce se ard, distanta dintre ei se mentine con- stant& prin apropierea lor ou un mecaniem de ceasornic. Mioroscoapele orizontale care utilizeazi lamp cu aro, aint prev&zute gi ou un bec de incandescenti de 25 sau 40 W pentru etudiul vizual. Exist g1 1impi cu arc ou eleotrozi de zirooniu (18 V of 3 A pe anod). Lampile ou sure% punctiformk au sursa de lumin& formath de un mio aro ce ge formeazd intre doi eleotrozi de wolfram in18 a Tabelul 1. Surge de luminA pentru microscoape metalografioe —— sotertetie’ | Lungines electrice de und: Modul Felul " cea mai | Spectru dluminarii) limpilor v A Ww bogat% in energie 6 Radiatie |L&mpi cu 6 termicd pu-|incandes~ r& a corpu-|centa de 6 Continua rilor soli-|tensiune [——,¢] de joast Tots] Leeps on. continuu Arc: Radiatia /cXrbune 5 ee concomiten- n_bens: t& a unut |Lumpi cu Electroz: corp solid |surad continuu gau lichid | puncti- 100 an - 0,89 Are: gia unui | forms in linit gas (are de W) [ator Limpiou | 18| 3 arc de 1,00 | gontinua zirconiu fn linii Lampi_ ou Spectra Radiatie vapori de 0,546 in linie purd a mercur le ’ cu fond unui gez | presiune de bazd inalta continua ed forma de bile (curent alternativ) sau bil& gi pl&cut& (curent con- tinua). Tensiunea peste 100 V, intensitatea 2 A. In interior se efld un gaz inert (neon). Avantajul acestor 1dmpi consté fn dimensiunile reduse ale aroului gi bilelor incandescente, deci in surs& punctiform’ oare di un fascicol subtire gi deci o iluminare corect&, Le limpile cu vapori de mercur gub inalt4 pregiune lumi- na este radiata’ de vaporii incandescen{i de merour, care formeazé un spectru luminos corespunzitor la verde, galben gi albastru-violet Wigca. ={nua ase rok lumi- meark a-violet 19 a dim partes vizibilK a spectrului. Se utilizeaz’ atit pentru studi~ al yizual oft gi pentru microfotografiere. Tensiunes utilizat& ee~ te 220 V curent alternativ sau continuu, intensitatea 2 ++. 4 A. Lampile ou vepori de merour au o intensitate luminoast 40 4-6 ori mai mare decit cele cu are de cirbuni gi au o functio~ sare stabild. Permit deoi timpuri sourte de expunere gi sint foar- te atile pentru fluminarea in lumin% polarizaté gi la microproise~ 1.9.2. Difragma de apertura’ gi diafregma de ofmp Intre gursa de lumin& gi 1luminatorul microscopului sint esate o serie de diafragme care au rolul de a ob{ine o claritate + mai bunt a imaginii la diferite miriri. Diafragma de apertur{ - cea mai importanta - limiteaz& anghiul de deschidere al conului fascicolului luminos ce patrunde fn obiectiv. Aceasta face sX se modifice de fapt unghiul de deschi-~ dere al obiectivului 2u gi deci apertura numeric’ A = n sin us ind diafragma este deschisd prea malt, razele de luming coupé intreaga lentili frontal& a obiectivulud. Se obyin imagini meclare difuze, din cauza razelor marginale. . Dac& diafragma este prea inchis&, datoritd micgorarii aperturii, scade puterea separatoare a obiectivului gi luminozita~ tea. Diafragma de cimp permite ai se regleze mirimea cimpulut 4c {luminare a probei. Imaginea ei apare in cimpul luminat al su- prafetei examinate. Deschizind aceast& diafragmi ugor peste cimpul alerului se evit’ pierderile de lumin% prin difuziune gi se ob{i- ne maximul de contrast. 1.963. Filtrele de lumini Se utilizeaz’ datorité faptului cX aberatia cromatich na este inlAturat% total le obiective acromate, formindu-se imagini ou contur colorat datorit% zonei albastre, necorectate a spectrului. Pentru remediere se folosese filtre galbene, verzi. Pentru accentuarea contrastului la microfotografiere sau imbunithtirea reproducerif nuanjelor de culori se folosegte filtru albastra. Pentru protejarea obiectivelor in cazul l&mpilor ou are (cBldura poate cauza deslipirea lentilelor) se utilizeazt fi1t termice lichide (ap distilatd sau diferite solutii in api).20 1.9.4. Moduri de iluminare Microscoapele metalografice utilizeazd 11uminarea obie tulnui metalic opac prin reflexie. Studiul prin luminX transmis al foitelor metalice sub{iri este inc& putin raspindit. Deoarece distanta dintre lentile frontal& a obiectivul gi obiectul cercetat este foarte mick 1a miriri mari, proba nu po te fi iluminat& dintr-o parte. De aceea se utilizeazd un ilumina tor care in general face ca lumina #% treack prin obiectiv. 