Matematică

Unitatea de învăŃare 3

Extremele locale ale funcŃiilor de mai multe variabile.

Metoda celor mai mici pătrate

Cuprinsul unităŃii de învăŃare 3

Obiectivele unităŃii de învăŃare 3 ….. III-1

3.8. Extremele locale ale funcŃiilor de mai multe variabile ….. III-2

4. Metoda celor mai mici pătrate ….. III-10

Teste de autoevaluare ….. III-16

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ….. III-16

Lucrarea de verificare 3 ….. III-20

Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 3 ….. III-21

Bibliografia unităŃii de învăŃare 3 ….. III-21

Obiectivele unităŃii de învăŃare 3

Prin această unitate de învăŃare se transmit cunoştinŃe despre:

- Extremele locale ale funcŃiilor de mai multe variabile şi aplicaŃii economice;
- Metoda celor mai mici pătrate şi aplicaŃii în probleme de previziune.
NoŃiunile şi rezultatele, din domeniul matematicii, care sunt prezentate în această unitate de
învăŃare au numeroase şi importante aplicaŃii în economie.

III-1
 3.8. Extremele locale ale funcŃiilor de mai multe variabile

DefiniŃia 3.8.1
Fie D ⊂ R n şi f : D → R .
1) Un punct a ∈ D , a = (a1 ,..., an ) , se numeşte punct de minim local al funcŃiei f dacă există o
vecinătate V a lui a , astfel încât pentru orice x ∈ V ∩ D să aibă loc f (x ) ≥ f (a ) . În acest caz,
valoarea f (a ) se numeşte minim local al funcŃiei f .
2) Un punct a ∈ D , a = (a1 ,..., an ) , se numeşte punct de maxim local al funcŃiei f dacă există o
vecinătate V a lui a , astfel încât pentru orice x ∈ V ∩ D să aibă loc f (x ) ≤ f (a ) . În acest caz,
valoarea f (a ) se numeşte maxim local al funcŃiei f .

DefiniŃia 3.8.2
Fie D ⊂ R n şi f : D → R . Punctele de minim local şi punctele de maxim local se numesc puncte
de extrem local. Minimele şi maximele locale se numesc extreme locale.

DefiniŃia 3.8.3
o
Fie D ⊂ R n şi f : D → R . Dacă f este diferenŃiabilă într-un punct a ∈ D şi dacă diferenŃiala lui
f este nulă în acest punct, atunci a se numeşte punct staŃionar al funcŃiei f .

ObservaŃia 3.8.1
DiferenŃiala funcŃiei f în punctul a este
df (a1 ,..., an )( x1 ,..., xn ) = f x′1 (a1,..., an ) ⋅ ( x1 − a1 ) + ... + f x′n (a1,..., an ) ⋅ ( xn − an ) .
Aceasta este nulă dacă şi numai dacă f x′i (a1,..., an ) = 0 , ∀i = 1, n . Deci egalitatea cu zero a
diferenŃialei în a este echivalentă cu faptul că toate derivatele parŃiale de ordinul 1 sunt nule în a .

Teorema 3.8.1
o
Fie D ⊂ R n şi f : D → R . Dacă a ∈ D este punct de extrem local al funcŃiei f şi dacă f este
diferenŃiabilă în a , atunci a este punct staŃionar al funcŃiei f .

ObservaŃia 3.8.2
Teorema 3.8.1 dă condiŃii necesare de extrem local dar aceste condiŃii nu sunt şi suficiente. Pot
exista puncte staŃionare care nu sunt puncte de extrem local.

DefiniŃia 3.8.4
Punctele staŃionare ale funcŃiei f , care nu sunt puncte de extrem local, se numesc puncte şa.

III-2
ObservaŃia 3.8.3
Dacă D este mulŃime deschisă şi dacă f este diferenŃiabilă în fiecare punct din D , punctele
staŃionare ale lui f sunt soluŃiile, de forma ( x1,..., xn ) , ale sistemului
 f x′1 ( x1 ,..., xn ) = 0
 f ′ ( x ,..., x ) = 0
 x2 1 n
 ...................

 f x′n ( x1,..., xn ) = 0 .


Exemplul 3.8.1
Fie f : R → R , f ( x ) = x 2 . Avem f ′( x ) = 2 x şi f ′(0) = 0 . În plus, f ′′(x ) = 2 > 0 . În acest caz,
x = 0 este punct de minim local al funcŃiei f .

4
y
3

0
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
-1 x

-2

-3

-4

Figura 3.8.1. x = 0 este punct de minim local pentru

funcŃia f : R → R , f ( x ) = x 2 .

Exemplul 3.8.2
Fie f : R → R , f ( x ) = x 3 . Avem f ′( x ) = 3 x 2 şi f ′(0) = 0 . Pe de altă parte, f ′′( x ) = 6 x . În acest
caz, x = 0 nu este punct de extrem local, este punct de inflexiune.

