UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

FACULTATEA KINETOTERAPIE

Departamentul CFPMLM

Epifanov Valentin

REFERAT

LA TEMA:

„ACTIVITĂȚILE FIZICE - BENEFICIU PENTRU SĂNĂTATE”

Autorul: Epifanov Valentin

Masterand anul I
Facultatea de Kinetoterapia
Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi SPORT

Conducător ştiinţific: _______________________

Gradul științific : ____________________________

CHIŞINĂU, 2022

1
 TEMA : ACTIVITĂȚILE FIZICE- BENEFICIU PENTRU
SĂNĂTATE
SUBIECTE:

1. Activitatea fizică şi starea de sănătate

2. Starea de sănătate
3. Nivelul de activitate fizică la nivel global
4. 10 fapte cheie privind activitatea fizică în regiunea europeană a OMS
5. Beneficiile activității fizice și riscurile comportamentului sedentar
6. Concluzii

1. Activitatea fizică şi starea de sănătate;

Activitatea fizică cuprinde orice mişcare corporală produsă de muşchii scheletici
care duce la o creştere substanţială a consumului de energie faţă de perioada de
odihnă (nemişcare sau repaus).
Activitatea fizică astfel: orice mişcare corporală produsă prin contracţia
muşchilor scheletici care duce la o creştere substanţială a consumului de energie faţă
de perioada de odihnă" (ACSM HRPFAM, 2010).În cadrul acestui larg concept de
activităţi fizice, trebuie să se ia în considerare activităţile de petrecere a timpului
liber, exerciţiile fizice, activităţile sportive, diferite forme de deplasare(cum ar fi
mersul pe jos, mersul cu bicicleta, urcatul scărilor), activitatea la locul de muncă şi
treburile gospodăreşti (Bouchard, Blair, Haskell, 2007). Consumul de energie
asociat cu activitatea fizică reprezintă singura componentă discreţionară din totalul
cheltuielilor de energie din viaţa de zi cu zi. Consumul de energie în activităţile
fizice la o persoană sedentară reprezintă doar aproximativ 25% din consumul total
de energie pentru o zi, în timp ce acesta poate fi mai mare de 50% pe zi, în cazul
unui atlet de anduranţă în zilele de antrenament sau la persoanele care desfăşoară
muncă fizică susţinută pentru multe ore în decursul unei zilei. Consumul de energie
zilnic poate ajunge să crească în anumite condiţii şi de 2 sau 3 ori faţă de perioada
de odihnă.