1,9.4-1. Tuminarea cu fond luminog Din tubul iluminator, fascicolul de raze trece prin ob ectiv, cade pe suprafata lustruitd a probed gi apoi refleotindu- p&trunde din nou in obiectiv epof prin tubul microscopului, in o lar. Partile perfect plane ale sectiunii metalografice vor p&rea prin reflexie puternic luminate (fondul luminos), ier adin turile, neregularititile care nu reflect& lumina vor apdrea intu cate. Tluminatul cu plack (figs1.20,a). Razele provenind de surs% cad pe o plack de sticld subjire plan-paralel& agezat’ la (placa Beck-Nachet).0 parte din lumink trece prin plact, iar cea lalt% parte este reflectat& prin obiectiv, cade asupra obiectulu este reflectataé de acesta, trece prin obiectiv gi plact gi ajung la ocular. Tluminarea este mai slabi deoit cea cu prism’, deoareo o parte din lumin& se pierde trecind prin plack, ins% puterea de separare este mai mare. a b ¢ Fig.1.20, Modurd de iluminare: a-cu plack; b-cu priem& eau oglin¢ c-cn fond intunecat; l-surek; 2-colector; 3-diafragm4 inelard; 4- plack transparent&; S-priomi; G-oglinddy 7-diafragmis 6-obiectiv Snogiindé parabolicd; 10-obiect; 11-tub ogalar.. obiec~ nemik stivulud nu poa- eoarece rea de s oglinail lark; 4- biectivs 21 a Lluminatul cu priem& (fig.1.20,b). Prisma are suprafata 2e reflexie acoperit& cu un strat de aluminiu gi reflecteaz& in intregime razele de luminX. Se asiguri astfel o iluminare puterni- ef a obfectivului. Razele de lumin& cad asupre obiectivului numai dintr-o perte ({luminare oblicX); prisma acoper& o parte a unghiului de deschidere a obiectivului gi astfel razele ce formeszd imaginea treo numad prin partea obiectivului care ruimine liberd. De aceea, din cauz% c& obiectivul este folosit numai partial, se reduce pu~ ea lui de separare. Acest sistem se utilizeazi in apecial le ririrt mict. In unele constructii, prisma este inlocuité de o oglin~ 42, ccrp comun cu placa transparent& gi care poate trece printr-o 4eolasare in locul acesteia din urmi. 1.9.4.2. Iluminarea cu fond intunecat In acest caz (figel.20,c), razele nu treo prin obiectiv le ‘luminare. Se utilizeaz’ razele marginale ale fascicolului 1u- ninos, care sint reflectate intii de o placi plen& plecata ou alu- niniu de formi inelerd, apoi de o oglind& concavii parabolicd, pe suprefate obiectulut, Fascicolul de luming fiind diafragmat central gi margi- nel (fascicol inelar), condensoarele produc un con de lumin§ gol, ca focarul situat in planul probed. Suprafata ideal& plan& a pro~ bei nu va reflecta lumina prin obiectiv gi va apirea intunecat&. Din cauza reliefului probei o parte din lumina inciden- t& dispersat& va fi reflectat& prin obiectiv, ajungind la ocular. Limitele grauntilor, portiunile goale, incluziunile etc., vor apa- rea luminate, obtinindu-se astfel imaginea complementar& celet ob- yinute prin iluminare normal& gi un contrast bun, In fig.1.21 este prezentat& dispozitia elementelor 1lu~ minatorului care aX posibilitatea ilumin&rii combinate cu fond lu- nminos gi tntunecat. Se observi c& diafragmele igi inverseaz% func- yiunile: diafragma de apertura D, de le fond luminos, devine dia~ fragm& de cimp D, la fond intunecat 91 invers. 1.92423- Gontrastul de fazi Procedeul prin contrast de fazk permite printr-un artifi- ciu de dluminare s& se pund in evident& variatiile de culori gi de indice de refractie, scotindu-se la ivealX pe sectiunea metalogr fick diferente foarte mici de indl{ime a planelor corespunsind la22 faze sau grdunti dife- riti. Se pot observa diferentele pint la 20 K, in timp ce la dluminarea obignuit& este necesari o dife- rent& de nivel de 0,5 pm pentru a fi vizibi- le Pentru aceasta s disociazi imaginea t Fig. minos gi cu fond intunecat 21. Iluminare combinat& cu fond lu- centrald 51 imagines de difractie date de condensor 91 obiectiv gi se defazeazi cu un sfert de lungime de und. Irieul condenso- — rului este inlocuit ow © diafragmi inelar& gi acolo unde se formeazd imaginea direct& a acestei diafragme, deci in punctul sau conjugat, se plaseazi o le- meld de faci, groash de 3-6 pm (fig.1.22). Aceast’ lami de fast plasati in planul imagine, transform’ slabele