III-3
 4
y
3

0
-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4
-1 x

-2

-3

-4

Figura 3.8.2. x = 0 nu este punct de extrem local pentru

funcŃia f : R → R , f ( x ) = x 3 .

Procedeul de găsire a punctelor de extrem local

Fie D ⊂ R n , unde n ≥ 2 , o mulŃime deschisă şi fie funcŃia f : D → R , diferenŃiabilă în fiecare
punct din D . Se presupune că fiecare punct staŃionar al funcŃiei f are o vecinătate în care f are
derivate parŃiale de ordinul 2 continue.
Etapa 1
Se află punctele staŃionare ale funcŃiei f , rezolvând sistemul
 f x′1 ( x1 ,..., xn ) = 0
 f ′ ( x ,..., x ) = 0
 x2 1 n
 ...................

 f x′n ( x1 ,..., xn ) = 0 .

Etapa 2
Pentru fiecare punct staŃionar, a = (a1,..., an ) , se determină matricea
 f x′′2 (a1 ,..., an ) f x′′ x (a1 ,..., an ) K f x′′ x (a1 ,..., an )
 1 1 2 1 n 
 f ′′ (a1 ,..., an ) f x′′2 (a1 ,..., an ) K f x′′ x (a1 ,..., an )
H f (a1 ,..., an ) =  x2 x1 2 2 n
.
 M M O M 
 f ′′ (a1 ,..., an ) f x′′ x (a1 ,..., an ) K f x′′2 (a1 ,..., an ) 
 xn x1 n 2 n 
Se consideră
∆1 (a1 ,..., an ) = f x′′2 (a1 ,..., an ) ,
1

III-4
 f x′′2 (a1,..., an ) f x′′ x (a1,..., an )
∆ 2 (a1 ,..., an ) = 1 1 2
,
f x′′ x (a1 ,..., an ) f x′′2 (a1,..., an )
2 1 2

……………………………………………

f x′′2 (a1 ,..., an ) f x′′ x (a1 ,..., an ) K f x′′ x (a1 ,..., an )

1 1 2 1 n
f x′′ x (a1 ,..., an ) f x′′2 (a1 ,..., an ) K f x′′ x (a1 ,..., an )
∆ n (a1,..., an ) = 2 1 2 2 n .
M M O M
f x′′ x (a1 ,..., an ) f x′′ x (a1 ,..., an ) K f x′′2 (a1 ,..., an )
n 1 n 2 n

Se disting trei cazuri.

Cazul 1. Dacă ∆ i (a1,..., an ) > 0 , ∀i = 1, n , atunci a este punct de minim local.
Cazul 2. Dacă ∆1 (a1 ,..., an ) < 0 şi ∆ i −1 (a1,..., an ) ⋅ ∆i (a1,..., an ) < 0 , ∀i = 2, n , atunci a este punct
de maxim local.
Cazul 3. Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile din cazul 1 şi nu sunt îndeplinite nici condiŃiile din
cazul 2 şi, în plus, avem ∆ i (a1 ,..., an ) ≠ 0 , ∀i = 1, n , atunci a este punct şa.

ObservaŃia 3.8.4
Pentru n = 2 , procedeul general de mai sus poate fi particularizat după cum urmează.
Se consideră R 2 = {( x, y ) x, y ∈ R}. Fie D ⊂ R 2 o mulŃime deschisă şi fie funcŃia f : D → R ,
diferenŃiabilă în fiecare punct din D . Se presupune că fiecare punct staŃionar al funcŃiei f are o
vecinătate în care f are derivate parŃiale de ordinul 2 continue.
Etapa 1
Se află punctele staŃionare ale funcŃiei f , rezolvând sistemul
 f x′( x, y ) = 0
 ′
 f y ( x, y ) = 0 .
Etapa 2
Pentru fiecare punct staŃionar, (x0 , y0 ) , se determină matricea
 f x′′2 ( x0 , y0 ) f xy′′ ( x0 , y0 ) 
H f (x0 , y0 ) =  .
 f yx′′ ( x0 , y0 ) f y′′2 ( x0 , y0 )
 
Se consideră
∆1 ( x0 , y0 ) = f x′′2 ( x0 , y0 ) ,

f x′′2 ( x0 , y0 ) f xy′′ ( x0 , y0 )
∆ 2 ( x0 , y0 ) = .
f yx′′ ( x0 , y0 ) f y′′2 ( x0 , y0 )
Se disting trei cazuri.
Cazul 1. Dacă ∆1 (x0 , y0 ) > 0 şi ∆ 2 ( x0 , y0 ) > 0 , atunci (x0 , y0 ) este punct de minim local.
Cazul 2. Dacă ∆1 ( x0 , y0 ) < 0 şi ∆ 2 ( x0 , y0 ) > 0 , atunci (x0 , y0 ) este punct de maxim local.
Cazul 3. Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile din cazul 1 şi nu sunt îndeplinite nici condiŃiile din
cazul 2 şi, în plus, avem ∆1 ( x0 , y0 ) ≠ 0 şi ∆ 2 ( x0 , y0 ) ≠ 0 , atunci (x0 , y0 ) este punct şa.