2
 2. Starea de sănătate;
În 1967, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a descris sănătatea ca "o stare
de bunăstare fizică, mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii"
(ACSM GETP ,2010). Sănătatea se referă la condiţia umană cu dimensiunile ei
fizice, sociale şi psihologice,fiecare dintre acestea fiind caracterizată de un
continuum cu poli pozitivi şi negativi. Starea pozitivă de sănătate se referă la
capacitatea de a se bucura de viaţă şi de a rezista în faţa unor provocări venite din
mediul fizic şi social (aceasta nefiind doar absenţa bolii). Starea negativă de sănătate
va fi asociată morbidităţii şi în cazuri extreme cu o mortalitate prematură. Deoarece
sănătatea reprezintă o stare complexă şi multifactorială şi nefiind doar absenţa bolii,
bolile tradiţionale şi statisticile privind mortalitatea nu oferă o evaluare completă a
sănătăţii populaţiei. O abordare mai cuprinzătoare impune ca profilul individual să
fie stabilit în termeni de finalităţi comune pentru sănătate, profilul factorilor de risc,
morbidităţile , dezabilitățile temporare şi cronice, nivelul funcţional sub aspect fizic
şi mental, absenteismul la muncă, productivitatea globală, nivelul condiţiei fizice
legate de sănătate, nivelul obiectiv şi cel perceput de bunăstare şi utilizarea tuturor
formelor de servicii medicale, inclusiv medicamentele prescrise şi neprescrise.
Afecţiunile, bolile şi condiţiile debilitante (profilul factorilor de risc) diminuează
în mod evident starea de sănătate. Starea pozitivă de sănătate nu o putem înţelege ca
pe un dat, ci presupune un efort constant şi deliberat asumat pentru a păstra
organismul în parametrii optimi de funcţionare şi de a atinge potenţialul maxim de
bunăstare fizică, mentală şi socială. Creșterea continuă a gradului de civilizaţie prin
industrializare, automatizare, informatizare duce spre un comportament sedentar la
domiciliu și la locul de muncă. Noile preocupări și posibilităţi de petrecere a
timpului liber ale tinerei generaţii, care sunt tot preponderent sedentare, impun
găsirea unor soluţii de corectare a stilului de viaţă care să includă și exerciţii fizice,
menite să contracareze sedentarismul în creștere. Tendinţele societăţii actuale
presupun cerinţe crescânde faţă de sănătatea populației și a tinerei generaţii. În
ultimele decenii se observă o micșorare evidentă a parametrilor capacităţilor fizice și
ai celor funcţionali ai organismului femeilor.
3
 Cercetările în domeniul respectiv arată că, din cauza lipsei de activitate fizică,
apar diverse afecțiuni, care însă pot fi prevenite prin exerciții fizice sistematice. Este
bine cunoscut faptul că starea de sănătate poate fi afectată de condițiile de mediu,
stilul de viață, dietă sau alimentație nesănătoasă, exerciţii fizice inadecvate,
obiceiuri nesănătoase, stres, nivelul asistenței medicale primare și starea de sănătate,
care depind de posibilitățile economice ale statului.
Componenta majoră a sănătății națiunii este sănătatea mentală și cea spirituală,
care tot mai des sunt afectate de flagelul economic, prin prisma cheltuielilor
cotidiene.
În contextul sociopolitic și economic din Republica Moldova din ultimii 10-15
ani, problema privind sănătatea și vigoarea fizică a tinerei generații trebuie să ocupe
un loc primordial în sistemul guvernării, deoarece sănătatea este nu numai unul din
drepturile fundamentale ale omului, ci și o comoară a statului, o condiție
indispensabilă progresului social. În rezultatul analizei datelor retrospective privind
morbiditatea din municipiul Chișinău s-a constatat că în ultimii ani majoritatea
patologiilor sunt în creștere. Este cunoscut faptul că practicarea sistematică a
exercițiilor fizice are influență în planurile biologic, moral, estetic, economic,
religios, al relațiilor cu semenii și cu colectivitatea etc.
Pornind de la aceste premise, considerăm că sportul nu constituie scopul în sine,
ci mijlocul prin care individul și colectivitatea tind spre desăvârșire. În procesul
practicării exercițiului fizic se realizează acumularea unui important bagaj psiho-
motoric, se dezvoltă o serie de aptitudini, este influențată în mod pozitiv formarea
și dezvoltarea personalității.
În anul 2010, Organizația Mondială a Sănătății a realizat un Ghid privind
activitatea fizică și impactul acesteia asupra sănătății, destinat pentru toate grupele
de vârstă. Acest ghid presupune ca adulții cu vârsta de 18-64 de ani ar trebui să facă
cel puțin 150 de minute de activitate moderată fizică aerobică, să menţină activitatea
pe tot parcursul săptămânii sau cel puțin 75 de minute de activitate aerobică de
intensitate mare sau o combinare între ele.
Nevoia de exercițiu fizic a fost studiată mai amănunțit, din considerentele că
4
inactivitatea fizică este cauza principală a multor boli. Oamenii activi din punct de
vedere fizic au o stare de sănătate superioară acelora care duc o viață sedentară. A
fost dovedit faptul că exercițiile fizice intensifică metabolismul, prin efort fizic
crește rata de ardere a caloriilor. Arderea caloriilor înseamnă accelerarea
metabolismului grăsimilor, adică mobilizarea grăsimilor depuse. Ceea ce poate
părea la început doar o schimbare mică în planul de viață (prin introducerea unor
exerciții fizice adecvate, regulat) poate da rezultate cu adevărat spectaculoase.
Exercițiile fizice trebuie să fie adecvate vârstei și activității desfășurate.
Se presupune că 30 de minute e plimbare, zilnic, vor arde 55.000 calorii/an.
După un efort fizic extenuant, corpul va continuă să ardă 30–50 calorii/oră în
următoarele 6 ore.
Exercițiile fizice contribuie la scăderea greutății corpului prin pierderea