diferente de fazk ale razelor reflectate (datoritd reflexiilor razelor incidente pe Condenser Diofragma — inetara | > =, obiectiv > Lamelé de S fax6 Fige1.22. Dispozitia pentru con- trast de fazt plane diferite ale obiectulut) in diferente de amplitudine, de unde un contrast mult mirit in imaginea suprafetei. In func- tie de montaj, zonele mai ridi- cate pot si apard mai luminate (contrast de fazi pozitiv) eau mai intunecate (contrast de fe- 2 negativ). Contrastul de fazi permite adi s& se suprime orice atac al suprafetei lustruite sau sh identifice (detecteze) con- stituenti putin vizibili tn mod obignuit. th gaugeaife- erve le » le aité aife- e055 intbi- a se ea, ines lectiv cu on 2 de ;denso- suit ow 23 rs 1+9e4e4- Iluminarea ou lumin% polarizat® Lumina polerizatd, ou oscilatiile ondulatorii intr-un acenit plan, este utilizat& le determinarea caracterului etructurii eline @ unor faze, in special a incluziunilor nemetalice in Prin reflectarea luminii pola~ rizate de o&tre acegti constitu- enti se schimb’ planul fn care au loo oscilatiile gi, prin determ- narea unghiului de deviere a a boa, Prisaki nico)! ceatui plan, se stabileso caract risticile structurit cristaline respective. Drept polarizor care transform§ lumina obignuit& in lumi- =H polarizaté se utilizeazd oristale de spat de Islanda, care dedu- az% raza inoident& in dowd, una "neobignuita" refractat& putin alte “obignuita" deviat’ mult mai puternic. Prima Nicol, utilizat& 1a microscoape este compust din 2 paryi lipite cu balsam de Canada (fig.1.23). Raza obignuit& este reflectat’ total in planul de separare gi absorbit% in suprafate erioar& vopsith in negra. Iese din prismi numai raza "neobignui- 4" polarizat4 plan, care este utilizat& pentru iluminarea ou fond laminos. Lumina polarizat& reflectat’ de obiect trece apoi prin zor, care prin rotatie pind la extinojie stabilegte unghiul de deviatie la reflectie.2 ———_____—_—_— CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA MICROSCOAPELOR METALOGRAFICE —_—_——— porvoltarea etudiulud structurii metalelor gi aplicares controlulud metalografic in productie a determinat epari- = o i mare num&r de tipard de microscoape metalografice, de ce~ 2 mai folurite constructil. Din punct de vedere al principiului de functionare gf al rii m4ritoare se deosebesct ~ microscoape metelografice optice, cele mai utilizate ou » putere miiritoare pin’ la 2000:1, limitati de insigi mirimea lun— gimii de undi a luminii albe (0,55pm) sau ultraviolete (0,275 pm. acento microscoape se studiaz’ obiectele in lumini reflectata, extrem de rar in luming transmis (fn oazul foijelor metalice)s ~ microscoape electronice, fn care elementele optice sint {mlocuite cu elemente electrice: sursa de lumin& cu un izvor de e~ lectroni, lentilele eu bobine electromagnetice. Se realizeaz’ m&- riri foarte mari (de la 50:1 pind 1a peste 1.000.000:1), ier studi~ se face prin transmisie, cu ajutorul amprentelor (replicilor) subdtiri transparente luate de pe suprafata preparaté (TEM - Trans~ =ission Electron Microscope). Puterea lor separatoare (rezolutiv’) de 0,14 nm (1,4 A) pentru lind gi 0,20 nm (2 A) pentra sancte. S-au dezvoltat malt gi microscoapele cu baleiaj pentru pro~ be metwlografice, rupturt, pulberi ete, ou miriri de le 10:1 le 160.000:1 gi putere separatoare garantaté 4 nm (40 A) (SEM-Scaning Zlectrone Microscope}s Dup% forma constructiv&é general, microscoapele metalo- rafice pot fi verticele sau orizontale, ultimele cu posibilitaya wei mari in ceea ce privegte metodele de iluminare, puterea miri~ contrastul gi fotogrefierea, fiind uti- lizate in special pentru cercetares In functie de pozitia inferioar& sau superioark fat& de obiectiv @ probe! metalografice, exist& douk tipuris toare, puterea veparatoar26 ~ gu miout inferioark, ofnd proba trebuie s& aib& doud suprafete plene perfect paralele, pentru ca suprafata preparaté aX ajung% perpendiculara pe axul optic al obiectivului; ~ gu mou gupertoark (microscoape de tip Le Chatelier), Ja care proba este agezaté ou suprafaya preparat& pe miauth. Accasg tH dispozitie, din ce in ce mai adoptatk 1a microscoapele moderne, permite executarea unei singure suprafete plane 