III-5
Exemplul 3.8.3
Fie funcŃia f : R 2 → R , f ( x, y ) = x 2 + y 2 .
Avem
f x′( x, y ) = 2 x ,
f y′ ( x, y ) = 2 y .
Atunci sistemul
 f x′( x, y ) = 0
 ′
 f y ( x, y ) = 0
devine
2 x = 0

2 y = 0 .
Rezolvând acest sistem, se obŃine punctul staŃionar A(0,0) .
Se consideră
 f x′′2 ( x, y ) f xy′′ ( x, y ) 
H f ( x, y ) =  .
 f yx′′ (x, y ) f y′′2 ( x, y )
 
Atunci
 2 0
H f ( x, y ) =   .
 0 2
Avem
∆1 ( x, y ) = 2 ,
∆ 2 ( x, y ) = 4 .
Deoarece ∆1 (0,0 ) > 0 şi ∆ 2 (0,0 ) > 0 , rezultă că A(0,0) este punct de minim local. Minimul local al
funcŃiei f , corespunzător punctului A(0,0 ) , este f (0,0 ) = 0 .

Figura 3.8.3. Graficul funcŃiei f : R 2 → R , f ( x, y ) = x 2 + y 2 .

III-6
Exemplul 3.8.4
Fie f : R 2 → R , f ( x, y ) = x 2 − y 2 .
Avem
f x′( x, y ) = 2 x ,
f y′ ( x, y ) = −2 y
Atunci sistemul
 f x′( x, y ) = 0
 ′
 f y ( x, y ) = 0
devine
2 x = 0

− 2 y = 0 .
Rezolvând acest sistem, se obŃine punctul staŃionar A(0,0) .
Se consideră
 f x′′2 ( x, y ) f xy′′ ( x, y ) 
H f ( x, y ) =  .
 f yx′′ (x, y ) f y′′2 ( x, y )
 
Atunci
2 0 
H f ( x, y ) =   .
 0 − 2
Avem
∆1 ( x, y ) = 2 ,
∆ 2 ( x , y ) = −4 .
Prin urmare, A(0,0) este punct şa.

Figura 3.8.4. Graficul funcŃiei f : R 2 → R , f ( x, y ) = x 2 − y 2 .

III-7
Problema 3.8.1
Să se afle punctele de extrem local ale funcŃiei f : R 2 → R , f ( x, y ) = x 3 − x + 4 y 2 + 4 xy + 65 .

Rezolvare
Avem
f x′( x, y ) = 3 x 2 − 1 + 4 y ,
f y′ ( x, y ) = 8 y + 4 x .
Se rezolvă sistemul
 f x′( x, y ) = 0
 ′
 f y ( x, y ) = 0 .
Acesta poate fi scris în următoarele forme echivalente:
3 x 2 − 1 + 4 y = 0

8 y + 4 x = 0 ,
3 x 2 + 4 y − 1 = 0

 1
 y = − 2 x .
EcuaŃia
3x 2 − 2 x − 1 = 0
are soluŃiile
2 + 16 2 − 16 1
x1 = = 1 , x2 = =− .
6 6 3
łinând cont de relaŃia
1
y = − x,
2
 1  1 1
se găsesc punctele staŃionare A1,−  , B − ,  .
 2  3 6
Se consideră matricea
 f x′′2 (x, y ) f xy′′ ( x, y ) 
H f ( x, y ) =  .
 f yx′′ ( x, y ) f y′′2 ( x, y )
 
Atunci
 6x 4
H f ( x, y ) =  
 4 8
şi
∆1 ( x, y ) = 6 x ,
∆ 2 ( x, y ) = 48 x − 16 .
 1  1  1  1
Pentru punctul A1,−  , avem: ∆11,−  = 6 , ∆ 2 1,−  = 32 . Deoarece ∆11,−  > 0 şi
 2  2  2  2
 1  1
∆ 2 1,−  > 0 , rezultă că A1,−  este punct de minim local.
 2  2
 1 1  1 1  1 1  1 1
Pentru punctul B − ,  , avem: ∆1 − ,  = −2 , ∆ 2  − ,  = −32 . Prin urmare, B − , 
 3 6  3 6  3 6  3 6
este punct şa.

III-8
  1
Deci funcŃia are un singur punct de extrem local, şi anume punctul de minim local A1,−  .
 2

Problema 3.8.2
Un fluturaş publicitar trebuie să conŃină 50 cm 2 de suprafaŃă dreptunghiulară printată, cu marginile
de câte 4 cm sus şi jos şi de câte 2 cm pe laterale. Pentru ce dimensiuni ale fluturaşului se va
utiliza cea mai puŃină hârtie?