kilogramelor în exces, dar aceasta trebuie să se facă treptat, pentru a nu tulbura alte
funcții ale organismului. Menținerea greutății în limite normale este garanția
absenței obezității și a bolilor generate de aceasta (arteriopatii, coronaropatii,
hipertensiune arterială, diabet zaharat ș.a.). Tonificarea musculaturii se face tot cu
ajutorul exercițiilor fizice, în urma acestora se pierde doar surplusul de grăsimi. O
musculatură bine antrenată este nu numai estetică, dar este și un real ajutor în
mobilizarea corpului. Organismele antrenate fac față bolilor cu mult mai ușor.
Scăderea poftei de mâncare se datorează tot exercițiilor fizice. Contrar a ceea ce
se credea, efortul fizic nu crește pofta de mâncare pe perioade îndelungate, ci doar
imediat după efort. Se recomandă ca după efort să se suplimenteze necesarul cu
lichide. Exercițiile fizice contribuie la normalizarea tensiunii arteriale și a
metabolismului grăsimilor (scad trigliceridele și crește „colesterolul bun”). La
nivelul țesutului adipos are loc o reducere substanțială în urma practicării
sistematice a gimnasticii aerobice, ducând la o creștere a ratei metabolice a
organismului.
Aspectele benefice ale mișcării sunt cunoscute în lumea întreagă ca idei, dar
integrarea profundă, eficientă a ei în educație, în particular în educația
socioprofesională, trebuie să fie câștigată nu numai pe planul instituțiilor, ci și al
5
obiceiurilor de a practica mișcarea. Deprinderea dată poate fi formată numai în baza
educației fizice creative, care de altfel și este esența educației fizice. Lecțiile de
educație fizică în instituțiile de învățământ în forma lor actuală nu numai că nu
provoacă motivația pentru exercițiu fizic, dar unele, de cele mai frecvente ori,
creează o repulsie.
Există o corelație pozitivă între nutriție și mișcare. Ambele – alimentația
rațională și activitatea fizică periodică – contribuie la menținerea și întărirea stării de
sănătate. În plus, soluția principală ţine cont și de dimensiunea umană „bio-psiho-
socio-ecologică”.
Educația fizică conduce la armonizarea ființei umane din punct de vedere bio-
psiho-social, precum și la integrarea ei în mediul natural înconjurător. Specialiștii în
domeniu sunt preocupați de necesitatea unei corecții a alimentației, pentru a favoriza
formarea condițiilor catabolice în organism în timpul antrenamentului. Astfel,
alimentele se vor combina cu efortul fizic într-un mod deosebit: proteinele se vor
utiliza în alimentație cu 5 ore înainte de antrenament; glucidele – cu 2 ore înainte de
antrenament, pe când lipidele se pot utiliza în cantități foarte mici timp de 3 ore
după antrenament. Influența factorului alimentar asupra stării de sănătate a femeilor
care practică exerciții fizice sistematice este multiplă. În linii mari, această influență
poate fi concentrată în jurul a două compartimente mari: unul se referă la
satisfacerea cantitativă și calitativă a alimentației, iar cel de al doilea constă în
inofensivitatea fizico-chimică, radiologică, biologică a alimentelor.
Încercările autorităților administrației publice locale din Republica Moldova de
a crea condiții pentru activitatea fizică sunt afectate de legislația permisivă referitor
la publicitatea și sponsorizarea alcoolului. Astfel, terenurile de sport amenajate în
parcuri (de ex., mun. Chișinău) promovează 2 obiceiuri contradictorii: pe de o
parte – activitatea fizică, pe de alta – consumul de alcool (pe aparatele de sport este
menționat sponsorul – producătorul de bere).
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește activitatea fizică drept orice
mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici care necesită un consum de
energie. Activitatea fizică se referă la toate mișcările, inclusiv în timpul liber, cu
6
transportul propriu, pentru a ajunge la destinație sau ca parte a muncii unei
persoane. Atât activitatea fizică cu intensitate moderată, cât și cea intensă
îmbunătățesc sănătatea.
Modalitățile de a fi activ includ mersul pe jos, mersul cu bicicleta, sportul,
recreerea activă și jocul. Acestea pot fi realizate cu orice nivel de abilități personale
și pentru plăcerea fiecăruia. 
Activitatea fizică regulată ajută la prevenirea și gestionarea bolilor
netransmisibile, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, diabetul și
unele tipuri de cancer. De asemenea, ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale, la
menținerea unei greutăți corporale sănătoase și poate îmbunătăți sănătatea mintală,
calitatea vieții și bunăstarea. 
Estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre
adolescenți nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce țările se
dezvoltă economic, nivelul de inactivitate crește și poat ajunge până la 70% din
cauza schimbării modelelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei pentru
muncă și recreere, a valorilor culturale și a comportamentelor sedentare în creștere.
Nivelul de activitate fizică la nivel global
 Mai mult de un sfert din populația adultă din lume (1,4 miliarde de adulți)
duce un mod sedentar de viață;
 La nivel mondial, aproximativ 1 din 3 femei și 1 din 4 bărbați nu fac
suficientă activitate fizică pentru a rămâne sănătoși;
 Nivelul de inactivitate este de două ori mai mari în țările cu venituri sporite
comparativ cu țările cu venituri mici; 
 Începând cu 2001, nu s-au îmbunătățit nivelurile globale de activitate fizică;
 Inactivitatea fizică a crescut cu 5% (de la 31,6% la 36,8%) în țările cu venituri
mari între anii 2001 și 2016.
Nivelurile sporite de inactivitate fizică au efecte negative asupra sistemelor de
sănătate, mediului, dezvoltării economice, bunăstării comunității și calității vieții.

