Teste Igiena Final

Enunțuri pentru testare la disciplina IGIENĂ GENERALĂ,
Facultatea
Medicina nr.1
2020-2021
INTRODUCERE
1. Sanitarie – noţiune.
a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;
e) [ ] Un complex de normative igienice.
2. Profilaxie – noţiune.
a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei
bolilor şi menţinerea sănătăţii;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.
3. Igienă – definiţie.
a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.
a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;

b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
4. Tipurile de profilaxie.
a) [x] Primară;
b) [x] Secundară;
c) [x] Terţiară;
d) [ ] Determinantă;
e) [ ] Protectorie.
5. Profilaxia primară – scopul.

a) [x] Prevenirea apariţiei bolii;
1
1
1
Sursa -curs
1
1
b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;
c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave,
tratamentul şi reabilitarea lor.
6. d
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave,
tratamentul şi reabilitarea lor
7. Profilaxia terţiară – scopul.
c)
d) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
e) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
f) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave,
tratamentul şi reabilitarea lor
8. Normativ igienic – noţiune.

a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;
b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;
c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman;
d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în
mod optim sau
este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.
9. Factorii biologici ai mediului înconjurător.
-virusuri,bacterii.
Factorii de mediu:
1. externi – factorii ce acționează asupra organismului din exterior
a) fizici
b) chimici – elemente și substanțe chimice naturale sau sintetizate de om.
c) biologici – bacteriile, virușii.
d) sociali – rezultatul acțiunii omului asupra mediului sau al interrelațiilor dintre oameni
2. interni – factorii genetici,constituționali care determina afectiunile
genetice. Indiferent de originea și felul lor se împart în:
a) sanogeni – acei care au acțiune benefică asupra organismului,
contribuind la menținerea și fortificarea sanatatii. Cunoașterea lor are o
importanță deosebită în menținerea și ameliorarea sanatatii.
b) patogeni – acei care au acțiune nefavorabilă asupra organismului și duc la
alterarea stării sănătății. Cunoașterea lor oferă posibilitatea de a-i înlătura și a
2
2
2
Sursa -curs
2
2
limita acțiunea lor asupra organismului. Profesorul român Manescu considera
f. patogeni f. de risc sau capabili de a produce imbolnavirea.
După gradul de influență asupra organismului f. de risc au fost clasificati in:
1) modul de viata nesanatos – supraalimentatia, fumatul, folosirea
drogurilor, alcoolizarea, abuzul de medicamente, modul de viata
sedentar
2) factori biologici – ereditari și predispunerea personală
3) mediul ambiant nefavorabil, condițiile climaterice nefavorabile, poluarea
intensă a aerului, schimbări ale conditiilor climaterice, expunerea excesiva la
razele solare etc.
4) factori de risc legați de asistență medicală – competenta profesionala,
asistenta medicala târzie.
1. Tipurile de normative igienice.
a) [x] Maxim admise;
b) [ ] Minim admise;
c) [x] Optime;
d) [x] Temporare;
e) [ ] Raţionale.
2. Obiectivele igienei individuale.
a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [x] Alimentaţia raţională;
c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;
d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [x] Ocupaţia cu sportul,
călirea. 12.Metodele de cercetare
aplicate în igienă. I.Metode de
cercetare a factorilor de mediu
1) observație sanitară (descrierea, avertizarea sanitară). O descriere a obiectului de fata.
2)
3) metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a
cercetătorilor, care ne dau precis date despre starea obiectelor, dar nu și cantitatea.
4) metodele de laborator, începând cu metodele fizice, ca determinarea
temperaturii, umeditatii etc.
5) metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor.
6) metodele biologice – cercetările microbiologice, parazitologice etc.
II.Metode de cercetare a reacției organismului la acțiunea acestor factori:
1) metode fiziologice, care se folosesc la manifestările funcționale ca răspuns la
modificările mediului
2) metode clinice și de laborator pentru aprecierea dereglărilor ce se produc în
organism sub acțiunea factorilor nocivi
3) metode epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de
masa cu scopul de a indica mijloacele de combatere și profilaxie.
IGIENA ALIMENTAŢIEI
3
3
3
Sursa -curs
3
3
3. Proprietăți, ce nu le posedă vitaminele.
!!!Eu notez pe cele care le posedă,tu le excluzi pe cele care nu par a fi valabile.
-Vitaminele nu eliberează energie şi nu furnizează material plastic.
-Prezenţa lor însă este indispensabilă desfăşurării normale a proceselor
metabolice generatoare de energie şi a celor anabolice morfogenetice.
-Vitaminele sunt considerate biostimulatori şi sunt incluse în grupa
substanţelor active, ca şi enzimele şi hormonii;
-Vitaminele se sintetizează, în fond, în plante. Organismul uman le obţine
nemijlocit din alimentele vegetale sau, indirect, din produsele alimentare
animaliere.
4. Sursele de vitamine pentru organism
-fructe,legume;
-carne;
-lactate,cașcavaluri,unt;
-ouă;
-cereale integrale.
În dependență de tipul de vitamină necesară.
5. Rolul vitaminelor în organismul uman.
-asigură funcția de cataliazatori;
-sporesc procesele de construcție și regenerare a țesuturilor;
-determină buna funcționare a proceselor metabolice și le mențin la nivel optim.
6. Factorii ce asigură un aport corespunzător de vitamine în organism
o raţie alimentară echilibrată în structura ei proteică, lipidică şi glucidică,
alcătuită din alimente care şi-au păstrat valoarea nutritivă iniţială, asigură şi
un aport corespunzător de vitamine.
7. Rolul biologic al vitaminei A.
a) [x] Influenţează creşterea organismului;
b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;
c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;
d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;
e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.
8. Surse alimentare de vitamina A nu sunt:
a) [x] Morcovi;
b) [ ] Unt;
c) [x] Fructe;
d) [x] Ceapă verde;
e) [x] Ardei dulci.
Surse alimentare de vitamina A-vitamina A se găseşte exclusiv în
alimente de origine animală: lapte, unt, brânzeturi, ouă, peşte gras.
Carotenul se conţine în alimente de origine vegetală: morcovi, roşii,
verdeţuri, unele fructe.
9. Manifestările hipervitaminozei A.
4
4
4
Sursa -curs
4
4
a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Căderea părului;
d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivită
Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Căderea părului;
d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [x] Keratoconjunctivită.
10. Organele de depunere a rezervelor de vitamina A.
a) [x] Da, în ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, în intestin;
d) [ ] Da, în ţesutul adipos;
e) [ ] Da, în oase.
11. Manifestările hipovitaminozei D.
a) [ ] Ciroza ficatului;
b) [x] Rahitizm la copii;
c) [x] Hipotonie musculară;
d) [x] Osteomalacie;
e) [ ] Hipercalciemie.
12. Manifestarea hipervitaminozei D.
a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Osteoporoză;
e) [x] Depuneri de calciu în țesuturi
13. Surse de vitamina D.

Vitamina D naturală se găseşte numai în produse de origine animală
Vitamina D se conține în cantități mari în untura de pește,ficat de
animale și pește,lapte și produse lactate grase,gălbenuș de ou.
14. Rolul biologic al vitaminei E.

-mențin integritatea și funcția membranelor celulare,mitocondriilor și lizozomilor;
-normalizează și stimulează funcția musculară;
-au funcție de antioxidare(previn oxidarea acizilor grași,lipidelor celulare și
vitaminei A)
- împreună cu seleniul şi tiaminoacizii, ea participă la sinteza
unui factor hepato-protector;
5
5
5
Sursa -curs
5
5
-asigură buna funcționare a gonadelor-vitamina E-vitamina fertilității.
15. Manifestările hipovitaminozei E.
-apar leziuni degenerative ale fibrelor musculare, cu ştergerea striaţiunilor şi
înlocuirea lor cu un ţesut fibrös.
- scăderea rezistenţei hematiilor la acţiunea unor factori hemolizanţi şi la
apariţia unei anemii macrocitare.
16. Sursele vitaminei E.
Tocoferolii sunt sintetizaţi de către plante. Ei se concentrează în grăsimile
din embrionul seminţelor, protejând de oxidare acizii graşi nesaturaţi. Cele
mai bogate surse de vitamina E sunt deci uleiurile extrase din seminţe
(porumb,
floarea-soarelui, soia ş.a), pâinea neagră, fasolea uscată, mazărea.În cantităţi
mai mici se găseşte în ficat, carne, lapte, unt, smântână, brânzeturi grase, ouă.
17. Surse de vitamina K.

Sursa principală a vitaminei К este sinteza microbiană.
Alimentele cele mai bogate în vitamina К sunt legumele verzi (spanac, salată,
lobodă, mărar etc.), gălbenuşul de ou şi ficatul.
18. Vitaminele liposolubile.
a) [x] Retinol;
b) [ ] Tiamină;
c) [ ] Piridoxină;
d) [x] Tocoferoli;
e) [ ] Acid ascorbic.
19. Vitaminele hidrosolubile.
a) [x] C,P;
b) [x] B1, B2, B6, B12;
c) [x] B15, B4, B8;
a) [ ] A;
b) [ ] D.
20. Substanțe cu efecte vitaminice.
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele
altele-adenină,flavonoizii,acidul para-aminobenzoic,acid pangamic,holina,izotina,
21. Factorii care condiționează pierderea vitaminelor hidrosolubile.
Deoarece sunt solubile în apă, ele se pot pierde uşor în timpul preparării culinare sau
industriale: spălarea, păstrarea şi fierberea în apă şi nefolosirea acestei ape.
22. Căile de eliminare a vitaminelor hidrosolubile.
-prin urină(cel mai des).
-și transpiraţiile abundente şi repetate sunt o importantă cale de pierdere vitaminică.
23. Manifestările hipovitaminozei A.
6
6
6
Sursa -curs
6
6
-scăderea capacității de adaptare vizuală în întuneric și amurg(cecitatea
nocturnă,fiziologia,vă rog,v studio);
-tegumentele îşi pierd aspectul catifelat, devin aspre, se îngroaşă.
-hipercheratoza este intensă în jurul foliculilor piloşi (aspect de „piele de
găină” sau de „broască râioasă”). Procesul de cheratinizare cuprinde şi
mucoasa bucală, gingivală, conjunctivală, a aparatului respirator, a căilor
urinare.
În stadiu avansat:
-lezarea corneei;
-xeroftalm-lăcrimare excesivă;
-cheratomalația-opacifierea corneei.
24. Consecințele hipervitaminozei D.
a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
e) [x] Depuneri de calciu în ţesuturi.
25. Manifestările hipovitaminozei B1.
-oboseală precoce;
-tahicardie;
-lipsa apetitului;
-dureri musculare.
26. Manifestările bolii "beri-beri".
-polineurită alimentară:
-extenuare generală;
-senzație de slăbiciune în picioare;
-uneori paralizii.
-tulburări cardiovasculare (tahicardie, dispnee la efort şi palpitaţii)
-manifestări digestive (anorexie, constipaţie)
27. Rolul biologic al vitaminei B1.

a) [x] Implicată în metabolismul glucidelor;
b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor;
c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor;
d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic;
e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale
28. Surse de vitamina B1.

a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;
c) [x] Cerealiere ;
7
7
7
Sursa -curs
7
7
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.
29. Rolul biologic al vitaminei D3.

-favorizează absorbţia calciului din intestinul subţire şi depunerea lui în oase.
a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;

b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor;
c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;
d) [x] Vitamină antirahitică;
e) [ ] Este un antioxidant.
30. Rolul biologic al vitaminei B2.
-se implică în respirația celulară;
-participă la sinteza lipidelor și proteinelor;
-participă la sistemele fermentative care realizează procesele oxido-
reducătoare la nivelul celulelor;
-joacă un rol important în procesele de creştere şi regenerare a ţesuturilor, de
vindecare a rănilor;
-are rol în percepția vizuală.
a) [ ] Reglează hematopoeza;
b) [x] Reglează respiraţia tisulară;
c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;
d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor;
e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.
31. Manifestările hipovitaminozei B2.
-modificări ale troficităţii buzelor (cheilita), care se manifestă prin culoarea
roşie, se fistulează, sângerează şi formează cruste;
-apariția exemei seboree pe nas,după urechi;
-fotofobie,lăcrimare,cheratită;
-uneori dereglări ale hematopoiezei.
32. Produse surse de riboflavină.
produsele de origine animală: ficatul, carnea, laptele şi derivatele lui,
ouăle. în cantităţi mai mici: pâinea neagră, legumele şi fructele,
leguminoasele uscate. Un conţinut foarte mare de riboflavină îl are
drojdia de bere.
33. Manifestările severe al hipovitaminozei PP.
a) [ ] Convulsii;
b) [x] Dermatite;
c) [x] Diaree;
d) [x] Demenţă;
e) [ ] Cefalee.
8
8
8
Sursa -curs
8
8
f)
34. Sursele de vitamina PP.
Sursele cele mai bogate în vitamina PP sunt carnea, preparatele din came,
laptele şi brânzeturile, ouăle. Cantităţi mai mici conţin legumele, fructele,
leguminoasele uscate şi cerealele, cu excepţia porumbului, care este
pelagrogen, deoarece o parte din vitamina PP este legată într-o formă puţin
absorbativă, iar proteina sa este lipsită de triptofan şi dezechilibrată în ceilalţi
aminoacizi esenţial
1. Funcțiile vitaminei C în organism.

a) [x] Măreşte rezistenţa organismului;
b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;
d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;
e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.
2. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară.
a) [ ] Scade rezistenţa organismului;
b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă;
d) [ ] Temperatura rece a mediului;
e) [ ] Presiunea atmosferică scăzut.
3. Necesarul diurn de vitamina C pentru un adult.
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
4. Rolul biologic al vitaminei C.
5. Sursele de vitamina C.
a) [x] Cartofi;
b) [ ] Morcov;
c) [x] Varză;
d) [ ] Ceapă;
e) [ ] Citrice.cred că acest răspuns tot este potrivit,conțin între 40-60
mg/100 g de produs.
Alte produse-Măceş uscat,Coacăză neagră,Pătrunjel verde,Mărar
verde,Fragi,Varză albă,Varză roşie,Măcriş,Mere de
iarnă,Citrice,Ceapă,Ceapă verde,Cartofi,Morcovi.
9
9
9
Sursa -curs
9
9
6. Condițiile de inactivare a vitaminei C.
a) [x] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [x] Oxigenul;
d) [x] Sărurile metalelor grele;
e) [x] Temperaturi ridicate.
7. Sursele beta-carotenului.
-morcov;
-dovleac;
-spanac;
-cartofi dulci;
-mango;
-pepene galben;
-ardei gras.
CM Numiți produsele furnizoare de caroteni :

a) carne
b) !ardei graşi
c) frişcă
d)
e) !măcieş
f) !spanac
8. Proprietățile tocoferolului.
-mențin integritatea și funcția membranelor celulare,mitocondriilor și lizozomilor;
-normalizează și stimulează funcția musculară;
-au funcție de antioxidare(previn oxidarea acizilor grași,lipidelor celulare și
vitaminei A)
- împreună cu seleniul şi tiaminoacizii, ea participă la sinteza
unui factor hepato-protector;
-asigură buna funcționare a gonadelor-vitamina E-vitamina fertilității.
9. Rolul esențial al vitaminei K.

Vitamina К intervine în coagularea sângelui, participând la sinteza hepatică a
patru factori ai coagulării: protrombina (II), proconvertina (VII), factorul
Christmas (IX) şi factorul Stuard (X). Buna funcţionare a ficatului este necesară
pentru a se realiza sinteza acestor factori.
10. Obiectivele igienei alimentației:
1. cunoaşterea şi punerea în valoare a efectelor favorabile ale alimentaţiei
asupra stării de sănătate;
2. diminuarea sau înlăturarea riscului că produsele alimentare pot să
devină factori dăunători pentru consumatori.
11. Substanțe nutritive surse de material plastic și energetic.
10
10
10
Sursa -curs
10
10
a) [x] Sărurile mineral;
b) [ ] Vitaminele;;
c) [X] Lipidele;
d) [X] Glucidele;
e) [x] Proteinele.
Adică: -plastic-săruri minerale,proteine.
-energetic-glucide,lipide.
12. Substanțele nutritive cu efect catalizator.
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
13. Importanța biologică a colesterolului.
a) [x] Este precursor al bilei;
b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;
c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase;
d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine;
e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.
14. Alimente furnizoare de proteine biologic superioare.
a) [ ] Pâine;
b) [x] Lapte;
c) [ ] Legume;
d) [x] Peşte;
e) [x] Carne.
15. Indicatorii de apreciere a valorii nutritive a legumelor.
16. Indicatorii de apreciere a valorii nutritive a
fructelor. pentru ambele 59 și 60
17.
a) [x] Conţinutul de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul de vitamine;
18. Condițiile alimentației echilibrate.
a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul
adecvat al proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.
19. Indicii de apreciere al alimentației individuale.
a) [x] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active
din raţia alimentară;
d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;
11
11
11
Sursa -curs
11
11
e) [ ] Regimul alimentaţiei.
20. Substanțele nutritive cu funcție energogenă.
a) [ ] Sărurile minerale;
b) [ ] Vitaminele;
c) [x] Lipidele;
d) [x] Glucidele;
e) [ ] Proteinele.
21. Substanțele nutritive cu funcție preponderent plastică.
b) [ ] Vitaminele;;
c) [ ] Lipidele;
d) [ ] Glucidele;
e) [x] Proteinele
22. Substanțele nutritive cu efect catalitic.
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
23. Substanțele nutritive esențiale.
a) [x] Aminoacizii esenţiali;
b) [ ] Lipidele;
c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Sărurile mineral
24. Substanțele substituente.
a) [x] Glucidele;
b) [x] Lipidele;
c) [ ] Vitaminele;
d) [ ] Sărurile minerale;
e) [ ] Aminoacizii esenţiali.
25. Consecințele surplusului de vitamine în alimentație.
Hipervitaminoza se referă la o depozitare în cantități anormal de mari a
vitaminelor în corp, cu efecte toxice asupra organismului.
În general, vitaminele ating un nivel toxic în urma unui aport excesiv de
suplimente alimentare (extracte din plante și substanțe derivate din țesuturi
animale), vitamine sintetice sau naturale, alimente îmbogățite cu vitamine și
consum exagerat de legume sau fructe bogate într-un anumit tip de vitamină,
administrate separat sau combinate.
Este mai periculos excesul de vitamine

liposolubile. Toxicitatea depinde de tipul
vitaminei.
12
12
12
Sursa -curs
12
12
26. Grupul de populație la care se referă chirurgii, conform
"Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de
alimente".
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.
27. "Normativele consumului de energie" pentru populaţia adultă.

a) [ ] Două grupuri;
b) [ ] Trei grupuri;
c) [ ] Patru grupuri;
d) [x] Cinci grupuri.
28. Nutrimentele care necesită o cantitate mai mare de energie pentru digestie.
a) [x] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaţie mixtă;
e) [ ] O alimentaţie raţională.
29. Factorii care determină valoarea biologică a proteinelor.
a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor;
b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;
e) [ ] De conţinutul calciului.
30. Factorii ce se vor lua în considerație pentru calculul necesității de
energie și trofine.
a) [x] Gradul efortului fizic;
b) [x] Masa ideală a corpului;
c) [x] Vârsta, sexul;
d) [x] Metabolismul bazal;
e) [ ] Regimul alimentar.
31. Produse – surse de fibre alimentare.
a) [x] Crupele de popuşoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de griş;
d) [x] Crupele de ovăs;
e) [x] Crupele de hrişcă.
32. Consecințele insuficienței fibrelor alimentare în alimentație.
a) [x] Aterosclerozei;
b) [ ] Hemeralopiei;
13
13
13
Sursa -curs
13
13
c) [ ] Bolii Kwashiorkor;
d) [x] Cancerului intestinului gros;
e) [x] Obezităţii.
33. Rolul acizilor grași polinesaturați în alimentație.
a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;
b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;
c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;
d)
e) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
f) [ ] Formează cu colesterolul esteri .
34. Influența masei corporale asupra metabolismul bazal.
a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;
b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;
c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine
dezvoltată;
d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;
35. Factorii de care se va ține cont la recomandarea alimentației raționale.
a) [x] Greutatea corpului;
b) [x] Vârstă;
c) [x] Condiţiile climatice;
d) [x] Sex;
e) [ ] Pofta de mâncare.
36. Produsele furnizoare de proteine cu valoarea biologică superioară.
a) [ ] Pâinea;
b) [x] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi produsele lactate;
d) [ ] Fructele şi legumele;
e) [x] Ouăle.
37. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare).
a) [x] Fructe;
b) [x] Legume;
c) [ ] Carne;
d) [ ] Pâine albă;
e) [x] Pâine neagră.
38. Ce reprezintă alimentaţia calitativ neadecvată.
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor
substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor
contaminate cu microorganisme.
39. Ce reprezintă alimentaţia neechilibrată.
14
14
14
Sursa -curs
14
14
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor
substanţe nutritive;
c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor
contaminate cu microorganisme
40. Consecințele lipsei proteinelor în alimentație.
a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative;
b) [x] Scăderea metabolismului bazal;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
41. Sindromul Kwashiorcor – cauzele.
Reprezintă malnutriție cronică-lipsa de proteine.
42. Aminoacizii esențiali.
-Valina;
-Leucina;
-Izoleucina;
-Fenilalanina;
-Triptofan;
-Metionina;
-Treonina;
-Lizina.
43. Clasele proteinelor după valoarea biologică.
Din punct de vedere al valorii biologice proteine se clasifică:
-Proteine de clasa I (complete), cu valoarea biologică superioară, care au
caracteristic în componenta lor toți AA esentiali si care se găsesc în proporții
optime pentru organism: P de origine animaliera: ouă, carne, lapte și
brânzeturi.
-Proteine de clasa II (parțial complete), conțin în molecula lor toți AA
esentiali, dar nu se afla in proportii optime pentru organism – se gasesc in
alimentele de origine vegetala: legume, fructe, leguminoasele uscate,
cerealele.
-Proteine de clasa III (incomplete) – valoare biologică inferioară, nu contin
toti AA și nu se află în raport optim.
O altă clasificare :
1. Proteine simple (haloproteine) – intra in compozitia hemoglobinei si mioglobinei ;
2. Proteine conjugate (heteroproteine) – conțin în plus, fata de cele
simple, o componenta neproteica.
44. Acizii care intră în componența lipidelor.
-acizi grași nesaturați:
-acizi grași polinesaturați(linoleic,arahidonic,linolenic)
-acizi grași mononesaturați.
15
15
15
Sursa -curs
15
15
-acizi grași saturați;
-acizi grași cu nr par/impar de atomi de carbon.
45. Produsele - surse de steride.
Steride – conțin sterol, după origine pot fi zoosteroli, fitosteroli, micosteroli.
Steridele se concentrează în ficat, creier, MS, grăsimile din lapte, galbenuș de
ou.
46. Sursele fosfatidelor.
fosfatide, care intra in structura lipidelor, a membranelor celulare. Sursele –
galbenus de ou, ficat, lapte, mai putin in uleiuri vegetale.
47. Proprietățile lipidelor.
• Formează emulsii cu lichidele, favorizând digestia şi absorbţia lor.
• în combinaţie cu cationii, în mediul alcalin din intestin, acizii graşi formează
săpunuri, excretate cu fecalele.
• în prezenţa unor catalizatori, cum ar fi nichelul, grăsimile lichide pot fi solidificate.
• Expuse la aer, grăsimile se pot oxida, provocând modificări organoleptice.
• încălzirea excesivă a grăsimilor duce la descompunerea glicerolului şi la
formarea unui compus cu miros pătrunzător
48. Funcțiile lipidelor în organism.
-Lipide reprezintă o sursa de energie concentrată – prin arderea unui gram de
lipide se eliberează kcal.
-Lipidele nu constituie numai o sursa energetică, ci aduc și un aport de material de
material plastic
-influențează procesele de termoliza
-functia necesara a organelor interne “de rotunjire a formelor corpului”
-aport de vitaminele liposubile A, D, E, K și contribuie la asimilarea lor
-influențează funcția tubului digestiv
-inhiba secretia HCl
-au o importantă din punct de vedere culinar
-influențează asimilarea sarurilor minerale
-influențează funcția sistemului nervos central, endocrin; inhiba funcția

pancreasului, a glandei tiroide, micsoreaza motilitatea stomacului și a
intestinelor, dau senzații îndelungate de sat
-formează apa endogena
-sporește rezistența organismului la sete.
49. Rolul acizilor grași polinesaturați.

d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .
16
16
16
Sursa -curs
16
16
50. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală.
a) [x] Asimilare bună;
b) [x] Valoare energetică mare;
c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D;
e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.
51. Produse furnizoare de glucide.

[x] Fructele şi legumele;
a) [ ] Carnea şi derivatele ei;
b) [x] Laptele şi derivatele lui;
c) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
d) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P
52. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile.
a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);
b) [x] Leagă cationi metalici;
c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi
descompunere a tubului digestiv, microorganismele;
d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e) [ ] Sunt surse de energie
53. Principalele polizaharide

amid
onul,
celul
oza,
glico
genu
l
54. Funcțiile glucidelor.

• Sunt furnizoare de energie rapidă.
• Sub forma de glicogen, sunt stocate în ficat şi muşchi, ca energie de rezervă.
• Sunt folosite la sinteza lipidelor.
• Aportă organismului vitamine hidrosolubile (B, C, PP etc.).
• îndeplinesc funcţia de substanţe biologic active - heparina, acidul
hialuronic, heteropolizaharidele etc.
• Participă la sinteza acizilor nucleici, aminoacizilor, glucoproteinelor, mucopolizaharidelor.
• Participă la solubilizarea, transportul şi metabolizarea hormonilor.
55. Efectele fibrelor alimentare.
- dau senzaţia de saţ;
- previn constipaţia;
- stimulează muşchii tractului digestiv, pentru a-şi
17
17
17
Sursa -curs
17
17
păstra tonusul; previn hemoroizii şi diverticuloza;
- reduc riscul îmbolnăvirii inimii şi arterelor;
-
- constituie un substrat favorabil pentru dezvoltarea florei de fermentaţie, ce
contribuie la sintetizarea vitaminelor din grupa B.
56. Sarcinile igienei alimentației.
-supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de
munca, de aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care
influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare
-aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu
-aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase
-desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile
industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si
alimentatia pentru aceste colectivitati
-urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in
procesul de munca
-desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului
sanitar obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice
57. Particularitățile alimentației raționale.

-alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara
de energie prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari
culinare a produselor alimentare
-prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
-produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele
nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si
sa se respecte o proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive
-sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la
anumite intervaluri de timp si strict respectata
-asigurarea unei bune stari de nutritie – sa se asigure folosirea folosirea maxima a
sustantelor nutritive prin prepararea culinara a alimentelor
-asigurarea varietatii bucatelor
-deplina digestie a alimentelor
-propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor
consumatorului
-sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime
58. Necesitățile asigurării componentului energetic pentru organism.

pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea
organismului pentru activitatea respiratorie a muschilor
respiratorii si a inimii
pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si
18
18
18
Sursa -curs
18
18
netede pentru activitatea de secretie de excretie
pentru mentinerea temperaturii constante a
corpului pentru repararea uzurilor
59. Factori ce sporesc metabolismul bazal.
virsta (in tinerete MB este mai
ridicat) inaltimea (persoanele inalte
au MB mai inalt) cresterea
grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie
mai ridicat febra creste MB
stresul creste MB
temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB)

sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala
60. Factori ce scad metabolismul bazal.

virsta (in tinerete MB este mai
ridicat) inaltimea (persoanele inalte
au MB mai inalt) cresterea
grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai
ridicat malnutritia scade MB
sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala)
61. Factori ce influențează consumul de energie.
pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea
organismului pentru activitatea respiratorie a muschilor
respiratorii si a inimii
pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si
netede pentru activitatea de secretie de excretie
pentru mentinerea temperaturii constante a
corpului pentru repararea uzurilor
-metabolismul bazal
-energia pentru consumul alimentelor
-activitatea fizică
-alți factori
62. Metode de determinare a valorii energetice a alimentației.
I. metoda de calcul – trebuie sa determinam MB, la aceasta valoare se adauga 10%
a actiunii specifice a alimentelor si consumul de energie la activitatea profesionala
(cronometrajul activitatii persoanei).
II. calorimetri directa
III. calorimetria indirect
63. Principiile alimentației dietetice.

pentru profilaxia trecerii afecţiunilor existente în stadiul cronic sau pentru profilaxia
recidivelor
19
19
19
Sursa -curs
19
19
64. Funcțiile medicului dietetician.
- Este responsabil de organizarea corectă a alimentaţiei dietetice în toate secţiile
spitaliceşti; asigură o dirijare metodică a acesteia.
- Informează medicii în ceea ce priveşte terapia dietetică, asigură indicaţia
diferenţiată şi corectă a alimentaţiei dietetice.
- Efectuează un control special asupra eficacităţii alimentaţiei dietetice, apoi
raportează la conferinţele clinice.
- Ia cunoştinţă de alcătuirea meniului de repartiţie pe o săptămână.
- Controlează tehnologia preparării bucatelor (probele bucatelor finite
expediindu-le la examenul de laborator etc.), starea sanitară a blocului
alimentar.
65. Substanțe ce se găsesc într-o formă coloidală stabilă în lapte.
Caze
ina
lacta
lbu
min
a
lact
oglo
buli
n
fosfocazeinatul de
calciu fosfatul de
calciu
66. Unități de măsură a acidității laptelui.
Aciditatea laptelui poate fi apreciată rapid prin anumite reacţii calitative (proba
fierberii, proba cu alcool), iar cantitativ prin metoda titrării (metodă standardizată).
Aciditatea laptelui
se exprimă în grade Thörner (ºT) care reprezintă numărul de mililitri de soluţie

hidroxid de sodiu 0,1N necesar pentru neutralizarea a 100 ml de lapte în prezenţa
fenolftaleinei ca indicator.
67. Aciditatea laptelui proaspăt.
[x] 20oT
68. Metode de conservare a laptelui.
conservare cu ajutorul
frigului conservare prin
uscare conservare cu
ajutorul zahărului
conservare prin
concentrare
cu ajutorul cãldurii
- pasteurizarea
20
20
20
Sursa -curs
20
20
- sterilizarea
69. Indicii de apreciere a calității laptelui după normative în vigoare.

-aspectul,consistența- lichid uniform,fără sedimente
-mirosul,gustul-specifice laptelui, fără nuanțe suplimentare, gust dulciu
-culoarea-alb, cu nuanță gălbuie.Lapte degresat- alb cu nuanță albăstruie
-aciditatea 20-25 la cel albuminat
-grăsimea de la cel degresat până la cel pasteurizat 6 normal 3,2
-puritatea 1
-greutatea 1,027-1,034
Amidon (el mentine culoarea si consistenta naturala a laptelui, atunci cind este diluat cu apa)
• Bicarbonat de sodiu (opreste inacrirea lui si il prezinta drept proaspat)
• Proba de pasteurizare (se face reactia Rua si Koller, in urma careia laptele
nepasteurizat va obtine imediat culoarea albastra
70. Acțiunea laptelui asupra activității gastrice.
-reduce aciditatea gastrică
-Ramasa nedigerata, lactoza provoaca diaree prin mecanism osmotic si este
descompusa de flora din intestinul terminal, cu aparitia de disconfort abdominal,
balonare, flatulenta.
-Toate produsele lactate au, conform valorii lor nutritive, o eficienta plastica
deosebita, atat prin continutul de proteine de calitate, cat si prin continutul de
calciu.
-Lactatele au si rol antitoxic si antiinfectios
71. Indicii de apreciere a prospețimii laptelui.

-aspectul,consistența- lichid uniform,fără sedimente
-mirosul,gustul-specifice laptelui, fără nuanțe suplimentare, gust dulciu
-culoarea-alb, cu nuanță gălbuie.Lapte degresat- alb cu nuanță albăstruie
-aciditatea 20-25 la cel albuminat
72. Vitaminele liposolubile ale laptelui.
a) [ ] "B6";
b) [x] "A";
c) [x] "D";
d) [ ] "F";
e) [x] "E".
73. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci.
[x] Asimilarea bună;
a) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;
b) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
c) [x] Conţinutul sporit de calciu;
d) [ ] Proprietăţi organoleptice.
74. Cheltuielile de energie rеglabile.
75.
Cheltuielile de energie depind de intensitatea şi specificul activităţii fizice. Cu cât e
21
21
21
Sursa -curs
21
21
mai mare ponderea lucrului fizic nemecanizat, cu atât sunt mai mari cheltuielile de
energie.
Normativele fiziologice de substanţe nutritive şi valoarea calorică a alimentelor sunt
elaborate pentru diverse grupe de populaţie, ţinându-se cont de vârstă, sex şi gradul
de efort fizic aplicat în timpul muncii.
Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive
vizează cinci grupe de populaţie adultă, aptă de muncă.
In dependenta de gradul de intensitate a muncii si cantitatea necesara de substante
nutritive, populatia adulta este repartizata in 5 grupuri:
1. persoanele a caror activitate este indeosebi intelectuala (educatori, profesori,
colaboratori stiintifici, lucratori medicali cu exceptia de infermiere, asistenti medicali si
chirurgi)
La barbati 2550-2800kcal, Femei 2200-2400kcal (variaza in dependenta de virsta).
Coeficientul activitatii fizice este de 1,4. CAF - raportul dintre cheltuielile generale de
energie si cheltuielile de energie pentru MB.
2. persoanele a caror munca necesita eforturi fizice usoare (zootehnicienii,
veterinarii, asistentele medicale si infermieri, lucratori din sfera de deservire) B 2750-
300kcal, F 2350-2700kal, CAF = 1,6
3. Persoanele a caror munca necesita eforturi fizice medii (lucratorii de la
intreprinderile de prelucrare a metalelor, lemnului, industria alimentara, lucratorii
transportului feroviar, chirurgii) B 2950-3200kcal, F 2500-2700kal, CAF = 1,9.
4. Persoanele care indeplinesc munci fizice grele (muncitorii de la
constructie, industria petrolului si a gazelor, agricultura) B 3450-3700, F 2900-3150,
CAF = 2,2.
5. Persoanele care indeplinesc munci fizice foarte grele (minerii, otelarii, hamalii,
taietorii de lemne)
B 3800-4000, F 3300-3500, CAF = 2,5.
1. Proteinele laptelui.
a) [x] Cazeină;
b) [x] Lactoalbumină;
c) [ ] Vitelină;
d) [x] Lactoglobulină;
e) [ ] Lecitină.
2. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice.
a) [x] Asimilabilitate bună;
c) [x] Conţinutul de calciu;
d) [x] Conţinutul de vitamine a grupei B;
e) [x] Conţinutul de fosfor.
3. Indicii integrității laptelui.
a [x] Densitatea;
a) [ ] Conţinutul de proteine;
22
22
22
Sursa -curs
22
22
b) [x] Conţinutul de lipide;
c) [ ] Aciditatea;
d) [ ] Conţinutul sărurilor minerale.
4. Consecințele carenței de proteine în alimentație.
Carenta de proteine conditioneaza dereglarea sistemelor fermentative, scaderea MB si

termogenezei, reducerea cantitatii de P (albumine) in serul sanguin. Una din cele mai
preoce manifestariale insuficientei proteice este reducerea rezistentei, functiilor
protectoare a orgnismului. Concomitent apar dereglari ale functiei sistemului
endocrin.
5. Factorii favorabili menținerii vitaminei "C" în produsele

alimentare la păstrarea și prelucrarea culinară.
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Sărurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.
6. Sărurile minerale din lapte, formele lor.