1a probe, suprafata care prin agezare devine perfect perpendiculard pe axul optic. Dup& constructia ocularulut, sint microscoape monocculars gi binoculare. In dotarea laboratoarelor de studiul metalelor (microsco- pie opticd gi electroniod) din catedra de tehnologia metalelor a Inetitutului Politehnic din Cluj-Napoca, exist& urmitoarele micro- scoape metalografice: - I.0.R. MO-1, I.0.R. MC-2, I.0.R. MC-6 (Industria Optic’ RomAn&-Bucuregti) ; ~ MIM-3, MIM-6, MIM-7 (URSS); ~ Zeiss - Neophot 1, Zeiss - Neophot 2 (RDG); - Zeiss - Metaval (RDG); ~ Zeiss - Epiquant (RDG) pentru analize metalografice cantitative; ~ Reichert MeF (Austria) cu cameri de inc4lzire in vid sau argon; pentru studii metalografice la temperaturi inalte; ~ Zeiss SM XX (RDG), stereomicroscop; ~ Microdurimetre PM?-3 (URSS) sau microdurimetre Hane- mann gi Reichert adaptate la microscoapele Neophot respectiv Rei- chert; ~ Zeiss - Epignost (RDG), microscop adaptat la aparatul de lustruire electrolitic’ Zeiss - Elypovist); ~ Microscop electronic ou transmisie BS 242 & (Cehoslo~ vacia)s - Microscop electronic cu baleiaj BS 300 (Cehoslovacia). I.0.R, 9 construit intii microscopul metalografio univer sal de cercetare UC-1, far in 1965, microscopul WC-2, apoi o form modernizat’ a acestuia, NC-6. eat iea sia! «ol ORsdous th ob plier), Ace sderne, prafath oculare sroaco~ elor a micro~ Optic® Hane- Rei- ratul oslo~ acta). univer- » forma Re Dintre alte microscoape metalografice, unele moderne of ex performante ridicate utilizate in cercetare, altele simple standard) utilizate in invijimint gi leaboratoare uzinale, sint fe nentionat: = Leitz-Metallux 1,2 91 3 (RFG) ou posibilitatea de a sbtine miriri standardizate 20, 50, 100, 200, 500 g1 1000 de ori, ez cizp luminos, intunecat, contrast de interferent# dup Tolan- ‘ery, Michelson sau prin reflexie; - Leitz-Ortholux 1 1 2, Leitz-Metallovert ou misu{% supe rioar& pentru probe gi piese mari, Leitz Orthoplan gi Metalloplan - wicroscoape universale cu cimp larg. La microscoapele Metallux 91 wetelloplan se poate adapta camera de incAlzire Leitz-Heiztisch 2750; la microscoapele Opton Universal gi Ultraphot, la Leitz-Metal~ tax se poate folosi dispozitiv pentru microduritate; = MMP-4 (URSS) cu migut& ouperioart, mAriri 50:1...1600:15 ~ Reichert-Neozet, Reichert-Zetopan (Austria), Zeiss-Epi- typ (RDG), 0.P.Le, Nachet (Franta), MIM-8 derivat din MIM-3, MUF-3 (G=sS) pentru luming ultraviolet’, Union Mec 3 Bi (Japonia), Uni- tron BU-11 (SUA), Cooke (Anglia) eto. La stereomicrogscoape oa MBS-2 (URSS), Zeiss SM XX, Ze: oplest (RDG), Reichert Mak (Austria) etc., douk microscoape in- ndente optic sint construite impreunX cu axele optice 1a 15°. etilizarea lor este de mare important pentru studiul rupturilor, a) pulberilor metalice, in toate cazurile cind imaginea trebuie e& fie clar& pe o profunzime cit mai mare. Au mériri de le 4:1 la 20:1. Limite maximA a puterii separatoare a unui microscop obig- it este de 0,20 rm (2000 &) ceea ce corespunde une m&riri de cca 2500:1. Ast&zi mérimea puterii separatoare a ajuns la limite sa pentru microscopul optic. Astfel un obiectiv Zeiss cu imersie in mo- mobromonaftalen, cu o apertur& numeric’ de 1,6, permite od Be} re 0,14 pm in lumin& albastré (A= 4500 A). In lumin& ultraviolet& se ajunge cu un obiectiv de aperturd 1,3 cu imersie fin ulei, s% se eepare 0,14 pm la A= 3650 £ gf 0,081 1a X= 2000 X, sneak ou mart 4ifioult&ti experimentale. Putere de separare mai mare se realizeazi prin microscoa- pele cu oglinzi gi diferitele tipuri de mioroscospe lectronice (tads201).28 Tabelul 2,1 Limita puterilor separatoare pentru diferitele procedee de examinare optict Limita pute- Muntiare rit separa toare A Ochi 700.000 demi k Microscop ou obiectiv ou 1.900 visil imeraie de ulet Microscop UV cu 3.650 Lumina ultraviolett 2,000 & Microaoop ou oglinzt Microscop electronic cu transmisie: - obignuit Radiatie cor- - special pusculars Microscop cu emisie: ~ cu electroni = cu protoni Lumind Microscop ou difractie vizibily Ultramicroscop cu doud lungimi de undx Microscoapele ou oglinzi (microacoape cu reflexie) permit © separare mai bund, aberatiile cromatice sint nule gi partea