Sunt multe moduri, in teorie, prin care o democratie poate fi organizata si condusa.

Insa democratiile
moderne prezinta o varietate de institutii guvernamentale formale, cum ar fi parlamentele si curtile,
precum si ppartidele politice si grupurile de interese dintre ele.

Cu toate acestea o imagine clara a democratiei este formata in momentul in care aceste institutii sunt
analizate din perspectiva majoritatii sau consensualitatii dintre ele. Contrastul majoritarism-consens
rezulta din cea mai elementara si literala definitie a democratiei- “guvernare de catre popor”, sau, in
caazul democratiei representative, precum spunea Abraham Lincoln, democratia inseamna guvernare de
catre si pentru popor, in conformitate cu preferintele oamenilor.

Definirea democratiei ca “guvernare de catre si pentru oameni” ridica o intrebare: cine va face
guvernarea si intereselor cui trebuie sa raspunda guvernul atunci cand oamenii nu sunt de acord si au
pareri diferite?

Un raspuns poate fi majoritatea oamenilor, care este esenta modelului majoritar al democratiei.

Aceasta metoda este simpla si directa, intrucat o guvernare majoritara si in asentiment cu dorintele
acesteia, ea se aproprie cel mai mult de idealul democratic al guvernarii de catre si pentru popor decat
de o guvernare de catre o minoritate.
Sisteme electorale si sisteme de partide

Se spune ca metoda pluralității favorizează sistemele bipardiste, despre care Maurice Duverger
relatează ca este o afirmație sociologica adevarata.

Sistemele reprez proporțional si cele cu doua tururi încurajează multipartidismul.

In momentul in care urmează niște alegeri asupra alegatorilor intervine aspectul psihologic, care il
dubleaza pe cel mecanic, intrucat oamenii daca au de ales intre 3 partide, ei se gandesc ca daca dau
voturile le dau celui de al 3 lea partid acestea se pierd iar ei ajung sa aleaga cel mai mic rau dintre 2
partide mari. De asemenea si candidatii sunt afectati psihologic intrucat vor considera sa nu mai
concureze pentru cel de al 3 lea si ulterior vor fi de partea unora dintre cele 2 mari partide.

In toate sistemele electorale se tinde spre reprezentarea in proportie mai mare a partidelor mai mari si
subreprezentarea celor mici.

Trei aspecte importante care reies de aici sunt:

- Toate sistemele electorale tind spre rezultate disproporționate

- Se reduce numărul de partide parlamentare in comparație cu numărul de partide electorale
- Se pot forma majorități parlamentare pentru partidele cu susținere minoritara.

Avantajul pe care il ofera sistemele electorale partidelor mari devine important atunci cand anumite
partide esuaza in obtinerea voturilor majoritare lor le vor reveni majoritatea locurilor, ceea ce faciliteaza
formarea cabinetelor monocolore.

Acestea se numesc majjoritati fabbricate , create artificial de sistemul electroal. Toate trei sunt capabile
sa creeze majoritati atunci cand alegatorii nu o fac, fiind important in sistemele pluralitare si majoritare.

Sisteme reprezentative de majoritati fabricate sunt Marea Britanie si Noua zeelanda, precum si Australia
si Canada.