În lapte se conțin 0,7 – 0,8% de săruri minerale, partea majoră aparținănd sărurilor de calciu
și fosfor. Calciul în lapte se află în interacțiune cu cazeina, cu acid fosforic și cel acetic.
Conținutul lui în lapte de vacă variază între 111 -139 mg%, ceea ce este esențial mai mult decît
în lapte matern. Fosforul din lapte este prezentat în calitate de săruri ale acidului fosforic (63-
66% din cantitatea totală), la fel și prin elemente, ce au legătura cu cazeina, fosfatidele, eter
fosforic (34-37%).
Calciul și fosfor se află în lapte într-o corelație bine balansată, fiind 1,2:1,5.
7. Vitaminele hidrosolubile ale laptelui

Hidrosolubile: complexul B, C.
8. Laptele cale de transmitere a unor infecții.
De cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si
produselor lactate poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste.
Micotoxicoze – intoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produse alimentare,
in special pe cereale. Dintre micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte:
1. Ergotismul
2. Fuzariotoxicoza
3. Aflotoxicoza
Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice.
Aflotoxicoza are forma acuta, subacuta si cronica; e provocata de aflotoxina, care poseda actiune
23
23
23
Sursa -curs
23
23
hepatotoxica si hepatocancerigena. Dezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor mai frecvent
se inregistreaza la nucile de arahide, faina de arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte, oua, ceai,
boabe de cafea.
-Infecții intestinale;
-Salmoneloza;
-Tuberculoza;
-Poliomelite.
1. Aciditatea smântânii.
Smântâna dulce trebuie să aibă aciditatea titrabilă de maxim 20 ºT , iar smântâna
fermentată de maxim 90 ºT.
2. Metodele de păstrare a calității laptelui.
conservare cu ajutorul
frigului conservare prin
uscare conservare cu
ajutorul zahărului
conservare prin
concentrare pasteurizare
3. Condițiile de pasteurizare lentă a laptelui.
se realizează la 63-65 de grade pentru 30 minute
Modifica foarte putin proprietatile laptelui (nu modifica forma fizica a globulelor de grasime,
nu modifica albuminele si globulinele (nu le precipita) ;
• Nu are eficienta corespunzatoare (bacteriile termofile nu sunt distruse) ;

• Se elimina CO2, dar se pot oxida vitaminele si grasimea ca urmare a incalzirii laptelui si
agitarii acestuia in prezenta aerului;
• Utilajele au productivitae scazuta ;
• Metoda este discontinua si lenta.
Pentru pasteurizare cu mentinere se folosesc vane cu pereti dubli cu agitator, mediul de
incalzire fiind apa calda sau aburul care circula prin manta.
4. Substanțele nutritive din pâine.
a) [ ] Lipide;
b) [x] Proteine;
c) [x] Glucide;
d) [ ] Vitamine liposolubile;
e) [x] Vitamine hidrosolubile.
5. Indicii de apreciere a calității pâinii.
miezul uniform fără
cocoloașe miros
plăcut,apetisant
gustul pâinii plăcut,fără nuanțe străine,nespecifice
umiditatea pâinii de secară până la 49% și de grâu
45% porozitatea la secara 45-50% de grâu 55-75%
6. Aciditatea pâinii de secară.(și întrebare bleadi,parcă lucrezi la Franzeluța)
0.8-12.0
7. Valoarea nutritivă a cărnii.
24
24
24
Sursa -curs
24
24
Carnea contine 15-20% proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale ratiei
alimentare. Continutul de lipide variaza in limite foarte mari. Carnea grasa contine mai
putine proteine si e mai greu digerabila. Carnea este saraca in calciu si bogata in fosfor. Ea
contine mult fier. Carnea e sursa de baza a vit PP si sursa importanta de vit B2 si B6.
Numiti, care din urmatoarele afirmatii cu valoarea nutritiva a carnii sunt false:
a) [ ] au o actiune eritropoetica
b) [ ] contine proteine complete
c) [x] nu contine proteine complete
d) [ ] contine aminoacizi esentiali
e) [ ] contine fier
asta în caz că trebuie invers si de aici deduci cele adevărate
8. Bolile transmise prin intermediul cărnii.

Tri
chi
nel
oza
Te
nia
Helmintoze: difilobotrioza,
opistorhoza Antrax,
bruceloza,tuberculoza,trichinoza
, Intoxicatii cu diferite toxine
9. Probele de determinare a prospețimii cărnii.
Organoleptica Aspect
Determinarea amoniacului Miros
Determinarea trichinelozei Consistenta
Depistarea cisticercozei
C
u
l
o
a
r
e
a
G
r
a
s
i
25
25
25
Sursa -curs
25
25
m
e
a
Aspectul si mirosul
bulionului Proba la
amoniac
10. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de
a) [x] Conţinutul sporit de glucide;
b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);
c)
d) [x] Asimilarea bună;
e) [x] Conţinutul sporit de potasiu;
f) [x] Conţinutul de vitamina C .
11. Hipervitaminoza B6 la copii – manifestarea.

Excesul de vit. B6 (piridoxina) poate dauna tocmai sistemului nervos pentru a carui
buna functionare este necesara;
Depleție de magneziu. poate să ducă la tulburări de mers și dureri ale extremităților,
fotosensibilitate, arsuri stomacale
Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare
numar de enzime cu fucntia de oxido-reducere.
Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor.
Necesitatea diurna 2mg, pentru femeile gravide si mamele care alapteaza – 4mg
12. Hipervitaminoza PP –
caracteristicele Inrodirea
pielii
G
r
e
a
t
a
D
i
a
r
e
e
Afectarea functiei hepatice
PATOLOGII ŞI INTOXICAŢII ALIMENTARE

13. Măsura de prim ajutor suspectatului de botulism.
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
26
26
26
Sursa -curs
26
26
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Spălături gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.
14. Produsele care cel mai frecvent pot cauza toxicoza stafilococică.
a) [ ] Salată din legume;
b) [ ] Produse din carne conservată;
c) [x ] Cofetărie cu cremă;
d) [ ] Ouă de raţe, gâşte;
e) [x] Produse lactate.
15. Măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare.
a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
16. Tipurile de bacteriotoxicoze.
Botuli
sm
Stafilo
cocice
17. Cauza mai frecventă a botulismului.
a) [ ] Jamboane;
b) [ ] Peşte roşu;
c) [ ] Semifabricate din carne;
d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;
e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise
18. Cauzele micotoxicozelor.
a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.
19. Agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor.
a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.
20. Semnele caracteristice botulismului.
a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de
patiserie (prăjituri,torturi);
b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [x] T corpului normală sau o hipotermie uşoară;
27
27
27
Sursa -curs
27
27
d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie;
e) [ ] T corpului crescută.
a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglări de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiţiei;
e) [x] midriază.
21. Semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice.
a) [ ] To C corpului creşte brusc;
b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c)
d) [x] To C corpului normală;
e) [x] Diaree extenuantă;
f) [ ] Constipaţi.
22. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene.
a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;
b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele
alimentare (t, termen deîntrebuinţare ş.a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d) [ ] Imunizarea populaţiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
23. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare.
a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.
24. Tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS).
a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
b) [x] Cauzate de subalimentaţie;
c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
25. Cauza subnutriţiei.
Alimentatia cantitativ insuficienta
26. Cauza
hiperalimentaţie
i.
Alimentatia abundenta
27. Cauza alimentaţiei calitativ neadecvate.
Carenta sau lipsa totala a catorva sau a mai multor substante nutritive
28. Cauza alimentaţiei neechilibrate.
Disbalanta substantelor nutritive in ratia alimentara
28
28
28
Sursa -curs
28
28
29. Consecinţele subnutriţiei, hiperalimentaţiei.
Subnutritie --- incetinirea ritmului de crestere la copii | incetinire
metabolism | scadere in greutate
Hiperalimentatie hepatite cronice toxice | diabet zaharat
30. Tipurile subnutriţiei.

a) [x] subnutriţia secundară;
b) [ ] forma absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [x] subnutriţia primară;
e) [ ] forma relativă.
31. Formele etiologice ale subnutriţiei.
a) [x] guşa endemică;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.
a) [x] caria dentară;

b) [ ] fluoroză;
c) [ ] colelitiaza; ← Asta mi se pare ca nu e corect
d) [x] anemiile nutriţionale;
e) [x] hipovitaminozele.
32. Formele hiperalmentaţiei.
a) [ ] secundară;
b) [x] absolută;
c)
d)[ ] rahitismul;
e)[ ] primară;
f)[x] relativă.
33. Cauza intoxicaţiilor alimentare.
Alimente contaminate masiv cu microorganisme sau impurificate cu
substanțe toxice
34. Clasificarea intoxicaţiilor
alimentare. De etiologie
necunoscuta Microbiene
Nemicrobiene
35. Condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene.
a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumării alimentelor;
c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
36. Cauza toxiinfecţiilor.
29
29
29
Sursa -curs
29
29
Germeni conditionat patogeni
37. Simptomele specifice ale botulismului.
a) [ ] artralgii;
c) [x] diplopie;
e) [x] midriază.
38. Patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi.
a) [x] amigdalită;
b) [x] furuncul;
c) [x] plăgi purulente;
d) [ ] gastrită;
e) [x] panariciu
39. Formele
micotoxicozelor.
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza
Consecinţa hiperalimentaţiei corespunzătoare imaginii.
Obezitate
30
30
30
Sursa -curs
30
30
Forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii. Carie Gusa
endemica Rahitism
40. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care
sunt în imagine. Curatare,spalare |
Prelucrare termica
41.
IGIENA MUNCII
42. Igiena muncii funcțiile, sarcinile.
a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;
b) [x] Controlul medical periodic;
c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
d) [x] Educaţia sanitară;
e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.
43. Scopul examenelor medicale.
a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;
b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice,
senzoriale şi neuropsihice;
c) [ ] Tratarea bolilor depistate;
d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
44. Clasificarea condițiilor de muncă.
a) [x] optime;
b) [x] admisibile;
c) [ ] nefavorabile;
d) [x] nocive;
e) [x] periculoase.
45. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la
activităţi intelectuale.
a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;
c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor
executate şi alternarea corectă a lucrului cu odihna;
d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;
e) [x] O activitate sistematică, uniformă .
46. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului.
31
31
31
Sursa -curs
31
31
a) [x] Respectarea CMA;
b) [ ] Folosirea inhalatoarelor;
c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice;
d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi;
e) [ ] Ventilaţia locală.
47. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului.
a) [ ] Ventilaţia locală;
b) [x] Examenele medicale;
c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;
e) [ ] Transportul pneumatic.
48. Gradul de pericol al prafului, factorii ce-l determină

a) [x] Dimensiuni;
b) [x] Dispersie;
c) [x] Origine;
d) [x] Componenţă chimică;
e) [ ] Forma sursei de emanare.
49. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului.

a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;
b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) [ ] Ventilaţia locală;
d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;
e) [x] Transportul pneumatic.
50. Caracteristica aerosolilor de praf.

a) [x] Precipitaţie slabă;
b)
c) [ ] Rapid se precipită;
d) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
e) [x] Pătrund până la alveole;
f) [ ] Se dizolvă în apă.
51. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului.

a) [x] Zonarea localităţilor;
b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;
c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;
d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.
52. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului.

a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
b) [x] Ventilaţia locală;
32
32
32
Sursa -curs
32
32
c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
e) [ ] Examenele medicale periodice.
f)
53. Acţiunea prafului asupra organismului.
a) [x] Iritantă;
b) [x] Alergizantă;
c) [x] Fibrozantă;
d) [ ] Statica;
e) [x] Cancerigenă.
54. Caracteristica zgomotului.

In conditii de productie zgomotul apare la nituit,la stampare,in timpul probelor motoarelor si a muncii la
diferite utilaje,conducte de aer.In timpul nituitului,de exemplu,intensitatea zgomotului atinge 70-110 dB,in
fierarii 90-100dB, zgomotul in timpul lucrului cu instrumente pneumatice poate atinge 90 dB,in sectiile d
nituire 80-90 dB,in cele textile 80-100 dB.
Zgomotul industrial de intenitate mare poate cauza dereglari functionale ale sistemului psihic si
nervos vegetativ, aparatul cardiovascular,tubului digestiv,toate aceste afectiuni dind in
complexitate ,,boala de zgomot’’.In afara de afectiunile nespecifice provocate,zgomotul duce la
scaderea treptata a auzului pina la surzirea completa.
Definiţia zgomotului este
a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;

b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
d) [x] Orice sunet nedorit;
e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.
55. Măsurile de combatere ale zgomotului.

a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.
56. Influența zgomotului asupra organismului.

a) [x] Perioada de expunere la zgomot;
b) [x] Intensitatea zgomotului;
c) [x] Frecvenţa zgomotului;
d) [ ] Receptivitatea organismului;
e) [ ] Adaptarea organismului.
33
33
33
Sursa -curs
33
33
57. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale.
a) [ ] Vârsta muncitorului;
b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;
d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
e) [ ] Sexul muncitorului.
58. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în

timpul lucrului.
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
f)
59. Adaptarea funcţiei cardiace în efort. (în doc cu întrebări sună așa întrebarea:
Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în
efort. (Dacă vă cade așa bifați celelalte 2:) )
a) [x ] Creşterea debitului cardiac;

b) [x] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [ ] Scăderea volumului sistolic;
d) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare
decât creşterea volumului sistolic;
e) [x] Creşterea presiunii pulsatile.
60. Oboseala – caracteristica, tipurile ei.

Se manifestă prin: a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
a) [x] Senzaţie de epuizare;
b) [x] Cefalee;
c) [x] Insomnie;
d) [ ] Ireversibilitate după odihnă.
Tipuri: fizică, mentală, socială, creativă, emoțională, senzorială și spirituală
Pentru oboseală nu este caracteristic
a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;

b) [ ] Diminuarea atenţiei;
c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.
61. Hidrocarburile alifatice - caracteristica.

34
34
34
Sursa -curs
34
34
a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
b) [x] Dau sindrom narcotic;
c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului
atomilor de carbon;
d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
e) [ ] Influenţează selectiv.
62. Munca fizică grea, caracteristica.

- cheltuieli de energie de peste 4.1 kcal/min (pese 250 kcal/oră)
- efectuarea unui lucru de peste 104 mii kg pe durata schimbului, cu un randament sub
20%
- participarea grupelor mari de mușchila efectuarea efortului
63. Clasificarea muncilor după consumul de energie.

a) [x] Fizice uşoare;
b) [x] Cu eforturi fizice medii;
c) [x] Cu eforturi fizice mari;
d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;
e) [ ] Cu eforturi fizice optimale.
64. Surmenajul – caracteristica.

a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;
c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;
d) [x] E reversibil după tratament specific;
e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.
f)
65. Caracterul acţiunii toxicelor industriale depinde de.
a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.
66. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de.

a) [x] Proprietăţile fizice;
b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;
c) [x] Gradul de volatilitate;
d) [x] Starea de agregare;
e) [ ] Concentraţia în ficat.
67. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism .

a) [x] Respiratorie;
b) [x] Tub digestiv;
35
35
35
Sursa -curs
35
35
c) [x] Tegumente;
d) [ ] Intravenoasă;
e) [ ] Intraperitonială.
68. Caracteristica intoxicaţiilor cu plumb.

a) [x] Depunerea Pb în oase;
b) [x] Depunerea Pb în ficat;
c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) [ ] Este prezent permanent în sânge;
e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.
69. Caracteristica acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producere.

a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.
70. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici.

Se întâlnesc la: a) [ ] Personalul din industrie;
a) [x] Personalul din zootehnie;
b) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
c) [ ] Mineri;
d) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.
71. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în

mediul de producere.
Este calea respiratorie, deoarece:
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.
72. Toxicitatea substanţei chimice factorii ce o determină.

a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
b) [x] Sensibilitatea organismului;
c) [x] Factorii mediului de muncă;
d) [ ] Asistenţa medicală;
e)
f) [x] Factorii mediului ambiant.
73. Intoxicaţia cu oxid de carbon, cauza, manifestări.

E posibilă: a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
36
36
36
Sursa -curs
36
36
a) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;
b) [ ] La lucrul cu benzina etilată;
c) [ ] La sinteza acidului sulfuric;
d) [x] În autobuse, la încercarea motorului.
74. Boala de vibraţie, cauza, profilaxie.

Se manifestă prin:
a) [ ] Oboseală generală;
b) [x] Atonie vasculară;
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;
d) [ ] Hipertenzie arterială;
e) [x] Hipotonie arterială.
Cauza:
vibrațiile continue ale aparatajelor
Profilaxie:
- se vor face incaperi speciale pentru aparatele cu vibrații, separate de fundamentul
cladirii
- suporturile pe care sunt fixate masinile vibratoare,se izoleaza de restul incaperii
prin spatii aeriene si materiale elastice
- folosirea amortizatoarelor
-
75. Proprietăţi fizice a zgomotului.
- frecvență
- intesitate
a) [x] Intensitatea;
b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;
c) [x] Stabilitatea in timp;
d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;
e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.
76. Unităţi de măsură a zgomotului.

A frecvenței:
a) [x] Hertz;
b) [ ] Bel;
c) [ ] Decibel;
d) [ ] Fon;
e) [ ] Pascal.
A intensității: a) [ ] Hertz;
a) [x] Decibel;
b) [ ] Erg/cm2 sec;
c) [ ] Pascal;
d) [x] Fon.
37
37
37
Sursa -curs
37
37
77. Silicoza - caracteristica.
Profesiile expuse: a) [x] Foratorii;
a) [x] Detonatorii;
b) [ ] Mecanicii auto;
c) [x] Şlefuitorii;
d) [ ] Electricienii.
Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective principale:
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;
b)
c) [x] Depistarea precoce a silicozei;
d) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;
e) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
f) [x] Prevenirea agravării silicozei.
78. Pneumoconiozele, clasificare.

Anatomopatologic: colagene, necolagene, mixte
După etiologie: silicoză, silicatoze (azbestoză, talcoză), metaloconioze (berilioză,
sideroză, aluminoză, baritoză), Carboconioze (antracoză, grafitoză), pneumoconioze
cauzate de pulberi mixte.
79. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor.

a) [x] Forarea umedă;
b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;
d) [x] Controale medicale periodice;
e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.
80. Noxele profesionale caracteristica.
se clasifică: a) [ ] mecanice;
a) [x] fizice;
b) [x] chimice;
c) [x] biologice ;
d) [x] psiho-fiziologice.
Noxele=factorii ce apartin conditiilor de munca,ce au asupra organismului uman efecte
negative,determina sau favori-
zeaza starea de boala sau scaderea capacitatii de munca.
Clasificarea noxelor
1.Al apartenentei conditiilor de munca
2Al specificitatii factorilor de risc professional
Criteriul apartenentei
1.Noxe prof. ce apartin organizarii muncii
neprofesionale,nefziologice,nerationale 2.Noxe prof. ce apartin mediului de
munca
1. Noxe prof.ce apartin relatiilor om-masina
2. Noxe prof.ce apartin relatiilor psihosociale dintr-un colectiv de munca,relatii om-om
38
38
38
Sursa -curs
38
38
1.Noxe ce apartin organizarii muncii
*intensitatea mare efortului predominant musculo-osteo-articular sau neuropihosenzorial
*durata exagerata a muncii
*ritm de munca nefiziologic
*regim de munca necorespunzator
*efort static prelungit a unor grupe musculare
*pozitii vicioase sau fortate prelungite
*alteranta necorespunzatoare fiziologic p/u anumite personae a celor 3 schimburi de munca
*munca automatizata sau mecanizata cu suprasolicitari
2.Noxe ce apartin mediului de munca
*fizici
-microclimatul nefavorabil
-radiatiile ionizante si neionizante
-zgomotul,vibratia
-ultrasunetul
-presiunea atmosferica
*chimici
a)dupa caracterul de actiune care include substante:cancerigene,mutagene,excitante,ce infl. asupra
reproductiei b)dupa caile de incorporare in organism prin:piele,tubul digestive,sist. Respirator
*biologici
-microorganisme ce pot fi agenti patogeni parazitari
-macroorganime:animale si plante
*psihofiziologici
a) supraincordarea fizica:static,dinamica,hipodinamica
b) supraincordarea neuropsihica:intelectuala,a analizatorilor,emotionala,monotona
3.Noxe ce apartin relatiilor om-masina
*pozitii vicioase
*uprasolicitari neuropsihice si senzoriale
*aparitia unor factori de mediu nocivi(gomot)
4.Noxe ce apartin relatiilor om-om
*relatii necorespunzatoare dintre un conducator si colaboratorii sai,intre membrii unui colectiv de munca
*absenta motivatiei in munca
*lipsa unor satisfactii morale
*actiuni de inechitate la locul de munca
Criteriul specificitatii
Include noxe profesionale generale exclusive la locurile de munca,de anumite procese
tehnologice.Noxe profesionale
ce sunt prezente si in mediul inconjurator,dar concentratiile si intensitatile lor sunt insufficient de
mari p/u a produce
imbolnaviri preexpuse professional.
1. Toxicele industriale, definiţie.

Toxicele industriale=substante chimice care nimerind in organism in timpul
muncii,provoaca modificari patologice reversibile sau persistente.
Toate toxicele industriale manifestă acţiune
39
39
39
Sursa -curs
39
39
a) [x] Generală;
b) [ ] Locală;
c) [ ] Selectivă;
d) [ ] Combinată;
e) [ ] Complexă.
2. Obiectul de studiu al igienei muncii în agricultură.

Igiena muncii în agricultură studiază acţiunea factorilor de mediu şi a mediului de
producere asupra organismului, caracteristice muncii agricole
3. Măsuri elaborate de igiena muncii în agricultură.

a) [x] ameliorare a conditiilor de munca a lucratorilor
b) [ ] intretinere a tehnicii agricole
c) [x] mentinere si fortificare a sanatatii lucratorilor
d) [ ] mentinere si fortificare a sanatatii animalelor
e) [ ] crestere si devoltare a culturilor
4. Sarcinile igienei muncii în agricultură.

- elaborează măsuri de ameliorare a condiţiilor de muncă, necesare pentru
menţinerea şi fortificarea sănătăţii lucrătorilor,
- stabileşte pentru organism nivelurile inofensive şi admisibile ale substanţelor
toxice din mediul de producere.
-
5. Particularitățile muncii agricole:
a) [x] Caracter sezonier;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Prezenţa factorului biologic;
d) [ ] Regim de muncă raţional;
e) [x] Folosirea pesticidelor.
6. Consecințele discordanței sarcinilor în cadrul muncii agricole.

a) [x] traumatizarea organismului
b)
c) [ ] poluarea mediului de producere
d) [x] suprasolicitarea organismului
e) [ ] suprasolicitarea tehnicii agricole
f) [ ] alergizarea organismului
7. Consecințele acțiunii factorilor de mediu în cadrul muncii agricole.

a) [x] pneumoconioze
b) [x] suprasolicitarea organismului
c) [x] supraincalzirea organismului
d) [x] supraracirea organismuli
e) [ ] traumatizare
40
40
40
Sursa -curs
40
40
8. Consecințele tehnologizării muncii agricole
a) [x] suprasolicitarea fizica
b) [x] suprasolicitarea neuroemotionala
c) [x] actiunea zgomotului
d) [x] actiunea vibratiei
e) [ ] zooantroponoze
9. Consecințele utilizării pesticidelor și îngrășămintelor minerale în cadrul

muncii agricole
a) Poluarea mediului ambient
b) Acțiunea nociva asupra organismului
c) Sensibilizarea organismului
d) Boli alergice
e) Zooantroponoze
10. Consecințele noxelor biologice în cadrul muncii agricole
Precizati consecintele actiunii noxelor biologice in cadrul muncii agricole:
a) [ ] mecanizarea complexa a muncii agricole
b) [x] sensibilizarea organismului
c) [x] aparitia bolilor alergice
d) [x] zooantroponoze
e) [ ] insolatii
11. Clasificarea muncii în gospodăria sătească
Indicati cum este divizata munca in gospodaria sateasca :
a) !prelucrarea primara a produselor de origine vegetala
b) prelucrarea primara a produselor de origine chimica
c) ! prelucrarea primara a produselor de origine animaliera
d) !agricultura
e) !zootehnie
12. Factorii de care depind condițiile de muncă în agricultură

Condiţiile de muncă în agricultură depind de:
a) [x] Organizarea lucrului;
b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;
c) [x] mecanizarea agriculturii
d) [x] tehnologizarea agriculturii;
e) [ ] amplasarea si sistematizarea încăperilor administrative
13. Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură.

Categoria de baza a lucratorilor in agricultura :
a) Mecanici
b) Conducatori auto
c) Agronomi
d)
41
41
41
Sursa -curs
41
41
e) Biologi
f) !mecanizatori
14. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor.

Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:
a) [x] microclimatul
b) [x] poluarea sonora
c) [x] componenta chimica a aerului
d) [x] vibratia
e) [ ] nivelul iluminarii artificiale
15. Bolile profesionale ale

mecanizatorilor Marcati bolile
profesionale ale mecanizatorilor:
a) Ornitoza
b) Boala de vibratie
c) Radiculita lombo-sacrala
d) Bronsita cronica
e) Tuberculoza
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.
16. Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor.

Selectati bolile cu incapacitate temporara de munca a mecanizatorilor
a) [x] bolile aparatului respirator
b) [x] traumele
c) [x] bolile sistemului nervos periferic
d) [ ] bolile sistemului nervos central
e) [ ] zooantroponoze
17. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură.

Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:
a)[x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
a) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
b) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
c) [x] Diminuarea poluarii sonore
d) [ ] utilizarea pesticidelor inalt toxicogene
18. Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a

42
42
42
Sursa -curs
42
42
mecanizatorilor. selectati masurile de diminuare a continutului de pulberi in
zona de respiratie a mecanizatorilor
a) [x] ventilatia
b) [x] ermetizarea cabinei
c) [ ] iluminarea cabinei
d) [ ] incalzirea cabinei
e) [x]. Curatenia umeda sistematica
19. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în sere cu încălzire cu

gaz, cu bioîncălzire.
Precizati factorii care actioneaza asupra conditiilor de munca in serele cu bio
incalzire
a) [ ] radiatia ionizanta
b) [x] biomaterial infectat
c) [x] suprasolicitarea fizica
d) [x] microclimatul
e) [x] utilizarea pesticidelor
20. Maladiile evidențiate în structura morbidității lucrătorilor din sere

Selectati maladiile caracteristice lucratorilor din sere
a) [x] sistemului respirator
b) [x] aparatul neuro-muscular
c) [ ] sistemul nervos central
d) [x] sistemului circulator sanguin
e) [x] pielii si tesutului subcutanat
21. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în zootehnie

Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie:
a) [x] microclimatul
c) [x] Pulberile;
d) [x] încordarea statica a muschilor spatelui la o pozitie fortata a corpului
e) [ ] efort fizic redus
22.Factorii de care depinde gradul de impurificare microbiană a locului de

lucru în zootehnie.
Conditiile de care depinde gradl de impurificare microbiana a loculi de lucru in
zootehnie
a) !intretinerea animalelor
b) !anotimp
c) !intretinerea incaperilor principale si auxiliare
d) !dezinfectia incaperilor
e) Virsta animalelor
43
43
43
Sursa -curs
43
43
23. Substanțele care condiționează mirosul specific neplăcut prezent la locul de
lucru al zootehnicienilor.
Enumerati sbstantele care conditioneaza mirosul specific neplacut prezent la locul de lucru a
zootehnicienilor
a) Hidrocarburi alifatice
b) !indol
c) !aldehide
d) Uleiuri eterice
e) !cetone
f)
24. Bolile profesionale de etiologie infecțioasă şi neinfecțioasă în zootehnie.
Precizati bolile profesionale de etiologie infectioasa in zootehnie:

a) [x] antrax
b) [ ] osteoartroza
c) [x] bruceloza
d) [x] tularenia
e) [x] boala Rosenbach
.Precizati bolile profesionale de etiologie neinfectioasa in zootehnie:

a) [ ] hepatita toxica
b) [x] angeoneuroze periferice
c) [x] radiculita lombo-sacrala
d) [x] nevralgii
e) [ ] miopia
25. Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie.

Precizati bolile cu incapacitate temporara de munca in zootehnie
a) [x] sistemului respirator
b) [x] sistemului cardiovascular
c) [x] sistemului nervos periferic
d) [ ] sistemului digestiv
e) [ ] sistemului nervos central
26. Caracteristica fabricilor avicole.

Selectati ce prezinta fabricile avicole
a) [x] intreprinderi de tip industrial
b) [ ] intreprinderi de tip neindustrial
c) [ ] intreprinderi agricole
d) [ ] intreprinderi de prelucrare a materiei prime
44
44
44
Sursa -curs
44
44
e) [ ] complexe agrochimice
P:S: Fabricile avicole prezintă întreprinderi de tip
industrial. Factorii industriali de bază prezenţi în
procesul de lucru sînt:
• condiţiile meteorologice nefavorabile (temperatura aerului în perioada rece a
anului poate atinge +3+5°C, iar umiditatea relativă 90-95%);
• poluarea aerului cu amoniac (48-76 mg/m3 ), hidrogen sulfurat (39 mg/m3 ),
bioxid de carbon (0,3-0,45%);
• pulberi;
• zgomot (pînă la 80dB);
• impurificarea aerului cu bacterii (streptococi, stafilococi, colibacili)
27. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole.
Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole
a) [x] microclimatul;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] poluarea cu substante chimice;
e) [ ] Vibraţia./poluarea produselor animaliere
28. Structura morbidității în avicultură.

Indicati maladiile caracteristice lucrătorilor de avicultură:
a) alergice
b) zooantroponoze
c) pielii
d)
e) sistemului respirator
f) pneumoconioze.
P.S:În avicultura structura morbidităţii este caracterizată prin: • boli ale sistemului
respirator; • boli ale pielii; • traumatisme; • boli ale sistemului nervos periferic
(polinevrite vegetative, radiculită lombosacrală); • maladii alergice.
Contactul profesional cu animalele poate duce la apariţia zooantroponozelor
(bruceloză, tuberculoză, toxoplasmoză, ornitoză ş.a.).
29. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie, în avicultură.

Indicati masurile de ameliorare a conditiilor de munca in avicultură:
a) utilarea incaperilor cu sisteme efective de ventilare
b) curatenia umeda sistematica si dezinfectia
c) asigurarea lucratorilor cu imbracaminte speciala
d) respectarea regulilor de igiena personala
e) bai călduțe pentru miini
IGIENA AERULUI
45
45
45
Sursa -curs
45
45
30. Definiţiile climei, vremii, microclimatului.
Definiţia corectă a climei este
a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce
condiţionează spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o
perioadă scurtă de timp;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.
Definiţia corectă a vremii este

a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;
b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;
c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere
d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.
Definiţia corectă a microclimatului este

a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-
un spaţiu limitat;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
31. Caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar.
Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.
f)
Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .
46
46
46
Sursa -curs
46
46
32. Cauza insolaţiei.
Insolaţia e cauzată de acţiunea
a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte;
c) [ ] Radiaţiilor luminoase;
d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A.
33. Radiaţiile solare cu acţiune bactericidă pronunţată.

Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare
[x] Ultraviolete – C;
a) [ ] Ultraviolete – A;
b) [ ] Ultraviolete – B;
c) [ ] Infraroşii scurte;
d) [ ] Infraroşii lungi.
p.s Ultraviolete de tip C: lungimea de undă între 280-180 mµ(ultraviolete scurte),

cu efect bactericid.
34. Conţinutul de oxigen la care viaţa este

imposibilă. viaţa este imposibilă la un
conţinut de oxigen în aer a) [x] 7 – 8%;
b) [ ] 9 – 10%;
c) [ ] 11 – 12%;
d) [ ] 13 – 14%;
e) [ ] 15 – 16%.
până la 18 % - nu se produc tulburări;

> 8 % (8000 m) – viaţa nu e posibilă. Zona letală
35. Situaţiile de utilizare a rozei frecvenţei vânturilor.

Roza frecvenţei vânturilor ne arată
a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului;
b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;
d) [ ] Numărul de zile cu vânt;
e) [ ] Numărul de zile fără vânt.
P.S: Roza vânturilor- o imagine grafică de repetare predominantă a direcției vânturilor
după carturi (părțil lumii), pe o perioadă stabilită (lună,sezon,ani) (carte vol 1-pag
229)
Pentru formarea ei e necesar de sumat nr tuturor cazurilor de vînt cu cele din timp
47
47
47
Sursa -curs
47
47
liniștit în decursul unei perioade. Suma obținută constituie 100%, iar nr cazurilor de
vânt în fiecare cart și timp liniștit se calculează în %, apoi se trasează o diagramă
36. Stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman.