Rezolvare
Fie x latura orizontală a părŃii printate şi fie y latura verticală a părŃii printate. Deoarece x şi y
reprezintă lungimi ale unor laturi, se pun condiŃiile: x > 0 , y > 0 . Din enunŃul problemei se deduce
că xy = 50 .
Aria totală a fluturaşului este
A t = (2 + x + 2 )(4 + y + 4 ) = ( x + 4 )( y + 8) = xy + 8 x + 4 y + 32 .
Folosind relaŃia xy = 50 , se obŃine
50 200
A t = 50 + 8 x + 4 ⋅ + 32 = 8 x + + 82 .
x x
Fie funcŃia
200
f : (0, ∞ ) → R , f ( x ) = 8 x + + 82 .
x
Deoarece
200
f ′( x ) = 8 − 2 ,
x
ecuaŃia
f ′( x ) = 0
devine
200
8− 2 = 0.
x
SoluŃiile acestei ecuaŃii sunt x = 5 şi x = −5 . łinând cont de condiŃia x > 0 , se admite doar x = 5 .
Avem
400
f ′′( x ) = 3 .
x
Cum f (5) > 0 , rezultă că x = 5 este punct de minim local al funcŃiei f . Pentru x = 5 , se obŃine
′′
50
y= = 10 . Cea mai puŃină hârtie se utilizează atunci când laturile părŃii printate sunt de 5 cm şi
5
10 cm iar laturile fluturaşului sunt de 9 cm şi 18 cm . Avem f (5) = 162 , deci minimul ariei totale
este egal cu 162 cm 2 .

Problema 3.8.3
O companie produce, în regim de monopol, un obiect. Dacă produce Q1 unităŃi pentru piaŃa 1,
cumpărătorii de acolo sunt dispuşi să plătească preŃul P1 = 5000 − 5Q1 dolari pe unitatea de produs.
Dacă produce Q2 unităŃi pentru piaŃa 2, cumpărătorii de acolo sunt dispuşi să plătească preŃul
P2 = 10000 − 10Q2 dolari pe unitatea de produs. Costul producerii a Q unităŃi este 8 ⋅ 105 + 2000Q
dolari. Cât ar trebui să producă această companie pentru fiecare piaŃă, pentru a maximiza profitul?

III-9
Rezolvare
[
Profitul = Q1P1 + Q2 P2 − 8 ⋅ 105 + 2000(Q1 + Q2 ) = ]
= Q1 (5000 − 5Q1 ) + Q2 (10000 − 10Q2 ) − 8 ⋅ 105 − 2000(Q1 + Q2 ) =
= −5Q12 + 3000Q1 − 10Q22 + 8000Q2 − 8 ⋅ 105 .
Profitul poate fi privit ca o funcŃie de două variabile:
f (Q1, Q2 ) = −5Q12 + 3000Q1 − 10Q22 + 8000Q2 − 8 ⋅ 105 .
Avem
f Q′1 (Q1, Q2 ) = −10Q1 + 3000 ,
f Q′ 2 (Q1, Q2 ) = −20Q2 + 8000 .
Sistemul
 f Q′1 (Q1, Q2 ) = 0
 ′
 f Q2 (Q1 , Q2 ) = 0
devine
− 10Q1 + 3000 = 0

− 20Q2 + 8000 = 0 .
Se obŃin soluŃiile Q1 = 300 , Q2 = 400 . Deci funcŃia f (Q1, Q2 ) are punctul staŃionar (300,400) .
Se consideră
 f ′′2 (Q1 , Q2 ) f Q′′1 Q2 (Q1 , Q2 )
H f (Q1, Q2 ) =  Q1 .
 f Q′′ Q1 (Q1 , Q2 ) f Q′′2 (Q1 , Q2 ) 
 2 2 
Atunci
 − 10 0 
H f (Q1, Q2 ) =  .
 0 − 20 
Avem
∆1 (Q1, Q2 ) = −10 ,
∆ 2 (Q1 , Q2 ) = 200 .
Deoarece ∆1 (300,400) < 0 şi ∆ 2 (300,400) > 0 , rezultă că (300,400) este punct de maxim local.
Deci compania trebuie să producă 300 de unităŃi pentru piaŃa 1 şi 400 de unităŃi pentru piaŃa 2.
Profitul maxim are valoarea f (300,400) = 1250000 de dolari.

4. Metoda celor mai mici pătrate

Fie R 2 = {( x, y ) x, y ∈ R}. Se consideră, în R 2 , punctele (xi , yi ) , unde i = 1, n , n ≥ 2 . Se

presupune că xi ≠ x j , pentru orice i, j = 1, n , i ≠ j . Scopul metodei celor mai mici pătrate este
găsirea unei funcŃii prin intermediul căreia să fie aproximate poziŃiile punctelor (xi , yi ) ∈ R 2 ,
i = 1, n . Aceasta se numeşte funcŃie de ajustare şi are forma
f : R → R , f ( x ) = a0 + a1 x .