ultra. violet nu este absorbité deoarece lentilele sint inlocuite de o- glinzi metalice. Teoretic pentru o apertur& de 0,6 puterea separa- toare pentru o lungime de und& de 1000 & ar fi 0,06 & limita care ins% practic nu este atinsi. Microscopul cu oglinzi a devenit indispensabil pentru e- xeminerea structurii la temperaturX inalt% sub vid. Un obiectiv ou lentile de mirire suficienté trebuie s& fie plasat foarte aproape de obiect (1-2 mm); dac& obiectivul trebuie si fie incdlzit eate necesar s4 indepirtim obiectivul gi trebuie s% ne multumim cu o mirire de maximum 200:1. Din contri, un obiectiv cu oglind& poate + fi plasat mult mai departe de obiect. Astfel s-a ob{inut o mirire de 750:1 cu un microscop echipat cu un obiectiv cu oglinzi de aper- turd 0,65 91 0 distanta 1a obiect de 14 m. Microscoapele electronice, Intrebuintarea radiatiflor cu lungime de und% mai scurt’ a permia si se mireasck fnok puterea se- puratoare print mioroseop electrons prin transmisie sau emisie, mi croscop ou raze X, microscop cu fasciool de toni sau de protont, mi croscop cu doud lungim{ de und&, eee21. MICROSCOPUL METALOGRAFIC MIM~6 Microscopul vertical MIM-6 cu m%sut super? TX, ee la examinaren vizuali 91 fotografierea structurii metalelor fess 4 suprafetil glefuite a altor oblecte opace) in ofmp luminos. wirirea maximi a microscopulut este 600:1. 21.1. Constructia gi schema optic a microscopulut Microscopul este compus din urmitoarele parti principale (f4g.261): Fig.2.1. Constructia microsco- pulai Mim-6: 1-carcasa inferi- oard; 2-carcasa superioaré; 3- miguta microscopului; 4-bratul dluminatorului; 5-dispozitival de iluminare; 6-tubul ocular; 7-tubul iluminator; 8-diafrag- ma de aperturi; 9-diafragma de eimp; 10-condensorul ilumina= torului; 1ll-guruburi pentru centrarea filamentului; 12-fil- tre de lumini; 13-guruburi de deplasare a mAsutei; 14-minerul prismei; 15-tamburul de reglare micrometricd; 16-tamburul de re- glare rapidd; 17-miner pentru fixarea reglirii rapide; 16-mf= nerul obturatorului; 19-opritor declangabil; 20-minerul plKoii transparente de reflexie; 21- capac pentru orificiul de in- troducere @ ocularului fotogra- fic; 22-capacul deschiderii oa- merei fotografice. - dispozitivul de iluminare 5 fixat pe consola 4; - carcasa superioars’ 2 ou tubul iluminator 7, tubul oouler misutea 3 gi mecanismul pentru avansul rapid 16 gi cel micrometrio - carcaga inferioarg 1 cu camera fotografio&. 2.1.1.1. Dispozitival de tluminare Surea de lumin& este constituita de un bec special cu in~ candeacent& de 20 W care lucreaz& la o tensiune de 8 V, alimentat printr-un transformator de 120/8 V plesat in partea inferioari a wicroscopului. Primarul transformatorului se brangeaz’ la refeaus #e ‘luminat de 220 Ve} Becul se gisegte in interiorul oarcasei eferice 5 pe oa- re este montat corpul colectorului 10 gi filtrele de lumin&d 12. Du~ lia becului este montatd intr-o buogh fixat& ou un inel de centrare 1 guruburile 11. Pe corpul colectorului 10 aint fixate ou artioulatii pa- tru monturi rabatabile cu filtrele de lumin&d: verde, galben, albas= tra inohis 91 portocaliu. 2+1.1,2. Carcasa superioari. Tubul iluminator 7 con{ine: diafragma de apertur& 8, dia- fragma de cimp 9, lentilele, cea a diafragmei de cimp fiind regla-~ bala, Iluminatorul central cuprinde placa trensparent& plan-pa- ralel& de reflexie (placa Beck) gi oglinda reflectoare de aluminiu. Placa transparent’, avind pe ea gi foite-oglindé de aluminin, este montat& intr-o rami ce poate fi deplasat& prin glisere ou ajutorul minerului 20, Iluminatorul central este fixat pe o consol care serveg- te gi ca glisierX pentru mecaniemul de reglare micrometrick. In par) tea supericars se gisegte orificiul in care se ageazi obiectivel Migute microscopului 3 se poate deplasa orizontal in di- rectii perpendiculere, pe o distent& de 15 mm, cu ajutorul guruburi/ lor 13, In plan vertical ea se deplaseazk prin mecanismul de avans vapid 16 gi cel micrometric 15. Msuja poate suporta o sarcinX pink a 10 kg. Pe tubul ocular 6 poate fi montat un filtra cenugiu rabae~ tabil, care serveste 1a protejarea ochivlui contre luminii prea in- tense. La observarea viguald se cupleaz% cu ajutorul