37.
Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.
38. Stratul atmosferic care este influenţat de procesele ce au loc pe pământ

.Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic
a) [ ] Ionosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Mezosfera;
d) [ ] Stratosfera;
e) [ ] Exosfera .
39. Valoarea umidității relative optime a aerului din saloanele

spritalicești. indicati umiditatea realtiva optima a arului din
incaperile de locuit:
a) 20-40%
b) 40-60%
c) 60-80%
d) 80-90%
e) 90-100%
40. Dispozitivele utilizate pentru determinarea umidităţii aerului.

a) [ ] Catatermometrul;
b) [ ] Barograful;
c) [x] Psihrometrul ;
d) [ ] Globtermometrul;
e) [ ] Actinometrul.
Umeditatea aerului se măsoară cu psihrometrul: ASSMAN sau AUGUT, dar

hidrograful înregistrează umiditatea aerului
41. Complexul de factori cu ajutorul cărora se poate stabili temperatura efectivă.
48
48
48
Sursa -curs
48
48
Determinarea temp efective- o metodă de apreciere a influenței complexe a
condițiilor atmosferice, adică favorizează pe cale indirectă- determinarea influenței
exercitate asupra organismului omului de către 3 factori meteorologici:
---temperatura
---umiditatea
---viteza de mișcare a aerului pag 234 vol1
(CS) Selectaţi complexul de factori cu ajutorul cărora se poate stabili temperatura efectivă:
a) temperatura aerului şi temperatura radiantă
b) temperatura, cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer
c) temperatura, umiditatea, viteza curenţilor de aer
d) temperatura radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer
e) umiditatea şi temperatura aerului
42. Continutul de bioxid de carbon în aerul atmosferic ne poluat.

În aerul atmosferic se conţine CO2
a) [ ] 0,12-0,09%;
b) [ ] 0,08-0,07%;
c) [ ] 0,06-0,05%;
d) [x] 0,04-0,03%;
e) [ ] 0,03–0,01%.
43. Indicatorul sanitar de viciere a aerului din încăperile de locuit.
Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

a) [ ] Poluanţi iritanţi;
b) [x] CO2;
c) [ ] NH3;
d) [ ] Poluanţi asfixianţi;
e) [ ] CO.
Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:

a) [x] CO;
b) [ ] CO2;
c) [x] NH3;
d) [x] O3;
e) [x] SO2.
44. Radiaţiile (cu acțiune bactericidă) ce sunt folosite pentru dezinfecţia

aerului din încăperile spitalului. (razele ultraviolete) de tip c scurte
49
49
49
Sursa -curs
49
49
Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile
a) [ ] Ultraviolete zona A ;
b) [ ] Ultraviolete zona B.;
c) [x] Ultraviolete zona C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase .
45. Definiţia umidității relative a aerului.
Umiditatea relativă a aerului este

a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;
b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;
c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;
d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
e) [ ] Punctul de rouă.
46. Factorii ce determină microclimatul cald.

Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia
a) [x] Radiaţie negativă;
b) [ ] Temperatura aerului crescută;
c) [ ] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului scăzută;
e) [ ] Radiaţie pozitivă.
==== Microclimatul cald este determinat de următorii factori:

Temperatura aerului
crescută; Umiditatea
aerului crescută;
Mişcarea aerului
scăzută; Radiaţie
pozitivă.
47. Caracteristica proceselor de termoreglare.

Ce reprezintă procesele de termoreglare
a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor
fiziologice de termogeneză şi termoliză;
b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;
c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;
d) [ ] Intensificarea termogenezei;
e) [ ] Scăderea termogenezei.
48. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului.

50
50
50
Sursa -curs
50
50
a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
e) [ ] Sporeşte termogeneza.
49. Radiaţiile solare sub acţiunea cărora se formează ritmul nictemeral

Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea
a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C;
b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi
c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [x] Radiaţiilor luminoase;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.
50. Localități, unde numărul de aeroioni grei este mai mare

Numărul de aeroioni grei este mai mare în
a) [x] Oraşele mari industriale;
b) [ ] Localităţile rurale;
c) [ ] Pe malul mării;
d) [ ] Lângă cascade;
e) [ ] Lângă râuri curgătoare.
51. Tipul de aeroini ce se conţine în aerul poluat.

Aerul poluat conţine
a) [x] Mai mulţi ioni grei;
b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;
c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;
d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.
52. Acțiunea climatului asupra organismului.

a) [x] Climat excitant;
b) [x] Climat indiferent ;
c) [x] Climat intermediar;
d) [ ] Climat marin;
e) [ ] Climat de stepă.
53. Manifestările care au loc la adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase.

Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin
a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;
51
51
51
Sursa -curs
51
51
d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;
f)
54. Manifestările ce au loc la adaptarea la condiţii climatice reci.
Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin
a) [x] Accelerarea metabolismului bazal;
b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal;
c) [x] Sporirea termogenezei;
d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant;
e) [ ] Diminuarea termogenezei
55. Metodele folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de

microclimat asupra organismului.
a) [x] Fizice;
b) [ ] Chimice;
c) [ ] Bacteriologice;
d) [x] Fiziologice;
e) [x] Psihologice.
56. Caracteristica vicierii aerului

a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;
d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.
57. Sursele naturale și artificiale de poluare a atmosferei.

Sursele naturale:
- eroziunea solului
- erupțiile vulcanice
- incendiile spontane ale pădurilor
- polenul diferitor plante
- descompunerea naturală a materiilor organice
Sursele artificiale:
- procesele de ardere a combustibilului
- transportul terestru, aerian, maritim
- procesele industriale
58. Acţiunile directe și indirecte a poluării atmosferei.

Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt
a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [x] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [ ] Apariţia cancerului;
d) [ ] Agravarea bolilor;
52
52
52
Sursa -curs
52
52
e) [x] Coroziunea metalelor.
Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [x] Apariţia cancerului;
d) [x] Agravarea bolilor;
e) [ ] Coroziunea metalelor.
59. Reacţiile ce se produc în organism la acțiunea microclimatului rece.

Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice
b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni;
c) [ ] Scăderea activităţii digestive;
d)
e) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
f) [ ] Tahicardie.
60. Efectele fiziologice ale bioxidului de carbon asupra organismului.

a) [x] Excită centrul respirator;
b) [x] Influenţează receptorii din vase;
c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;
d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;
e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .
61. Straturile atmosferei.

1. Troposfera
2. Stratosfera
3. Mezosfera
4. Termosfera (ionosfera)
5. Exosfera
1. Straturile atmosferei în care temperatura aerului scade proporțional cu altitudinea.

Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei
a) [x] Troposferă;
b) [ ] Stratosferă;
c) [x] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Termosferă
2. Factorii microclimatului.
a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Radiaţiile calorice;
53
53
53
Sursa -curs
53
53
d) [x] Mişcarea aerului;
e) [ ] Iluminatul.
3. Căile de cedare a căldurii.

a) [x] Evaporare - 25-30%;
b) [x] Radiaţie - 45-50%;
c) [x] Convecţie - 15-20%;
d) [x] Conducţie - 5%;
e) [ ] Termogeneză.
4. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase.

a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;
b) [x] Asigurară ritmul circadian;
c) [ ] Au efect dezinfectant;
d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină
5. Cauzele apariţiei bolii de cheson.

a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă;
b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată;
c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă;
d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;
e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată.
6. Grupurile măsurilor de protecţie ale aerului atmosferic.

- Tehnologice
- De planificare
-
- Sanitar-tehnice
- Legislative
7. Patologiile care se pot transmite prin mediul aerian.

a) [x] Scarlatina;
b) [x] Tuberculoza;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Rujeola.
8. Persoanele care suferă de insuficienţă a radiaţiei ultraviolete.

a) [x] Locuitorii zonelor polare;
b) [x] Populaţia oraşelor industrializate;
c) [x] Minerii;
d) [ ] Populaţia rurală;
e) [ ] Sudorii.
54
54
54
Sursa -curs
54
54
9. Tipurile microclimatului după acțiunea asupra organismului.
a) [ ] de producere
b) [ ] habitual
c) [x] de racire
d) [x] de supraincalzire
e) [x] optim
10. Metodele fiziologice și psihologice de determinare a acțiunii microclimatului

asupra organismului.
metodele fiziologice:
a)[x] Frecventa
pulsului b)[x]
Temperatura
cutanata c)[ ]
Temperatura
aerului d)[x]
Presiunea arteriala
e)[x] Presiunea
pulsului
metodele psihologice:
a) [ ] Frecventa pulsului
b) [x] Senzatia subiectiva de confort termic
c) [x] Temperatura efectiva
d) [ ] Temperatura aerului
e) [x] Temperatura rezultanta
11. Caracteristica temperaturii efective în limitele zonei de confort.

a) [x] (temperatura efectivă la care) Senzatia de confort termic este la circa
50% din examinati
b) [ ] Disconfot termic p/u toti cei examinati
c) [ ] Senzatia de confort termic p/u circa 90% din examinati
d) [ ] Senzatia de confort termic p/u circa 10% din examinati
e) [ ] Senzatia de supraincalzire p/u toti cei examinati
12. Valorile temperaturii efective (în grade convenționale) cînd este înregistrată
senzația de confort termic al organismului.
a) [x] 19℃
b) [x] 21℃
c) [x] 18℃
55
55
55
Sursa -curs
55
55
d) [ ] 15℃
e) [ ] 25℃
!!! conform manualului: ”zona de confort” a oamenilor îmbrăcați obișnuit și sunt în
stare liniștită se află în limitele de 17.2-21.7℃ de temperatură efectivă.
13. Decalajul diurn de temperatură a aerului admis într-o încăpere în cazul

funcționării sistemelor de încălzire.
a) [x] 2-4℃
b) [ ] 4-5℃
c) [ ] 6-7℃
d) [ ]8-9℃
e) [ ]0℃
14. Tipurile de umiditate ale aerului.

- absolută
- maximă
- relativă
- fiziologică relativă
- deficit de saturație
15. Viteză de mișcare a aerului la care se simte senzația de curent.

a) [ ] mai mare de 0.4 m/s
b) [ ] 0.3-0.4 m/s
c) [ ] 0.1-0.2 m/s
a) [ ] mai joasa de 0.1 m/s
b) [x] mai mare de 0.5 m/s
16. Manifestările aflării îndelungate în mediu cu temperatură înaltă.

- cresterea temperaturii corpului
- accelerarea pulsului
- dereglarea activitatii sistemului cardiovascular
17. Viteza de mișcare a aerului optimă pentru saloanele spitaliceşti.

a) [x] 0,1-0,15 m/s;
b) [ ] 0,2-0,25 m/s;
c) [ ] 0,3-0,35 m/s;
d) [ ] 0,4-0,45 m/s;
e) [ ] 0,5-0,6 m/s
18. Tipurile de umiditate cu deosebită importanță în practica medicală.

- relativa
- deficit de saturatie
56
56
56
Sursa -curs
56
56
19. Tipul de umiditate care se normează.
- umiditatea relativă
20. Sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune.

a) [ ] Supraincalzire
b) [x] De compresiune
c) [x] De decompresiune
d) [ ] Supraracire
e) [ ] Hipoxie
21. Fazele aclimatizării.

a)[x] De orientare la factorul „nou”
b)[ ] De modificare a starii de sanatate
c)[x] de restructurare a stereotiplui dinamic
d)
e) [x] stabila
f) [ ] De acutizare a bolilor cronice
22. Caracteristica fazei de restructurare a procesului de

aclimatizare. Faza de restructurare poate fi:
- favorabilă
- nefavorabilă
favorabila – are loc o trecere lina la faza stabila cu ajutorul unor masuri social-igienice
nefavorabila – apar neuroze de dezadaptare, artralgii, mialgii, cefalee, scade capacitatea
de munca, se acutizeaza bolile cronice. In conditii extrem de nefavorabile aclimatizarea
nici nu are loc. In organism se intensifica modificarile patologice.
23. Felurile de umiditate necesare pentru determinarea umiditătii relative.

- umiditatea absolută
- umiditatea maximă
24. Caracteristicile fazei stabile de aclimatizare.

a) [x] stabilizarea proceselor metabolice
b) [x] normalizarea digestiei
c) [ ] scaderea proceselor metabolice
d) [x] stabilizarea proceselor de munca
e) [ ] cresterea capacitatii de munca
25. Factorii de care depinde procesul de aclimatizare

a) [x] conditii de munca si de trai
b) [x] rezistenta organismului
c) [ ] timpul zilei
d) [x] starea de sanatate
57
57
57
Sursa -curs
57
57
e) [x] alimentatia
26. Consecințele emboliei gazoase în sindromul de decompresie (maladia de cheson).

a) [x] infarct miocardic
b) [x] artralgii
c) [ ] cefalee
d) [x] parestezii
e) [ ] diaree
27. Manifestările fazei de restructurare nefavorabilă în aclimatizare.

a) [x] neuroze dezadaptive
b) [x] artralgii
c) [x] mialgii
d) [ ] anemii
e) [x] cefalee
28. Denumirea dispozitivului pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului

corespunzător imaginii.
1. anemometru cu cupe
2. anemometru cu palete
3. catatermometru cilindric
4. catatermometru sferic
5.
58
58
58
Sursa -curs
58
58
295. Denumirea dispozitivului pentru determinarea umidităţii aerului corespunzător imaginii.
1. psihrometru Assman
2. psihrometru August
Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea umidităţii aerului corespunzător

imaginii.- Higrograf
59
59
59
Sursa -curs
59
59
1. Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea temperaturii aerului
corespunzător imaginii.
- Termograf
1. Denumirea dispozitivului pentru determinarea temperaturii aerului corespunzător

imaginii.Termometru cu mercur
2. Termometru de maxim și minim
3. Termometru cu alcool
Denumirea dispozitivului pentru înregistrarea presiunii atmosferice a aerului corespunzător

imaginii.
Barograf
60
60
60
Sursa -curs
60
60
Denumirea dispozitivului pentru determinarea presiunii atmosferice a aerului corespunzător imaginii.
Barometru
1. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care

se află pacienţi cu tireotoxicoză, gradul I.
Temperatura aerului-18*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2 m/s

se află pacienţi cu tireotoxicoză, gradul II.
Temperatura aerului-12*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-
0,2m/s

se află pacienţi cu gastrită.
Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-
0,2m/s
4.Combinaţia corectă a factorilor microclimatici pentru saloane, în care

se află pacienţi cu hipotireoză.
Temperatura aerului-24*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcarea aerului-0,2m/s
se află pacienţi cu combustii.
se consideră optima temperatura aerului de 22—15°C, umiditatea relativă de 55 %
6. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în
saloanele pentru copii.
temperatura optimă se consideră cea de 22°C
Temperatura aerului- 22*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-0,2m/s
7. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru

lăuze.
8. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele de eclampsie.

61
61
61
Sursa -curs
61
61
Temperatura aerului- 25*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a
aerului-0,2m/s
9. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în saloanele pentru

pacienţi cu febră.
Temperatura aerului- 17*C, umiditatea relativă 55%, viteza de mișcare a aerului-
0,2m/s
10. Combinaţia corectă a factorilor microclimatici în secţia de reanimare.
IGIENA APEI
11. Aparatul utilizat pentru recoltarea probelor de apă.

Batometrul;
12. Caracteristicile apelor freatice.
Sunt
transpar
ente Au
debit
mic
13. Bolile cauzate de paraziţi ce se pot transmite рrin intermediul apei.
Amibiaz
ă
Lamblio
za
Balantidi
oza
Trihomoniaza
14. Concentraţia admisă a clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită
centralizat.
0,5mg.1
15. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare.
1,5 mg/l
16. Bolile virale transmise pe cale
hidrică. Poliomielita
Hepatita A
17. Metodele de declorinare a apei potabile.
Tratare cu tiosulfat de Na
18. Cantitatea de clor activ (%) ce conţine clorura de var
proaspătă. 35
19. Maladia provocată de consumul apei potabile poluate cu metil-mercur.
Boala Minamata
62
62
62
Sursa -curs
62
62
20. Metodele folosite pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi
corecţia compoziţiei chimice a apei.
Dezodorar
ea
Demineraliz
area;
Deferizarea
Detoxicarea
.
21. Consumul fiziologic al apei pentru o persoană/24 ore, conform
recomandărilor OMS.
100l
22. Caracteristica igienică a bazinelor deschise, ca sursă de aprovizionare cu
apă.
Culoare şi oxidabilitate
pronunţată; Debit mare
Risc de poluare
23. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa
potabilă. 250mg 1
24. Căror condiții trebuie să corespundă apa potabilă?
Să aibă proprietăţi organoleptice
corespunzătoare Să fie inofensivă după
componenţa chimică
Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic
25. Condiţiile fizice de potabilitate ale apei.
Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare
anormală; Turbiditatea 5 UNT
26. Datorită cărei substanţe aflate în exces în apa potabilă poate
apărea methemoglobinemia hidrică la copii?
Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi
27. Dezavantajele dezinfecţiei apei prin fierbere.
Evaporarea gazelor
dizolvate Alterarea
gustului
Nu poate fi aplicată la apeducte
Dezvoltarea rapidă a germenilor în
apa fiartă
28. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete.
Trec numai prin apă limpede
Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei
29. Factorii ce contribuie la apariţia patologiilor hidrice infecţioase.
Contaminarea fecală a apei
Receptivitatea organismului
Viabilitatea
63
63
63
Sursa -curs
63
63
microorganismelor în apă;
30. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase.
Epidem
ii
Endemi
i
Sporan
dice
31. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare.

Organolepti
ci Chimici
Bacteriologi
ci
32. Maladiile ce pot fi cauzate de consumul apei cu componenţă chimică
neadecvată.
stari premorbinde
boli neinfectioase nespecifice si
specifice intoxicatii cu
substante chimice
33. Maladiile infecțioase ce nu se pot transmite prin intermediul apei.
Scarlatin
a
Hepatita
virală B
34. Manifestările saturnismul hidric.
Intoxicaţii
cronice
Simptoame
nespecifice;
35. Metodele de clorinare apei în scopuri potabile.
Clorinare cu doze
normale Hiperclorinare
Clorinare cu doze
postcritice Clorinare cu
amonizare.
36. Necesitatea fiziologică de apă potabila unui adult timp de 24 ore.
0,5-3,0l
37. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul
apei. Holera
Febra tifoidă
Salmonelozele
Lamblioza
38. Pentru care necesitate se consumă сea mai mică cantitate de apă.
64
64
64
Sursa -curs
64
64
Fiziologică
39. Pentru ce este destinat filtrul de cărbune şi ţesătură.
Decolor
area apei
Dezinfec
ţia apei
Dezactiv
area apei
40. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru:

a) [x] Clorinare;
b) [x] Declorinare;
c) [x] Decolorare;
d) [ ] Desalinizare;
e) [x] Dezactivare.
41. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese:

a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.
42. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată:

a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.
43. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt:

a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
e) [x] Circulaţia navală.
44. Tulburările pentru care conţinutul majorat al sărurilor minerale din apă potabilă poate
servi ca factor de risc.
Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru:
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
65
65
65
Sursa -curs
65
65
e) [ ] Hepatită A.
45. Importanţa igienică a durităţii apei:

a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.
46. Boli parazitare transmise prin apă:

a) [x] Ascaridoza;
b) [ ] Leptospiroza;
c) [ ] Poliomielita;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza.
f)
47. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt:
a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.
48. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt:

a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.
49. Factorii care contribuie la formarea condiţiilor optime de păstrare clorurei de var.
Clorura de var se păstrează:
a) [ ] La lumină;
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
d) [ ] La temperaturi crescute;
e) [x] Închisă ermetic.
50. Activitatea clorurii de var se reduce:

a) [x] La lumină;
66
66
66
Sursa -curs
66
66
b) [ ] La întuneric;
c) [x] La păstrare îndelungată;
d) [ ] La temperaturi joase;
e) [x] La temperaturi înalte.
51. Radiațiile ce NU sunt utilizate la

dezinfecţia apei. NU se folosesc:
-infraroşii
-luminoase
-ultraviolete, zona A
-ultraviolete, zona B
-radiatii alfa
-radiatii beta
-radiatii X
-radiatii gamma
SE folosesc Razele ultraviolete (cu diapazonul/ zona C) cu lungime de undă 250-260 nm
52. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt:

a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi - 0;
d) [ ] Indicele coli - 3;
e) [x] Eşerihia coli - 0.
f)
53. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni:
a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.
54. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta:

a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.
55. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza:

a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
67
67
67
Sursa -curs
67
67
d) [ ] Bolilor infecţioase;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.
56. Profilaxia bolilor hidrice

include:
a) [x] Alegerea corectă a sursei de
apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.
57. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează:

a) [ ] O poluare recentă;
b) [x] O poluare permanentă;
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării.
58. Pirogenia apei e condiţionată de:

a) [x] Substanţe organice;
b) [ ] Oxidabilitatea mică;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
e) [ ] Săruri minerale
59. De ce factori depinde eficienţa procesului de coagulare a apei?

Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de:
a) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Oxidabilitatea apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
e) [ ] Prezenţa amoniacului.
f)
60. De ce facteăori depinde alegerea dozei de clor pentru dezinfecţia apei?
Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de
a) [x] Particularităţile germenilor;
b) [ ] Duritatea apei;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) [ ] Cantitatea de cloruri.
68
68
68
Sursa -curs
68
68
61. Excesul căror compuși chimici nu sunt consideraţi factori etiologici în
producerea methemoglobinemiei hidrice la copii?
Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice NU sunt
a) [x] Excesul de nitriţi;
b) [ ] Excesul de nitraţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită .
62. În care cazuri metoda de tratare a apei va fi considerată igienic adecvată?

Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când
a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.
63. În ce cazuri se aplică coagularea apei?

a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.
64. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare

a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
d) [ ] Condiţii fizice;
e) [ ] Condiţii statice.
65. La ce poate contribui folosirea îndelungată a apei cu duritate sporită?

-sărurile din apa dură dereglează absorbția lipidelor
-formarea în intestin a săpunurilor insolubile de Ca si Mg, în acest caz în organism nu pătrund
substanțe esențiale- acizi grași polinesaturați, vitaminele liposolubile, unele microelemente.
-morbiditatea generală şi mortalitatea prin stări morbide ale organelor digestive, sistemului
cardiovascular, urogenital etc.
66. Oxidabilitatea apei este

a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru
de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru
69
69
69
Sursa -curs
69
69
de apă în 5 zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
f)
67. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt
a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.
68. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice

a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .
69. Căror compuşi chimici li se datorează formarea durităţii generale a apei?

Duritatea generală a apei este condiţionată de
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
e) [ ] Prezenţa clorurilor .
70. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice deoarece
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.
71. Condiţiile de dezinfecţie eficace a apei

a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.
72. Indicatorii de poluare organică a apei

a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
70
70
70
Sursa -curs
70
70
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu.
73. indicii de securitate epidemiologică pentru apa din apeduct.

c) [x] Enterococi-0;
d) [ ] Indicele coli - 3 ;
e) [x] E. coli- 0.
f)
74. Metode de dezinfecţie a apei sunt
a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .
75. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt

a) [ ] Filtrul lent;
b) [ ] Filtrul rapid;
c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură;
d) [ ] Filtrul schimbător de ioni;
e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.
76. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.
77. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie

a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.
78. Apariţia căror semne NU contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de

71
71
71
Sursa -curs
71
71
apă din organism?
a.[ ] Setea;
a) [ ] Obnubilarea;
b) [ ] Halucinaţii;
c) [x ] Creşterea temperaturii corpului;
d) [ ] Moartea.
79. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele caracteristici:

a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.
80. Care este activitatea medie a clorului în clorura de var peconizată pentru dezinfecţia
apei? Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea clorului
nu mai mică de a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.
81. Care este concentraţia clorului rezidual în apa potabilă în condiţii de campanie?
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,3- 0,5mg.1;
c) [ ] 0,8 – 1,2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.
82. Care este conţinutul sulfaţilor în apa potabilă reglementat de Normele
sanitare? a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
83. Care sunt cerinţele igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea
soluţiilor injectabile?
a) [x] Să fie apirogenă;
72
72
72
Sursa -curs
72
72
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] lipsa amoniacului, nitriţilor.
84. Care sunt radiaţiile utilizate la dezinfecţia a apei?
a) [ ] ultraviolete lungi
b) [x] ultraviolete scurte
c) [ ] infrarosii scurte
d) [x] ionizante
e) [x] calorice
85. Cauza apariţiei guşei endemice.
a) [x] insuficienta iodului in regiunea data

b) [ ] surplusul de fluor in apa potabila
c) [ ] neajunsul iodului in apa potabila
d) [ ] excesul de iod in produse alimentare
e) [ ] prezenta fluyorului in apa potabila
86. Ce compuşi chimici şi aparate se pot folosi pentru eliminarea substanţelor

organice din apă în condiţii de farmacie?
a) [x] Permanganatul de potasiu;

b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [x] Carbonatul de sodiu.
87. Ce maladie poate cauza consumul apei potabile poluată cu plumb şi compuşii lui?
a) [x] Saturnism hidric;

b) [ ] Methemoglobinemie;
c)
d) [ ] Boala Minamata;
e) [ ] Carie dentară;
f) [ ] Fluoroză.
g)
88. Combinaţiile de cuvinte ce reflectă caracteristica igienică a surselor locale
de apă (fântânilor).
a) [x] transparenta inalta si coloratie joasa

73
73
73
Sursa -curs
73
73
b) [x] debit redus
c) [x] compozitie chimica stabila
d) [ ] duritate mai mica decit a apelor de suprafata
e) [x] poluarea bacteriana nesemnificativa
89. Factorii ce influenţează procesul de clorinare a apei.
a) [x] cantitatea de substante organice din apa

b) [x] temperatura apei
c) [x] timpul de contact
d) [ ] cantitatea de substante neorganice
e) [ ] cantitatea de sulfati
90. De ce nu va depinde eficienţa procesului de coagulare a apei?
[ ] Temperatura apei;
a)
[x] Oxidabilitatea apei;
b)
[ ] Turbiditatea apei;
c)
[ ] Prezenţa coloizilor;
d)
[x] Prezenţa amoniacului
e)
91. De la ce concentraţie a fluorului în apa potabilă poate apărea
fluoroza? a) [ ] 0.03-0.05 mg/l
b) [ ] 0.3-0.5 mg/l
c) [x] 2.0 mg/l
d) [ ] 00.2 mg/l
e) [ ] 1.0 mg/l
92. De la ce concentraţie de fluor în apa potabilă poate apărea caria
dentară? a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;
b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.
93. Din care surse pot fi aprovizionate cu apă farmaciile urbane?
a) Fintini
b) !apeduct central
c) Lacuri
d) !apeduct autonom
74
74
74
Sursa -curs
74
74
e) Riuri
94. Din care surse pot fi aprovizionate cu apă farmaciile rurale?
a) [x]fântâni
b) [ ] apeduct central
c) [ ] lacuri
d) [x] apeduct autonom
e)
f) [ ] râuri
95. Factorul ce favorizează apariția cianozei infantile (methemoglobinemia).
a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;

b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.
96. În ce condiții ale consumului de apă poate fi afectată sănătatea oamenilor?
a) !nu este in cantitati suficiente

b) !contine germeni patogeni
c) Contine compusi chimici toxici în CMA
d) !contine compusi chimici naturali in cantitati sporite
e) !poseda proprietati organoleptice nefavorabile
97. În conformitate cu prezența căror indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei?
a) [ ] Prezenţa florei patogene;

b) [x] Prezenţa enterococilor ;
c) [ ] Coliformii totali;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice.
98. Indicatorii indezirabili ai calităţii apei potabile.
a) !amoniacul
b) !clorurile
c) !fierul
d) Nitritii
e) !Sulfatii
99. Indicatorul siguranţei dezinfecţiei apei potabile.

75
75
75
Sursa -curs
75
75
a) Mirsul
b) Gustul
c) !clorul rezidual
d) Turbiditatea
e) Reziduu uscat
100. Indicele chimic de poluare recentă a apei potabile cu substanţe organice.
a) ! amoniac
b) Nitrati
c) Nitriti
d) Cloruri
e) Sulfati
101. Indicii bacteriologici ai calităţii apei.
a) [x] Eşerihia coli - 0;

b) [ ] Coli titru;
c) [ ] Numărul total de germeni;
d)
e) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
f) [x] Enterococi - 0.
102. Indicii ce nu reprezintă calitatea bacteriologică a apei potabile.
a) !indicele microbian’
b) E coli 0
c) !indicele coli
d) !numarl totali de germeni patogeni in 100 ml
e) Enterococi 0
103. Metoda sau substanţa utilizată pentru declorinarea apei potabile.
a) Filtrare lenta
b) Coagulare
c) !tisulfat de natriu
d) Clorura de var
e) O3
a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
76
76
76
Sursa -curs
76
76
e) [x] Filtrare prin cărbune activat
104. Metode de limpezire a apei potabile.
a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.
105. Patologiile virale transmisibile prin intermediul apei
a) holera
b) dezinteria
c) !hepatita a
d) !poliomielita
e) Hepatita b
106. Pentru care necesitate se consumă cea mai mare cantitate de apă?
a) Fiziologica
b) Igienica
c) Agrara
d) !industriala
e) Urbanistica
107. Pentru ce este destinată staţia de desalinizare a apei?
a) !Dezactivare
b) !Desalinizare
c) !Dezinfecite
d) Clorinare
e)
f) Detoxificare
108. Prin ce se deosebesc apele de suprafaţă de cele interstratulare?
a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;

b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.
109. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea.

77
77
77
Sursa -curs
77
77
a) !distruge microorganismele sporulate
b) !actioneaza asupra virusurilor
c) !influenteaza asupra oualelor de helmenti
d) !Efectul bactericid are loc in decurs de 1-2 minute
e) Actiena bactericida in decurs de 10-60 min
110. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonare comparativ cu clorinarea.
a) ! nu se modifica ph-ul apei

b) !se imbunatateste organoleptica
c) Este o metoda ieftina
d) !este mai eficienta
e) !surplusul de ozon se degaja mai rapid
111. Substanţele folosite pentru coagularea apei.
a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu
VENTILAȚI A, ÎNCĂLZIREA ȘI ILUMINATULUI ÎNCĂPERILOR
112. Acţiunea produsă de razele solare.

b) [x] Asigură ritmul circadian;
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină
113. Consecinţele create de insuficienţa iluminatului.
• oboseală vizuală,
• scăderea capacităţii de munca,
• senzaţii de înţepături sau corpi străini în ochi,
• apariţia unor tulburări de vedere sau chiar afecţiuni ca miopia,
• mărirea rebutului,
• pericol de traumatism.
114. Consecinţele create de iluminatul excesiv.
78
78
78
Sursa -curs
78
78
fotofobia, lăcrimarea, dureri in globii oculari, cefalee etc.
a) Rahitism
b) Malformatii
c) Cancer tegumentar
d) Eritem
e) Edem al conjuctivei
115. Valoarea optimă a unghiului de incidenţă (cădere) al luminii la locul

de lucru al medicului terapeut.
a) 5 grade
b) 15 grade
c) 20 grade
d) 25 grade
e) 27 grade
116. Valoarea optimă a coeficientului de iluminare naturală pentru sălile de studii.
a) [ ] nu se normeaza
b) [ ] nu mai mare de 1.0%
c) [ ] nu mai mic de 1.0%
d) [ ] nu mai mare de 2.0%
e) [x] nu mai mic de 2.0%
117. Valoarea CIN recomandată
pentru saloane. a) 0,5%
a) Nu mai mare de 1%
b) Nu mai mic de 1,5%
c) 2% si mai mult
d) Nu se normeaza
118. Indicii care caracterizează iluminarea.
-componenţa spectrală (a sursei de lumină şi a celei reflectate)

-intensitatea
-gradul de nititate (a sursei sau a suprafeţei refractare)
-uniformitatea
a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;

b) [x] Să fie uniformă;
c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;
79
79
79
Sursa -curs
79
79
d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
e) [x] Să nu facă umbre.
119. Indicii de determinare a iluminatului natural al încăperilor.
a) [x] CIN
b) [x] coeficient de luminozitate
c) [] coeficientul ”e”
d) [x] ungiul de incidenta
e) [x ] unghiul deschidere
120. Indicii de evaluare a iluminatului natural al încăperilor.
a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;

b)
c) [x] Coeficientul de luminozitate;
d) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
e) [ ] Spectrul luminii;
f) [x] Coeficientul de adincime.
a) [ ] luminozitatea incaperii
b) [ ] lungimea incaperii
c) [x] intensitatea luminii la locul de munca
d) [ ] adincimea incaperii
e) [x] uniformitatea iluminarii
121. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi

.
a) Climatul de lumina
b) Orientarea geamurilor
c) Nr si dimensiunea geamurilor
d) Culorile anturajului incaperii
e) Uniformitatea luminii
122. Metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor.
a) [x] Luxmetria;
b) [x] Metoda "Watt";
c) [x] Metoda "e";
d) [ ] Coeficientul de luminozitate;
e) [ ] Coeficientul de pătrundere
123. Avantajele și dezavantajele iluminatului luminiscent.

Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt
80
80
80
Sursa -curs
80
80
a) [ ] Efect stroboscopic;
b) [x] Lipsa umbrelor;
c) [ ] Efect de întuneric;
d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;
e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.
124. Aspectele pentru care iluminatul se consideră
raţional. Evidentiati aspectele pentru care iluminatul se
considera rational:
a) [x] satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate
b) [x] fără efect stroboscopic
c) [x] fără efecte de orbire
d) [x] uniform
e) neuniform
125. Indicii de studiere a iluminatului artificial al încăperilor.
a) luminozitatea încăperii
b) lungimea încăperii
c) [x] intensitatea luminii la locul de munca
d) adâncimea încăperii
e) [x] uniformitatea iluminarii
126. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor.

a) [x] intensitate corespunzătoare normativelor
b) [x] iluminare uniforma
c) asigurarea senzatiei de caldura
d) [x] spectrul luminii apropiat celui natural
e) [x] Iluminare fără umbre
127. Exigenţele igienice faţă de iluminarea încăperilor.
128.
a) [x] nivel satisfăcător în întreg câmpul de vedere
b) [x] nivel optim pentru diverse activități
c) [x] iluminare relativ uniforms
d) [x] protejarea ochilor de radiatiile provenite de la sursa sau reflectarea suprafețelor
e) asigurarea senzatiei de caldura
129. Avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală.
a) [x] poate asigura o lumina stabilă și de intensitatea
dorită b)[x] protejarea ochilor de radiațiile infraroșii
a) [x] nu creaza umbre
b) asigura senzația de căldură
c) lumina instabila în timp
130. Funcţiile analizatorului vizual.
a) [x] acuitate vizuala
b) [x] sensibilitate de contrast
c) [x] solicitarea acomodatiei
d) alergizare
81
81
81
Sursa -curs
81
81
e) [x] stabilitatea clarviziunii
131. Specificaţi pentru ce este necesară ventilaţia artificială locală.
a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;
c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;
d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;
e) [ ] Crearea curenţilor de aer.
132. Factorii ce influenţează ventilaţia naturală a încăperilor.
a) [ ] Volumul încăperii;
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului;
e) [x] Presiunea vântului.
133. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie.
a) [x] Generală;
b) [ ] Perdele aeriene;
c) [x] Locală;
d) [x] Nişe;
e) [x] Umbrele
134. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune.
a) [ ] naturală;
b) [ ] generală;
c) [x] de aspiraţie;
d) [x] de refulare;
e) [x] de refulare – aspiraţie.
135. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune.
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] de aspiraţie;
d) [ ] de refulare;
e) [x] mixtă.
136. Tipurile de ventilaţie artificială.
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] organizată;
d) [ ] mixtă;
e) [ ] neorganizată
137. Tipurile de ventilaţie naturală organizată.
a) [ ] curenţi de aer;
b)
c) [x] aeraţie;
d) [x] canale de extragere;
e) [ ] geam;
f) [ ] infiltraţie
82
82
82
Sursa -curs
82
82
138. Tipurile ventilaţiei naturale neorganizate.
a) [x] curenţi de aer;
b) [ ] aeraţie;
c) [ ] canale de extragere;
d) [x] geam;
e) [x] infiltraţie.
139. Tipurile ventilaţiei artificiale de refulare.
a) [x] duşuri de aer;
b) [ ] nişe;
c) [ ] umbrele;
d) [x] oaze aeriene;
e) [x] perdele de aer.
f)
140. Tipurile de ventilaţie artificială locală de aspiraţie.
a) [ ] duşuri de aer;
b) [x] nişe;
c) [x] umbrele;
d) [ ] oaze aeriene;
e) [x] aspiraţie la locul de muncă.
141. Tipurile de ventilaţie artificială generală.
a) [ ] geam;
b) [ ] canale de extragere;
c) [x] aspiraţie;
d) [x] refulare;
e) [x] refulare – aspiraţie.
142. Tipurile ventilaţiei naturale.
a)
local
a b)
[x]
gene
rala
a) organizata
b) combinata
c) [x]neorganizata
143. Factorii care determină ventilaţia naturală.
a) deschiderea intamplatoare a usilor si geamurilor
b)[x] diferenta de temperatura dintre aerul din exteriorul si interiorul
incaperii c)[x] presiunea vantului
a) schimbul de aer prin porii materialelor de constructie
b) [x]diferenta de presiune a coloanei de aer intre nivelul inferior si superior al incaperii
144. Avantajele ventilaţiei naturale.
a) [x] simplitatea montării;
b) [x] accesibilitate după cost;
83
83
83
Sursa -curs
83
83
c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;
d) [ ] rază de acţiune mare;
e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.
145. Avantajele ventilaţiei artificiale.

a) [ ] accesibilitate după cost;
b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;
d) [x] rază de acţiune mare;
e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.
146. Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de aspiraţie.
a) aerul curat este debitat in incaperi prin instalatii speciale
b) [x]aerul curat patrunde in incaperi pe cai naturale
c) aerul poluat din incaperi este inlaturat pe cai naturale
d)[x] aerul poluat din incaperi este inlaturat prin intermediul instalatiilor
mecanice e)[x] schimbul de aer este dirijat
147. Mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de refulare.
a) concentratia de bioxid de carbon
b) temperatura aerului
c) suprafata incaperii
d) [x] volumul de ventilatie
e) [x] multiplul schimbului de aer
148. Avantajele ventilaţiei de refulare-aspiraţie.

a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);
b) [ ] accesibilitate după cost;
c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;
d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;
e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.
f)
149. Felurile balanţei de aer.
a) [x] pozitivă;
b) [ ] naturală;
c) [x] echilibrată;
d) [ ] artificială;
e) [x] negativă.
150. Aspectele de care depinde alegerea sistemului de ventilaţie.
a) [ ] cost;
b) [x] destinaţia încăperii;
c) [x] volumul încăperii;
d) [x] caracterul noxelor emanate;
e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе
151. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei.
a) [x] de laborator;
84
84
84
Sursa -curs
84
84
b) [x] de calcul;
c) [ ] de observaţie;
d) [ ] chestionare;
e) [ ] experimentului cronic.
152. Definiţiile pentru volumul necesar de ventilaţie.
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în
oră, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de
СО2 să nu depăşească nivelul admis ;
d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din
încăpere trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
153. Definiţiile pentru multiplul necesar de aer.

b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în
oră, astfel ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de
СО2 să nu depăşească nivelul admis ;
d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din
încăpere trebuie schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
154. Indicii de apreciere a eficacităţii ventilaţiei prin metoda de calcul.
a) concentratia de bioxid de carbon
b) temperatura aerului
c) suprafata incaperii
d) [x]volumul de ventilatie
e)[x] multiplul schimbiilui de aer
155. Cantitatea de aer (metri cubi) asigurată prin intermediul ventilaţiei artificiale
în decurs de 1 oră la 1 pat, în saloanele spitaliceşti.
rs este 85
156. Valoara multiplului schimbului de aer în blocul operator.
+10-8
157. Tipul balanţei de aer în încăperile blocului
operator. Volumul de aer refulat predomina asupra
celui aspirat
158. Tipul balanţei de aer în sala de

naştere. Volumul de aer refulat predornina
asupra celui aspirat
159. Tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii aseptice
și septice. Volumul de aer refulat este egal cu celui
85
85
85
Sursa -curs
85
85
aspirat(aseptic)
160.
Volumul de aer aspirat predomina asupra celui refulat(septic)
161. Tipul balanţei de aer în boxele spitalelor de boli
infecţioase. volumul de aer aspirat predomina asupra celui
refulat
162. Încăperi, în care volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat; și a
celui aspirat acupra celui refulat.
- Incaperile in care volumul de aer refulat predornina asupra celui aspirat:
incaperile blocului
operator sala de
nastere
sali de manipulatii
aseptice sali de
manipulati i sept
ice
boxe ale spitalelor de boli infectioase
-Incaperile in care volumul de aer aspirat predomina asupra celui
refulat: incaperile blocului operator
sala de nastere
sali de manipulatii aseptice
sali de manipulatii septice
boxe ale spitalelor de boli infecțioase
163. Purtătorii de căldură în cazul încălzirii centrale.
a) [x] apa
b)
u
l
e
i
c
)
[
x
]
a
e
r
d
)
[
x
]
86
86
86
Sursa -curs
86
86
a
b
u
r
i
e) gaze
164. Avantajele și sistemului de încălzire cu apă.
a) [x] temperatura caloriferelor nu depaseste 80 C
b) [x] nu polueaza aerul
incaperilor c)[x] are loc reglarea
centrala a temperaturii d)[x]
Incalzirea caloriferelor este
uniforma
e) au termen mic de exploatare
dezavantajele sistemului de
încălzire cu apă
scurgeri la conexiunile conductelor In cazul defectelor intamplatoare
posibilitatea inghetarii apei in sistema la deservirea incorecta
165. Avantajele sistemului de încălzire cu vapori.
a) [x]suprafata dispozitivului de incalzirc este mica
b) [x] incalzire rapida a dispozitivelor de incalzire la conectarea sistemului
c) arde praful organic de pe suprafata caloriferului
d) [x] presiune hidrostatica mica in sistem
e) posibilitatea inghetarii apei in sistema la deservirea
incorecta dezavantajele sistemului de încălzire cu
vapori.
a)[x] temperatura suprafetei de incalzire este mare
b)[x] pierderi de caldura crescute pe contul conductelor de
vapori c)[x] arde praful organic de pe suprafata caloriferului
d)[x]este dificila reglarea
e) incalzirea caloriferelor este uniforma
166. Avantajele sistemului de încălzire electrică.
- comoditatea de transmitere a energiei electrice,
-reglare uşoară a temperaturii elementelor de încălzire.
167. Avantajele și dezavantajele sistemului de
încălzire cu aer. Avantajele:
- randamentul mare (90 ... 94% pentru sistemul centralizat);
- posibilitatea de a fi combinat cu sistemul de ventilaţie prin refulare;
- absenţa unui agent intermediar de transport a energiei termice, care permite să
renunţe la construcţia şi întreţinerea spaţiului suplimentar, pentru agent (ca la sistemul
de încălzire cu apă), cazangeriei, conductelor sistemelor de încălzire şi pregătire a apei;
- de asemenea, se exclud pierderile de căldură prin conducte, lipsa necesităţii reparaţiilor
-
conductelor, care reduce considerabil costurile de întreţinere; gradul înalt de
87
87
87
Sursa -curs
87
87
automatizare permite de a genera energie termică, în strictă conformitate cu cerinţele
(necesităţile);
- este econom.
Dezavantajele
-neuniformitatea încălzirii;
-posibilitatea de poluare a aerului refulat cu praf;
-formarea curenţilor de aer care pot ridica de pe suprafeţe praful şi microorganis mele
sedimentate.
168. Avantajele sistemului termic cu lambriuri.
a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;
b) [x] Se exclude poluarea aerului;
c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;
d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;
e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.
IGIENA IMSP
1. Distanța de la hotarul instituției medicale până la alte obiective.
Distanţa de la hotarul (gardul) instituţiei pînă la alte obiecte, inclusiv
industriale de categoria a V-a, va fi de minimum 30 m
2. Surse de poluare a mediului de care se va ține cont la proiectarea și
construcția instituțiilor medicale.
La proiectarea şi construcţia instituţiilor se va avea în vedere :
- distanţarea lor de zonele căilor ferate, aerogărilor şi autogărilor, magistralelor
auto, întreprinderilor industriale şi altor surse de poluare a mediului: cu noxe,
radiaţii ionizante şi neionizante şi sonore.
3. Zonele funcționale a instituțiilor medicale.
-- Blocurilor curative necontagioase.
-- Blocurilor curative contagioase.
-- Policlinicii.
-- Blocului de morfopatologie.
--- De gospodărie.
-- Verde.
4. Funcțiile instituțiilor obstetricale.
--- zonarea strictă a secţiilor,
--- ciclicitatea încărcării şi prelucrării sanitare,
--- dirijarea fluxului intraspitalicesc la internare-externare şi condiţii optime de
muncă pentru personal.
5. Încăperile instituțiilor de obstetrică.
88
88
88
Sursa -curs
88
88
Se separa in 2 grupuri :
-- pentru sectia fiziologica ( flux curat)
-- pentru secția de observare ( flux murdar)
6. Încăperile care trebuie să fie prevăzute în secțiile de boli infecțioase

pentru internarea pacienților.
----Secţiile de boli infecţioase trebuie amplasate într-o clădire separată.
-- În secţiile de boli infecţioase, intrările, scările şi ascensoarele pentru internarea
şi externarea bolnavilor trebuie să fie separate.
--- În secţiile de boli infecţioase, pentru internarea bolnavilor se vor prevedea
boxe de primire şi examinare, al căror număr se determină în funcţie de numărul de
paturi în
secţie: pînă la 60 de paturi – 2 boxe; 61–100 de paturi – 3 boxe; peste 101 paturi –
3% din
numărul de paturi.
---În secţiile de boli infecţioase raportul procentual al paturilor în boxe,
semiboxe şi saloane va corespunde cerinţelor
---Pentru saloanele din secţiile infecţioase se vor prevedea ecluze şi WC-uri.
--- În secţiile de boli infecţioase, în pereţii şi paravanele care despart saloanele
pentru copii de coridor, precum şi în pereţii şi paravanele dintre saloanele pentru
copii în vîrstă de pînă la 7 ani se vor prevedea geamuri de observaţie, ale căror
dimensiuni se stabilesc prin
sarcina de proiectare.
---Boxele, semiboxele şi saloanele secţiilor infecţioase vor fi prevăzute cu ferestre
pentru transmiterea produselor alimentare, a preparatelor medicale şi a lenjeriei.
89
89
89
Sursa -curs
89
89
7. Încăperile boxei.
1 - ecluză sau spaţiu tampon, 2 - sala de triaj şi diagnostic, 3 - antreu.
8. Capacitatea saloanelor (pentru copii cu vârsta peste un an și maturi).
nu va depăşi 4 paturi.
9. Capacitatea saloanelor pentru copii de până la un an și a
saloanelor pentru observație în secțiile obstetricale.
nu va depăşi 2 paturi.
10. Tipul de ventilație în sălile de operații.
ventilare mecanică
În sălile de operaţii şi în cele preoperatorii iniţial se conectează sistemele de
ventilare, de refulare, apoi de aspiraţie sau ambele simultan.
11. Configurația terenului spitalicesc.
a) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;
c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;
d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc;
e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului

12. Avantajele respectării procentului de construcție al spitalului.
Specificati beneficiile oferite de respectarea procentului de constructie a
spitalului
a) [x] extinderea constructiei spitalului
b) [ ] fluxul bolnavilor
c) [x] aeroterapia
d) [ ] reducerea spatiului verd
e) [x] helioterapia
f)
13. Căile de acces a teritoriului spitalului.
Aratati caile de acces prevazute pe teritoril spitalului :
a) !In zona blocurilor curative
b) !catre blocul morfopatologic
c) !in zona de gospodarie
d) In blocul administrativ
e) Pentru toate blocrile prevazute pe teritoril spitalli
90
90
90
Sursa -curs
90
90
14. Valoarea recomandată de spațiu verde a teritoriului spitalicesc pentru un pat.
- spatiul verde trebuie sa constituie cel putin 60% din suprafata totala a terenului institutiei
- arborii se planteaza la o distanta de cel putin 15 m , iar arbustii 5m
15. Funcțiile secției de internare.
-Înregistrarea, primirea
- stabilirea diagnosticului preventiv
-examenul medical
- prelucrarea sanitară
- acordarea primului ajutor medical.
- Externarea bolnavilor
16. Suprafața pentru saloanele pediatrice cu 2 și mai multe paturi.
Indicati suprafata ce se prevede pentru saloanele pediatrice cu 2 și mai multe paturi:
a) 5 m2 p/u un pat
b) 6 m2 p/u un pat
c) 9 m2 p/u un pat
d) 10 m2 p/u un pat
e) 12 m2 p/u un pat
17. Caracteristica blocului policlinicii.
Se vor construi in centrul localitatii mai aproape de cartierele
populate Dinspre vant
La distanta de sursele de poluare a
aerului La distanta de sursele de
zgomot
18. Sarcinile igienei instituțiilor medico-sanitare.

Obiectul de studii al IIMS este studierea relaţiilor dintre organizarea asistenţei
medicale şi starea sănătăţii populaţiei. Acest compartiment elaborează norme,
cerinţe către:
O
proie
ctare
, O
plani
ficar
e, O
ampl
asare
, O
91
91
91
Sursa -curs
91
91
salub
rizar
e,
O funcţionare a IMS
19. Factorii de care depinde eficacitatea procesului de tratament în spitale.

- locul amplasării în localitate,
- sectorul de pământ şi sistematizarea lui,
- amenajarea şi planificarea fiecărei unităţi,
- salubrizarea sanitar-tehnică,
- funcţionalitate
20. Factorii care favorizează crearea condițiilor igienice în spitale.
21.
- locul amplasării în localitate,
- sectorul de pământ şi sistematizarea lui,
- amenajarea şi planificarea fiecărei unităţi,
- salubrizarea sanitar-tehnică,
- funcţionalitate.
-
492. Cerințele igienice către amplasarea sectorului de spital.
---factorii naturali
--- dimensiunile terenului,
--- terenul adiacent,
---- perspectiva dezvoltării localităţii.
493. Cerințe igienice către sistematizarea terenului spitalului.
1. Planificarea complexului spitalicesc. 2. Planificarea terenului.
494. Avantajele sistemului bloc centralizat (polibloc).
- Asigurarea unei bune funcţionalităţi.
- Proiectarea spitalului pe o tehnologie mobilă.
- Posibilitatea de a mări numărul de etaje a blocului.
- Mai adecvat se înscriu în peizajul natural şi de arhitectură.
- Spitalele pot fi uşor modernizate, reprofilate.
1. Direcțiile principale de proiectare și construcție a instituțiilor medico-sanitare.
-----Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc, care ar permite
dezmembrarea lui într-un şir de blocuri funcţionale.
-----Construcţia extinsă a blocurilor cu saloane şi folosirea iluminatului artificial
într-un şir de încăperi auxiliare. Orientarea liberă a saloanelor.
----Centralizarea serviciilor de diagnostic, curative şi auxiliare în limitele instituţiei.
----- Centralizarea şi cooperarea între spitale în limitele localităţii a serviciilor de
diagnostic, auxiliare (laborator, farmacie, spălătorie, de sterilizare).
------Crearea complexelor spitaliceşti.
----- Organizarea centrelor medicale: oncologic, cardiologic, a mamei şi copilului unde
în baza programelor complexe medicii de diferite specialităţi efectuează profilaxia şi
tratamentul patologiilor respective.
92
92
92
Sursa -curs
92
92
------Industrializarea procesului curativ-diagnostic, dotarea cu tehnică medicală nouă care
prezintă anumite cerinţe către planificare, suprafeţe suplimentare.
-------- Crearea instituţiilor medicale, secţiilor nu după profil ci după gravitate.
2. Secția de internare - principiul de funcționare.
Secţia de internare este o subdiviziune structurală a spitalului. Internarea bolnavilor
poate fi efectuată: centralizat (pentru toate unităţile, cu excepţia bolnavilor cu boli
infecţioase, pediatrie, obstetrică) sau decentralizat când fiecare secţie îşi are încăperile
sale de internare.
3. Particularitățile instituției medico-sanitare.
--- Nivelul contemporan de organizare şi tehnologia serviciului medical.
---Problemele igienice.
--- Cerinţele arhitecturii, esteticii sanitar-tehnice, economice.
4. Unitatea de îngrijire medicală - definiție.
Este o subdiviziune funcţională de planificare de care depinde planificarea internă a
întregului bloc. Prin aceasta se înţelege un număr de paturi, care depind de o echipă de
lucru şi presupune o autonomie de servire.
5. Secția medicală - definiție.
Este o unitate administrativă.
Sunt situaţii însă, când unitatea de îngrijire coincide cu secţia ca număr de paturi.
6. Cerințele către planificarea unității de îngrijire medicală.

--- Componenţa încăperilor va corespunde specificului bolii.
---- Asigurarea unei serii de circuite salubre. Prin ele înţelegem traseul pe care-l parcurge
un obiect, o persoană sau alimentul în spital, urmărindu-se interferenţa cu sursa de
contaminare.
---- Planificarea uşor mobilă, care ar permite o modernizare datorită descoperirilor
ştiinţei şi tehnicii.
7. Zonele unității de îngrijire medicală.
----- zona cu saloane: (saloane şi săli de tratamente, cabinetul medicilor, camera de
gardă, încăperea pentru zi. )
----- zona încăperilor auxiliare (blocul sanitar);
----- zona încăperilor comune (sala de masă, bufetul, cabinetul şefului, depozitele de albituri),
un hol comun.
8. Factorii ce influențează condițiile în saloanele spitalicești.

--- Numărul de paturi
-- Suprafaţa la un pat
--- Ambianţa termică
--- Puritatea chimică şi bacteriologică a mediului
9. Salubrizarea sanitar-tehnică a instituțiilor medico-sanitare

Specificati ce include salubrizarea sanitar tehnica a institutiilor medico
sanitare
a) [x] incalzirea
93
93
93
Sursa -curs
93
93
b) [x] ventilatia
c) [x] aprovizionarea cu apa
d) [ ] dezinfecti
e) [ ] iluminarea sanitara
10. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului
spitalului. a) [x] 10-15%;
11. Particularități de internare a bolnavilor în secţiile de obstetrică,

ginecologie,chirurgie. Se admit încăperi comune pentru internarea
bolnavilor în secţiile de obstetrică, ginecologie, chirurgie
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie;
e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .
12. Particularități de primire şi examinare pentru parturientele care se vor interna în

unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii.
Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care se
vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii
a) [ ] Pot fi comune;
b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;
c) [x] Nu pot fi comune;
d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;
e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare.
13. Amplasarea blocului de operaţie.
Blocul de operaţie e raţional de amplasat
a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare;
b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane;
c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată;
d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică;
e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului .
14. Amplasarea secţiei de boli contagioase a spitalului de profil larg.

94
94
94
Sursa -curs
94
94
Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasa
a) [ ] În blocul central;
b)
c) [x] În bloc separat;
d) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri;
e) [ ] La etajele de sus a blocului curativ;
f) [ ] În aripă separată a blocului curativ .
15. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc.
a) [ ] Nu mai mică de 45%;
b) [x] Nu mai mică de 60%;
c) [ ] 20-30%;
d) [ ] 10-15%;
e) [ ] 5-10% .
16. Suprafața recomandată pentru un pat în salon de 4 locuri (profil
terapeutic). a) [ ] 4m2;
b) [ ] 5 m2;
c) [ ] 6 m2 ;
d) [x] 7 m2;
e) [ ] 8 m2.
17. Încăperile de internare și externare a bolnavilor necontagioşi.
Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru externarea
95
95
95
Sursa -curs
95
95
bolnavilor
Sursa – [11] pag.377, curs
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, în spitale mici;
d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii;
e) [ ] Da, în anumite secţii.
18. Particularitățile suprafeţei sectorului spitalicesc.
Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de
a) [x] Numărul de paturi;
b) [ ] Dimensiunile centrului locativ;
c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului;
d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ;
e) [ ] Profilul spitalului.
19. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic.
a) [ ] 4m2;
b) [ ] 5 m2;
c) [ ] 6 m2 ;
d) [x] 7 m2;
e) [ ] 8 m2.
20. Orientarea recomandată a ferestrelor pentru sala de operaţii a blocului operator.

96
96
96
Sursa -curs
96
96
a) [ ] Estică
b) [ ] Vestică
c) [ ] Sud-estică
d) [x] Nordică
e) [ ] Sud-vestică .
21. Particularitățile amenajării încăperilor comune pentru bolnavi în

unităţile de boli contagioase.
Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli contagioase cu

saloane
a) [ ] Da;
b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;
c) [x] Nu;
d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;
e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.
22. Particularitățile încăperilor comune pentru internarea şi externarea

bolnavilor din unităţile de pediatrie şi alte unităţi.
23.
Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din unităţile de
pediatrie şi alte unităţi
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;
c) [x] Nu se admit;
97
97
97
Sursa -curs
97
97
d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;
e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.
24. Caracteristica boxei și semiboxei.
Boxa completă diferă de semiboxă
a) [ ] Nu diferă;
b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi;
c) [ ] Are ecluză pentru personal medical;
d) [ ] Are grup sanitar;
e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor .
25. Viteza de mişcare a aerului normată în saloanele spitaliceşti.
a) [x] 0,1-0,15 m/s;
b) [ ] 0,2-0,25 m/s;
c) [ ] 0,3-0,35 m/s;
d) [ ] 0,4-0,45 m/s;
e) [ ] 0,5-0,6 m/s.
26. Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de tireotoxicoză.
a) [x] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [ ] 24oC;
98
98
98
Sursa -curs
98
98
e) [ ] 25oC.
27. Temperatura optimă în saloane pentru bolnavii de hipotireoză.
a) [x] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC.
28. Temperatura aerului normată în sălile de operaţie, de naştere, saloanele de terapie

intensivă.
a) [ ] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [x] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC .
29. Internarea parturientelor febrile, cu anamneză epidemiologică suspectă.
Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile, cu anamneză

epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile
a) [ ] Patologia gravidităţii;
b) [ ] Fiziologie postnatală;
c) [x] Observare;
d) [ ] În toate unităţile;
e) [ ] În blocul de naştere .
99
99
99
Sursa -curs
99
99
30. Unitatea de structură principală a blocului spitalicesc.
a) [ ] Secţia medicală;
b) [x] Unitatea de îngrijire medicală;
c) [ ] Salonul;
d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor;
e) [ ] Sala de proceduri .
31. Informații prezentate de planul situaţional al spitalului.
a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;

b)
c) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;
d) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului

conform ,,rozei vânturilor";
e) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;
f) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.

32. Criteriile de amplasare a spitalelor la periferia oraşului.
Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului
a) [ ] Spitale mari de profil larg;
b) [x] Spitale de tuberculoză;
c) [x] Spitale de psihiatrie;
d) [ ] Maternităţi;
e) [ ] Policlinici stomatologice.
33. Secţii medicale ce se vor amplasa în blocuri separate.
100
100
100
Sursa -curs
100
100
a) [x] Obstetrica;
b) [ ] Ginecologie;
c) [ ] Chirurgie;
d) [x] Pediatrie;
e) [ ] Terapie .
34. Încăperile semiboxei.
a) [ ] Antreu;
b) [x] Ecluză;
c) [x] Salon-boxă;
d) [x] Grup sanitar;
e) [ ] Coridor.
35. Tipul ventilației în secţiile de boli contagioase.
a) [ ] Artificială de refulare;
b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării;
c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei;

d)
e) [x] Naturală;
f) [ ] Poate fi diferită .
36. Sistemă de construcţie ce asigură amplasarea compactă a unităţilor de

îngrijire medicală, modernizarea secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea
efectivă a procesului de muncă a lucrătorilor medicali.
Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea secţiilor

curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a lucrătorilor
101
101
101
Sursa -curs
101
101
medicali sunt asigurate la sistema de construcţie
a) [x] Centralizată;
b) [ ] Decentralizată;
c) [x] Bloc-centralizată;
d) [ ] Liberă;
e) [ ] Mixtă .
37. Secţii medicale pentru care se vor amenaja încăperi separate de

primire şi examinare a bolnavilor.
a) [x] Pediatrie;
b) [x] Obstetrică;
c) [ ] Chirurgie;
d) [ ] Terapie;
e) [x] Contagioase.
38. Încăperi a unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală.
a) [x] Saloanele;
b) [x] Sălile de proceduri;
c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;
d) [ ] Grupurile sanitare;
e) [ ] Coridoarele .
39. Locul de prelucrare sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de boli contagioase.
a) [x] În boxa de internare – examinare;
b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;
c) [ ] În secţia de internare a spitalului;
d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;

102
102
102
Sursa -curs
102
102
e)
f) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .
40. Informații ce prezintă planul general al

spitalului.
e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului.
41. Cerinţele către planificarea sectorului

spitalicesc.
a) [x] Zonarea funcţională a terenului;
b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren;
c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului;
d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;
e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.

42. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor.
a) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra

duratei de cazare;
b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru

personalul medical;
c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .
43. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor.

103
103
103
Sursa -curs
103
103
a) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra
duratei de cazare;
b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru

personalul medical;
c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.
44. Criteriile de determinare a volumului necesar de ventilaţie pentru un bolnav în

salon.
a) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;

b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
c)
d) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
e) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
f) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .
45. Criteriile de normare a microclimatului din încăperile spitaliceşti.
Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de
a) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;
b) [x] Patologie;
c) [x] Destinaţia încăperii;
d) [ ] Căile de termoliză;
e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane.

f)
1. Particularităţile serviciului de internare în maternităţi.
104
104
104
Sursa -curs
104
104
a) [x] Prezenţa filtrului;
b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare;
c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare;
d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;
e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.
2. Unitățile maternităţii.
a) [x] Fiziologie postnatală;
b) [x] Patologie a gravidităţii;
c) [x] De observare;
d) [x] Blocul de naştere;
e) [ ] Fiziologie prenatală.
3. Sistemele de construcţie ale spitalelor.
a) [x] Decentralizate;
b) [x] Centralizate;
c) [x] Mixte;
d) [x] Bloc-centralizate;
e) [ ] Centre de diagnostic.
4. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale.
a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;
b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;
d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;

105
105
105
Sursa -curs
105
105
e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.
5. Factorii de microclimat care sunt normaţi pentru încăperile instituţiilor curative.
b) [ ] Radiaţiile calorice;
c) [x] Umiditatea relativă a aerului;
d) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
e) [x] Viteza de mişcare a aerului.

f)
6. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative.
a) [x] Proprietăţile fizice ale aerului;
b) [x] Cantitatea de CO2;

c) [ ] Cantitatea de N2 ;
d) [x] Numărul total de germeni;
e) [x] Numărul de aeroioni uşori .
7. Sistematizarea secţiei de internare.
a) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;
b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare;
c) [ ] Să fie numai centralizată;
d) [ ] Să fie numai decentralizată;
e) [x] Să corespundă specificului spitalului

8. Tipurile de construcție a coridoarelor încăperilor spitalicești.
· Inguste, cu coridor uni sau bilateral
· Extinse, cu 2 coridoare in forma rotunda, patrata sau alte modificari
9. Noţiune de infecţii nosocomiale.

106
106
106
Sursa -curs
106
106
a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de
microorganisme, clinic sau microbiologic recunoscute;
b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;
d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în

copilărie;
e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.
10. Factorii ce duc la apariția infecţiilor intraspitaliceşti.
a) [x] Scăderii reactivităţii;
b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;
c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;
d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;
e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici.
11. Cauzele apariţiei infecţiilor intraspitalicești.

12.
a) [x] Creşterea contingentul de risc;
b) [x] Alergizarea populaţiei;
c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;
d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;
e) [ ] Profilaxia specifică.
13. Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitalicești.
a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
b) [x] Multitudinea căilor de transmitere;

107
107
107
Sursa -curs
107
107
c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;
d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;
e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.
14. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti.
a) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte;
c) [x] Purtători de germeni patogeni;
d) [x] Vizitatorii bolnavilor;
e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.
15. Clasificarea infecțiilor intraspitalicești după locul apariției,

etiologie, componența microflorei.
După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
a) [x] În ambulator;
b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;
e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.
După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:
a) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de

germeni patogeni;
b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;

c)
d) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”;
108
108
108
Sursa -curs
108
108
e) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme;
f) [ ] Maladii somatice.
După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:
a) [x] Monoinfecţie;
b) [x] Poliinnfecţie;
c) [x] Superinfecţie;
d) [ ] Autoinfecţie;
e) [ ] Exoinfecţie.
16. Calea de transmitere a infecţiilor nosocomiale.

- aeriană/ aeroportată
- manuportată
- Implantarea prin intermediul injecţiilor, materialului chirurgical, protezelor etc.
17. Particularităţile „microflorei contemporane”.

- instabilitatea înaltă
- rezistența la antibiotice și antiseptice
- invazitatea înaltă
- toxicogenitatea
- acțiunea alergică
18. Direcțiile de efectuare a măsurilor de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti.

1. crearea unui regim antimicrobian;
2. sporirea rezistenţei organismului;
3. optimizarea factorilor de mediu.
1. Factorii de care depinde eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor

nosocomiale. 1)planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
1) organizarea lucrului;
2) comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice.
2. Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide.

109
109
109
Sursa -curs
109
109
a) [x] Periculoase;
b) [x] Nepericuloase;
c) [ ] Lichide;
d) [ ] Semilichide;
e) [ ] Comune.
f)
3. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase.
a) [x] Colectarea şi trierea;
b) [x] Ambalarea;
c) [x] Depozitarea temporară;
d) [x] Transportarea şi neutralizarea;
e) [ ] Reciclarea.
4. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală.
a) [x] Prin reţeaua de canalizare generală;
b) [x] Prin instalaţii locale;
c) [ ] Manual;
d) [ ] Selectiv;
e) [ ] Nu se îndepărtează.
5. Procedeele la care sunt supuse apele reziduale din secţiile contagioase.
a) [ ] Reţeaua de canalizare generală;
b) [ ] Instalaţii locale;
c) [x] Dezinfecţia locală;

110
110
110
Sursa -curs
110
110
d) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
6. Importanţa infecţiilor nosocomiale.
a) [ ] Au tendinţă de micşorare în lume;
b) [x] Îngreunează decurgerea bolii;
c) [x] Măresc perioada de tratament;
d) [x] Măresc mortalitatea;
e) [x] Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.
7. Scopul studierii problemei infecțiilor nosocomiale.
- obligaţia morală de a diminua morbiditatea şi mortalitatea pacienţilor spitalizaţi

- emergenţa noilor probleme infecţioase (rezistenţa la antibiotice ...)
- prevenirea şi controlul situaţiilor epidemice majorarea costului legat de: o
antibioterapie inadecvată, nejustificată reutilizarea materialului prelungirea
duratei de sejur, îngrijirilor şi tratamentului
-
8. Cauzele apariției infecțiilor
intraspitalicești.
9. Principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecțiilor nosocomiale.

- distanţarea, separarea
-
111
111
111
Sursa -curs
111
111
10. Protecția față de infecțiile aerogene în încăperile spitalicești.
- Se realizează prin sigurarea cubajului necesar în încăperi şi aplicarea
măsurilor de ventilaţie naturală şi artificială în vederea realizării unui
schimb suficient de aer
11. Tipurile de ventilație care asigură o puritate deosebită în încăperile de spital.

- sistemul ventilaţiei cu curent laminar de aer dezinfectat.
12. Factorii care asigură puritatea aerului și confortul termic în încăperile spitalicești.
- volumul de aer,
- multiplul schimbului de aer
13. Factorii de care depinde volumul de aer în saloanele spitalicești.

- Volumul de aer depinde de suprafaţă (7m2 -indice normat)
- înălţime (3,3m-indice normat), deci în saloane 23m3
-
14. Factorii care asigură volumul de ventilație în încăperile spitalicești.
- depinde de factorii meteorologici
15. Multiplul schimbului de aer în saloanele spitalicești.

- Saloane pentru adulţi (unităţi de profil general), în ftiziatrie- 80 m³ la un pat
- Saloane postoperatorii, de reanimare, terapie intensivă, săli de operaţie -nu mai mic
de 10
- Saloane postnatale - 80 m³ la un pat
- Saloane pentru născuţi prematuri, nounăscuţi, sugari - nu mai puţin de 80 m³ la un pat
- Boxe şi saloane în secţii contagioase - 2,5 în coridor
16. Indicii de care se ține cont la calcularea volumului optim de ventilație

pentru încăperile spitalicești.
- cantitatea de substanţe nocive eliminate în decurs de o oră (ml)
- CMA – pentru aerul atmosferic % (ml/l).
17. Metodele de epurare a apelor reziduale spitalicești, în instalațiile locale.