III-10
Valorile
ei = f ( xi ) − yi , unde i = 1, n ,
se numesc erori. Metoda celor mai mici pătrate urmăreşte determinarea parametrilor a0 şi a1 astfel
încât suma pătratelor erorilor să fie minimă.
Suma pătratelor erorilor este
n n n

∑ ∑
i =1
ei2 =
i =1
f ( xi ) − yi =
2
∑( i =1
a0 + a1xi − yi )2 .

Prin urmare, se caută punctele de minim local ale funcŃiei

n

g : R → R , g (a0 , a1 ) =
2
∑
i =1
(a0 + a1xi − yi )2 .

Avem
n  n n 
g a′ 0 (a0 , a1 ) = 2
∑
i =1

(a0 + a1xi − yi ) = 2 na0 + a1

 i =1
xi −
i =1

yi  ,


∑ ∑
n  n n n 
g a′ 1 (a0 , a1 ) = 2
∑i =1

xi (a0 + a1xi − yi ) = 2 a0

 i =1
xi + a1
i =1
∑ ∑ ∑
xi −
2

i =1

xi yi  .


Sistemul
 g ′a0 (a0 , a1 ) = 0
 ′
 g a1 (a0 , a1 ) = 0
capătă forma
 n n
na0 + a1
 ∑ ∑
xi =
(∗)  n i =1 n i =1 n
yi

∑ ∑ ∑

a0 xi + a1 xi2 = xi yi .
 i =1 i =1 i =1
Determinantul sistemului (∗) este
n

d=
∑ n
i =1
xi
.
n n

∑ ∑
i =1
xi
i =1
xi2

Avem
2
n  n 
d =n
∑ ∑
i =1

xi − 
2


 i =1 

 142 =n
43
(
xi  = (1 + ... + 1) x12 + ... + xn2 − 1 ⋅ x1 + ... + 1 ⋅ xn .
2
) ( )
Folosind inegalitatea Cauchy-Bunyakovsky-Schwarz, se obŃine
(1 1)(x12 + ... + xn2 ) > (1 ⋅ x1 + ... + 1 ⋅ xn )
2
+2
14 +3
... 4 .
=n

III-11
Prin urmare, are loc relaŃia
d > 0.
Atunci avem d ≠ 0 , ceea ce implică faptul că sistemul (∗) este compatibil determinat. Fie (aˆ0 , aˆ1 )
soluŃia unică a sistemului (∗) . FuncŃia g (a0 , a1 ) are un unic punct staŃionar: (aˆ0 , aˆ1 ) .
Se consideră matricea
 g a′′2 (a0 , a1 ) g ′a′ a (a0 , a1 )
H g (a0 , a1 ) =  0 0 1 .
 g a′′ a (a0 , a1 ) g a′′2 (a0 , a1 ) 
 1 0 1 
Se obŃine
 n 


H g (a0 , a1 ) =  n
∑ 2 n 2
i =1
x

i 
.
n 
∑ ∑
2

 i =1
xi 2
i =1
2
xi


Atunci
∆1 (a0 , a1 ) = 2n > 0 ,
∆ 2 (a0 , a1 ) = 4d > 0 .
Rezultă că, pentru punctul staŃionar (aˆ0 , aˆ1 ) , avem ∆1 (aˆ0 , aˆ1 ) > 0 şi ∆ 2 (aˆ0 , aˆ1 ) > 0 . Prin urmare,
(aˆ0 , aˆ1 ) este punct de minim local al funcŃiei g (a0 , a1 ) .
În concluzie, funcŃia de ajustare este
f ( x ) = aˆ0 + aˆ1x ,
unde (aˆ0 , aˆ1 ) este unica soluŃie a sistemului (∗) .

Problema 4.1
Se consideră, în R 2 , punctele (1,2 ) , (2,3) , (3,5) .
a) Să se găsească funcŃia de ajustare;
b) Să se afle suma pătratelor erorilor;
c) Să se calculeze f (4) şi f (5) .

Rezolvare
a) Avem (x1, y1 ) = (1,2 ) , (x2 , y2 ) = (2,3) , (x3 , y3 ) = (3,5) şi n = 3 .
FuncŃia de ajustare este
f ( x ) = aˆ0 + aˆ1x ,
unde (aˆ0 , aˆ1 ) este unica soluŃie a sistemului
 3 3



∑ ∑
3a0 + a1

(1)  3 i =1 3 i =1
xi = yi

∑ ∑ ∑

a0 xi + a1 xi2 = xi yi .
 i =1 i =1 i =1

III-12
Se construieşte tabelul următor.