minerului 14 priema care deviazi axa optick cu 75° de la verticalX, aducind imaginea in tubul ocular. Qcularul fotografic, montat intr-o armMturd glisantX, es- te introdus in corpul mioroscopului printr-un orifioiu inchis ou capacul 21. | 2s141.3. Carcasa inferioar’ | In carcasa inferioaré 1 se giseso. j - un obturator care poate fi inchis gi deschie cu minerul| 18; | ~ oglinda pentru devierea exului optio; - placa mat pentru punerea la punct a imaginii, oare Ait | w31 peate fi Inloouit& ou caseta pldcii fotografice gi este montat& Sctr-un oadru glisant; deschiderea respectivd este inchisX cu un wapac 225 ~ transformatorul. In fig.2.2 este ardtat& schema optic’ a microscopului Pigs2.2.Schema op- tick a microacopu- 2,3-co~ lector, (condensor) 5 4-filtre de lumin’; 5-diafresma de a- perturi; 6,8,9-len= tile ale sistemulut iluminator; 7-dia~ fragma de cimp; 10~ placa plan peralels de reflectie; ll-o- biectiv; 12-prismi de reflectie depla~ sabild; 13-ocular; lq-ocular de foto- grafiere; 15-obtu- rator; 16-oglinda cameret fotogtafices lj-placa fotograti- ce sau placa mata. 2.1.2. Lucriirt cu microscopul MIN-6 Inainte de a fncepe lucrul cu microscopul, trebuie stabi-~ lite urmStoarele probleme. 2.1.2.1. Determinarea miririi proprii teoretice a obiectivelor gi ocularclor pentru cercetéri vizuale Calculul se face dup formulele cunoscute: a a Moy = 4 Mo ob” Foy # 00 * FS ande: Beste lungimea optic&é a tubulud microscopului fn mm. Le MIN~6 este dati numai lungimea mecanic& (efectivé) a tubului (190 mm) care este fn realitate cu ceva mai mare deoit lungim optiod. Din aceasté cauzi m&rirea teoretick caloulaté cu lungimea mecanicé a tubului rezult& mai mare cu 3-10 % de~ cit m&rirea reals. a este distanta vederii clare pentru ochiul normal (250 ma).32 = ee - fop 91 foq sint distantele focale ale obiectivelor acroma~ te, respectiv ocularelor, date fn tabelurile } ' ‘ 2.2 gi 2.3. De mentionat cf ocularele pentru t cercetiri vizuale sint oculare normale Huygens, ’ | care nu sint atit de riguros corectate contra 1 aplenetismului ca ocularele speciale pentru fo- a. t tografiere. Din eceast& cauzd imaginea objinut& ' cu ocularele respective nu este perfect plan’, L i ci bombata putin. t Tabelul 2.2 _ 4 Obiectivele microscopului MIM-6 Indicativul | MArirea | Apertura | Distanta | Distanta | MArirea utt- obiectivu- | proprie |numeriod | focal |liberé’ | 14 maximé a lai practi~ mn microscopu= lui 21x 0,40 | 21x 0,40 0,65 650 x . [95 x125 | 0,12 1250 x | ; Tabelul 2.3 Ocularele microscopului MIM- | Marirea Distanta Indicetivul , proprie focald Destinatie coularuiut practic’ t 7 x miors Cercetare vizuel’ Fotografiere 2.1+2.2. Determinarea pentru fiecare obieotiv a miririi utile maxime a microscopului, care depinde de apertura numerici a obiectivului conform formulei empirice: = 1000 » Ay, Mutsaa maxi 2 33 2.12243. Determinarea tuturor miririlor poaibile cu obi- ele gi ccularele, dupi formula mMririi microscopulat: a Mop . Moo ca miriri proprit (Mj, gf M4) se folosesc cele reale eerste pe lentile. Rezultatele sint introduse fin tabelul 2.4. Tabelul 2.4 Ocularele microscopului MIM- pasectiv Cercetare vizuali Fotografiere L 10 x L 2.1.2e44 Alegerea obiectivului gi oculerulud in modul nai favorabil pentru o mirire totali dat&. Astfel, de exemplu ntru M = 300:1, alegem: obiectiv 21 x, ocular 15 x Wariree = 21 x 15 = 315 241+2.5+ Montarea gi manipulares microscopulut Je cercetarea vizuali Ocularul gi obiectivul de intrebuintat fiind elese, micro~ ecopul ge poate instala pentru cercetarea visual. Operatiile se fac euccesiv dupX cum urmeazd. a. Controlarea tensiunii de alimentare a microscopulut. ‘croscopul lucrind cu o tensiune de 120 V curent alternativ, dao reteaua de alimentare eate diferitd, se va intercala un transforma- tor care s& dea in secundar 120 V. a bs Incercarea becului iluminat agezat in corpul ilumine— tor 5, cu ajutorul intrerupXtorului montet pe stativul iluminatoru~ lui. cs Reglarea condensorului cu manivela 10 ca s& se obtink © pat luminoas% cit mai mich gi claré la intrarea luminit in tubul {luminator 7 gi centrarea imaginii filamentului incandescent cu aju- toral guruburilor de centrare 11, dack