- în condiţii naturale şi artificiale.
18. Mijloace prin care poate fi efectuată dezinfecția aerului în încăperile spitalicești.
- razelor ultraviolete
- substanţelor chimice: acidul lactic, glicolii, apa oxigenată, nitrana (3% soluţie),
amfolana (2%) soluţia electrolizată de NaCl (0,25%)
-
19. Surse de raze ultraviolete cu acțiune bactericidă, pentru încăperile spitalicești.
- lămpile eritemuviolă
- lămpile de mercur-cuarţ
- lămpile bactericid uviolă (BUV).
112
112
112
Sursa -curs
112
112
20. Variante în care pot fi folosite razele ultraviolete în încăperile spitalicești.
- raze directe
- reflectate
- prelucrarea cu ultraviolet a aerului debitat în dispozitivele de ventilare.
21. Semne clinice ce pot apărea la persoane la o iradiere prelungită și intensivă a

lămpilor cu raze ultraviolete.
- o inflamaţie a mucoaselor ochilor
- arsuri dureroase a pielii mîinilor şi feţei
22. Eficacitatea tratării cu raze ultraviolete a aerului din încăperile spitalicești.

- depinde de puterea lămpilor, durata tratării, volumul încăperii
23. Neutralizarea apelor reziduale din spitale.

- Îndepărtarea apelor reziduale din toate UÎM (cu excepţie a secţiilor
contagioase) poate fi efectuată prin reţeaua de canalizare din localitate fără o
epurare suplimentară.
- În lipsa reţelei de canalizare (spitalele săteşti) în localitate apele reziduale vor fi
epurate în instalaţii locale. Pot fi întrebuinţate 2 metode de epurare a apelor
reziduale: în condiţii naturale şi artificiale.
24. Volumul minim de ventilație a aerului pentru un bolnav în saloane.
a) [ ] 37m3;
b) [ ] 7m3;
c) [ ] 90m3;
d) [x] 80 m3;
e) [ ] 100m3.
25. Multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operație.
a) [ ] ± 2;
b) [ ] ±2,5
c) [ ] +5–6
113
113
113
Sursa -curs
113
113
d) [x] +10–8
e) [ ] ±6.
26. Dezinfecția aerului în prezența bolnavilor.

- pot fi folosite numai lămpi cu raze ultraviolete reflectate (1vt/m3 ).
-
27. Generator cu radiații ultraviolete scurte cu randament sporit.
a) [ ] Lampa eritem uveolă;
b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;
c) [x] Lampa bactericid uveolă;
d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;
e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .
28. Măsurile de profilaxie a infecțiilor intraspitalicești.
a) [x] Crearea unui regim antimicrobian;
b) [x] Sporirea rezistenţei organismului;
c) [x] Optimizarea factorilor de mediu;
d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale;
e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei.
IGIENA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR

29. Noțiunile de dezvoltare fizică a copilului.
Prin termenul „dezvoltarea fizică” a copiilor şi adolescenţilor se subînţelege starea însuşirilor
şi calităţilor morfologice şi funcţionale şi nivelul dezvoltării biologice.
30. Indicii utilizaţi în studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor.

- somatometrici
- somatoscopici
114
114
114
Sursa -curs
114
114
- fiziometrici
31. Indicii somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor.
- talia (înălţimea);
- greutatea corporală;
- perimetrul cutiei toracice;
- perimetrul craniului.
32. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică.
- forma cutiei toracice forma coloanei vertebrale starea musculaturii;
- forma tălpii;
- ţinuta;
- depunerile de lipide;
- elasticitatea pielii;
- maturizarea sexuală;
- starea tegumentelor şi mucoaselor.
33. Indicii fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice
- capacitatea vitală a plămânilor (spirometria);
- forţa musculară (dinamometria);
- frecvenţa pulsului;
- tensiunea arterială.
-
34. Metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor.
a) [x] Deviere de la sigmă;
b) [x] Scară de regresie;
c) [x] Complexă;
d) [ ] Retrospectivă;
e) [x] Scara de centile.
1. Metodele de determinare a gradului de proporţionalitate al dezvoltării fizice.

a) [ ] Deviere de la sigma;
b) [x] Scară de regresii;
c) [ ] Scară de centile;
d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .
2. Metoda prin care poate fi determinată vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor.

a) [ ] Scara de centile;
b) [ ] Deviere de la sigmă;
c) [ ] Scara de regresie;
d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .
3. Componentele necesare în studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] Evidenţa bolilor cronice;
b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor;
115
115
115
Sursa -curs
115
115
c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică,
funcţională şi psihică;
d) [x] Studierea morbidităţii curente;
e) [ ] Determinarea sarcinii didactice.
4. Indicii utilizaţi în aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii.

a) [x] Demografici;
b) [x] Morbiditatea;
c) [x] Dezvoltarea fizică;
d) [x] Invaliditatea;
e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi.
5. Scopurile controalelor medicale periodice a copiilor.

a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică;
b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică;
c) [x] Determinarea grupului de sănătate;
d) [ ] Educaţie sexuală;
e) [ ] Consultaţie profesională .
6. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la prima grupă de sănătate.

a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Suferă rar de boli acute;
d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie.
7. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a doua de sănătate.

c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori);
d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale;
Sursa –curs
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie .
8. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a treia de sănătate.

a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;
d) [x] Au patologii congenitale compensate;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.
116
116
116
Sursa -curs
116
116
9. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a patra de sănătate.
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri;
e) [ ] Nu suferă de boli acute.
10. Criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a cincea de sănătate.
a) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare;
d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie;
e) [ ] Nu suferă de boli cronice .
11. Indicii pentru determinarea vârstei biologice a copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;
b) [ ] Masa corpului;
c) [x] Osificarea mâinii;
d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;
e) [x] Caracterele sexuale secundare.
12. Afecţiunile caracteristice copiilor de vârstă şcolară.

a) [ ] Strabism;
b) [ ] Nefropatie;
c) [x] Miopie;
d) [x] Scolioză;
e) [ ] Daltonism .
13. Condiţiile favorizante apariţiei miopiei la elevi.

a) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă;
b) [x] Iluminat neuniform;
c) [x] Poziţie incorectă la masă;
d) [x] Regim de lucru incorect;
e) [ ] Fluxul de lumină din stânga.
14. Cauzele dereglării ţinutei la elevi.

a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului;
b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului;
c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă;
d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;
e) [ ] Regimul zilei incorect.
15. Măsurile de profilaxie ale miopiei la elevi.

a) [x] Iluminare artificială generală raţională;
117
117
117
Sursa -curs
117
117
b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă;
c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului;
d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă;
e)
f) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă .
16. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor.

a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de
vârstă;
b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de
creştere şi dezvoltare;
c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite
particularităţi morfofuncţionale;
d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul;
e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni.
17. Definiţiile acceleraţiei în dezvoltare a copiilor.

a) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor;
b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme;
d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie;
e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi.
18. Criteriile după care se apreciază "maturizarea şcolară".

a) [x] Vârsta biologică;
b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;
c) [x] Starea sănătăţii;
d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;
e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.
19. Caracteristicile de care se va ţine cont la alcătuirea regimului zilei elevului.

a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;
b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;
c) [ ] Dezvoltarea fizică;
d) [ ] Alimentaţie;
e) [ ] Deprinderea copiilor.
20. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului.

a) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul,
activităţi, alimentaţia etc.);
b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă;
c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă;
d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a
organelor şi sistemelor;
118
118
118
Sursa -curs
118
118
e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea
organelor şi sistemelor.
21. Tipurile de regimuri în educaţia fizică a copiilor.

a) [x] Protector;
b) [x] Istovitor (extenuant);
c) [x] Stimulator, de antrenament;
d) [ ] Uniform;
e) [ ] Excitant .
22. Caracteristicile regimului protector în activitatea copilului.

a) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive;
b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări;
c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea
crescută;
d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [ ] Fortificarea sănătăţii.
f)
23. Caracteristiucile regimului extenuant în activitatea copilului.
a) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare;
b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor;
c) [x] Apariţia epuizării treptate;
d) [x] Apariţia modificărilor patologice;
e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă.
24. Caracteristicile regimului stimulator în activitatea copilului.

a) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după
intensitate;
b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului;
c) [ ] Apariţia modificărilor patologice;
d) [x] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [x] Fortificare sănătăţii.
25. Criteriile de care se va ţine cont la repartizarea copiilor şi adolescenţilor în

grupe de educaţie fizică.
a) [x] Starea de sănătate;
b) [x] Gradul dezvoltării fizice;
c) [x] Gradul de pregătire fizică;
d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală;
e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular.
26. Grupurile de educaţie fizică a elevilor.

a) [ ] De antrenament;
b) [x] Pregătitor;
119
119
119
Sursa -curs
119
119
c) [x] De bază;
d) [ ] De rezervă;
e) [x] Special.
27. Aspectele după care elevii se vor include în grupul de bază, pregătitor și
special de educaţie fizică.
a) [x] Sănătoşi;
b) [x] Din grupul unu de sănătate;
c) [x] Din grupul doi de sănătate;
d) [ ] Din grupul trei de sănătate;
e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă.
28. Modificările cauzate de hipodinamia și hiperdinamia copiilor şi adolescenţilor.

Hipodinamie: Scăderea rezistenței
organismului Creșterea
morbidității
Creșterea greutății corporale
Hiperdinamie: Inhibarea funcțiilor neantrenate în
activități Dezvoltarea fizică
nearmonioasă Retardarea
dezvoltării sexuale
29. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] exogeni naturali;
b) [ ] maturizarea şcolară;
c) [x] particularităţi individuale ale copiilor;
d) [x] exogeni economico-sociali;
e) [x] endogeni materni.
30. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate;
b)
c) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată;
d) [ ] profesiograma femeilor însărcinate;
e) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare;
f) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii.
31. Factorii endogeni de care depinde dezvoltarea individuală a copilului.

a) [x] endocrini;
b) [x] metabolici;
c) [ ] alimentari;
120
120
120
Sursa -curs
120
120
d) [ ] ai mediului de trai;
e) [x] genetici.
32. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor.

a) [ ] vârsta copilului;
b) [x] condiţiile de habitat;
c) [x] activitatea copilului;
d) [x] clima şi mediul geografic;
e) [x] alimentaţia.
33. Factorii exogeni socio-economici, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor.

a) [x] profesia părinţilor;
b) [x] asigurarea materială a familiei;
c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă;
d) [ ] greutatea corporală;
e) [x] calitatea îngrijirii copilului.
34. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de.

a) [ ] gradul de accelerare;
b) [x] vârsta copilului;
c) [ ] vârsta mamei;
d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului;
e) [x] grupa de sănătate.
35. Importanţa în instruirea prin muncă a copiilor şi adolescenţilor.

a) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;
b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli;
c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;
d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;
e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .
36. Diferenţa de înălţime a elevilor, care pot fi amplasaţi după unul şi acelaşi număr de
masă şi scaun.
a) [ ] 1 cm;
b) [ ] 5 cm;
c) [ ] 10 cm;
d) [x] 15 cm;
e) [ ] 20 cm.
37. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei a II -a - a IV-a.

a) [x] Nu mai puţin de 1,5m2;
b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ;
c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2;
d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ;
121
121
121
Sursa -curs
121
121
e) [ ] 3 – 4 m2 .
38. Numărul de grupe de mese şi scaune pentru copiii din instituţiile preşcolare.
a) [ ] 2 grupe;
b) [ ] 3 grupe;
c) [ ] 4 grupe;
d) [x] 5 grupe;
e) [ ] 6 grupe.
39. Numărul de grupe de înălţime a elevilor pentru care este prevăzută mobila şcolară.
a) [ ] Trei;
b) [ ] Cinci;
c) [x] Şase;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Şapte.
40. Exigenţele igienice faţă de mobilierul şcolar.

a) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă;
b) [ ] Să corespundă vârstei elevului;
c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat;
d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ;
e) [ ] Să corespundă clasei elevului .
41. Cerinţele igienice către masa şi scaunul şcolar.

a) [ ] Corespund clasei elevului;
b) [ ] Corespund vârstei elevului;
c) [x] Corespund înălţimii elevului;
d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă;
e) [x] Au distanţa scaunului negativă .
42. Care este poziţia scaunului faţă de masă, când sporeşte efortul static al elevului ?
a) [x] Distanţa scaunului este nulă;
b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm;
c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm;
d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm;
e) [x] Distanţa scaunului este +15.
43. Orientarea optimă a sălilor de clasă.

a) [ ] Nord, nord-est;
b) [ ] Nord;
c) [x] Sud, sud-est;
d) [ ] Est;
e) [ ] Nord-vest.
122
122
122
Sursa -curs
122
122
44. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare.
a) [ ] De separare individuală;
b) [x] De separare pe grupe de vârstă;
c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;
d) [ ] De separare pe grupe de sănătate;
e) [ ] De separare după sex.
IGIENA MUNCII MEDICILOR DE DIFERITE SPECIALITĂȚI

1. Caracteristica morbidității medicilor de diferite specialități.
Predomină maladiile:
1. cronice ale aparatului respirator (până la 92%);

2.
3. tractului gastro-intestinal;
4. pielii;
5. aparatului urogenital.
Cel mai înalt nivel de morbiditate se atestă la medicii din secțiile:
1. de combustii;
2. chirurgia purulentă;
3. chirurgia generală;
4. reanimare ;
5. terapie intensivă.
2. Noxele profesionale prezente în munca medicilor de diferite specialități.
1. poziția forțată a corpului în timpul intervențiilor chirurgicale, manipulărilor;
2. încordarea anumitor organe și sisteme de organe;
3. încordarea statică a musculaturii scheletice („poziția chirurgului”);
4. suprasolicitarea sistemului nervos.
123
123
123
Sursa -curs
123
123
3. Maladiile profesionale ale medicilor de diferite specialități.
1. tuberculoza;
2. hepatita;
3. astmul bronșic;
4. alergiile;
5. dermatitele.
1. Cauzele principale în apariția maladiilor profesionale ale

medicilor de diferite specialități.
- nerespectarea tehnicii securității;

- amenajarea incorectă a locului de muncă;
- iluminatul necorespunzător;
- ventilarea și încălzirea nesatisfăcătoare;
- nerespectarea regimului de muncă (suprasolicitarea);
-
- lipsa mijloacelor de protecție individuală (măști, mănuși etc.);
- imperfecțiunea tehnologiei.
-
2. Noxe fizice, chimice, biologice, psihogene profesionale prezente la locul de
lucru al medicilor de diferite specialități.
Noxe fizice:
1. radiația - ionizantă (medicii din cabinetele roentgen, spitalele
oncologice); - cu ultrasunet (diagnostica cu ultrasunete); -
ultravioletă, electromagnetică (secția de fizioterapie, în cazurile
utilizării laserului în calitate de bisturiu, în cercetări microscopice).
2. Vibrația;
3. Câmpul magnetic;
4. Electricitatea statică;
5. Curenți de frecvență înaltă;
6. Presiunea înaltă;
7. Zgomot de intensitate mare (de la aparatele și agregatele din secția de

distribuire a oxigenului, compresoare).
124
124
124
Sursa -curs
124
124
8. Microclimatul.
Noxe chimice:
1. Preparate medicamentose;
2. Preparate narcotice;
3. Substanțele dezinfectante, antisepticele;
4. Vitaminele;
5. Vaporii și aerosolii antibioticelor, hormonilor, anestezicilor și analgezicilor;
Noxe biologice:
1. virusurile (gripa, HIV, hepatita infecțioasă etc.);

2. bacteriile (holera etc.);
3. antibioticele;
4. vaccinurile;
5. serurile;
6. alergenii;
7. preparatele vitamino-proteice;
8. preparatele imunologice.
Noxe psihogene:
1. discuția cu pacientul – încordare neuro-emoțională, simțul responsabilității

pentru viața pacientului, pentru diagnosticul corect stabilit și prescrierea
tratamentului adecvat;
2. starea de pregătire permanentă pentru luarea deciziilor importante pentru pacient

în situații extremale (în timpul resuscitării, nașterii etc.);
3. regimul de muncă neorganizat – prezența gărzilor de noapte și zilnice,

intervențiilor chirurgicale în timpul nopții, ceea ce duce la perturbarea
bioritmului;
4. nerespectarea regimului alimentar;
5. volumul mare de muncă.
3. Particularitățile muncii chirurgului, anestezistului.
1. Procesul de muncă al medicului de profil chirurgical prevede efectuarea

intervenţiilor chirurgicale, manipulărilor în scop diagnostic și tratament, iar
asupra organismului medicilor influenţează factorii nefavorabili ai mediului
extern (chimici – anestezicele, aerosolii etc., fizici – temperatura înaltă,
125
125
125
Sursa -curs
125
125
câmpul electromagnetic, radiaţia ionizantă). Din cauza suprasolicitărilor
fizice și neuro-emoționale, la chirurgi adesea se instalează stresul. În timpul
intervenției chirurgicale, în zona de activitate a chirurgului, se înregistrează
condiții microclimatice nefavorabile, care nu asigură un schimb de căldură
adecvat al organismului cu mediul înconjurător și un confort termic. Are loc
pierderea apei din organism, pe contul transpirației, cca 700 g și mai mult în
timpul unei operații. Creșterea temperaturii aerului în sălile de operație duce
la suprasolicitarea sistemului de termoreglare, în rezultat are loc creșterea
temperaturii tegumentelor, în mediu cu 0,6°С. În aerul sălilor de operație se
conțin vapori ai alcoolului etilic, iod, anestezice care pot depăși nivelul
admisibil de câteva ori. În rezultat se mărește oxidabilitatea aerului și poate
atinge valori de până la 40 mg/m3 și mai mult (norma oxidabilității aerului
în sala de operație 2-3 mg/m3 ). Concentrația anestezicului în aer depinde de
tipul anesteziei. De exemplu, concentrația preparatului ftorotan/galotan
(anestezie inhalatorie) la locul de lucru al chirurgului variază în limitele 14-
340 mg/m3 (CMA 20 mg/m3 ).
2. Activitatea profesională a anestezistului necesită spirit de observare,

vigilență și evaluarea rapidă a informației. În zona de respirație a
anestezistului se creează o situație microclimatică nefavorabilă. În timpul
anesteziei inhalatorii o parte din anestezicul introdus în organismul
bolnavului este expirat de acesta în aerul din sala de operație. În rezultat,
concentrația anestezicului la locul de lucru depășește CMA de 5 și mai mult.
În încăperile insuficient ventilate concentrația anestezicului în sângele
anestezistului variază în limitele de la 3,5 până la 8,5 mg/m3 , ce este de 1,5
ori mai mică decât în sângele bolnavului. Drept urmare, medicii acuză
cefalee, grețuri, uscăciune în gură, tahicardie, vertij, dereglarea somnului,
oboseală etc. Frecvența contracțiilor cardiace la anestezist crește cu 12
bătăi/min la începutul intervenției chirurgicale, iar în timpul anesteziei cu 36
bătăi/min. Activitatea profesională a anestezistului poate fi cauză a
dezvoltării maladiilor, precum: conjunctivita, anghina, infecții respiratorii
acute. Indicii biochimici ai sângelui demonstrează dereglări ale
metabolismului pigmenților biliari, fenomene difuze ale țesutului hepatic.
4. Acțiunea preparatelor anestezice.

5.
1. Gonadotropă;
2. Embriotoxică;
3. Sensibilizantă;
4. Teratogenă.
126
126
126
Sursa -curs
126
126
6. Particularitățile muncii femeilor chirurgi și anesteziste.
Preparatele anestezice posedă acțiune gonadotropă, embriotoxică, sensibilizantă și

teratogenă. Acest fapt vizează femeile medici – chirurgi și anesteziști, deoarece poate fi
dereglată graviditatea, deseori sunt înregistrate avorturi spontane, toxicoze tardive și
complicații la naștere. Femeile în perioada gravidității și alăptării trebuie să fie înlăturate
de la lucrul din sălile de operații.
7. Particularitățile muncii medicului ginecolog-obstetrician.
Medicul ginecolog-obstetrician este supus suprasolicitărilor neuro-emoționale, încordării

statice îndelungate, acțiunii vaporilor de substanțe narcotice și a gazelor în zona de respirație.
Acești medici acuză surmenaj, dureri în regiunea inimii, excitabilitate, cefalee.
8. Acțiunea laserului asupra medicilor chirurgi.
1. chirurgii) pot fi supuși acțiunii nefavorabile a laserului reflectat de pe

suprafețele țesutului biologic și instrumentelor medicale. Nu este exclusă
acțiunea accidentală a laserului asupra mâinile medicilor.
2. Întrebuințarea utilajului cu laser duce la dereglări funcționale ale sistemului

nervos și cardiovascular. Din partea organului vizual se observă opacifierea
cristalinului, distrofia retinei, destrucția corpului vitros. La arderea cu laser a
tumorii în aer pătrund produse de ardere – aerosoli, substanțe chimice nocive
– fosgen.
9. Acțiunea aparatajului medical cu ultrasunete asupra medicilor.
Aparatajul medical cu ultrasunete (diagnostic, fizioterapie, chirurgicală)
1. ultrasunetul cu transmiterea prin contact (cel mai nociv);
2. ultrasunetul, care se transmite pe calea aerului;
3. contaminarea mâinilor cu gel de contact (care amplifică efectul acustic

cu sursa ultrasunetului);
4. încordarea statică și dinamică a mușchilor mâinii și umărului (în cazul

efectuării lucrului monoton);
127
127
127
Sursa -curs
127
127
5.
10. Factorii nocivi în cabinetele de fizioterapie.
În cazul unei ventilații insuficiente și lipsei dereticării umede, în cabinetele de

fizioterapie, brusc se mărește concentrația aeroionilor pozitivi, care îngreunează
respirația și duc la îmbătrânirea precoce a organismului.
11. Terapia în barocamere, factorii nocivi
1. Lucrul în barocamere este caracterizat de acțiunea factorilor nocivi. În

barocamere se efectuează oxigenarea hiperbară, care este necesară pentru
intervențiile chirurgicale pe vase, cord, în cazul gangrenei, în cazul
intoxicațiilor cu monoxid de carbon etc.
Această terapie are menirea de a compensa insuficiența de oxigen a organismului pe contul

efectuării compresiei cu oxigen, însoțită de un regim curativ special.
2. Medicii activează la o presiune de 2-3 atm. La o presiune de 3-4 atm. sunt

posibile dereglări din partea sistemului nervos central, euforie, ceea ce
poate duce la un comportament neadecvat din partea medicului. În cazul
aflării în barocamere poate surveni disbaria – dureri în urechi, sinusuri. În
acest caz medicul va reveni la normal treptat (decompresie).
12. Părțile componente al regimului curativ în barocamere.
1 – valoarea presiunii parțiale (cea mai înaltă presiune a O2 este la limitele

admise de 3-4 kg p/cm2 );
2 – timpul de expoziție trebuie să fie optimal, atât în funcție de bolnav, cât și

de maladie (până la 0,5 – 1 ore se utilizează în cardiochirurgie, oncologie,
pentru tratarea infecțiilor anaerobe și formelor severe a hipoxiei hemice acute).
13. Măsurile de profilaxie a morbidității și optimizare a condițiilor de muncă a

medicilor.
1. Supravegherea sanitară preventivă;
2. Supravegherea sanitară curentă;
3. Optimizarea condițiilor de muncă și odihnă;
128
128
128
Sursa -curs
128
128
4. Introducerea diverselor mijloace și complexe de exerciții fizice în regimul de
muncă și odihnă;
5. Controlul medical preventiv;
6. Controlul medical periodic.
14. Influența regimului termic nefavorabil în sala de operație asupra personalului

medical.
Creșterea temperaturii aerului în sălile de operație duce la suprasolicitarea

sistemului de termoreglare, în rezultat are loc creșterea temperaturii
tegumentelor, în mediu cu 0,6°С.
129
129
129
Sursa -curs
129
129
15. Factorii ce contribuie la dereglarea termoreglării organismului chirurgului.
1. lămpile chirurgicale scialitice favorizează creșterea temperaturii cu 1,5-2°C;
2. microclimat nefavorabil;
3. intervenții chirurgicale îndelungate;
4. echipament de protecție confecționat din țesături cu grad scăzut de

permeabilitate pentru aer și higroscopicitate;
16. Mijloacele de îmbunătățire a termoreglării și asigurării confortului termic al

chirurgului.
Înlocuirea îmbrăcămintei obișnuite cu una fabricată din țesături permeabile pentru aer,
îmbunătățesc confortul termic al organismului, reduc transpirația organismului.
IGIENA RADIAȚIILOR
17. Tipurile de radiaţii care apar în procesul de schimbare radioactivă a elementelor.
a) [x] α – radiaţii;
b) [x] β – radiaţii;
c) [x] γ – radiaţii;
d) [x] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii ultraviolete
18. De ce depinde severitatea acţiunii biologice a radioundelor de frecvenţă

supraînaltă asupra organismului uman.
a) [x] Lungimea de undă;
b) [x] Durata acţiunii;
c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;
d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;
130
130
130
Sursa -curs
130
130
e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.
19. Tipul de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă.
a) [ ] α – radiaţii;
b)
c) [ ] β – radiaţii;
d) [x] j – radiaţii;
e) [ ] Radiaţii cu neutroni;
f) [x] Radiaţii X
20. Componentele fondului radioactiv natural.
a) [x] Radiaţia cosmică;
b) [x] Radiaţia gama-telurică;
c) [x] Radiaţia prin ingestie;
d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi

21. Distanţa parcursă de razele- γ în aer.
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [x] Sute de metri

22. Tipurile de radiaţii care dau densitatea maximă de ionizare în substanţă.
b) [ ] β – radiaţii;
131
131
131
Sursa -curs
131
131
c) [ ] γ – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii X .
23. Condiții de normare a dozele maxime admise de iradiere de 1 mSv/an.
a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;
b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;
c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;
d) [x] Populaţia în ansamblu;
e) [ ] Pacienţi
f)
24. Componentele iradierii artificiale.
-Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
-producerea energiei electrice, utilizarea industrială a radiaţiilor,
-transportul şi depozitarea materialelor nucleare,
25. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive.
a) [ ] Roenten;
b) [x] Ciuri;
c) [x] dezintegrări /sec;
d) [x] mg-echivalent Ra;
e) [x] Beqhereli.
26. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie (expunerii).
a) [x] Roentgen;
132
132
132
Sursa -curs
132
132
b) [ ] Rad;
c) [ ] Jouli/kg;
d) [ ] Ciuri;
e) [x] Culon/kg.
27. Varianta care corespunde caracterului fizic a particulelor alfa.
a) [ ] Flux de electroni;
b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni
28. Varianta ce corespunde caracterului fizic al razelor Roentghen.
b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
e) [ ] Flux de neutroni
f)
29. Radiaţiile care sunt cele mai periculoase în caz de iradiere internă a organismului.
a) [x] Alfa;
b) [ ] Fluxul de protoni;
c) [ ] Beta;
d) [ ] X;
133
133
133
Sursa -curs
133
133
e) [ ] Gama
30. Materialele utilizate pentru confecţionarea ecranelor de protecţie.
a) [x] Metale grele;
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Mase plastice;
d) [x] Beton;
e) [ ] Sticlă.
31. Materialele utilizate pentru confecţionarea echipamentului individual de protecţie.
c) [ ] Sticlă organică;
d) [ ] Materiale plastice;
e) [ ] Stofă obişnuită .
32. Consecinţiele acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman.
a) [x] Efect somatic direct;
b) [x] Efect somatic indirect;
c) [x] Teratogen;
d) [x] Efecte genetice;
e) [ ] Nu sunt efecte
33. Componentele iradierii medicale.
Radiatia roenghen
134
134
134
Sursa -curs
134
134
Lazer
Radiatii
Infra-
rosii
Iradierea
fotonica
Aparatele folosite RMN, TC, radiografia, radiofotografia
34. Grupele de organe critice sunt stabilite de NRP.
Cel mai tare sunt afectate
Cri
stal
in
Go
nad
Măduva
hematogena
Splina
Timus, ganglioni limfatici, tiroida
Afectate mediu
Piele
organe cu mezoderm (ficat, inimă, plămân , stomac…)
135
135
135
Sursa -curs
135
135
Afectate in mica masura
Sistem nervos
35. Efectele biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante.
a) [x] Leucopenia;
b) [x] Osteosarcomul;
c) [x] Cancer al pieii;
d) [x] Cancer tiroidian;
e) [ ] Anemie aplastică .
36. Doza de iradiere admisă pentru personal conform NRP internaţionale.

37.
a) [x] 20 mSv/an;
b) [ ] 30 mSv/trimestru;
136
136
136
Sursa -curs
136
136
c) [ ] 5 mSv/an;
d) [ ] 0,5 mSv/an;
e) [ ] 0,1 mSv/an.
38. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante.

a) [x] Energia;
b) [x] Proprietatea de penetrare;
c) [x] Proprietatea de ionizare;
d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;
e) [ ] Efectul termic.
39. Indicați nivelul de iradiere accidentală.
Doza maxima admisa fiind de 300 mai mare decit doza normala de la 3 la 10 Gy
40. Principiile de asigurare a radioprotecției.
- protectie fizica
- protectie chimica
- protectie biochimica
- protectie biologica
SAU
- decontaminare
- decorporare
- dilutie
izotopic
137
137
137
Sursa -curs
137
137
a SAU
- masuri preventive;
-
- masuri de supraveghere;
- masuri de limitare si
lichidare SAU
- Justificarea
- Optimizarea
- Intervenţia
SAU
- nepermiterea depăşirii nivelului maxim admis de expunere la radiaţii ionizante;
- excluderea oricărei iradieri nejustificate;
- reducerea dozelor de iradiere la un nivel minim posibil;
- justificarea oricăror activităţi (practici) ce prevăd utilizarea surselor
de radiaţii ionizante.
URGENȚE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ
41. Structurile statale care declarată starea de urgenţă în sănătatea publică.
- Comisia națională extraordinară de sănătate publică

138
138
138
Sursa -curs
138
138
- Comisia teritorială extraordinară de sănătate publică
42. Caracterizați Hotărârea de declarare a stării de urgenţă în sănătatea

publică.
- stabilește cadrul juridic
- asigură supravegherea sănătății publice

-
- asigură accesul echtabil la serviciile de sănătate publică
SAU
1. descrierea naturii urgenţei de sănătate publică;
2. specificarea unităţii teritoriale, administrative sau geografice care constituie

subiectul acestei hotărâri;
3. condiţiile, care au condus la declanşarea urgenţei de sănătate publică;
4. durata de timp, pentru care se instituie starea de urgenţă în sănătatea publică;
5. autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice, responsabilă de

gestionarea urgenţei de sănătate publică
SAU
Hotărîrea privind declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război trebuie să prevadă:
139
139
139
Sursa -curs
139
139
a) motivele care au impus declararea stării respective;
b) teritoriul pe care se instituie;
c) durata instituirii;
d) măsurile urgente care urmează a fi luate;
e) organele competente în a căror sarcină este pusă aducerea la îndeplinire a hotărîrii în

cauză;
f) alte prevederi şi restricţii care se impun
1. Planul măsurilor de răspuns la urgența de sănătate publică.
- la nivel naţional
-
- regional
- local
- în unităţile teritoriale
- administrative
- sau geografice afectate
SAU
a) evacuarea provizorie a cetăţenilor din zonele ce prezintă pericol pentru viaţă şi

asigurarea obligatorie a acestora cu locuri de cazare permanentă sau provizorie;
b) instituirea unui regim special de intrare şi ieşire din ţară;
140
140
140
Sursa -curs
140
140
c) dispunerea raţionalizării consumului de alimente şi de alte produse de strictă necesitate;
d) introducerea regimului de carantină şi luarea altor măsuri sanitaroantiepidemice

obligatorii;
e) efectuarea, în modul stabilit de lege, a rechiziţiilor de bunuri în scopul prevenirii şi

lichidării consecinţelor situaţiilor care au impus declararea stării de urgenţă;
f) stabilirea unui regim special de lucru pentru agenţi economici şi instituţii publice,
soluţionarea altor chestiuni privind activitatea acestora, necesare desfăşurării lucrărilor de
salvare-deblocare şi a altor lucrări de neamînat;
g) modificarea procedurii de numire în funcţie şi de destituire a conducătorilor agenţilor

economici şi ai instituţiilor publice;
h) interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de actele

normative, pentru această perioadă;
i) chemarea cetăţenilor pentru prestări de servicii în interes public în condiţiile legii;
j) introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicaţii;
k) aplicarea altor măsuri necesare.
2. Hotărârea de anulare a stării de urgenţă în sănătatea publică.
Anularea stării de urgenţă în sănătatea publică se declară de către Comisia naţională

extraordinară de sănătate publică şi/sau Comisia teritorială extraordinară de sănătate
publică, la propunerea directorului ANSP sau a conducătorului CSP teritorial din teritoriul
respectiv.
Starea de urgenţă în sănătatea publică se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei
naţionale extraordinare de sănătate publică sau a Comisiei teritoriale extraordinare de
sănătate publică, care a declarat această stare
- se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate

publică
- se anulează prin emiterea unei hotărâri a Comisiei teritoriale extraordinare de sănătate

publică
141
141
141
Sursa -curs
141
141
3. Riscurile pentru securitatea națională.
după relevanța riscurilor la adresa securității naționale:
- biologice;
- chimice;
- radiologice
- nucleare
după relevanța amenințărilor la adresa securității naționale
- Emergența și reemergența maladiilor infecțioase;
- Accidentele chimice;
- Utilizarea și păstrarea incorectă a produselor chimice, inclusiv PUFF;
- Comercializarea produselor chimice de către persoanele neautorizate;
- Schimbările condițiilor climaterice (inundații, temperaturi ridicate etc.);
- Riscul de achiziţionare şi răspândire neautorizată a materialelor radiologice şi nucleare;
- Ascendenţa fenomenului de trafic ilicit cu materiale nucleare şi radioactive
după relevanța vulnerabilităților:
- Asigurarea insuficientă a sistemului medical cu specialiști;
- Imposibilitatea pronosticării timpului și locului apariției maladiilor emergente și

reemergente;
- Lipsa disciplinei siguranței chimice și toxicologiei în studiile postuniversitare;
- Lipsa actului normativ intersectorial, care reglementează acțiunile în cazurile accidentelor

chimice;
- Insuficiența echipamentelor de protecție individuale, în cazul accidentului chimic;
-
142
142
142
Sursa -curs
142
142
- Nivelul inadecvat de pregătire și a culturii securităţii fizice nucleare a personalului
încadrat în activităţi cu materiale nucleare şi radioactiv ș.a
SAU
- Alertă cu cod galben – risc posibil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică;
- Alertă cu cod portocaliu – risc probabil de declanşare a unei urgenţe de sănătate

publică;
- Alertă cu cod roşu – risc iminent de declanşare a unei urgenţe de sănătate
publică.
4. Măsurile de prevenire a urgenţelor de sănătate publică.
1) asigurarea de către stat a supravegherii sănătăţii publice prin coordonarea