7
10 fapte cheie privind activitatea fizică în regiunea europeană a OMS;
 Inactivitatea fizică este unul din principalii factori de risc pentru sănătate și se
estimează că se atribuie unui milion de decese (aproximativ 10% din numărul
total), pe an, în regiunea europeană a OMS;
 Inactivitatea fizică se raportează la 8,3 milioane de ani de viață ajustați pentru
handicap (DALY – aproximativ 5% din total) în regiune;
 Mai mult de jumătate din populația regiunii este inactivă pentru a îndeplini
recomandările pentru menținerea sănătății;
 Cifrele recente din statele membre ale Uniunii Europene (UE) indică la faptul
că 6 din 10 persoane cu vârsta peste 15 ani nu fac niciodată sau rareori
exerciții sau practică sport și mai mult de jumătate nu se angajează niciodată
sau rareori în alte tipuri de activitate fizică, cum ar fi ciclismul , dansul sau
grădinăritul;
 O treime din tinerii europeni cu vârsta de 11, 13 și 15 ani au declarat că fac
suficientă mișcare. În majoritatea țărilor băieții au fost mai activi decât fetele,
iar activitatea scade odată cu vârsta la ambele sexe;
 Diferite grupuri socio-economice prezintă, de asemenea, inegalități: oamenii
mai săraci au mai puțin timp liber și un acces limitat la facilitățile de
agrement sau trăiesc în medii care nu susțin activitatea fizică.
 Pentru o populație de 10 milioane de oameni, unde jumătate din populație
face insuficientă activitate fizică, costul total este estimat la 910 milioane
EUR pe an.
Fapte cheie
 Activitatea fizică are beneficii semnificative pentru sănătatea inimii, a
corpului și a minții;
 Activitatea fizică contribuie la prevenirea și gestionarea bolilor
netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul;
 Activitatea fizică reduce simptomele depresiei și a anxietății;
 Activitatea fizică îmbunătățește abilitățile de gândire, învățare și judecată;
 Activitatea fizică asigură o creștere și o dezvoltare sănătoasă la tineri;
8
  Activitatea fizică îmbunătățește bunăstarea generală;
 Până la 5 milioane de decese pe an ar putea fi evitate dacă populația globală
ar fi mai activă;
 Persoanele care sunt insuficient active au un risc de deces cu 20-30% mai
mare comparativ cu persoanele care sunt suficient de active.
În Republica Moldova peste 10% din populația adultă are un nivel mai mic de
activitate fizică, decât cel recomandat de OMS, mai exact mai puțin 150 de minute
de activitate fizică de intensitate moderată sau echivalentul acesteia pe săptămână.
Ponderea adolescenților care au practicat regulat activitățile fizice în anul 2018 a
fost de doar 14%, în descreștere față de anul 2014, în care această proporție a fost de
23%.
3. Beneficiile activității fizice și riscurile comportamentului sedentar
Activitatea fizică regulată, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta,
practicarea sportului sau recreerea activă, oferă beneficii semnificative pentru
sănătate. Devenind mai activi pe tot parcursul zilei în moduri relativ simple, oamenii
pot atinge cu ușurință nivelurile de activitate recomandate. 
Activitatea fizică regulată poate:
 îmbunătăți capacitatea musculară și cardio-respiratorie;
 îmbunătăți sănătatea oaselor și funcționarea scheletului;
 reduce riscul de hipertensiune, boli coronariene, accident vascular cerebral,
diabet, diferite tipuri de cancer (inclusiv cancer de sân și de colon) și
depresie;
 reduce riscul de traumatisme, precum și fracturile de șold sau vertebrale.