acesta nu este protectat cen- tric fat& de deschiderea tubului iluminator ({nceroarea se face ou j © bucat& de hirtie).34 a. Agezarea obiectivulai in locagul sfu. Pentru aceat scoop se va ridica misuja pentru obiect 3 prin rotirea tamburulut de reglare rapidi 16 in directia contrard mersului acelor ceasorni- cului. Dack se migo’ greu se va controla minerul de fixare 17 care ar putea fi strins. Dup& ridicarea misujei se indepirteazd capacul protector din locul obiectivulut gi obiectivul se ageaz’ ugor in lo cagul sau (far% ingurubare). Dupk aceasta, misuta se coboard pink la reperul corespunzitor obiectivulus intrebuintat. e. Agezarea ocularului in tubul vizual. Se va indepirta } eapacul protector (contra prafului) de pe tubul ocular 6. Se fixea- } zk filtrul de lumina pe tubul ocular 6 gi rotindu-1 la o parte se introduce ocularul 23 in tub. Apoi se rotegte din nou filtral ine- intea ocularului, pentru protejarea ochiului contra luminii inten- se. f. Piesa se va ageza pe mésuta 3, care a fost centrata anterior cu ajutorul guruburilor coordonate 13, astfel incit cen- trul orificiului s% corespundd cu axa optic’ a obiectivului. + Ciutarea imaginii clare cu ajutorul tamburului mecanie mului de reglare micrometrick 15. Dac privind in ocular este intu- neric complet, trebuie controlat dack minerul prismed 14 gi minerul obturatorului 16 sint impinge pink la refuz. hs Reglarea diafragmei de cimp 9, pink la disparitia dia- fragmei din eimpul vizual al microscopului (f%r% ino a deschide mai departe); la o diafragm4 prea deschist, imaginea igi va pierde din claritate. i. Reglarea diafragmei de aperturi @ pink la o sluminare potrivit& (eventual controlul diafragmei de aperturé prin scoaterea ocularului). Deschiderea prea mare a diafragmei de aperturé are ca e- fect o imagine prea luminoas%, neclar&. 0 inchidere prea mare va de un cimp intunecat, prea putin luminat. J+ Cercetarea obiectului prin migcarea guruburilor co- ordonate 13, reglind intre timp dup necesitate claritatea imaginii prin tamburul micrometric 15. 2612226. Demontarea microscopulut dup& terminarea lucririt Se intrerupe curentul cu intrerupStorul gi de le priza aparatulud, Se ridic& miisuja cu ajutorul tamburului 16, se scoate obiectivul gi se introduse in cutia sas apoi se acoperk locagul iliesn~ nie~ bam ral a~ 35 ebiectivalui ou capacul s&u protector. Se rotegte filtrul de lumi- wi dinaintea ocularului, se scoate ocularul, se demonteazd filtrul = lumin& de pe tubul ocular gi se acoper& cap&tul liber al tubu- Bei cu capacu] aku. Toate piesele se ageazi la locul lor din cutia accesorii- ler. Corpul microscopului se acoper& cu o cutie de carton sau mate- risl plastic, sau cu un sac de pinzk neagr&, pentru a-1 proteja oon- tre prafulut. 2442.7. Microfotografierea cu microscopul MIM-6 Operatiile pentru objinerea imaginii fotogrefice a struc~ ii suprafetei de cercetat sint urm&toarele: . a. Pregitires prealabil& a microscopului pentru cercetare wizuald conform punctului 3-142.5 (a-c)« b. Introducerea coularului fotografic in interiorul cor- pelai superior 2 al microscopului cu sania glisant’ prin uga 21, ca~ ze 2 demontati gi apoi pus& din nou la loc. Alegerea ocularului fotografic se face dup’ tabelul 6, eaform miririi liniare necesare pe placa fotografic&. Obiectivele eint aceleagi ca la cercetarea vizuald, ocularele fotografice aint sealare speciale corectate gi adeptate lungimii optice a cameret ografice 1. Wirirea rezultaté pe plact Meoto = Mor * Moo toto ce Agezarea obiectivului astfel ales, agezarea unui ocu~ ter normal in tubul ocular pentru cercetare vizuald, aproximativ @s aceeagi m&rire proprie ca ocularul fotografic gi efectuares ope~ rsjiilor pentru cercetare vizuaJX conform punctulut 3.1+2.5 (d-c). 