şi monitorizarea eforturilor societăţii în domeniul vizat;
2) asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate publică pentru toţi
cetăţenii
3)
ţării;
locale;
4) responsabilitatea individului şi a întregii societăţi pentru sănătatea publică;

5) parteneriatul activ cu comunităţile şi cu autorităţile administraţiei publice centrale şi
6) focalizarea pe prevenţia primară şi secundară şi pe necesităţile comunităţilor şi ale

7)
grupurilor populaţionale;
8) preocuparea pentru determinanţii sociali, de mediu şi comportamentali ai
stării de
sănătate;
9)abordarea multidisciplinară şi intersectorială cu o delimitare
clară a
responsabilităţilor;
10) decizii bazate pe dovezi ştiinţifice şi/sau pe recomandările
organismelor internaţionale competente;
11) aplicarea principiului precauţiei în condiţii specifice;
143
143
143
Sursa -curs
143
143
12) asigurarea transparenţei decizionale, inclusiv prin utilizarea
tehnologiilor informaţionale.
SAU
1) supravegherea şi evaluarea sănătăţii populaţiei, cu stabilirea priorităţilor de

sănătate
publică;
2) identificarea, evaluarea, managementul şi comunicarea riscurilor pentru

sănătatea publică, prognozarea şi diminuarea impactului negativ al acestora asupra sănătăţii;
3) protecţia sănătăţii prin elaborarea, coordonarea, supravegherea şi controlul
de stat al aplicării actelor legislative şi a altor acte normative, a ghidurilor de bune practici
şi proceduri standard de operare care reglementează determinanţii stării de sănătate;
4) autorizarea de stat a activităţilor, serviciilor şi produselor cu impact asupra
sănătăţii populaţiei în limitele competenţei;
5) iniţierea, participarea la elaborarea, monitorizarea şi realizarea politicilor şi
programelor de sănătate publică;
6) prevenirea maladiilor prin realizarea intervenţiilor de prevenţie primară şi
secundară;
7) promovarea sănătăţii prin informare, educare şi comunicare;
8) evaluarea calităţii şi eficienţei personalului şi a serviciilor de sănătate
publică acordate comunităţilor;
9) iniţierea, susţinerea şi efectuarea cercetărilor ştiinţifico-practice în domeniul
sănătăţii
publice;
10) asigurarea gradului adecvat de pregătire pentru urgenţe de sănătate publică
şi
managementul urgenţelor de sănătate publică, inclusiv prin introducerea restricţiilor de
circulaţie a persoanelor şi bunurilor;
11) dezvoltarea şi planificarea resurselor umane şi dezvoltarea instituţională
în domeniul serviciilor de sănătate publică;
12) integrarea priorităţilor de sănătate publică în politicile şi strategiile
sectoriale de dezvoltare durabilă;
13) coordonarea activităţilor de sănătate publică la nivel de teritoriu
144
144
144
Sursa -curs
144
144
administrativ şi
14)
comunitate; publică;
15) consultarea şi antrenarea societăţii în organizarea prestării serviciilor de sănătate
16) asigurarea suportului de laborator în investigarea factorilor biologici, chimici, fizici

17)
şi radiologici cu impact asupra sănătăţii publice.
SAU
(1) Supravegherea de stat a sănătăţii publice cuprinde toate domeniile de viaţă

şi activitate a populaţiei care pot influenţa negativ sănătatea omului.
(2) Domeniile prioritare în supravegherea de stat a sănătăţii publice sînt
următoarele:
(3)
SAU
1) supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile;

2) supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile şi cronice,
generate prioritar de factori exogeni;
3) promovarea sănătăţii, informarea şi educaţia pentru sănătate;
4) cercetări ştiinţifice şi de inovare în domeniul sănătăţii publice;
5) evaluarea determinanţilor sociali ai sănătăţii;
6) sănătatea în relaţie cu mediul ambiant;
7) prevenirea leziunilor traumatice;
8) igiena, siguranţa produselor alimentare şi a altor produse , în limitele
competenţelor stabilite în Legea nr. 113/2012 cu privire la stabilirea principiilor şi cerințelor
generale ale legislației privind siguranța alimentelor;
9) sănătatea nutriţională;
10) securitatea şi sănătatea ocupaţională;
11) sănătatea şi igiena colectivităţilor;
12) promovarea şi protecţia sănătăţii mamei, copilului şi tineretului;
145
145
145
Sursa -curs
145
145
13) promovarea şi protecţia sănătăţii persoanelor de vîrstă înaintată;
14) controlul şi prevenirea răspîndirii internaţionale a bolilor şi supravegherea
de stat în conformitate cu rigorile Regulamentului sanitar internaţional (2005);
15) siguranţa şi securitatea în cadrul activităţilor legate de agenţi biologici,
substanţe chimice, factori fizici şi radiologici periculoşi sau potenţial periculoşi;
16) siguranţa transfuziilor de sînge;
17) prevenirea narcomaniei, a abuzului de alcool şi a tabagismului;
18) supravegherea condiţiilor de igienă şi control al infecţiilor în instituţiile
medico-sanitare;
19) supravegherea condițiilor de igienă în unităţile supuse autorizării sanitare.
SAU
1) soluţionarea cu prioritate a problemelor de sănătate în conformitate cu

Politica naţională de sănătate;
2) utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru scopuri de sănătate;
3) orientarea programelor spre satisfacerea necesităţilor populaţiei şi
depăşirea inechităţilor sociale;
4) asigurarea concordanţei cu politicile, strategiile şi recomandările
instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale în domeniu.
SAU
(1) În asigurarea sănătăţii publice, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
1) stabileşte priorităţile, asigură elaborarea şi coordonează implementarea

politicii naţionale în domeniul sănătăţii publice;
2) aprobă instrucţiuni, metodologii, ghiduri, standarde ramurale, recomandări

metodice şi alte acte privind sănătatea publică;
3) elaborează proiecte de acte legislative şi alte acte normative în domeniu şi

avizează proiecte de acte legislative şi alte acte normative elaborate de alte autorităţi publice
centrale privind activităţile cu impact asupra sănătăţii publice;
4) elaborează, monitorizează, evaluează, coordonează şi contribuie la

realizarea programelor naţionale de sănătate;
146
146
146
Sursa -curs
146
146
5) promovează principiul "Sănătatea în toate politicile" şi coordonează
activităţile de sănătate publică în sectorul respectiv şi în afara lui;
6) asigură planificarea, instruirea şi evidenţa resurselor umane;
7) asigură finanţarea şi dotarea corespunzătoare a Serviciului de Supraveghere

de Stat a Sănătăţii Publice;
8) în condiţiile legii, reprezintă statul în relaţiile cu organismele internaţionale

din domeniul sănătăţii publice;
9) prezintă propuneri Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale

privind instituirea ori anularea măsurilor de restricţie a circulaţiei bunurilor şi persoanelor în
cazul urgenţelor de sănătate publică;
10) planifică şi realizează măsuri de pregătire, prevenire şi răspuns în cazul

urgenţelor de sănătate publică;
11) eliberează documente de autorizare sanitară conform regulamentelor aprobate de Guvern.
12)
STRESUL OCUPAȚIONAL
5. Factorii stresului ocupațional.
-Organizaționali
-Profesionali
-Factorii ce țin de trăsăturile personalității
6. Stresorii relaționați cu munca.
- intrinseci locului de muncă – condiţii fizice, pericole fizice, suprasolicitare, orar prelungit;
- rolul în organizaţie – ambiguitate de rol, conflict de rol, responsabilitate faţă de oameni,

conflicte organizaţionale;
- relaţii la locul de muncă – comunicare deficitară cu șefii și colegii (legături slabe cu

superiorii, lipsa de comunicare, conflicte interpersonale, diferite tipuri de hărţuire,
147
147
147
Sursa -curs
147
147
agresivitate verbală, hărţuire sexuală etc.), probleme de delegare a sarcinilor, izolare fizică
sau socială;
- structură și climat – politici interne, dificultăţi financiare, slaba participare la luarea

deciziilor, lipsa controlului asupra propriei munci;
- dezvoltarea carierei – nesiguranţa locului de muncă, promovare;
- cultura organizaţională – prezentism
SAU
- conținutul muncii(supraîncarcarea,complexitatea muncii,monotonia

muncii,responsabilitatea crescută,munca cu grad sporit de pericol,solicitari
conflictuale
- conditiile de munca(sub.toxice,conditii inadecvate,pozitia in timpul

muncii,solicitari fizice excesive,situatii periculoase,lispa igienii,lipsa masurilor de
protectie.
-
- conditiile de angajare(program de lucru,nivel scazut de salarizare,posibilitati reduse de
dezvoltarea a carierii,contracte de munca inflexibile,insecuritatea muncii.
- reteaua sociala la locul de munca(suport social scazut,participare scazuta

la luarea decizilor,discriminare.
7. Etapele de dezvoltare a sindromului general de adaptare la stres.
[x]etapa de tensiune(anxietate)sau faza
de alarma [x]etapa de rezistență
[x]etapa de epuizare
148
148
148
Sursa -curs
148
148
8. Impactul stresului ocupațional asupra sănătății.
[x]deficiente fizice(boli cardiovasculare,HTA,maladii

gastrointestinale,afectuni muscolo-scheletice,diabet zaharat,cancer)
[x]tulburari psihice(epuizare,depresie,anxientate)
[x]tulburari comportamentale(abuzul de
alcool,sendentarismul,drogurile,insomnia,cresterea incidentii accidentelor de
munca)
9. Profesiile care sunt supuse cel mai des sindromului arderii profesionale.
[x]medicii
[x]profesor-
invatator
[x]psiholog
[x]asistent
social
[x]salvator
[x]angajatii organelor de protectie
[x] angajatii organelor de drept
10. Caracteristicile ”eustresului”.

11.
[x]siguranta de sine,
[x]implicare profunda in viata profesionala si
personala, [x]capacitatea de a-si asuma riscurii
[x]perseverenta fata de structurile adverse sau diverse solicitari
149
149
149
Sursa -curs
149
149
[x]flexibilitatea in opinii si actiuni
[x]constiintizarea faptului ca nu poti schimba situatile stresante,dar le poti accepta si depasi
[x]schimbarea este considerata ca o provocare la competitie si nu ca o amenintare
12. Caracteristicile ”distresului”.
[x]efecte
subiective(plictiseala,depresie,oboseala,apatie,nervozitae,anxietate,agresiune,indispozitie
[x]efecte comportamentale(alcoolism,predispozitie spre accidente,abuz de

cafea,tendinta de a minca,a fuma excesiv,comportament impulsiv sau nervos)
[x]efecte cognitive(concentrare slaba,scaderea atentiei,hipersensibiliatea la critica,blocaje

mentale
[x]efecte fiziologice(crestrea glicemiei,pulsului ridicat,HTA,uscaciunea

gurei,transpiratii reci,dilatarea pupililor,valuri de caldura si frig
[x]efecte organizationale(absenteizm,demisii,productivitate scazuta,izolare,insatisfactie in

munca,reducerea inresponsabilitatii in organizatia in care muncesti
13. Acțiunile de soluționare constructivă a conflictelor la locul de muncă.
[x]cresterea calificarii profesionale
[x]cautarea unor noi moduri de indeplinire a
activitatii [x]schimbarea statutului profesional
[x]schimbarea locului de munca si recalificarea
14. Consecințele soluționării distructive a conflictelor la locul de muncă.
[x]apatie
profesionala
[x]alcoolizar
150
150
150
Sursa -curs
150
150
e
[x]sinucidere
15. Indicii de ”ardere” organizațională.
[x]fluctuația neadecvată de mare a personalului
[x]motivația redusă pentru muncă(pauzele prea dese de fumat sau de ceai)
[x]dependența profesională a personalului de conducere
[x]insuficiența de colaborare
[x]creșterea sentimentului de nemulțumire de muncă
[x]manifestarea negativizmului referitor la rolul sau
funcția secției
16. Acțiunile abordării organizaționale în managementul stresului

ocupațional.
[x]redistribuirea sarcinilor în cazul supraîncărcării
[x]implimentarea unor proceduri specifice diferitor
cazuri(standarde ,protocoale,ghiduri) [x]îmbogățirea postului(varietatea
sarcinilor ,dinamism,creștrea interesului) [x]motivarea
[x]elaborarea programelor magangeriale anti stre(deconsiliere,de evaluare a

sanatatii,pentru sanatatea emotionala
[x]este necesar ca personalul organizatiei sa cunoasca perfect -cerintele

postului,performantele asteptate din partea lor,sa fie incredintati sa poata realiza aceste
performante
151
151
151
Sursa -curs
151
151
17. Abordarea individuală a managementului stresului ocupațional.
[x]cunoasterea cere;intelegerea cauzei stresului,mai degraba decit tratarea simptomelor
,confruntarea situatii percepute cu realitatea,analiza situatiei,constientizaraea posibilitatii de

schimabre,actiunea in conformitate cu dorinta
[x]tehnici de relaxare
[x]tehnici de
meditatie
[x]sport/
exercitii
fizice
[x]umorul
[x]te
atru
[x]h
obby
[x]m
uzica
[x]da
nsuri
152
152
152
Sursa -curs
152
152
Igiena alimentaţiei
1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic

a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric;
d) [ ] Fragilitatea unghiilor;
e) [ ] Căderea părului.
Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi

prelucrare culinar
3.
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Sărurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.
4. Produs alimentar, sursă de retinol

a) [ ] Morcov;
b) [x] Caşcaval;
c) [ ] Tomate;
d) [ ] Ardei dulci;
e) [ ] Ceapă verde.
5. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism

a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Spălături gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.
6. Amanitina se conţine în
a) [ ] Erburi sălbatice;
b) [ ] Neghină;
c) [x] Ciuperci otrăvitoare;
d) [ ] Cartof crescut;
e) [ ] Seminţele fructelor.
7. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de

153
153
153
Sursa -curs
153
153
a) [ ] Salată din legume;
b) [ ] Produse din carne conservată;
c) [ ] Cofetărie cu cremă;
d) [ ] Ouă de raţe, gâşte;
e) [x] Produse lactate.
Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 270, curs
Sursa – [1] pag. 146, curs
8. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este

a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;

d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
154
154
154
Sursa -curs
154
154
e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .
9. Aciditatea laptelui se exprimă în

a) [ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte;
b) [ ] Grade de aciditate;
c) [x] Grade Tёrner;
d) [ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte;
e) [ ] Grade C.
10. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este

a) [x] Proprietăţi organoleptice;
b) [ ] Cantitatea de proteine;
c) [ ] Cantitatea de vitamine;
d) [ ] Cantitatea de glucide;
e) [ ] Cantitatea de săruri minerale.
11. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include

a) [ ] Lapte degresat;
b) [ ] Brânză de vaci;
c) [x] Alimente - surse cu pectină;
d) [ ] Produse acidolactice;
e) [ ] Ouă.
12. Laptele este pasteurizat prin
155
155
155
Sursa -curs
155
155
a) [x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative;
b) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC);
c) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ;
d) [ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative şi
sporulate;
e) [ ] Acţiunea temperaturii scăzute.
13. Aciditatea laptelui proaspăt este
a) [ ] 15oT;
b) [x] 20oT;
c) [ ] 25oT;
d) [ ] 30oT;
e) [ ] 35oT.
14. Carnea de vită conţine proteine
a) [x] 13-18%;
b) [ ] 25-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 35-45%;
e) [ ] 45-50%.
15. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
a) [ ] Scade rezistenţa organismului;
b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă;
d) [ ] Temperatura rece a mediului;
e) [ ] Presiunea atmosferică scăzută.
16. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
156
156
156
Sursa -curs
156
156
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
17. Organismul uman face rezerve de vitamina "A"
a) [x] Da, în ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, în intestin;
d) [ ] Da, în ţesutul adipos;
e) [ ] Da, în oase.
18. Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Căderea părului;
d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [x] Keratoconjunctivită.
19. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS)
a) [x] Procentul de glucide;
b) [ ] Umiditatea;
c) [ ] Aciditatea;
d) [ ] Porozitatea .
20. Laptele influenţează aciditatea gastrică
a) [ ] Proprietăţi organoleptice;
a) [ ] Sporeşte;
b) [ ] Nu influenţează;
c) [x] Reduce;
d) [ ] Ameliorează.
157
157
157
Sursa -curs
157
157
Sursa – [2] pag. 43
21. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui

a) [ ] Densitate;
b) [x] Aciditate;
c) [ ] Cantitatea de grăsimi;
d) [ ] Proba la amidon;
e) [ ] Proba la pasteurizare.
22. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru

a) [ ] Metabolismul bazal;
b) [x] Eforturi musculare;
c) [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;
d) [ ] Menţinerea temperaturii corpului;
e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.
23. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie

a) [ ] Botulismul;
b) [ ] Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare;
c) [x] Intoxicaţiile stafilococice;
d) [ ] Toxiinfecţiile bacteriene;
e) [ ] Micotoxicozele.
158
158
158
Sursa -curs
158
158
24. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a
a) [ ] Toxicozei stafilococice;
b) [ ] Botulizmului;
c) [x] Salmonelozei;
d) [ ] Febrei tifoide;
e) [ ] Aflotoxicozei.
25. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic

a) [ ] Apar de obicei subit;
b) [ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [ ] Sunt patologii necontagioase;
d) [x] Sunt patologii contagioase;
e) [ ] Se prezintă ca afecţiune în masă .
26. Vitamina D nu este implicată în

a) [ ] Reglează metabolismul calciului;
b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic;
c) [ ] Reglează metabolismul fosforului;
d) [ ] Stimulează creşterea organismului copiilor;
e) [x] Reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor.
27. O cantitate mai mare de energie necesită digestia

a) [x] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaţie mixtă;
159
159
159
Sursa -curs
159
159
e) [ ] O alimentaţie raţională.
28. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive"

vizează pentru populaţia adultă
a) [ ] Două grupuri;
b) [ ] Trei grupuri;
c) [ ] Patru grupuri;
d) [x] Cinci grupuri.
29. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" chirurgii

se referă la grupul
30.
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.
31. Pentru avitaminoza A este caracteristic

a) [x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [x] Dereglarea văzului în întuneric;
d) [x] Fragilitatea unghiilor;
e) [x] Căderea părului.
32. Consecinţele hipervitaminozei D sunt

a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
e) [x] Depuneri de calciu în ţesuturi.
160
160
160
Sursa -curs
160
160
33. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare

a) [x] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [x] Oxigenul;
d) [x] Sărurile metalelor grele;
e) [x] Temperaturi ridicate.
f)
34. Manifestările hipovitaminozei severe "PP"
a) [ ] Convulsii;
b) [x] Dermatite;
c) [x] Diaree;
d) [x] Demenţă;
e) [ ] Cefalee.
35. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP

a) [x] Convulsii;
b) [ ] Dermatite;
c) [ ] Diaree;
d) [ ] Demenţă;
e) [x] Cefalee.
36. Produse alimentare - surse de vitamina "B1"

a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;
c) [x] Cerealiere ;
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.
37. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt
a) [ ] "B6";
b) [x] "A";
c) [x] "D";
d) [ ] "F";
161
161
161
Sursa -curs
161
161
e) [x] "E".
38. Amanitină nu se conţine în

a) [x] Ierburi sălbatice;
b) [x] Neghină;
c) [ ] Ciuperci otrăvitoare;
d) [x] Cartof crescut;
e) [x] Seminţele fructelor.
39. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile
162
162
162
Sursa -curs
162
162
a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);

b) [x] Leagă cationi metalici;
c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a
tubului digestiv, microorganismele;
d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e) [ ] Sunt surse de energie.
f)
40. Importanţa biologică a colesterolului
a) [x] Este precursor al bilei;
b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;
c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase;
d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine;
e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.
41. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS

a) [ ] Proprietăţi organoleptice;
b) [x] Cantitatea de proteine;
c) [x] Cantitatea de vitamine;
d) [x] Cantitatea de glucide;
e) [x] Cantitatea de săruri minerale.
42. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare

a) [x] Pâine;
b) [ ] Lapte;
c) [x] Legume;
163
163
163
Sursa -curs
163
163
d) [ ] Peşte;
e) [ ] Carne.
43. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după

a) [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b) [ ] Proprietăţile organoleptice;
c) [x] Conţinutul de vitamine;
d) [ ] Inofensivitate;
e) [x] Conţinutul de săruri minerale.
44. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de

a) [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b) [x] Proprietăţile organoleptice;
c) [ ] Conţinutul de vitamine;
d) [x] Inofensivitate;
e) [ ] Conţinutul de săruri minerale.
45. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de

a) [ ] Conţinutul sporit de proteine;
b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
c) [x] Conţinutul de săruri minerale;
d) [x] Conţinutul de vitamine;
e) [ ] Conţinutul de lipide.
46. O alimentaţie echilibrată presupune
164
164
164
Sursa -curs
164
164
Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al

proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.
47. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii

a) [x] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) [ ] Regimul alimentaţiei.
48. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii

a) [ ] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) [x] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) [x] Regimul alimentaţiei.
49. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă

a) [x] Lapte degresat;
b) [x] Brânză de vaci;
c) [ ] Alimente - surse se pectină;
d) [x] Produse acidolactice;
e) [x] Ouă .
165
165
165
Sursa -curs
165
165
50. Vitamine hidrosolubile sunt
a) [x] C,P;
b) [x] B1, B2, B6, B12;
c) [x] B15, B4, B8;
a) [ ] A;
b) [ ] D.
51. Nu sunt hidrosolubile vitaminele
a) [ ] C,P;
b) [ ] B1, B2, B6, B12;
c) [ ] B15, B4, B8;
a) [x] A;
b) [x] D.
52. Rolul biologic al vitaminei B1

a) [x] Implicată în metabolismul glucidelor;
b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor;
c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor;
d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic;
e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale.
53. Consecinţele carenţei vit. "D"

a) [ ] Ciroza ficatului;
b) [x] Rahitizm la copii;
c) [x] Hipotonie musculară;
d) [x] Osteomalacie;
e) [ ] Hipercalciemie.
54. Surse alimentare de vitamină "A" (retinol) nu sunt

a) [x] Morcovi;
b) [ ] Unt;
c) [x] Fructe;
d) [x] Ceapă verde;
e) [x] Ardei dulci.
166
166
166
Sursa -curs
166
166
55. Rolul biologic al vitaminei "A"
a) [x] Influenţează creşterea organismului;
b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;
c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;
d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;
e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.
56. Rolul biologic al vitaminei "C"

57. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de

a) [x] Asimilarea bună;
Sursa – [17] pag. 270, [1] pag.124, curs
167
167
167
Sursa -curs
167
167
b) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;

c) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
d) [x] Conţinutul sporit de calciu;
e) [ ] Proprietăţi organoleptice.
f)
58. Numiţi proteinele laptelui
a) [x] Cazeină;
b) [x] Lactoalbumină;
c) [ ] Vitelină;
d) [x] Lactoglobulină;
e) [ ] Lecitină.
59. Nu sunt proteine ale laptelui

a) [ ] Cazeină;
b) [ ] Lactoalbumină;
c) [x] Vitelină;
d) [ ] Lactoglobulină;
e) [x] Lecitină.
60. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora

a) [ ] Organoleptici;
168
168
168
Sursa -curs
168
168
b) [ ] Porozitate;
c) [x] Permeabilitate pentru apă;
d) [x] Alcalinitate;
e) [ ] Aciditate.
61. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor

a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor;
b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;

e) [ ] De conţinutul calciului.
62. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de

a) [x] Asimilare bună;
b) [x] Valoare energetică mare;
c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D;
e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.
63. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de

a) [x] Conţinutul sporit de glucide;
b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);

c) [x] Asimilarea bună;
d) [x] Conţinutul sporit de potasiu;
e) [x] Conţinutul de vitamina C .
f)
64. Fibre alimentare conţin produsele:
a) [x] Crupele de popuşoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de griş;
d) [x] Crupele de ovăs;
e) [x] Crupele de hrişcă.
65. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele

a) [ ] Crupele de popuşoi;
169
169
169
Sursa -curs
169
169
b) [x] Cartofii;
c) [x] Crupele de griş;
d) [ ] Crupele de ovăs;
e) [ ] Crupele de hrişcă.
66. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţie

a) [x] Gradul efortului fizic;
b) [x] Masa ideală a corpului;
c) [x] Vârsta, sexul;
d) [x] Metabolismul bazal;
e) [ ] Regimul alimentar.
67. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară

a) [x] Debut acut;
b) [ ] Manifestare epidemică;
c) [ ] Contagiozitate;
d) [x] Boala este determinată de consumul alimentelor;
e) [ ] Manifestare tardivă.
68. Toxicoze alimentare bacteriene sunt

a) [x] Stafilococice;
b) [ ] Streptococice;
c) [x] Botulismul;
d) [ ] Salmoneloza;
e) [ ] Fuzario-toxicoza.
69. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt

a) [ ] Stafilococice;
b) [x] Streptococice;
c) [ ] Botulismul;
d) [x] Salmoneloza;
e) [x] Fuzarioza.
170
170
170
Sursa -curs
170
170
70. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice

a) [x] Rezistă fierberea;
b) [ ] Distrusă de to +80o C;
c) [x] Rezistă îngheţarea;
d) [x] Mediul alcalin este favorabil;
e) [ ] Mediul acid este favorabil.
71. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile

a) [ ] Rezistă fierberea;
b) [x] Distrusă de to +80o C;
c) [ ] Rezistă îngheţarea;
d) [ ] Mediul alcalin este favorabil;
e) [x] Mediul acid este favorabil.
72. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de

a) [ ] Jamboane;
b) [ ] Peşte roşu;
171
171
171
Sursa -curs
171
171
c) [ ] Semifabricate din carne;
d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;
Sursa – [1] pag. 145-146, curs
e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.
73. Rolul biologic al vitaminei "D3"

a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;
b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor;
c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;
d) [x] Vitamină antirahitică;
e) [ ] Este un antioxidant.
74. Consecinţele hipervitaminozei A sunt

a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Căderea părului;
d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivită.
75. Rolul biologic al vitaminei "B2"

a) [ ] Reglează hematopoeza;
b) [x] Reglează respiraţia tisulară;
172
172
172
Sursa -curs
172
172
c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;

d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor;
e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.
f)
76. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)
a) [x] Proprietăţi organoleptice;
b) [x] Determinarea acidităţii;
c) [x] Determinarea porozităţii;
d) [x] Determinarea umidităţii;
e) [ ] Determinarea lipidelor.
77. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de

a) [x] Asimilabilitate bună;
c) [x] Conţinutul de calciu;
d) [x] Conţinutul de vitamine a grupei B;
e) [x] Conţinutul de fosfor.
78. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale

a) [ ] Calciu;
b) [ ] Potasiu;
c) [x] Fier;
d) [x] Fosfor;
e) [x] Magneziu.
79. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia

a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Bacteriologici;
173
173
173
Sursa -curs
173
173
c) [ ] Chimici;
d) [x] Aciditate;
e) [x] Porozitate.
80. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a

a) [x] Aterosclerozei;
b) [ ] Hemeralopiei;
c) [ ] Bolii Kwashiorkor;
d) [x] Cancerului intestinului gros;
e) [x] Obezităţii.
81. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este

d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .
174
174
174
Sursa -curs
174
174
82. Masa corporală influenţează metabolismul bazal

a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;
b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;
c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată;

d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;
e) [ ] Nu influenţează.
83. Micotoxicozele sunt cauzate de

a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.
84. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de

a) [x] B. perfrighens;
b) [ ] Claviceps purpurea;
c) [ ] Rhizopus;
d) [ ] Aspergillus flavus;
e) [x] Cl. botulinum.
85. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt

a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.
175
175
175
Sursa -curs
175
175
86. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de
a) [x] Stafilococul enterotoxigen;
b) [ ] Cl. perfringens;
c) [ ] E. Coli;
d) [x] Salmonele;
e) [x] Cl. Botulinum.
87. Caracteristic pentru botulism este
a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,

torturi);
b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
176
176
176
Sursa -curs
176
176
c) [x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie;
e) [ ] To corpului crescută.
f)
88. Pentru botulism nu e caracteristic
a) [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [ ] Dereglarea actului de deglutiţii;
e) [x] To corpului crescută.
89. Semiotica intoxicaţiei stafilococice

a) [ ] To C corpului creşte brusc;
b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c) [x] To C corpului normală;
d) [x] Diaree extenuantă;
e) [ ] Constipaţi.
90. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic

a) [x] To C corpului creşte brusc;
b) [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c) [ ] To C corpului normală;
d) [ ] Diaree extenuantă;
e) [x] Constipaţi.
91. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene
177
177
177
Sursa -curs
177
177
a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;

b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de
întrebuinţare ş.a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d) [ ] Imunizarea populaţiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.
92. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare

a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.
93. Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent

a) [ ] Vara;
b) [ ] Toamna;
c) [x] Iarna;
d) [x] Primăvara;
e) [ ] Permanent.
94. Pâinea este sursă de următorii nutrienţi

a) [ ] Lipide;
b) [x] Proteine;
c) [x] Glucide;
d) [ ] Vitamine liposolubile;
e) [x] Vitamine hidrosolubile.
178
178
178
Sursa -curs
178
178
95. Pâinea nu este sursă de
a) [x] Lipide;
b) [ ] Proteine;
c) [ ] Glucide;
d) [x] Vitamine liposolubile;
e) [ ] Vitamine hidrosolubile.
96. Vitamine liposolubile sunt

a) [x] Retinol;
b) [ ] Tiamină;
c) [ ] Piridoxină;
d) [x] Tocoferoli;
e) [ ] Acid ascorbic.
97. Produse furnizoare de vitamina C

a) [x] Cartofi;
b) [ ] Morcov;
c) [x] Varză;
d) [ ] Ceapă;
e) [ ] Citrice.
179
179
179
Sursa -curs
179
179
98. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale

a) [x] Greutatea corpului;
b) [x] Vârstă;
c) [x] Condiţiile climatice;
d) [x] Sex;
e) [ ] Pofta de mâncare.
99. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici

a) [ ] Influenţează metabolismul glucidic;
b) [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
c) [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;
e) [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
100. Produsele furnizoare de glucide

a) [x] Fructele şi legumele;
b) [ ] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi derivatele lui;
d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
e) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.
101. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară

a) [ ] Pâinea;
b) [x] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi produsele lactate;
d) [ ] Fructele şi legumele;
e) [x] Ouăle.
102. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)

a) [x] Fructe;
180
180
180
Sursa -curs
180
180
b) [x] Legume;
c) [ ] Carne;
d) [ ] Pâine albă;
e) [x] Pâine neagră.
103. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt

a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
b) [x] Cauzate de subalimentaţie;
c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
104. Fructele sunt surse de Sursa – [1] pag. 120, curs
a) [x] Vitamine hidrosolubile;

b) [ ] Lipide;
c) [x] Microelemente;
d) [x] Săruri minerale;
181
181
181
Sursa -curs
181
181
e) [x] Glucide.
105. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de

a) [ ] E.Coli;
b) [x] Cl.Botulinum;
c) [x] Salonină;
d) [x] Amigdalină;
e) [ ] Cl.perfringhens.
106. Indicii integrităţii laptelui sunt

a) [x] Densitatea;
b) [ ] Conţinutul de proteine;
c) [x] Conţinutul de lipide;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Conţinutul sărurilor minerale.
107. Produsele furnizoare de caroteni sunt

a) [ ] Carne;
b) [x] Ardei graşi;
c) [ ] Frişcă;
d) [x] Măcieş;
e) [x] Spanac.
108. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic

a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Tulburări ale somnului;
c) [ ] Dureri în oase;
d) [x] Hipertenzie arterială;
e) [x] Dereglări psihice.
182
182
182
Sursa -curs
182
182
109. În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în

a) [x] Energogene;
b) [x] Preponderent plastice;
c) [ ] Apă;
d) [x] Substanţe catalitice;
e) [ ] Substanţe toxice.
110. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt

a) [ ] Sărurile minerale;
b) [ ] Vitaminele;
c) [x] Lipidele;
d) [x] Glucidele;
e) [ ] Proteinele.
111. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt

b) [ ] Vitaminele;;
c) [ ] Lipidele;
d) [ ] Glucidele;
e) [x] Proteinele.
112. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt

a) [ ] Proteinele;
183
183
183
Sursa -curs
183
183
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele.
113. În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt

a) [x] Aminoacizii esenţiali;
b) [ ] Lipidele;
c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Sărurile minerale.
114. În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt

a) [x] Glucidele;
b) [x] Lipidele;
c) [ ] Vitaminele;
d) [ ] Sărurile minerale;
e) [ ] Aminoacizii esenţiali.
115. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează

116. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează

a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului;
b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor;
c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
d) [ ] Scăderea metabolismului bazal;
e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos.
117. Subnutriţia reprezintă:

184
184
184
Sursa -curs
184
184
Sursa - curs
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme
.
185
185
185
Sursa -curs
185
185
118. Hiperalimentaţia reprezintă:
a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
Sursa - curs
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.
119. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:

Sursa - curs
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
microorganisme.
120. Alimentaţia neechilibrată reprezintă:

Sursa - curs
c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
microorganisme.
121. Consecinţele subnutriţiei sunt:

a) [ ] obezitatea;
b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [ ] fluoroza;
186
186
186
Sursa -curs
186
186
[x] încetinirea metabolismului;
d)
[x] scăderea în greutate.
e)
122. Consecinţele subnutriţiei sunt:
a) [x] reducerea masei musculare;
b) [x] micşorarea productivităţii muncii;
c) [ ] unele hepatite cronice;
d) [ ] diabet zaharat
Sursa - curs
Sursa - curs
[x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de

e)
mediu.
123. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
124.
a) [x] obezitatea;
Sursa - curs
[ ] încetinirea ritmului de creştere la copii;

b)
[x] fluoroza;
c)
[ ] încetinirea metabolismului;
d)
[ ] scăderea în greutate.
e)
125. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
a) [ ] reducerea masei musculare;
b) [ ] micşorarea productivităţii muncii;
c) [x] unele hepatite cronice;
d) [x] diabet zaharat;
Sursa - curs
e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de

mediu.
187
187
187
Sursa -curs
187
187
126. Tipurile subnutriţiei sunt:
a) [x] subnutriţia secundară;
b) [ ] forma absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [x] subnutriţia primară;
e) [ ] forma relativă.
127. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:

a) [x] guşa endemică;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.
128. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:

a) [x] caria dentară;
b) [ ] fluoroză;
c) [x] colelitiaza;
d) [x] anemiile nutriţionale;
e) [x] hipovitaminozele.
129. Formele hiperalmentaţiei sunt:
a) [ ] secundară;
b) [x] absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [ ] primară;
e) [x] relativă.
130. Intoxicaţiile alimentare reprezintă:

a) [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă;
Sursa - curs
Sursa - curs
188
188
188
Sursa -curs
188
188
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
d) [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e)
f) [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate
masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice.
131. Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:

a) [x] de etiologie necunoscută;
b) [x] microbiene;
c) [ ] virale;
d) [x] nemicrobiene;
e) [ ] parazitare.
132. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:

a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumării alimentelor;
c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.
133. Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:

a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilul botulinic ;
c) [x] toxine ale stafilococul;
d) [x] micotoxine;
189
189
189
Sursa -curs
189
189
e) [ ] germeni condiţionat patogeni.
134. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:

a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilului botulinic;
c) [x] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [ ] germeni condiţionat patogeni.
135. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:

a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [ ] toxine ale bacilului botulinic;
c) [ ] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [x] germeni condiţionat patogeni.
136. Formele botulismului sunt:
a) [ ] bacterian;
b) [x] infantil;
c) [ ] infecţios;
d) [x] de plagă;
e) [x] alimentar.
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
190
190
190
Sursa -curs
190
190
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
191
191
191
Sursa -curs
191
191
137. Simptome specifice ale botulismului sunt:
a) [ ] artralgii;
c) [x] diplopie;
e) [x] midriază.
138. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:

a) [x] amigdalită;
b) [x] furuncul;
c) [x] plăgi purulente;
d) [ ] gastrită;
e) [x] panariciu.
139. Purtători facultativi de stafilococ sunt:

a) [ ] personalul bolnav cu amigdalită;
b) [x] animalele cu mastită;
c) [ ] rozătoarele;
d) [ ] ţânţarii;
e) [ ] insectele.
140. Numiţi formele micotoxicozelor:

a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza.
138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:
a) [ ] insectele;
b) [x] omul;
c) [x] animalele;
d) [ ] rozătoarele;
e) [ ] animalele cu sânge rece.
1. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:

a) [ ] fecală;
b) [x] alimentară;
c) [ ] transmisibilă;
d) [ ] transplacentară;
e) [ ] intestinală.
192
192
192
Sursa -curs
192
192
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
2. Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:

a) [ ] transplacentar;
b) [ ] intestinal;
c) [x] fecalo - oral;
193
193
193
Sursa -curs
193
193
d) [ ] prin picături;
e) [ ] de contact.
3. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:

a) [x] cu cartofi încolţiţi;
b) [ ] cu ciuperci microscopice;
c) [x] cu ciuperci otrăvitoare;
d) [x] cu organele unor specii de peşte;
e) [x] cu pesticide.
4. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:

a) [x] cu carne de prepeliţă;
b) [x] cu harbuz;
c) [x] cu unele specii de peşti, în unii ani;
d) [ ] cu cartofi încolţiţi;
e) [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.
5. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:

a) [x] copiii mici (sugari, preşcolari);
b) [ ] persoanele cu vârstă medie;
c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis;
d) [x] femeile însărcinate;
e) [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani).
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa - curs
194
194
194
Sursa -curs
194
194
Sursa - curs
6. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt:

Sursa - curs
a) [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării;
b) [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi
insuficient preparate termic;
c) [ ] fumatul;
d) [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;
e) [x] călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare.
7. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:

a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;
c) [ ] depistarea surselor;
Sursa - curs
d) [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor

în conservele pregătite;
e) [x] sterilizarea corectă.
f)
8. Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:
a) [ ] respectarea CMA;
Sursa - curs
b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile

alimentare;
c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
d) [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formării toxinelor;
e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.
9. Profilaxia micotoxicozelor:
Sursa - curs
a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor

alimentare;
195
195
195
Sursa -curs
195
195
b) [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în
conserve;
c) [ ] sterilizarea corectă;
d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor;
e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.
10. Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:

a) [x] respectarea CMA;
Sursa - curs
b) [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu

prevenirea formării toxinelor;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;
e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.
IGIENA AERULUI
11. Definiţia corectă a climei este
a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează

spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă
de timp;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.
12. Definiţia corectă a vremii este
a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;

b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;
c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere
d)
196
196
196
Sursa -curs
196
196
e) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;
f) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.
13. Definiţia corectă a microclimatului este
a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un
spaţiu limitat;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.
14. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.
15. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .
16. Insolaţia e cauzată de acţiunea

a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte;
c) [ ] Radiaţiilor luminoase;
d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A.
17. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare

a) [x] Ultraviolete – C;
b) [ ] Ultraviolete – A;
c) [ ] Ultraviolete – B;
d) [ ] Infraroşii scurte;
e) [ ] Infraroşii lungi.
18. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer
197
197
197
Sursa -curs
197
197
a) [x] 7 – 8%;
b) [ ] 9 – 10%;
c) [ ] 11 – 12%;
d) [ ] 13 – 14%;
e) [ ] 15 – 16%.
19. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la:
a) [x] 8 – 10%;
b) [ ] 5 – 7%;
c) [ ] 3 – 6%;
d) [ ] 2 – 4%;
e) [ ] 1 – 3%.
20. Roza frecvenţei vânturilor ne arată

a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului;
b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;

d) [ ] Numărul de zile cu vânt;
e) [ ] Numărul de zile fără vânt.
198
198
198
Sursa -curs
198
198
21. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru
a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe;
b) [ ] A facilita mersul analizei;
c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată;
d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate;
e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate.
22. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.
23. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei

a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
e) [ ] Exosferă.
24. Definiţi umiditatea absolută a aerului
a) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată;

b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3 de aer;
c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C;
d)
e) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi temperatura în
199
199
199
Sursa -curs
199
199
momentul determinării;
f) [ ] Punctul de rouă.
25. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu

a) [ ] Anemometrul cu palete;
b) [x] Catatermometrul;
c) [ ] Anemometrul cu cupe;
d) [ ] Actinometrul;
e) [ ] Psihrometrul.
26. Cu temperatura efectivă se apreciază

a) [ ] Temperatura aerului din încăperi;
b) [ ] Temperatura aerului atmosferic;
c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului;

d) [ ] Puterea de răcire a aerului;
e) [ ] Temperatura corpului.
27. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul
a) [ ] Ultraviolete A;
b) [x] Ultraviolete B;
c) [ ] Ultraviolete C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase.
28. Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic

a) [ ] Ionosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Mezosfera;
d) [ ] Stratosfera;
e) [ ] Exosfera .
29. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este

a) [ ] 20-40%;
b) [x] 40-60%;
c) [ ] 60-80%;
d) [ ] 80-90%;
200
200
200
Sursa -curs
200
200
e) [ ] 90-100%.
30. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului

a) [ ] Catatermometrul;
b) [ ] Barograful;
c) [x] Psihrometrul ;
d) [ ] Globtermometrul;
e) [ ] Actinometrul.
31. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul din
factorii enumeraţi mai jos
32.
a) [ ] T 0 aerului;
b) [ ] Umiditatea aerului;
c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare;
d) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
e) [ ] Roza vânturilor .
33. Temperatura efectivă se poate stabili măsurând

a) [ ] t C aerului şi temperatura radiantă;
o
b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;

c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului
34. În aerul atmosferic se conţine CO2
a) [ ] 0,12-0,09%;
b) [ ] 0,08-0,07%;
c) [ ] 0,06-0,05%;
d) [x] 0,04-0,03%;
e) [ ] 0,03–0,01%.
201
201
201
Sursa -curs
201
201
35. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi
a) [ ] 2-3%;
b) [x] 4-5%;
c) [ ] 6-7%;
d) [ ] 10%;
e) [ ] 15%.
36. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin

a) [ ] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Concentraţia O2 din aerul inspirat;
c) [ ] Concentraţia sa din sângele venos;
d) [x] Presiunea atmosferică;
e) [ ] Umiditatea aerului.
37. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este

a) [ ] Poluanţi iritanţi;
b) [x] CO2;
c) [ ] NH3;
d) [ ] Poluanţi asfixianţi;
e) [ ] CO.
202
202
202
Sursa -curs
202
202
38. Transportul auto poluează aerul cu
a) [x] Monoxid de carbon;
b) [x] Oxizi de azot şi aldehide;
c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice;
d) [x] Plumb;
e) [ ] Hidrogen sulfurat.
39. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile

a) [ ] Ultraviolete zona A ;
b) [ ] Ultraviolete zona B.;
c) [x] Ultraviolete zona C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase .
40. Umiditatea relativă a aerului este

a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;
b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;
c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;
d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
41. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia

Sursa –curs
a) [x] Radiaţie negativă;
b) [ ] Temperatura aerului crescută;
c) [ ] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului scăzută;
e) [ ] Radiaţie pozitivă.
42. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu

excepţia
a) [ ] Creşterea to C cutanate;
203
203
203
Sursa -curs
203
203
b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii;
c) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
d) [ ] Creşterea frecvenţei pulsului;
e) [ ] Creşterea to C corpului.
43. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin

a) [x] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Modificarea presiunii atmosferice;
c) [ ] Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat;
d)
e) [ ] Concentraţia sa în aerul expirat;
f) [ ] Creşterea concentraţiei de SO2 în aer.
44. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului

în încăperi
45.
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Catatermometrul;
d) [ ] Psihrometrul;
e) [ ] Barograful.
46. Ce reprezintă procesele de termoreglare

a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de

termogeneză şi termoliză;
b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;
c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;
d) [ ] Intensificarea termogenezei;
e) [ ] Scăderea termogenezei.
47. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă
204
204
204
Sursa -curs
204
204
acţiune
a) [ ] Tonizantă generală;
b) [ ] Acţiune optimă;
c) [ ] Generatoare de vitamina D;
d) [x] Bactericida;
e) [ ] Termică.
48. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului

a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
e) [ ] Sporeşte termogeneza.
49. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea

a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C;
b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [x] Radiaţiilor luminoase;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.
50. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal

a) [ ] Scade;
b) [x] Creşte;
c) [ ] Nu se modifică;
d) [ ] Oscilează în diapazon mare;
e) [ ] Oscilează în diapazon mic.
51. Numărul de aeroioni grei este mai mare în

a) [x] Oraşele mari industriale;
b) [ ] Localităţile rurale;
c) [ ] Pe malul mării;
d) [ ] Lângă cascade;
205
205
205
Sursa -curs
205
205
e) [ ] Lângă râuri curgătoare.
52. Aerul poluat conţine

a) [x] Mai mulţi ioni grei;
b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;
c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;
d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.
53. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone

a) [ ] Una;
b) [ ] Două;
c) [ ] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [x] Cinci.
Sursa – curs
54. Caracteristicile generale ale climei sunt

a) [x] Stabilitate în timp;
b) [ ] Instabilitate în timp;
c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;
d) [ ] Modificările sunt posibile în decursul zilei;
e) [ ] Modificările sunt posibile în decursul anotimpului.
55. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice

a) [x] Zonele polare;
b) [x] Zona tropicală;
c) [x] Zonele temperate;
d) [ ] Zonele de climat nespecific;
e) [ ] Zonele de climat excitant.
206
206
206
Sursa -curs
206
206
56. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în

a) [x] Climat excitant;
b)
c) [x] Climat indiferent ;
d) [x] Climat intermediar;
e) [ ] Climat marin;
f) [ ] Climat de stepă.
57. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin

b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;
d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;
58. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin

a) [x] Accelerarea metabolismului bazal;
b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal;
c) [x] Sporirea termogenezei;
d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant;
e) [ ] Diminuarea termogenezei.
59. Vremea se caracterizează prin

a) [x] Instabilitate mare în timp;
b) [ ] Stabilitate în timp;
c) [x] Modificări în decursul zilei;
207
207
207
Sursa -curs
207
207
d) [ ] Modificări în decursul anului;
e) [ ] Modificări în decursul a sute de ani.
60. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării

a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la
condiţii climatice noi;
b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;
c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;
d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.
61. În faza iniţială de aclimatizare se produc

a) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central;
b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central;
c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare;
d) [x] Se modifică metabolismul bazal;
e) [x] Scade capacitatea de muncă.
62. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a

factorilor de microclimat asupra organismului sunt
63.
208
208
208
Sursa -curs
208
208
a) [x] Fizice;
b) [ ] Chimice;
c) [ ] Bacteriologice;
d) [x] Fiziologice;
e) [x] Psihologice.
64. Catatermometria este o metodă pentru determinarea

a) [x] Capacităţii de răcire a aerului;
b) [x] Vitezei de mişcare a aerului;
c) [ ] Temperaturii aerului;
d) [ ] Umidităţii relative a aerului;
e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat .
65. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre

a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici;
c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;
e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.
66. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă

c) [x] Viteza de mişcare a aerului;
d) [ ] Presiunea atmosferică;
e) [x] Radiaţiile calorice.
67. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete
a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;
b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;
c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;
d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;
e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.
209
209
209
Sursa -curs
209
209
68. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului
a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;
d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.
69. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt

a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;
c)
d) [x] Procesele industriale;
e) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
f) [ ] Erupţiile vulcanice.
70. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt

a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.
71. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt

Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, curs
a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [x] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [ ] Apariţia cancerului;
d) [ ] Agravarea bolilor;
e) [x] Coroziunea metalelor.
72. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt

a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
210
210
210
Sursa -curs
210
210
c) [x] Apariţia cancerului;
d) [x] Agravarea bolilor;
e) [ ] Coroziunea metalelor.
73. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt

a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
74. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt

a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [ ] Perfecţionarea proceselor de ardere;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.
Sursa, curs
Sursa –curs
75. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt

a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;
b)
c) [ ] Plantarea zonelor verzi;
d) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere;
e) [x] Trecerea la procese tehnologice închise;
f) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere.
76. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate
211
211
211
Sursa -curs
211
211
prin metodele
a) [x] De substituţie;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De sedimentare;
d) [ ] De compresie;
e) [x] De vacuum .
77. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele

a) [ ] De vacuum;
b) [x] De sedimentare;
c) [x] De filtrare;
d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă;
e) [ ] De substituţie.
78. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile

a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
d) [x] Heterosferă;
e) [ ] Exosferă.
Sursa –curs
79. Termoliza prin evaporare se caracterizează

a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură;
b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [ ] Creşte în aerul viciat;
d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;
e) [ ] Creşte în aerul umed.
80. Termoliza prin radiaţie se caracterizează

a) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute;
b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [x] Depinde de gradientul termic;
d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat;
e) [ ] Creşte în aerul viciat.
212
212
212
Sursa -curs
212
212
81. Organismul reacţionează la suprarăcire prin

Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs
a) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice;

b) [x] Scade rezistenţa organismului;
c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor;
d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară;
e) [ ] Creşte temperatura corpului.
82. Temperatura efectivă este
a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;

b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de
răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;
c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;
d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra
organismului;
e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald.
83. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului

Sursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs
a) [x] Excită centrul respirator;
b) [x] Influenţează receptorii din vase;
c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;
d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;
e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .
84. Sindromul de decompresiune se produce prin
a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari;
b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos;
213
213
213
Sursa -curs
213
213
c) [x] Formarea emboliilor gazoase;
d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi;
e) [ ] Hipoxia ţesuturilor.
85. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:

a) [x] CO;
b) [ ] CO2;
c) [x] NH3;
d) [x] O3;
e) [x] SO2.
86. În vicierea aerului nu intervin factorii

a) [ ] Aerul expirat;
b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane;
c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului;
d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2;
e) [x] Concentraţia N2.
87. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei

Sursa –curs
a) [x] Troposferă;
b) [ ] Stratosferă;
c) [x] Mezosferă;
e) [ ] Termosferă.
88. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea

a) [ ] Vitezei mişcării aerului;
b) [x] Umidităţii aerului;
c) [x] to aerului;
d) [ ] Direcţiei curenţilor de aer;
e) [ ] Capacităţii de răcire a aerului.
89. Microclimatul cald este caracterizat prin

a) [x] Radiaţie pozitivă;
b) [x] Temperatura aerului crescută;
214
214
214
Sursa -curs
214
214
c) [x] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului sporită;
e) [ ] Radiaţie negativă.
90. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice

b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni;
c) [ ] Scăderea activităţii digestive;
d) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
e) [ ] Tahicardie.
91. Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului

uman
92.
a) [x] Determinarea temperaturii efective;
b) [ ] Determinarea temperaturii aerului;
c) [x] Determinarea temperaturii cutanate;
d) [x] Determinarea stării funcţionale a organismului;
e) [x] Determinarea temperaturii rezultante.
93. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme

a) [x] Evaporare - 25-30%;
b) [x] Radiaţie - 45-50%;
c) [x] Convecţie - 15-20%;
d) [x] Conducţie - 5%;
e) [ ] Termogeneză.
Sursa – curs
94. Termoreglarea organismului uman este de natură

a) [ ] Biologică;
b) [x] Chimică;
c) [ ] Mecanică;
215
215
215
Sursa -curs
215
215
d) [x] Fizică;
e) [ ] Socială.
95. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot sunt

a) [ ] Asfixiante;
b) [ ] Cancerigene;
c) [x] Iritante;
d) [x] Fibrozante;
e) [ ] Mutagene.
Sursa – curs
96. Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele

a) [x]De sedimentare;
b) [x] Gravimetrică;
c) [ ] Biologică;
d) [ ] Mecanică;
e) [ ] De vacuum.
97. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin

a) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C;
b) [x] Transformarea promelaninei în melanină;
c) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm;

d) [x] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm;
e) [ ] Acţiunea radiaţiilor infraroşii.
216
216
216
Sursa -curs
216
216
98. Homosfera include straturile atmosferei
a) [x] Mezosfera;
b) [x] Stratosfera;
c) [x] Troposfera;
d) [ ] Termosfera;
e) [ ] Exosfera.
Sursa –curs
99. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului

uman prin
Sursa –curs
a) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de
termoreglare;
b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului;
c)
d) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea
atmosferei;
e) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici;
f) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
100. Factorii determinanţi ai microclimatului
101.
c) [x] Radiaţiile calorice;
d) [x] Mişcarea aerului;
e) [ ] Iluminatul.
102. Metodele de determinare a temperaturii efective

a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă;
b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi
linia de confort;
c) [x] Tabele speciale;
d) [ ] Metode fiziologice obiective;
217
217
217
Sursa -curs
217
217
e) [ ] Metode chimice.
103. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt

a) [ ] 0,03%;
b) [x] 0,05%;
c) [ ] 0,07%;
d) [ ] 0,1%;
e) [ ] 0,2%.
104. Patogenia bolii de cheson

a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot;
b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge;
c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor;

d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni;
e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine.
105. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase

b) [x] Asigurară ritmul circadian;
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină.
106. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută

a) [x] Hipoxie;
c) [ ] Carboxihemoglobinemie;
d)
e) [ ] Poliurie;
f) [x] Eritrocitoză.
107. Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului

a) [x] Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare;
b) [ ] Scăderea to obiectelor înconjurătoare;
c) [x] Creşterea umidităţii relative a aerului;
d) [ ] Scăderea umidităţii relative a aerului;
218
218
218
Sursa -curs
218
218
e) [x] Lipsa curenţilor de aer.
108. Cauzele apariţiei bolii de cheson

a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă;
b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată;
c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă;
d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;
e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată.
109. Factorii ce nu determină microclimatul

a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Iluminarea;
c) [ ] Mişcarea aerului;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Presiunea atmosferică.
110. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic

a) [ ] Măsuri administrative;
b) [x] Măsuri tehnologice;
c) [x] Măsuri legislative;
d) [ ] Măsuri organizatorice;
e) [x] Măsuri sanitar-tehnice.
Sursa –curs
219
219
219
Sursa -curs
219
219
111. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului
a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;
b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare;
c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie;
d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului;
e) [ ] Micşorează termogeneza.
112. De ce depinde intensitatea termolizei

a) [x] De temperatura aerului;
b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare;
c) [x] De umiditatea aerului;
d) [x] De viteza curenţilor de aer;
Sursa –curs
e) [ ] De regimul alimentar.
113. Prin mediul aerian se pot transmite

a) [x] Scarlatina;
b) [x] Tuberculoza;
c) [ ] Dizenteria;
e) [x] Rujeola.
114. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin

a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare;
b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice;
c) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
d) [ ] Patologii ale tubului digestiv;
e) [x] Acţiune cancerigenă.
220
220
220
Sursa -curs
220
220
115. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A

a) [ ] Bactericidă;
b) [x] Formarea substanţelor histaminice;
c) [x] Stimularea proceselor metabolice;
d) [x] Stimularea proceselor de regenerare;
e) [ ] Sinteza vitaminei D.
116. Radiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune

a) [x] Sinteză de vitamină D;
b) [x] “De bronzare”;
c) [x] Stimulatoare generală;
d) [ ] Bactericidă;
e) [x] Termică.
117. De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă

a) [x] Locuitorii zonelor polare;
b) [x] Populaţia oraşelor industrializate;
c) [x] Minerii;
d) [ ] Populaţia rurală;
e) [ ] Sudorii.
118. Pentru profilaxia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează

a) [ ] Lămpi BUV;
b) [x] Lămpi de eritem;
c) [x] Lămpi de cuarţ;
d) [ ] Lămpi luminiscente;
e)
f) [ ] Becuri incandescente.
119. Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza

a) [x] Malformaţii;
221
221
221
Sursa -curs
221
221
b) [x] Cancer tegumentar;
c) [ ] Rahitism;
d) [x] Eritem;
e) [x] Edem al conjunctivei.
120. Şocul termic e cauzat de:

a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;
b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;
c) [x] Acumularea de căldură în organism;
d) [x] Tulburarea metabolismul termic;
e) [x] Devierea componenţei sanguine.
121. Şocul termic se manifestă prin

a) [x] Creşterea temperaturii corpului;
b) [x] Hipotonie;
c) [x] Convulsii;
d) [x] Pierderea cunoştinţei;
e) [ ] Hipertonie.
122. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede

a) [x] Înlăturarea în spaţiu răcoros;
222
222
222
Sursa -curs
222
222
b) [x] Baie răcoritoare;
c) [x] Băuturi reci;
d) [ ] Exerciţii fizice;
e) [ ] Îmbrăcăminte caldă.
123.La acţiunea temperaturilor scăzute apar

a) [x] Răcirea tegumentelor;
b) [x] Scăderea senzaţiei tactile;
c) [x] Adinamia;
d) [x] Somnolenţa;
e) [ ] Excitaţia.
124. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată

a) [x] Umiditatea relativă a aerului;
b) [x] Deficitul de saturaţie;
c) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
d) [ ] Umiditatea maximă a aerului;
125. Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută

a) [x] În timpul zborului cu avionul;
b) [x] La aflarea în munţi;
c) [ ] La aflarea sub apă;
d) [ ] La aflarea în mine;
e) [ ] În locuinţă.
126. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin

a) [x] La aflarea la altitudini;
223
223
223
Sursa -curs
223
223
b) [ ] La aflarea la nivelul mării;
c) [x] Prin călirea organismului;
d) [x] Prin aflarea în barocamere;
e) [x] Prin administrarea de vitamine.
127. Aerul se ionizează sub influenţa

a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă;
b) [x] Radiaţiilor cosmice;
c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului;
d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer;
e) [x] Radiaţiilor Roentge.
128. Din grupul aeroionilor uşori fac parte

a) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli.
129. Din grupul aeroionilor grei fac parte

a) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli.
130. Numărul de aeroioni uşori este mai mare în

a) [ ] Oraşele mari industriale;
b) [x] Localităţile rurale;
c) [x] Pe malul mării;
d) [x] Lângă cascade;
224
224
224
Sursa -curs
224
224
e) [x] Lângă râuri curgătoare.
131. Aeroionii negativi au acţiune

a) [x] Tonizantă;
b) [x] Stimulează metabolismul;
c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central;
d) [ ] Reduc capacitatea de muncă;
e) [ ] De inhibiţie generală.
Igiena apei
132. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.
Sursa –curs
133. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu

225
225
225
Sursa -curs
225
225
mai mare de
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.
134. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă

a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;

b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.
135. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.
;Sursa –curs
136. Oxidabilitatea apei este

a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;

c)
d) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un
litru de apă;
e) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de
apă în 5 zile;
f) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
226
226
226
Sursa -curs
226
226
137. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează
a) [ ] O poluare recentă;
b) [x] O poluare permanentă;
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării.
138. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza
a) [x] Saturnism hidric;

c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
Sursa - curs
139. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.
140. Metodele de declorinare a apei

b) [ ] Coagulare;
e) [ ] Tratare cu O3.
141. Duritatea generală a apei este condiţionată de
227
227
227
Sursa -curs
227
227
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
e) [ ] Prezenţa clorurilor .
142. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă
a) [ ] 100mg 1;
b) [x] 250mg 1;
c) [ ] 500mg 1;
d) [ ] 1500mg 1;
e) [ ] 2000 mg/l.
143. Guşa endemică e cauzată de

a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;
b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.
Sursa – curs
144. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice

a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ] Sulfaţi.
145. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele

caracteristici:
228
228
228
Sursa -curs
228
228
146.
a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.
147. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte

b) [ ] Catatermometrul;
c) [x] Batometrul;
d) [ ] Barograful;
e) [ ] Anemometrul.
Sursa –curs
148. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este

a) [ ] 0,5-0,7 mg/l;
b) [x]1,5 mg/l;
c) [ ] 2,0-3,0 mg/l;
d) [ ] 2-5 mg/l;
e) [ ] 3–4 mg/l.
149. Cauzele dezvoltării guşei endemice
а) [ ] Consum de apă cu exces de iod;

a) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;
b) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;

c) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;
d) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.
229
229
229
Sursa -curs
229
229
150. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza
a) [ ] Saturnism hidric;
c) [x] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.
151. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după

a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.
152. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii

a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;
c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;
e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.
153. Cauza fluorozei

a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
Sursa – curs
Sursa –curs
230
230
230
Sursa -curs
230
230
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);

c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.
154. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei

a) [x] Indicele microbian;
b) [ ] E. Coli – 0;
c) [x] Indicele coli;
d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;
e) [ ] Enterococi-0.
155. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile
Sursa –curs
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
c)
d) [ ] În agricultură;
e) [x] Industriale;
f) [ ] Urbanistice.
156. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea
Sursa –curs
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.
157. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform

231
231
231
Sursa -curs
231
231
recomandărilor OMS
158.
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.
159. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde

a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă;
b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;
Sursa –curs
c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;

d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente;
e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente.
a) [ ] 10;
160. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)
b) [ ] 20;
c) [ ] 30;
d) [x] 35;
e) [ ] 45.
161. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea

clorului nu mai mică de
162.
a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
232
232
232
Sursa -curs
232
232
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.
163. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt

a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
d) [ ] Nitriţii;
e) [x] Sulfaţii .
164. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare

a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
d) [ ] Condiţii fizice;
e) [ ] Condiţii statice.
165. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei

a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.
166. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi

a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
233
233
233
Sursa -curs
233
233
e) [x] Trihomoniaza.
Sursa –curs
Sursa –curs
167. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei

a) [ ] Fluorizarea;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.
168.Caracteristica apelor freatice

a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
e) [ ] Au debit mare.
169. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese

a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
234
234
234
Sursa -curs
234
234
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.
170. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt

Sursa – [1] pag68, curs
a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
e) [x] Circulaţia navală.
171. Profilaxia bolilor hidrice include

a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.
172. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt

c) [x] Enterococi-0;
d) [ ] Indicele coli - 3 ;
e) [x] E. coli- 0.
Sursa –curs
173. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
e) [ ] Hepatită A.
235
235
235
Sursa -curs
235
235
174. Saturnismul hidric se manifestă prin
a) [ ] Intoxicaţii acute;
b) [x] Intoxicaţii cronice;
c) [ ] Simptoame specifice;
d) [x] Simptoame nespecifice;
e) [ ] Hipertonie .
175. Apa potabilă trebuie
Sursa –curs
a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;

b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.
176. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru

sănătate:
177.
a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;
b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;
c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;
d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;
e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).
178. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt

236
236
236
Sursa -curs
236
236
a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;

b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.
179. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa

a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.
180. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)

a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;
b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.
181. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt

a) [x] Contaminarea fecală a apei;
b) [x] Receptivitatea organismului;
c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;
d) [ ] Perioada anului;
e) [ ] Durata contaminării .
182. Prin intermediul apei nu se transmit

183.
237
237
237
Sursa -curs
237
237
a) [ ] Salmonelozele;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Hepatita virală A;
d) [x] Scarlatina;
e) [x] Hepatita virală B.
184. Metode de limpezire a apei

a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.
185. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt

a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu .
Sursa –curs
186. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei

a) [ ] Prezenţa florei patogene;
b) [x] Prezenţa enterecocilor ;
238
238
238
Sursa -curs
238
238
c) [ ] Coliformii totali;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice.
187. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;
d) [x] Oxidabilitatea;
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.
188. Importanţa igienică a durităţii apei

a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.
189. Indicatori de poluare organică a apei sunt

a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu.
190. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt

a) [x] Excesul de nitriţi;
b) [ ] Excesul de nitraţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită .
191. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice
239
239
239
Sursa -curs
239
239
a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .
192. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase

a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze.
193. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt

a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.
194. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt

b) [x] Poliomielita;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Holera;
e) [x] Hepatita A .
Sursa –curs
Sursa –curs
240
240
240
Sursa -curs
240
240
Sursa –curs
195. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase

a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Salmoneloza;
d) [ ] Holera;
e) [x] Diareea estivală.
Sursa –curs
196. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei

a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.
197. Metode de dezinfecţie a apei sunt

a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .
198. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate

a) [ ] Clorinare cu doze mici;
b) [x] Clorinare cu doze normale;
c) [x] Hiperclorinare;
d) [x] Clorinare cu doze postcritice;
e) [x] Clorinare cu amonizare.
199. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a

a) [ ] Febrei tifoide;
b) [ ] Leptospirozei;
c) [x] Fluorozei;
d) [x] Guşei endemice;
e) [x] Cariei dentare.
241
241
241
Sursa -curs
241
241
200. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin

a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.
f)
201. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt
c) [x] Enterococi - 0;
d) [ ] Indicele coli - 3;
e) [x] Eşerihia coli - 0.
Sursa –curs
242
242
242
Sursa -curs
242
242
202. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt
a) [x] Eşerihia coli - 0;
b) [ ] Coli titru;
c) [ ] Numărul total de germeni;
d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
e) [x] Enterococi - 0.
203. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt

a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.
204. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată

a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.
205. Boli parazitare transmise prin apă

a) [x] Ascaridoza;
b) [ ] Leptospiroza;
c) [ ] Poliomielita;
d) [x] Difilobotrioza;
243
243
243
Sursa -curs
243
243
e) [x] Teniidoza.
Sursa –curs
206. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare

a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
c) [ ] Biologici;
d) [ ] Chimici antitoxici;
e) [x] Bacteriologici.
f)
207. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu
apă
208.
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) [ ] Mineralizare excesivă;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare.
209. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt

a) [x] Holera;
b) [x] Dizenteria;
c) [ ] Hepatita A;
e) [x] Hepatita B .
210. În ce cazuri se aplică coagularea apei

a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.
244
244
244
Sursa -curs
244
244
Sursa –curs
211. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie

a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.
212. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza

a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
d) [ ] Bolilor infecţioase;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.
213. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui

a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;

245
245
245
Sursa -curs
245
245
e) [ ] Fluoroză.
214. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de

a) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Oxidabilitatea apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
e) [ ] Prezenţa amoniacului.
215. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de

a) [ ] Temperatura apei;
b) [x] Oxidabilitatea apei;
c) [ ] Turbiditatea apei;
d) [ ] Prezenţa coloizilor;
e) [x] Prezenţa amoniacului.
216. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când

a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;

d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.
217. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de

a) [x] Particularităţile germenilor;
b) [ ] Duritatea apei;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) [ ] Cantitatea de cloruri.
246
246
246
Sursa -curs
246
246
218. Procesul de clorinare a apei este influenţat de
a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;
b) [x] Temperatura apei;
c) [x] Timpul de contact;
d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;
e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.
219. Activitatea clorurii de var se reduce

a) [x] La lumină;
b) [ ] La întuneric;
c) [x] La păstrare îndelungată;
d) [ ] La temperaturi joase;
e) [x] La temperaturi înalte.
220. Clorura de var se păstrează

a) [ ] La lumină;
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
d) [ ] La temperaturi crescute;
e) [x] Închisă ermetic.
221. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea

a) [x] Nu se modifică pH-ul apei;
b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;
c) [ ] Este o metodă ieftină;
d) [x] Este mai eficientă;
e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.
247
247
247
Sursa -curs
247
247
222. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt
a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.
223. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt

a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [ ] Fierberea.
224. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu

clorinarea sunt
a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
b) [x] Acţionează asupra virusurilor;
c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;
e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.
225. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete

a) [x] Trec numai prin apă limpede;
b) [ ] Trec prin apa tulbure;
c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;
d) [ ] Trec prin apa colorată;
248
248
248
Sursa -curs
248
248
e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.
226. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice
deoarece
227.
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.
228. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt

a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;
b) [x] Alterarea gustului;
c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;
d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;
e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.
229. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă

a) [ ] Din fântâni;
b) [x] Din apeduct central;
c) [ ] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
e) [ ] Din râuri, lacuri.
249
249
249
Sursa -curs
249
249
230. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor
injectabile sunt
231.
a) [x] Să fie apirogenă;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.
232. Pirogenia apei e condiţionată de

a) [x] Substanţe organice;
b) [ ] Oxidabilitatea mică;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
e) [ ] Săruri minerale .
233. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii

spitaliceşti se pot folosi
234.
a) [x] Permanganatul de potasiu;
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;

c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [ ] Carbonatul de sodiu.
235. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei

chimice a apei se folosesc metodele
236.
a) [x] Dezodorarea;
b) [x] Demineralizarea;
c) [x] Deferizarea;
250
250
250
Sursa -curs
250
250
d) [ ] Dezinfecţia;
e) [x] Detoxicarea.
237. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni

a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.
238. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt

a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.
IGIENA SOLULUI
239. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de
a) [ ] Ionizarea aerului;
b) [ ] Presiunea atmosferică;
c) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Depunerile atmosferice;
e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei.
251
251
251
Sursa -curs
251
251
240. Principalul indicator al poluării solului este
a) [ ] Sporii clostridiilor sulfitreducătoare;
b) [ ] Chistul amebian;
c) [x] Numărul Hlebnicov;
d) [ ] Colifagii;
e) [ ] Indicele de hidrogen.
241. În sol permanent se află microorganisme sporulate agenţi patogeni ai