La copii și adolescenți activitatea fizică îmbunătățește:

 capacitatea musculară și cardio-respiratorie;
 sănătatea cardio-metabolică (reduce tensiunea arterială, dis-lipidemie, glucoza
din sânge și rezistența la insulină);
 sănătatea oaselor;
 rezultatele cognitive (performanța academică, funcția executivă);
9
  sănătatea mintală (simptome reduse ale depresiei);
 greutatea corporală.

La adulți și vârstnici activitatea fizică îmbunătățește:

 riscul de mortalitate din toate cauzele;
 riscul mortalității prin boli cardiovasculare;
 incidența hipertensiunii arteriale;
 incidența  prin cancere (vezică urinară, sân, colon, endometru, adenocarcinom
esofagian, cancere gastrice și renale);
 incidența prin diabet zaharat de tip II;
 prevenirea traumatismelor; 
 sănătatea mintală (simptome reduse de anxietate și depresie);
 sănătatea cognitivă;
 somnul;
 greutatea corporală. 

Pentru femeile însărcinate și post-partum

Activitatea fizică generează un șir de beneficii pentru sănătatea mamei și a
fătului, determinând un risc mai mic de:
 preeclampsie; 
 hipertensiune gestațională; 
 diabet gestațional (de exemplu, reducerea cu 30% a riscului);
 creșterea excesivă în greutate gestațională; 
 complicații la naștere;
 depresie postpartum;
 complicații la nou-născut. 
Una dintre cele mai simple modalități de a crește nivelul de activitate fizică ar
putea fi integrarea acestuia în activitățile de zi cu zi:
• 10 + 10 + 10:adăugați la fiecare 10 minute activitate fizică pentru a atinge
obiectivul dvs. zilnic de minim 30 de minute;
10
 • Bucurați-vă de fiecare anotimp și variați activitatea fizică în mod
corespunzător;
• Ori de câte ori este posibil, alegeți să mergeți cu bicicleta sau la școală sau la
serviciu;
• Dacă faceți naveta cu autobuzul sau troleibuzul, alegeți să coborâți una sau
două stații înainte și să mergeți pe jos;
• Încercați câteva exerciții de echilibrare și faceți câteva întinderi în timp ce vă
spălați dinții sau vă uitați la televizor;
• Alegeți  scările, nu liftul;
• Curățenia, dansul și grădinăritul sunt considerate a fi activități fizice moderate.
Includeți astfel de activități în viața de zi cu zi, cu mersul pe jos și alte forme de
activitate fizică;
• O scurtă pauză la locul de muncă, cu durata de 3 – 5 minute de mișcare fizică,
cum ar fi mersul sau întinderile va ajuta la relaxarea musculară, ameliorarea
tensiunii mentale și îmbunătățirea circulației sângelui și a activității musculare. 