4. Deschiderea burdufulud (capacului) 22 al camerei foto- eefice 1. e. Tragerea spre sine a minerului prismei 14 gi minerulut aratorulud 16. f. Reglarea imaginii pe sticl¥ mat& ou ajutorul tamburu- 4 de reglare micrometrich. gs Dack lumina nu este destul de intens& gi dact mirirea setal& nu fntrece 30011, placa Beck poate fi deplasat& in sus ou mi~ seral 20. Astfel segmentul de oglindd intra fn funotiune ei 4% © 1- Taninatie puternic’. h. Dack materialul negativ (pleca sau filmul fotografio) cere, se introduce un filtru de lumin&’ 12 de oculoare potrivité fn franul razelor tegite din iluminatoral 5.i. Inchiderea obturatorului 16 al camerei fotografice prin 4mpingerea pink la refuz a minerului. Declangarea opritorului 19 gi schimbarea sticlei mate cu caseta continind placa fotografic&, fixarea casetei cu opritorul 19, deschiderea casetei, expunerea po. triviti cu ajutorul obturatorului 18, inchiderea obturatorului, {n- chiderea casetei, scoaterea casetei prin declangarea cu opritorul 19 gi in efirgit developarea plicit fotografice in laboratorul fo- tografic. Burduful cu aticla mat& se introduce imediat dup& scoate- rea casetei in locul siu, fixat cu opritorul 19. 2.1.2.8. Misuri de precautie 1a manipularea microscopulut “Nici o suprafati liber& de lentil& nu se atinge cu mina, fiinded transpiratia corodeaz’ cu timpul sticlas Dack totugi s-a atins cu degetul o lentili, urmele de grisime trebuie curiitate con- form prescriptiilor. Inaintea mont&rii gi dup demontare, lentilele precum gi filtrele de lumin& se controleaz& deck nu au urme de atin- gere sau praf. Nu e permis si se prindd nici o piesX de pe microsco) cu mina umedi (cu api, reactiv), de asemenea trebuie verificat ca proba metelograficd si fie bine uscata. Inc& o reguld general: nici o piesd mobild de pe microscop nu e vole si fie fortati dact nu se migcd ugor. 2.2. MICROSCOPUL METALOGRAPIC MIM-7 Microscopul metalogrefic vertical MIM-7 este un tip mai mo- dern, avind posibilitatea gi a cercetirii in cimp intunecat gi cu lumind polarizat%. Mirirea util& este intre 60:1 91 1440:1 la obser varea vizuald gi de la 70:1 la 1350:1 la microfotografiere. 2.2.1. Schema opticd a aparatului 2.2.1.1. Functionarea in cimp luminogs (fig.2.3) Fascicolul luminos al 1impii 1 se proiecteazd prin interme- diul colectorului in planul diafragmei de apertur& 5, La rindul ef @iafragma se proiecteazd in planul obiectivului prin sistemul care const& din lentilele 6 gi 10, priama 9 gi placa reflectoare 11. Razele luminoase reflectindu-se de la obiect tree din nou prin obiectiv, tree prin placa reflectoare (placa Beck) gi cad pe lentila acromaticd 14. Obiectivul servegte astfel nu numai pentru objinerea imaginii ci gi pentru iluminare. Razele paralele care ies din obiectiv, trecind prin lentile 14 formeaz& imaginea obiectului in planul focal al oculerului.fee prin ulus 19 srafick, anerea po- rulut, fn- pritorul torul fo- p& acoate- scopulud 2 mina, agi sa Ktate con- lentilele me de atin- e microsco) ficat ca , microscop in interme~ , rindul ef stemul care sare lle ec din now gicad pe pai pentru prin lentile erului. 37 La observarea vizual&, in drumul razelor se introduce o- getnts reflectoare 18, care abate razele fn direo{ie ooulerulut 19. La fotografiere, oglinda 18 se scoate din sistem oi raze~ ke ee intreapth direct pre ocularul fotografio 15. Imagines dath ee acesta este apoi reflectaté in oglinda 16 gi dirijat& spre ple- we fotograficd. 8 2 1 10 , Bo mn | 7 Pig.2.3. Schema optic’ a microscopului MIM-7 pen- tra funefionare in cimp luminog: 1-sursa de lumi-~ nS; 2-colector; 3-oglinda iluminatorului; 4-fi1- tre; 5-diafragma de aperturd; 6-lentila acromati— ck; T-obturator; 8-diafragma de cimp;9-pentapris— ni} 10-lentila cimpului luminos; ll-pleca Beck; 12-obiectiv; 13-suprafate oblectivulus; 14-lenti- 18 acromaticd; 15-fotoccular; 16-oglind&; 17-pla- ca mata; 19-oglinds tubului vizual; 19-ocular;20- analizor; 21-polarizor. Pentru observarea in lumin& polarizat, in sistem se in~ tet doud filtre de oimp: unul din ele, polarizorul 21, se ageazh pe wuss lentilei 6, far al doilea, analizorul 20,se introduce in gan- gel eituat sub corpul iluminatorului. 222142. Funotionarea in oimp intunecat (fig.2.4) In acest caz, in locul lentilei cimpului luminos 10 se in- tercsleazi in sistem lentila cfmpului intunecat 21 91 diafragma 23. ce si in cazul anterior, sursa de lumin& se proiecteazi in planul ecsfragnei de apertura, care este aituatd in planul focal al siste- ‘mclai compus din lentilele 6 91 21, Din aceasti cauzt, dup’ traver~ wares lentilei 21, lumina formeazi un fascicol paralel. Diafragma 23