i xi yi xi2 xi yi
1 1 2 1 2
2 2 3 4 6
3 3 5 9 15

∑ 6 10 14 23

Sistemul (1) devine

3a0 + 6a1 = 10

6a0 + 14a1 = 23 .
Acesta poate fi pus în forma
− 6a0 − 12a1 = −20

6a0 + 14a1 = 23 .
3 10 − 6aˆ1 1
Rezultă aˆ1 = . Se obŃine aˆ0 = = . În concluzie, funcŃia de ajustare este
2 3 3
1 3
f (x ) = + x .
3 2

5
y
4

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
x

1 3
Figura 4.1. Punctele ( x1, yi ) , i = 1,3 , şi graficul funcŃiei de ajustare, f ( x ) = + x.
3 2

III-13
b) Avem
11
f ( x1 ) = f (1) = ,
6
20
f ( x2 ) = f (2 ) = ,
6
29
f ( x3 ) = f (3) = .
6
Din enunŃul problemei se ştie că
y1 = 2 , y2 = 3 , y3 = 5 .
Suma pătratelor erorilor este
3 3

∑ ∑
i =1
ei2 =
i =1
f ( xi ) − yi =
2

2 2 2
 11   20   29  1
=  − 2  +  − 3 +  − 5 = .
6   6   6  6

c) Avem
19
f (4 ) = ,
3
47
f (5) = .
6

Problema 4.2
Profitul realizat de o companie, într-o perioadă de 5 luni, are distribuŃia din tabel.
Luna martie aprilie mai iunie iulie
Profitul (milioane de euro) 2 1 3 5 6
Să se estimeze profitul din luna august şi cel din luna septembrie.

Rezolvare
Lunilor li se atribuie valorile xi , i = 1,5 ; Profiturile lunare corespunzătoare sunt yi , i = 1,5 . Se
poate considera că xi = i , ∀i = 1,5 . Se obŃin, în R 2 , punctele următoare:
(x1, y1 ) = (1,2) , (x2 , y2 ) = (2,1) , (x3 , y3 ) = (3,3) , (x4 , y4 ) = (4,5) , (x5 , y5 ) = (5,6) .
FuncŃia de ajustare este
f ( x ) = aˆ0 + aˆ1x ,
unde â0 şi â1 se determină rezolvând sistemul de ecuaŃii
 5 5
5a0 + a1

 i =1
∑ ∑
xi =
i =1
yi

 5 5 5

∑ ∑ ∑

a0 xi + a1 xi =
2
xi yi .
 i =1 i =1 i =1
Folosind datele din enunŃul problemei, se efectuează calculele din tabelul de mai jos.

III-14
 i xi yi xi2 xi yi
1 1 2 1 2
2 2 1 4 2
3 3 3 9 9
4 4 5 16 20
5 5 6 25 30

∑ 15 17 55 63

Se obŃine sistemul
5a0 + 15a1 = 17

15a0 + 55a1 = 63
care poate fi pus în forma
− 15a0 − 45a1 = −51

15a0 + 55a1 = 63 .
Rezultă
63 − 51 6 17 − 15aˆ1 1
aˆ1 == = 1,2 , aˆ0 = = − = −0,2 .
10 5 5 5
Prin urmare, funcŃia de ajustare este
f ( x ) = −0,2 + 1,2 x .
Profitul estimat pentru luna august are valoarea f (6 ) = 7 milioane de euro.
Profitul estimat pentru luna septembrie are valoarea f (7 ) = 8,2 milioane de euro.

5
y
4

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
x

Figura 4.2. Punctele ( x1, yi ) , i = 1,5 , şi graficul funcŃiei de ajustare, f ( x ) = −0,2 + 1,2 x .

III-15
 Teste de autoevaluare

Testul de autoevaluare 5

Problema 1
Să se afle punctele de extrem local şi extremele locale ale funcŃiei
f : R 2 → R , f ( x, y ) = −2 x 3 + 8 x − y 2 − 2 xy − 5 .

Problema 2
Să se afle punctele de extrem local şi extremele locale ale funcŃiei
f : R 3 → R , f ( x, y , z ) = x 2 + y 3 + z 2 − 4 x − 3 y − 6 z + 7 .

Testul de autoevaluare 6

Problema 1
Volumul vânzărilor unui lanŃ de magazine, pe o perioadă de 3 ani, are distribuŃia din tabel.
a) Să se determine funcŃia de ajustare;
b) Să se calculeze suma pătratelor erorilor;
c) Să se estimeze volumul vânzărilor din anii 2021 şi 2022.

