agreement pentru cetățeni. Iar curățenia este un plus major pentru comfortul cetățenilor. Parcul, de asemenea, poate fi și o atracție turistică, Curățeniei parcurilor iar la rândul său, turismul este o sursă de venit pentru municipalitate/localitate. Râul încă din timpul primelor civilizații constituie o sursă naturală și de bază în cadrul activității umane. Acest fenomen poate servi ca o sursă alimentară sau, datorită caracteristicii geolocației ca un Curățării râurilor, lacurilor sprijin pentru activitatea agricolă. De asemenea, odată cu evoluarea științei, râul sau orice spațiu de acumulare ca lacul poate furniza apă în scopul răcirii stațiilor atomice, ulterior aceasta aprovizionând populația cu energie electrică. Iar în scenariul în care cetățenii vor dispune de un fenomen respectiv poluat, toate activitățile menționate anterior nu vor fi posibile. Referitor la problema respectivă, cetățenii ar trebui să o pună pe ordinea de zi din considerentul moralității. Bătrânii, care din anumite motive sau circumstanțe au rămas singuri, fără un sprijin din partea celor Bătrânilor singuratici apropiați sau incapabili de a se întreține, nu și- au ales acest arbitrariu. Plus, să nu uităm de impactul acestei categorii de oameni pentru societate, înainte de a fi pensionat. Este doar în interesul cetățenilor acelui stat să demonstreze că fac parte dintr-o societate solidară și dispunând de valori morale avansate.
Transportul public este o primă
necesitate pentru municipalitate. Bunăstarea acestui tip de transport este doar în interesul localnicilor. Orice tip de transport asigură comunicațiile, ceea ce contribuie și la dezvoltarea localității. Problema transportului public nu se regăsește doar în comfortul acestuia, cum o consideră majoritatea cetățenilor. Nuanța ascunsă constă în Transportului Public lipsa de conștientizare a cetățenilor privind partea de gestionare financiară a unui parc de autobuze/troleibuze/tramvai, în special odată cu scumpirea taxelor la transportul public. Cetățenii nu iau în considerare nu doar această presiune pe APL, care eventual nu sunt capabili să asigure financiar infrastructura transportului public, dar pe lângă aceasta, nu se ia în considerare nici contextul socio-economic al statului. Totuși, acești factori nu ar trebui să ne interzică să milităm pentru un transport public eficient. Pe lângă cele menționate, problema transportului ar trebui să consituie și în partea de promovare a acestuia. Folosirea transportului public și nu a autovehiculului personal ar reduce consistent emisiile de CO2 în perspectivă, în special dacă parcul urban dispune de transport ecologic, fără motoare cu ardere internă.