4. Concluzii
Mișcarea produce o serie de schimbări în părțile din creier care reglează stresul
si anxietatea. De asemenea, poate creste sensibilitatea creierului pentru hormonii
serotonina si noradrenalina, care ameliorează sentimentele de depresie.
În plus, persoanele care fac efort fizic spun ca resimt o stare de bine, întrucât
exercițiile fizice cresc producția de endorfine, care conduc la sentimente pozitive și
reduc percepția durerii. Sportul diminuează simptomele in cazul persoanelor care
suferă de anxietate.
Ajuta la pierderea in greutate. Inactivitatea este un factor major în creșterea în
greutate și în obezitate. Mișcarea, în schimb, stimulează metabolismul, determinând
arderea mai multor calorii. De asemenea, ajuta la menținerea masei musculare și la
pierderea în greutate. Fără o activitate fizică regulată, corpul își pierde in timp
rezistenta si capacitatea de a funcționa corect. Mișcarea creste forța musculară,
mărind capacitatea organismului de a face fata și altor activități fizice.
11
 Creste rezistenta osoasa. Exercițiile fizice regulate joaca un rol esențial în
dobândirea si menținerea musculaturii, atunci când sunt asociate cu un aport adecvat
de proteine. De asemenea, ajuta la creșterea densității osoase și pot preveni
osteoporoza.
Energizează. Exercițiile fizice pot fi un adevărat stimulent atât pentru
persoanele sănătoase, cat si pentru cele care suferă de diverse afecțiuni. Cresc
semnificativ nivelurile de energie pentru persoanele care suferă de sindromul de
oboseala cronica si alte boli grave.
Reduce riscul de bolii cronice. Lipsa activității fizice regulate este o cauza
primara a bolilor cronice. S-a dovedit faptul ca mișcarea îmbunătățește răspunsul la
insulina, scade tensiunea arteriala si conținutul de grăsimi din sânge.
Lipsa exercițiilor fizice regulate, chiar si pe termen scurt, poate duce la creșteri
semnificative ale conținutului de grăsime abdominala, ceea ce creste riscul
dezvoltării diabetului de tip 2, a bolilor de inima si riscul de moarte precoce.
Îmbunătățește aspectul pielii. Exercițiile fizice moderate cresc productivitatea
organismului de antioxidanți naturali, care ajuta la protejarea celulelor. În plus,
promovează fluxul sanguin, care protejează pielea și intarsie apariția semnelor de
îmbătrânire.
Stimulează memoria. În creșterea nivelului de oxigen din sânge, sportul
îmbunătățește funcționarea creierului și stimulează capacitatea de memorare și de
gândire.
Îmbunătățește calitatea somnului. Exercițiile regulate ajuta la relaxare si
generează un somn bun si odihnitor.
Diminuează durerea. Durerea cronica poate fi debilitanta, dar exercițiul fizic
poate ajuta la reducerea acesteia.
Stimulează viața sexuala. Mișcarea fizica întărește sistemul cardiovascular,
îmbunătățește circulația sangvina, tonifiază musculatura si creste flexibilitatea, toate
acestea având rolul de a îmbunătăți viața sexuala. În rezultatul analizei datelor
retrospective privind morbiditatea populației s-a constatat că, în ultimii ani,
majoritatea patologiilor sunt în creștere. Rezultatele studiului denotă că cetățenii
12
suferă de maladii cronice.
În acest context, este foarte importantă desfășurarea largă a campaniilor de
promovare a sănătății prin comunicare în rândul populației, la fel de important este
și educația tinerei generații.

4. Bibliografie
1. C. Eţco, M. Moroşanu, E. Reabov, V. Pîrţac, E. Nichiforciuc. Sănătatea
comunitară – strategie a sistemelor naționale de sănătate publică. În: Anale
științifice ale USMF Nicolae Testemițanu, vol. II. Chișinău, 2009.
2. Erimia Irina L. Considerații privind regulile de bază pentru o viață sănătoasă.
În: Revista Discobolul a CNCSIS, anul VI, nr. 3 (21), septembrie 2010.
3. Gîncu Mariana, Tomas Galina, Cebanu Serghei. Caracteristica alimentației și
condițiilor de antrenament ale femeilor care practică exercițiile fizice sistematice.
În: Buletinul Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, 2013.
4. G. Zanoschi. Sănătate publică şi management sanitar. Iaşi, 2003.
5. Jenkins R. Fitness și gimnastică pentru toţi. Bucureşti: Editura Alex-Alex,
2001.
6. Kotler Ph., Roberto N., Lee N. Social Marketing. Improving the Quality of
Life. Second Edition. Thousand Oaks: SAGE Publications, 2002.
7. Loti Popescu. Stil de viață sănătos. Editura Muntenia, 2010.
8. Marcu Gr. M., Mincă Dana Galieta. Sănătate publică şi management sanitar.
Bucureşti: Editura Universitară „Carol Davilla”, 2003.
9. https://prosanatate.md/importanta-activitatii-fizice-pentru-sanatate/
10. https://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/importanta-activitatilor-
fizice-pentru-organism_16921#Beneficiile_activitatii_fizice_regulate

13
 CUPRINS

1. Foaie de Titlu pag. 1

2. Activitatea fizică şi starea de sănătate pag. 2
3. Starea de sănătate pag. 3
4. Nivelul de activitate fizică la nivel global pag. 7
5. 10 fapte cheie privind activitatea fizică în regiunea europeană a OMS pag. 8
6. Beneficiile activității fizice și riscurile comportamentului sedentar pag. 9
7. Concluzii pag.11
8. Bibliografie pag. 13
9. Cuprins pag. 14

14