Anul 2018 2019 2020

Volumul vânzărilor (milioane de euro) 2 5 6

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 5

Problema 1
Avem
f x′( x, y ) = −6 x 2 + 8 − 2 y ,
f y′ ( x, y ) = −2 y − 2 x .
Pentru a afla punctele staŃionare ale funcŃiei f , se rezolvă sistemul
 f x′( x, y ) = 0
 ′
 f y ( x , y ) = 0.
Acest sistem poate fi scris în următoarele forme echivalente:

III-16
 − 6 x 2 + 8 − 2 y = 0

− 2 y − 2 x = 0,
3 x 2 + y − 4 = 0

 y = − x.
EcuaŃia
3x 2 − x − 4 = 0
are soluŃiile
1 + 49 4 1 − 49
x1 = = , x2 = = −1 .
6 3 6
łinând cont de relaŃia
y = −x ,
4 4
se găsesc punctele staŃionare A ,−  şi B(− 1,1) .
3 3
Se consideră matricea
 f ′′2 ( x, y ) f xy′′ (x, y ) 
H f ( x, y ) =  x .
 f yx′′ ( x, y ) f y′′2 (x, y )
 
Atunci
 − 12 x − 2 
H f ( x, y ) =   .
 − 2 − 2
Rezultă
∆1 ( x, y ) = −12 x ,
∆ 2 ( x, y ) = 24 x − 4 .
4 4 4 4 4 4 4 4
Pentru punctul A ,−  , avem: ∆1 ,−  = −16 , ∆ 2  ,−  = 28 . Deoarece ∆1  ,−  < 0 şi
3 3 3 3 3 3 3 3
4 4 4 4
∆ 2  ,−  > 0 , rezultă că A ,−  este punct de maxim local.
3 3 3 3
Pentru punctul B(− 1,1) , avem: ∆1 (− 1,1) = 12 , ∆ 2 (− 1,1) = −28 . Atunci B(− 1,1) este punct şa.
4 4
În concluzie, unicul punct de extrem local este punctul de maxim local A ,−  .
3 3
4 4
Maximul local al funcŃiei f , corespunzător punctului A ,−  , este
3 3
3 2
4 4 4 4  4 4  4 73
f  ,−  = −2 ⋅   + 8 ⋅ −  −  − 2 ⋅   ⋅  −  − 5 = .
3 3 3 3  3 3  3 27

ObservaŃie
În rezolvarea acestei probleme se pot utiliza şi alte notaŃii pentru derivatele parŃiale de ordinul 1 şi
pentru derivatele parŃiale de ordinul 2, după cum urmează.
Pentru derivatele parŃiale de ordinul 1:
∂f ∂f
f x′( x, y ) = (x, y ) , f y′ ( x, y ) = (x, y ) .
∂x ∂y
Pentru derivatele parŃiale de ordinul 2:
∂2 f ∂2 f
(x, y ) , f yx′′ (x, y ) = ∂ f (x, y ) , f y′′2 (x, y ) = ∂ 2f (x, y ) .
2 2
f x′′2 ( x, y ) = 2 ( x, y ) , f xy′′ ( x, y ) =
∂x ∂x∂y ∂y∂x ∂y

III-17
Problema 2
Avem
f x′ ( x, y, z ) = 2 x − 4 ,
f y′ ( x, y, z ) = 3 y 2 − 3 ,
f z′( x, y, z ) = 2 z − 6 .
Se consideră sistemul
 f x′( x, y, z ) = 0

 f y′ ( x, y, z ) = 0
 f ′( x , y , z ) = 0
 z
care poate fi scris în forma
2 x − 4 = 0
 2
3 y − 3 = 0
2 z − 6 = 0 .

Rezolvând acest sistem, se obŃin punctele staŃionare A(2,1,3) , B(2,−1,3) .

Se consideră matricea
 f x′′2 ( x, y, z ) f xy′′ ( x, y, z ) f xz′′ ( x, y, z ) 
 
H f ( x,y,z ) =  f yx′′ ( x, y, z ) f y′′2 ( x, y, z ) f yz′′ ( x, y, z )  .
 
 f zx′′ ( x, y, z ) f zy′′ ( x, y , z ) f z′′2 ( x, y, z )
Atunci
 2 0 0
 
H f ( x,y,z ) =  0 6 y 0  .
 0 0 2
 
Rezultă
∆1 ( x, y, z ) = 2 ,
∆ 2 ( x, y, z ) = 12 y ,
∆ 3 ( x, y, z ) = 24 y .
Pentru punctul A(2,1,3) , avem: ∆1 (2,1,3) = 2 , ∆ 2 (2,1,3) = 12 , ∆ 3 (2,1,3) = 24 . Deoarece
∆1 (2,1,3) > 0 , ∆ 2 (2,1,3) > 0 , ∆ 3 (2,1,3) > 0 , rezultă că A(2,1,3) este punct de minim local.
Pentru punctul B(2,−1,3) , avem: ∆1 (2,−1,3) = 2 , ∆ 2 (2,−1,3) = −12 , ∆ 3 (2,−1,3) = −24 . Prin urmare,
B(2,−1,3) este punct şa.
În concluzie, unicul punct de extrem local este punctul de minim local A(2,1,3) .
Minimul local al funcŃiei f , corespunzător punctului A(2,1,3) , este
f (2,1,3) = 2 2 + 13 + 32 − 4 ⋅ 2 − 3 ⋅ 1 − 6 ⋅ 3 + 7 = −8 .

