Ramele - arhitectii si producatorii de viata ai solului

Cunoastem faptul ca ramele au capacitatea de a modifica structura fizica a solul. Dar dacă ar
fi mai mult decât atât? Dacă pe lângă faptul că sunt „arhitectii” solului, sunt si agentii ce
ofera viață solului?

Ramele sunt importante pentru biomasa pe care o reprezintă: respective 80% dintre ființele
vii terestre din medii temperate. Aceste viețuitoare au un rol major în ciclul fertilității solului
și, în special, în ciclul azotului. Într-adevăr, ele contribuie puternic la reciclarea materiei
organice și la structurarea solului datorită ingerarii lor constante a materiei minerale și
organice care ulterior formeaza prin excretie complexul argilo-humic.

Au fost facute 58 de studii cu 462 de locatii pe diferite continenet avand cultuir de grau,
porumb, orez, pasuni si alte culture ce arata ca prezenta ramelor in aceste culture creste
semnificativ randamentul in medie cu 25%.

Ramele au capacitatea de a transforma azotul, fosforul si potasiul, intr-o forma usor de

asmilat de catre plante, ele avand si capacitatea de a regla populatiile microbiene din sol
datarita secretiei de mucus. In concluzie, ramele nu sunt numai un producator de sol, ci si
ingineri fizici, chimici si biologici. Cercetarile recente confirma faptul ca ramele ajuta la
inmultirea populatiei microbiologice dupa digestie de o mie de ori. Aceasta populatie este
formata din bacterii nitrificatoare, care au rolul de a pune azotul la dispozitia plantelor. In
primul milimetru de sol situat in jurul galeriilor facute de rame se gasesc bacteriile care au un
rol in ciclul azotului ( azotobacterii, fixatori proteolitici, denitrifianti, amonificatori,
anaerobi).

Nu este coresc a spune că râmele consumă doar materia minerala și organica, în sensul că
acestea consumă microorganismele prezente în materia organică, dieta lor fiind compusă în
principal din ciuperci și protozoare dar și din bacterii. Dieta și tipul de ciuperci sunt diferite
in functe de speciile de râme, ceea ce influențează populația microbiană din sol.

Un studiu a demonstrat ca productia de mucus la fiecare 24 de ore este de 5,6 mg/ g de rame.
Pentru o populatie de referinta de 1.200 kg/ ha de rame obtinem 6,57 kg/ha de mucus pe zi.
Avand in vedere faptul ca ramele sunt active aproximativ 120 de zile pe an, ajungem la
rezultatul de 800 kg/ha de mucus produs pe an.

Prin urmare, acest mucus este o sursa potentiala de nutritie pentru bacteriile nitrificatoare.
Avand in vedere capacitatea plantelor de a prelua cellule organice prin endocitoza, este
posibil ca anumiti aminoacizi sa hraneasca si plantele. Toate aceste procese biologice si
fizico-chimice sunt legate de ciclul rizofagic respectiv, plantele sunt capabile sa se hraneasca
cu substante nutritive prezente in bacterii fara a le ucide. Practic, ramele inmultesc populatiile
bacteriente in timpul digestiei pe care ulterior le elibereaza in sol, iar planta se hraneste cu
substantele nutritive transportate de aceste bacterii.

In concluzie, ramele, prin activitatea si nutritia lor, contribuie la reglarea populatiei

microbiene din sol. Putem intelege rolul fundamental al ramelor in ciclul azotului. Pentru a
optimiza nutritia plantelor, este in interesul fermierilor sa ofere conditii pentru dezvoltarea
ramelor prin acoperirea solului cat maim ult posibil cu material vegetal si limitand cat maim
ult lucrarile solului.

Drd. Ing. Angela Cristina AMUZA