ObservaŃie
În rezolvarea acestei probleme se pot folosi şi alte notaŃii pentru derivatele parŃiale de ordinul 1 şi
pentru derivatele parŃiale de ordinul 2, după cum urmează.
Pentru derivatele parŃiale de ordinul 1:

III-18
 ∂f
f x′( x, y, z ) = (x, y, z ) , f y′ (x, y, z ) = ∂f (x, y, z ) , f z′(x, y, z ) = ∂f (x, y, z ) .
∂x ∂y ∂z
Pentru derivatele parŃiale de ordinul 2:
∂2 f ∂2 f
(x, y, z ) , f xz′′ (x, y, z ) = ∂ f (x, y, z ) ,
2
f x′′2 ( x, y , z ) = 2 ( x, y, z ) , f xy′′ ( x, y , z ) =
∂x ∂x∂y ∂x∂z
∂ f
(x, y, z ) , f y′′2 (x, y, z ) = ∂ 2f (x, y, z ) , f yz′′ (x, y, z ) = ∂ f (x, y, z ) ,
2 2 2
f yx′′ ( x, y , z ) =
∂y∂x ∂y ∂y∂z
∂2 f
(x, y, z ) , f zy′′ (x, y, z ) = ∂ f (x, y, z ) , f z′′2 (x, y, z ) = ∂ 2f (x, y, z ) .
2 2
f zx′′ ( x, y, z ) =
∂z∂x ∂z∂y ∂z

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 6

Problema 1
Se consideră, în R 2 , punctele: (x1, y1 ) = (1,2 ) , (x2 , y2 ) = (2,5) , (x3 , y3 ) = (3,6 ) (pentru simplificarea
calculelor, anul 2018 a fost considerat anul 1 etc.).
FuncŃia de ajustare este
f ( x ) = aˆ0 + aˆ1x ,
unde (aˆ0 , aˆ1 ) este soluŃia unică a sistemului de ecuaŃii
 3 3
3a0 + a1

 i =1
xi =
∑ ∑
i =1
yi

 3 3 3

∑ ∑ ∑

 a0 xi + a1 xi2 = xi yi .
 i =1 i =1 i =1
Se construieşte tabelul de mai jos.

i xi yi xi2 xi yi
1 1 2 1 2
2 2 5 4 10
3 3 6 9 18

∑ 6 13 14 30

Folosind rezultatele din ultima linie a tabelului, se obŃine sistemul

3a0 + 6a1 = 13

6a0 + 14a1 = 30
care poate fi pus în forma
3a0 + 6a1 = 13

3a0 + 7 a1 = 15 .
Rezultă
1
aˆ1 = 2 , aˆ0 = .
3
Deci

III-19
 (aˆ0 , aˆ1 ) =  1 ,2  .
3 
Prin urmare, funcŃia de ajustare este
1
f (x ) = + 2x .
3

b) Erorile sunt
ei = f ( xi ) − yi , i = 1,3 .
Avem
7
f ( x1 ) = f (1) = ,
3
13
f ( x2 ) = f (2 ) = ,
3
19
f ( x3 ) = f (3) = ,
3
Suma pătratelor erorilor este
3 3

∑ ∑
2 2 2
7   13   19  2
f ( xi ) − yi
2
ei2 = =  − 2 +  − 5 +  − 6 = .
3  3  3  3
i =1 i =1

c) Pentru anul 2021, se obŃine următoarea estimare a volumului vânzărilor:

1 25
f (4 ) = + 2 ⋅ 4 = milioane de euro ( ≈ 8333333,33 euro).
3 3
Pentru anul 2022, se obŃine următoarea estimare a volumului vânzărilor:
1 31
f (5) = + 2 ⋅ 5 = milioane de euro.
3 3

Lucrarea de verificare 3

1. Să se afle punctele de extrem local ale funcŃiei

f : R 2 → R , f ( x, y ) = y 3 + 3 x 2 y − 18 x − 30 y + 4 .

2. Să se afle punctele de extrem local ale funcŃiei

f : R 3 → R , f ( x, y , z ) = x 4 + y 3 + z 2 + 4 x − 3 y − 8 z + 7 .

3. Consumul de apă rece, măsurat în mii de metri cubi, al unui cartier de locuinŃe, este dat în tabelul
următor.
Luna martie aprilie mai iunie
Consumul de apă rece 3 2 4 5
Să se estimeze consumul din luna august.

III-20
 Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor
dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 3

Au fost descrise punctele de extrem local ale unei funcŃii de mai multe variabile A fost dată o
metodă de găsire a punctelor de extrem local. A fost prezentată metoda celor mai mici pătrate.

Bibliografia unităŃii de învăŃare 3

1. Cenuşă G. (coord.), Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaŃii, CISON, Bucureşti,

2007, România.
2. Popescu O. (coord.), Matematici aplicate în economie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1993, România.

III-21