242.
252
252
252
Sursa -curs
252
252
a) [x] Antraxului;
b) [x] Tetanusului;
c) [ ] Tifosului exantematic;
d) [ ] Actinomicozei;
e) [x] Botulismului.
243. Din punct de vedere igienic e mai bun solul

a) [x] Cu permiabilitate mare pentru apă;
b) [x] Cu permiabilitate mare pentru aer;
c) [ ] Cu porozitate mică;
d) [x] Cu porozitate mare;
e) [x] Cu granule mari .
244. Autopurificarea solului presupune
a) [x] Formarea humusului ;
b) [ ] Modificarea structurii mecanice;
c) [x] Transformarea substanţelor organice în substanţe neorganice;
d) [x] Descompunerea substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor aerobe şi anaerobe;

e) [ ] Sporirea capacităţii şi conductibilităţii termice a solului.
245. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice:
246.
a) [x] Porozitate;
b) [x] Permeabilitate pentru aer;
c) [x] Permeabilitate pentru apă;
d) [x] Capilaritate;
e) [ ] Densitate.
247. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de:

a) [x] Mărimea porilor;
253
253
253
Sursa -curs
253
253
b) [ ] Volumul total al porilor;
c) [ ] Structura solului;
d) [ ] Compoziţia chimică a solului;
e) [ ] Permeabilitatea pentru apă.
248. Etapele procesului de autopurificare a solului:

a) [x] Mineralizarea;
b) [x] Nitrificarea;
c) [ ] Oxigenarea;
d) [ ] Degradarea;
e) [ ] Încălzirea.
249. Indicelui Hlebnicov nu-i va corespunde valoarea:
a) [ ] I.H. < 0,70;

b) [ ] 0,7 – 0,85;
c) [ ] 0,85 – 0,95;
Sursa –curs
Sursa –curs
Sursa –curs
Sursa –curs
d) [ ] I.H. > 0,95;

e) [x] 1,5 > I.H.
254
254
254
Sursa -curs
254
254
250. Indicelui Hlebnicov îi va corespunde valorile:
a) [x] I.H. < 0,70;

b) [x] 0,7 – 0,85;
c) [x] 0,85 – 0,95;
d) [x] I.H. > 0,95;
e) [ ] 1,5 > I.H.
251. Nu sânt etape ale procesului de autopurificare a solului:

a) [ ] Mineralizarea;
b) [ ] Nitrificarea;
c) [x] Oxigenarea;
d) [x] Degradarea;
e) [x] Încălzirea.
252. Indicatori ai poluării solului sânt:

a) [x] Radiologic;
b) [x] Algologic;
c) [x] Sanitaro-entomologic;
d) [ ] Geologic;
e) [ ] Mecanic.
253. Calitatea solului nu este determinată de:

a) [ ] Porozitate;
b) [ ] Permeabilitate pentru aer;
c) [ ] Permeabilitate pentru apă;
d) [ ] Capilaritate;
e) [x] Densitate.
254. Se deosebesc următoarele tipuri de soluri:

a) [х] Nisipoase;
b) [х] Argiloase;
c) [х] De turbă;
d) [х] Calcaroase;
e) [ ] Preţioase.
255. Solul poate servi sursă a îmbolnăvirilor:

a) [х] Endemice;
b) [х] Infecţiilor anaerobe;
c) [х] Geohelmintozelor;
255
255
255
Sursa -curs
255
255
Sursa –curs
Sursa –curs
Sursa –curs
Sursa –curs
Sursa –curs
Sursa –curs
d) [ ] Infecţiilor adenovirale;
e) [х] Infecţiilor intestinale.
256
256
256
Sursa -curs
256
256
Întrebări generale
256. Sanitarie este

a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;
e) [ ] Un complex de normative igienice.
257. Orice investigaţie igienică începe cu metoda
a) [ ] Toxicologică şi biologică;
b) [ ] Sanitar-statistică;
c) [x] De observaţie sanitară;
d) [ ] Fizică;
e) [ ] Epidemiologică.
258. Nu sunt obiective ale igienei individuale
a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [ ] Alimentaţia raţională;
c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;

d) [x] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea.
259. Profilaxia este
257
257
257
Sursa -curs
257
257
a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi
menţinerea sănătăţii;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.
260. Scopul profilaxie secundare este
d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
261. Scopul profilaxiei terţiare este

Sursa – [3] pag. 1 curs

e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.
262. Normativ igienic este
a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;

b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;
c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman;
d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau
este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.
263. Organismul uman este influenţat de factorii sociali
a) [ ] compuşii apei;
b) [x] nivelul de cultură;
c) [x] regimul de muncă ;
d) [x] condiţiile de trai;
258
258
258
Sursa -curs
258
258
e) [ ] temperatura aerului .
264. Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei"

a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
265. Nu sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia "Igienei"

a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
266. Obiective ale igienei individuale sunt

a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [x] Alimentaţia raţională;
c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;

d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea.
267. Tipurile de profilaxie sunt

a) [x] Primară;
b) [x] Secundară;
c) [x] Terţiară;
d) [ ] Determinantă;
e) [ ] Protectorie.
259
259
259
Sursa -curs
259
259
268. Scopul profilaxiei primare este
a) [x] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;
c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi

reabilitarea lor.
269. Obiectivele supuse normării igienice sunt
a) [x] CMA ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente;
b) [x] Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot,
vibraţii, etc;
c) [x] Parametrii optimi şi cei admisibili ai microclimatului, radiaţiei solare, iluminatului etc;
d) [x] Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile;
e) [ ] Modificările fiziologo-biochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv.
270. Tipurile de normative igienice
a) [x] Maxim admise;
b) [ ] Minim admise;
c) [x] Optime;
d) [x] Temporare;
e) [ ] Raţionale.
Igiena muncii
271. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [x] Respectarea CMA;
b) [ ] Folosirea inhalatoarelor;
c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice;
d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi;
e) [ ] Ventilaţia locală.
272. Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă

Sursa – [1] pag.180, [17] pag.200, curs
a) [ ] Joasă;
260
260
260
Sursa -curs
260
260
b) [x] Înaltă;
c) [ ] Medie;
d) [ ] Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă;
e) [ ] Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune.
273. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului

274.
261
261
261
Sursa -curs
261
261
a) [x] Hertz;
b) [ ] Bel;
c) [ ] Decibel;
d) [ ] Fon;
e) [ ] Pascal.
275. Condiţiile de muncă se împart
a) [x] optime;
b) [x] admisibile;
c) [ ] nefavorabile;
d) [x] nocive;
e) [x] periculoase.
276. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este

a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;
Sursa – curs
b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice;

c) [ ] Tratarea bolilor depistate;
d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
277. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă
(răspuns complet)
a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă;
b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale;
c) [ ] Persoanele care au anumite boli;
d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi;
e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile.
278. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)

a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale;
b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi;
c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale;
d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;
e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar.
262
262
262
Sursa -curs
262
262
279. Controlul medical periodic se efectuează
a) [ ] La 6 luni;
b) [ ] La un an;
c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;
d) [ ] La 3 ani;
e) [ ] După gravitatea bolilor.
280. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt

a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;
c)
d) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a
lucrului cu odihna;
e) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;
f) [x] O activitate sistematică, uniformă .
281. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului
a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari;
b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni;
c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;
d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor;
e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator.
282. Intoxicaţia cu CO e cauzată de

a) [x] Arderea incompletă a combustibilului;
b) [ ] Vârsta adultă;
c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară;
d) [ ] Concentraţia CO2 in aer;
e) [ ] Presiunea atmosferică.
283. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin

a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;
b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici;
c) [ ] Formarea de methemoglobină;
d) [x] Formarea de carboxihemoglobină;
263
263
263
Sursa -curs
263
263
e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei.
284. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate

a) [ ] Formări de aeroemboli;
b) [ ] Decompresiuni rapide;
c) [x] Intoxicaţiei cu azot;
d) [ ] Distensiei gazelor intestinale;
e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen .
285. Toate toxicele industriale manifestă acţiune

a) [x] Generală;
b) [ ] Locală;
c) [ ] Selectivă;
d) [ ] Combinată;
e) [ ] Complexă.
286. Eliminarea plumbului din organism se face prin

a) [x] Tub dijestiv;
b) [x] Rinichi;
264
264
264
Sursa -curs
264
264
c) [ ] Plămâni;
d) [ ] Tegumente;
e) [x] Mucoase.
287. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul

de producere este
288.
a) [ ] Intravenoasă;
b) [ ] Cutanată;
c) [ ] Subcutanată;
d) [x] Pulmonară;
e) [ ] Intraperitonială.
289. Plumbul se cumulează în organism prin

a) [ ] Cumulare funcţională;
b) [x] Cumulare materială;
c) [ ] Nu se cumulează;
d) [ ] Combinat;
e) [ ] Complex .
290. Noxele profesionale se clasifică în

a) [ ] mecanice;
b) [x] fizice;
c) [x] chimice;
d) [x] biologice ;
e) [x] psiho-fiziologice.
265
265
265
Sursa -curs
265
265
291. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prin

a) [ ] Tegumente;
b) [ ] Mucoase;
c) [ ] Tub digestiv;
d) [x] Plămâni;
e) [ ] Peritoneum.
292. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [ ] Ventilaţia locală;
b) [x] Examenele medicale;
c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;
e) [ ] Transportul pneumatic.
293. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor

a) [x] Forarea umedă;
b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;

c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;
d) [x] Controale medicale periodice;
e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.
294. Gradul de pericol al prafului e determinat de

a) [x] Dimensiuni;
b) [x] Dispersie;
c) [x] Origine;
d) [x] Componenţă chimică;
e) [ ] Forma sursei de emanare.
295. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;
266
266
266
Sursa -curs
266
266
b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) [ ] Ventilaţia locală;
d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;
e) [x] Transportul pneumatic.
296. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf

a) [x] Precipitaţie slabă;
b) [ ] Rapid se precipită;
c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) [x] Pătrund până la alveole;
e) [ ] Se dizolvă în apă.
297. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză

a) [x] Foratorii;
b) [x] Detonatorii;
c) [ ] Mecanicii auto;
d) [x] Şlefuitorii;
e) [ ] Electricienii.
298. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [x] Zonarea localităţilor;
b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;
c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;
d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.
299. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt

a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
b)
c) [x] Ventilaţia locală;
d) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
e) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
f) [ ] Examenele medicale periodice.
267
267
267
Sursa -curs
267
267
300. Acţiunea prafului asupra organismului
a) [x] Iritantă;
b) [x] Alergizantă;
c) [x] Fibrozantă;
d) [ ] Statica;
e) [x] Cancerigenă.
301. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor

a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice;
b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat;
c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru;
d) [x] Caracterul muncii;
e) [ ] Vârsta muncitorului.
302. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului

a) [x] de componenţa chimică;
b) [x] de gradul de solubilitate în apă;
c) [x] de dispersie;
d) [x] de structura şi forma particulelor;
e) [ ] de starea sursei de praf.
303. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt

a) [ ] Hertz;
b) [x] Decibel;
c) [ ] Erg/cm2 sec;
d) [ ] Pascal;
e) [x] Fon.
268
268
268
Sursa -curs
268
268
304. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea
Sursa – [1] pag.179-180, curs
a) [x] Intensitatea;
b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;
c) [x] Stabilitatea in timp;
d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;
e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.
305. Definiţia zgomotului este
a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;

b)
c) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
d) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
e) [x] Orice sunet nedorit;
f) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.
306. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt

a) [ ] Vârsta muncitorului;
b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;
d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
e) [ ] Sexul muncitorului.
307. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra

organismului
308.
a) [x] Perioada de expunere la zgomot;
b) [x] Intensitatea zgomotului;
c) [x] Frecvenţa zgomotului;
d) [ ] Receptivitatea organismului;
e) [ ] Adaptarea organismului.
309. Măsurile de combatere ale zgomotului

a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
269
269
269
Sursa -curs
269
269
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.
310. Boala de vibraţie se manifestă prin

a) [ ] Oboseală generală;
b) [x] Atonie vasculară;
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;
d) [ ] Hipertenzie arterială;
e) [x] Hipotonie arterială.
311. Felurile de cumulare a toxicelor în organism
a) [x] Materială;
b) [x] Funcţională;
c) [ ] Uniformă;
d) [ ] Selectivă;
e) [ ] Combinată.
270
270
270
Sursa -curs
270
270
312. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în
timpul lucrului sunt
313.
271
271
271
Sursa -curs
271
271
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.
314. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii

a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;
b) [x] Controlul medical periodic;
c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
d) [x] Educaţia sanitară;
e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.
315. Ce scop are controlul medical periodic

a) [ ] Depistarea noxelor profesionale;
b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii;
c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele

profesionale;
d) [x] Depistarea bolilor profesionale;
e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.
316. Pentru oboseală nu este caracteristic

a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;
b) [ ] Diminuarea atenţiei;
c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
272
272
272
Sursa -curs
272
272
d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.
317. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în

efort
a) [ ] Creşterea debitului cardiac;
b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [x] Scăderea volumului sistolic;
d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea
volumului sistolic;
e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.
318. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă

a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;
c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;
d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;
e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.
319. Praful de producere poate cauza

a) [x] Dermatite, conjunctivite;
b) [x] Rinite, faringite;
c) [x] Astm bronşic;
d) [ ] Psoriaz;
e) [x] Pneumoconioze.
320. In tabloul oboselii cronice pot exista

a) [x] Astenie;
b) [x] Tulburări de somn;
c) [x] Tulburări psihoafective;
d) [x] Tulburări neurovegetative;
e) [ ] Boli ale aparatului locomotor.
273
273
273
Sursa -curs
273
273
321. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor

a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3
aer;
b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer;
c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni;
d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare;
e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă.
322. Toxicitatea substanţei chimice depinde de

a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
b) [x] Sensibilitatea organismului;
c) [x] Factorii mediului de muncă;
d) [ ] Asistenţa medicală;
e) [x] Factorii mediului ambiant.
323. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice

a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
b) [x] Dau sindrom narcotic;
Sursa - curs
c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
e) [ ] Influenţează selectiv.
324. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie;
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
d) [ ] Mineri;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.
274
274
274
Sursa -curs
274
274
f)
325. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor
infraroşii în mediul de producere
326.
a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.
327. Barotraumatismul urechii

a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson;
b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache;
c) [x] Se manifestă prin otalgii;
d) [x] Produce uneori rupturi de timpan;
e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă.
328. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt

a) [ ] Pielea marmorată;
b) [x] Aeroembolia cerebrală;
c) [x] Aeroembolia pulmonară;
d) [x] Aeroembolia coronariană;
e) [ ] Aeroembolia articulară.
329. Boala cronică de cheson se manifestă prin

a) [x] Algii;
b) [ ] Piele marmorată;
c) [ ] Colici abdominale;
d) [ ] Hipotensiune arterială;
e) [x] Artropatii.
275
275
275
Sursa -curs
275
275
330. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu

următoarele precauţii
331.
a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid;
b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea;
c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală;
d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială;
e) [ ] Să se facă rapid.
332. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice

a) [x] Distensia volumului de gaze din organism;
b) [ ] Tulburări cardiace;
c) [ ] Turburări pulmonare;
d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate";
e) [x] Hipoxie.
333. După consumul de energie muncile pot fi clasate în

a) [x] Fizice uşoare;
b) [x] Cu eforturi fizice medii;
c) [x] Cu eforturi fizice mari;
d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;
e) [ ] Cu eforturi fizice optimale.
334. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice

sunt
335.
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [x] Creşte volumul sistolic;
c) [x] Creşte minut volumul cardiac;
d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică;
276
276
276
Sursa -curs
276
276
e) [ ] Scade presiunea diferenţială.
336. La munci fizice grele în organism

a) [x] Sporeşte termogeneza;
b) [ ] Scade termogeneza;
c) [x] Creşte termoliza prin evaporare;
d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;
e) [x] Se accelerează metabolismul.
337. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt

a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [ ] Sporeşte termogeneza;
c) [x] Creşte presiunea arterială;
d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere;
e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.
338. Oboseala se manifestă prin

a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
b) [x] Senzaţie de epuizare;
c) [x] Cefalee;
d) [x] Insomnie;
e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.
339. Surmenajul se caracterizează prin

a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;
c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;
d) [x] E reversibil după tratament specific;
277
277
277
Sursa -curs
277
277
e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.
340. Plumbul se depozitează în

a) [x] Oase;
b) [ ] Creier;
c) [x] Dinţi;
d) [x] Păr;
e) [x] Unghii.
341. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt

a) [ ] t aerului;
o
b) [x] Volatilitatea;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Proprietăţile chimice.
342. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin

a) [x] Depunerea Pb în oase;
b) [x] Depunerea Pb în ficat;
c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) [ ] Este prezent permanent în sânge;
e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.
343. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale

278
278
278
Sursa -curs
278
278
a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.
344. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează

a) [x] Caracterul acţiunii toxicului;
b) [x] Gradul de toxicitate;
c) [ ] Concentraţia toxicului în aer;
d) [ ] Concentraţia toxicului în organe;
e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge.
345. În neutralizarea toxicelor sunt implicate

a) [x] Ficatul;
b) [x] Rinichii;
c) [x] Creierul;
d) [ ] Oasele;
e) [ ] Muşchii striaţi.
346. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de

a) [x] Proprietăţile fizice;
b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;
c) [x] Gradul de volatilitate;
d) [x] Starea de agregare;
e) [ ] Concentraţia în ficat.
347. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt

a
) [x] Respiratorie;
a) [x] Tub digestiv;
b) [x] Tegumente;
c) [ ] Intravenoasă;
d) [ ] Intraperitonială.
279
279
279
Sursa -curs
279
279
348. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului
a) [x] Efecte narcotice;
b) [x] Efecte alergizante;
c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos;
d) [x] Efecte hepatotrope;
e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv.
349. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective

principale
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;
b) [x] Depistarea precoce a silicozei;
c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;
d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
e) [x] Prevenirea agravării silicozei.
350. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru că
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.
f)
Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, încălzirii
351. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii este

b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Luxmetrul;
d) [ ] Catatermometrul;
e) [ ] Batometrul .
352. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului

terapeut trebuie să fie nu mai mic de
280
280
280
Sursa -curs
280
280
a) [ ] 5 o;
b) [ ] 15o;
c) [ ] 20 o;
d) [ ] 25o;
e) [x] 27 o.
353. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este

a) [ ] 0,5 –0,6%;
b) [ ] 0,7% -0,8%;
c) [ ] 0,9 –1,0%;
d) [ ] 1,0 –1,9%;
e) [x] Nu mai mic de 2%.
354. Valoarea CIN recomandată pentru saloane
a) [ ] 0,5%;
b) [ ] 1%;
c) [ ] 1,5%;
a) [ ] 2% şi mai mult;
b) [x] Nu se normează.
355. Unitate de măsură a intensităţii luminii este

a) [ ] Watt;
b) [ ] Lumen;
c) [x] Lux;
d) [ ] Watt/m2;
e) [ ] Amper.
356. Coeficientul de luminozitate este

a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
281
281
281
Sursa -curs
281
281
b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de

iluminat din afară în acelaşi plan orizontal;
c)
d) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
e) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
f) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei.
357. Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial

a) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină;
b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat;
c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă;
d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă;
e) [ ] Folosind lămpi incandescente.
358. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN)

a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de iluminarea în

afara clădirii pe aceiaşi orizontală;
c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei .
359. Indici de apreciere a iluminării naturale nu sunt
360.
a) [ ] CIN;
b) [ ] Coeficient de luminozitate;
c) [x] Suprafaţa geamurilor;
d) [ ] Unghiul de incidenţă;
e) [ ] Unghiul de deschidere .
361. Ventilaţia artificială locală e necesară pentru

a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
282
282
282
Sursa -curs
282
282
b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;
c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;

d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;
e) [ ] Crearea curenţilor de aer.
362. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzirea

a) [ ] Locuinţelor;
b) [ ] Farmaciilor;
c) [ ] Magazinelor;
d) [ ] Spitalelor;
e) [x] Încăperilor cu lucru temporar.
363. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi

a) [x] Climatul de lumină;
b) [x] Orientarea încăperii;
c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor;
d)
e) [x] Culorile anturajului încăperii;
f) [ ] Uniformitatea luminii.
364. Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor

a) [x] Luxmetria;
b) [x] Metoda "Watt";
c) [x] Metoda "e";
d) [ ] Coeficientul de luminozitate;
e) [ ] Coeficientul de pătrundere.
365. Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt

a) [ ] Efect stroboscopic;
283
283
283
Sursa -curs
283
283
b) [x] Lipsa umbrelor;
c) [ ] Efect de întuneric;
d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;
e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.
366. Dezavantajele iluminatului luminiscent

a) [x] Lumină instabilă în timp;
b) [x] Efect stroboscopic;
c) [ ] Randament mic;
d) [x] Efect de întuneric;
e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale.
367. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt

a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;
b) [x] Coeficientul de luminozitate;
c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
d) [ ] Spectrul luminii;
e) [x] Coeficientul de pătrundere.
368. Este raţional iluminatul care
a) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate;

b) [x] Nu produce efect stroboscopic;
c) [x] Nu produce efecte de orbire;
d) [x] Este uniform;
e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă.
284
284
284
Sursa -curs
284
284
369. Indici de apreciere a iluminării artificiale sunt
a) [ ] Coeficientul de luminozitate;
b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală;
c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca;
d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii;

e) [x] Uniformitatea iluminării.
370. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor

a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;
b) [x] Să fie uniformă;
c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;
d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
e) [x] Să nu facă umbre.
371. Tipurile corpurilor de iluminat

a) [x] Cu lumină difuză;
b) [x] Cu lumină reflectată;
c) [x] Cu lumină proiectată;
d) [ ] Cu lumină combinată;
e) [ ] Cu lumina mixtă.
372. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se

calculează după
a) [ ] Dioxid de carbon;
b) [x] Concentraţia de substanţe toxice;
c) [ ] Oxigen;
d) [x] Cantitatea de pulberi;
e) [x] Valoarea temperaturii aerului.
373. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt

a) [ ] Volumul încăperii;
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;
285
285
285
Sursa -curs
285
285
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului;
e) [x] Presiunea vântului.
374. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt

a) [ ] Prin curenţi de aer;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De refulare;
d) [ ] Aeraţie;
e) [x] De aspiraţie – refulare .
375. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie

a) [x] Generală;
b) [ ] Perdele aeriene;
c) [x] Locală;
d) [x] Nişe;
e) [x] Umbrele.
376. Cerinţe igienice faţă de încălzire sunt

a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului;
b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce acoperă

suprafeţele de încălzire;
c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC;
d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC;
e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare.
377. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi

286
286
286
Sursa -curs
286
286
a) [x] Cu apă;
b) [ ] Cu ulei;
c) [x] Cu aer;
d) [x] Cu aburi;
e) [ ] Cu gaze .
378. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelor

a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală;
b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală;
c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală;
d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă;
e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf .
379. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt
a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;

b) [x] Se exclude poluarea aerului;
c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;
d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;
e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.
380. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:

a) [ ] naturală;
b) [ ] generală;
c) [x] de aspiraţie;
d) [x] de refulare;
e) [x] de refulare – aspiraţie.
287
287
287
Sursa -curs
287
287
381. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune:
a) [x] locală;
Sursa -curs
Sursa -curs
b) [x] generală;
c) [ ] de aspiraţie;
d) [ ] de refulare;
e) [x] mixtă.
382. Ventilaţia artificială poate fi:

a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] organizată;
d) [ ] mixtă;
e) [ ] neorganizată.
383. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin:

a) [ ] curenţi de aer;
b) [x] aeraţie;
c) [x] canale de extragere;
d) [ ] geam;
e) [ ] infiltraţie.
384. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin:

a) [x] curenţi de aer;
b) [ ] aeraţie;
c) [ ] canale de extragere;
d) [x] geam;
e) [x] infiltraţie.
385. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:

a) [x] duşuri de aer;
288
288
288
Sursa -curs
288
288
b) [ ] nişe;
c) [ ] umbrele;
d) [x] oaze aeriene;
e) [x] perdele de aer.
386. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin:

a) [ ] duşuri de aer;
b) [x] nişe;
c) [x] umbrele;
d) [ ] oaze aeriene;
e) [x] aspiraţie la locul de muncă.
387. Ventilaţia artificială generală se realizează prin:

a) [ ] geam;
Sursa - curs
Sursa - curs
Sursa -curs
Sursa -curs
289
289
289
Sursa -curs
289
289
Sursa -curs
Sursa -curs
b) [ ] canale de extragere;
c) [x] aspiraţie;
d) [x] refulare;
e) [x] refulare – aspiraţie.
388. Factorii ce determină ventilaţia naturală:

a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor;
b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii;
c) [x] presiunea vântului;
d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie;
Sursa- curs
e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al încăperii.
389. Avantajele ventilaţiei naturale:

a) [x] simplitatea montării;
b) [x] accesibilitate după cost;
c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;
d) [ ] rază de acţiune mare;
e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.
390. Avantajele ventilaţiei artificiale:

a) [ ] accesibilitate după cost;
b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;
d) [x] rază de acţiune mare;
e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.
290
290
290
Sursa -curs
290
290
391. Avantajele ventilaţiei artificiale:
a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;
b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;
Sursa -curs
Sursa-curs
Sursa -curs
c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi

mecanice);
d) [ ] accesibilitate după cost;
e) [ ] simplitatea montări.
392. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:

a) [x] instalaţie de captare a aerului;
b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [ ] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [ ] mina de extragere a aerului.
393. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:
Sursa- curs
a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator;

b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [x] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [x] mina de extragere a aerului.
291
291
291
Sursa -curs
291
291
394. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie:
a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
Sursa -curs
d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice;
e) [x] schimbul de aer este dirijat.
395. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare:
a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;

b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
Sursa -curs
d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice
e) [x] schimbul de aer este dirijat.
396. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie:
a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;

b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.
397. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie:
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;

b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
398. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare:
292
292
292
Sursa -curs
292
292
a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
399. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare:
Sursa -curs
Sursa -curs
Sursa -curs
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;

e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea.
400. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie:
a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);

b) [ ] accesibilitate după cost;
c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;
d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;
e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.
401. Condiţionarea aerului:
a) [ ] este naturală şi artificială;

b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp;
Sursa- curs
293
293
293
Sursa -curs
293
293
Sursa -curs
c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză
de mişcare a aerului, puritate;
d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;
e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei.
402. Balanţa de aer poate fi:
a) [x] pozitivă;
b) [ ] naturală;
c) [x] echilibrată;
d) [ ] artificială;
e) [x] negativă.
403. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de:
a) [ ] cost;
b) [x] destinaţia încăperii;
c) [x] volumul încăperii;
d) [x] caracterul noxelor emanate;
e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе.
404. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi:
a) [x] umiditatea aerului;

b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.
Sursa- curs
Sursa -curs
294
294
294
Sursa -curs
294
294
Sursa- curs
405. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este:

Sursa curs
a) [ ] umiditatea aerului;
b) [ ] temperatura aerului;
d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [x] bioxidul de carbon.
406. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului,

cazangerii este:
407.
a) [ ] umiditatea aerului;
408. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:
a) [x] umiditatea aerului;

409. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei:
a) [x] de laborator;
b) [x] de calcul;
c) [ ] de observaţie;
d) [ ] chestionare;
e) [ ] experimentului cronic.
295
295
295
Sursa -curs
295
295
410. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :
a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;

b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;
c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului;
d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;
e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.
411. Volumul necesar de ventilaţie:

Sursa- curs
Sursa -curs
Sursa- curs
Sursa- curs
Sursa- curs
b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
296
296
296
Sursa -curs
296
296
e)
f) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.
412. Multiplul necesar de aer :
Sursa -curs
b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
Igiena spitalelor
413. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului

a) [x] 10-15%;
b) [ ] 20-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 40-50%;
e) [ ] 50-55%.
414. Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de
obstetrică, ginecologie, chirurgie
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie;
e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .
415. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care

se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii
a) [ ] Pot fi comune;
b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;
c) [x] Nu pot fi comune;
d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;
297
297
297
Sursa -curs
297
297
e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare.
416. Blocul de operaţie e raţional de amplasat

a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare;
b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane;
c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată;

d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică;
e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului .
f)
417. Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasa
a) [ ] În blocul central;
b) [x] În bloc separat;
c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri;
d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ;
e) [ ] În aripă separată a blocului curativ .
418. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc

a) [ ] Nu mai mică de 45%;
b) [x] Nu mai mică de 60%;
c) [ ] 20-30%;
d) [ ] 10-15%;
e) [ ] 5-10% .
419. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale sunt

a) [x] Amenagarea sistemului de canalizare locală;
b) [ ] Deversarea în bazine de apă;
c) [x] Tratarea la staţiile biologice de epurare;
d) [x] Evacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioară;
e) [ ] Colectarea apelor reziduale în bazine special amenajate.
420. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 (profil

terapeutic)
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, pentru spitale mari;
d) [ ] Da, pentru spitale mici;
298
298
298
Sursa -curs
298
298
e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale.
421. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru

externarea bolnavilor
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, în spitale mici;
d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii;
e) [ ] Da, în anumite secţii.
422. Volumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane va fi de

a) [ ] 37m3;
b) [ ] 7m3;
c) [ ] 90m3;
d) [x] 80 m3;
e) [ ] 100m3.
423. Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de
a) [x] Numărul de paturi;

b) [ ] Dimensiunile centrului locativ;
c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului;
d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ;
424. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic este

a) [ ] 4m ;
2
b) [ ] 5 m2;
c) [ ] 6 m2 ;
d) [x] 7 m2;
e) [ ] 8 m2.
425. Care va fi multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operaţie
a) [ ] ± 2;
b) [ ] ±2,5
c) [ ] +5–6
299
299
299
Sursa -curs
299
299
d) [x] +10–8
e) [ ] ±6.
426. Orientarea recomandată pentru sala de operaţii al blocului operator
a) [ ] Estică
b) [ ] Vestică
c) [ ] Sud-estică
d) [x] Nordică
e) [ ] Sud-vestică .
427. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea unităţilor
de îngrijire medicală
a) [x] Cu un coridor construit unilateral;
b) [ ] Cu un coridor construit bilateral;
c) [ ] Cu două coridoare;
d) [ ] Compactă;
e) [ ] De colţ .
428. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli

contagioase cu saloane
429.
a) [ ] Da;
b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;

c) [x] Nu;
d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;
e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.
430. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din
unităţile de pediatrie şi alte unităţi
431.
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;
e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.
432. Boxa completă diferă de semiboxă
a) [ ] Nu diferă;
b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi;
c) [ ] Are ecluză pentru personal medical;
300
300
300
Sursa -curs
300
300
d) [ ] Are grup sanitar;
e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor .

433. În prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu
a) [x] Raze ultraviolete reflectate;
b) [ ] Raze ultraviolete directe;
c) [ ] Metoda de explozie;
d) [ ] Cu aerosoli dezinfectanţi;
e) [ ] Cu soluţii dezinfectante pulverizate.
434. Generatoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament sporit sunt
a) [ ] Lampa eritem uveolă;
b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;
c) [x] Lampa bactericid uveolă;
d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;
e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .
435. Viteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele spitaliceşti este
Sursa –curs
a) [x] 0,1-0,15 m/s;
b) [ ] 0,2-0,25 m/s;
c) [ ] 0,3-0,35 m/s;
d) [ ] 0,4-0,45 m/s;
e) [ ] 0,5-0,6 m/s.
436. Pentru bolnavii de tireotoxicoză în saloane este optimă temperatura

a) [x] 15 C;
o
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC.
301
301
301
Sursa -curs
301
301
437. Pentru bolnavii de hipotireoză în saloane este optimă temperatura
a) [ ] 15 C;
o
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [x] 24oC;
e) [ ] 25oC .
438. Temperatura aerului normată pentru sălile de operaţie, de naştere,
saloanele de terapie intensivă este
a) [ ] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [x] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC .
439. Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile,
cu anamneză epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile
a) [ ] Patologia gravidităţii;
b) [ ] Fiziologie postnatală;
c) [x] Observare;
d) [ ] În toate unităţile;
e) [ ] În blocul de naştere .
440. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este
a) [ ] Secţia medicală;
b) [x] Unitatea de îngrijire medicală;
c) [ ] Salonul;
d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor;
e) [ ] Sala de proceduri .
441. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre
a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;
c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor";
d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;
e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.
442. Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului

443.
302
302
302
Sursa -curs
302
302
303
303
303
Sursa -curs
303
303
a) [ ] Spitale mari de profil larg;
b) [x] Spitale de tuberculoză;
c) [x] Spitale de psihiatrie;
d) [ ] Maternităţi;
e) [ ] Policlinici stomatologice.
444. Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate
a) [x] Obstetrica;
b) [ ] Ginecologie;
c) [ ] Chirurgie;
d) [x] Pediatrie;
e) [ ] Terapie .
445. Încăperile semiboxei sunt
a) [ ] Antreu;
b) [x] Ecluză;
c) [x] Salon-boxă;
d) [x] Grup sanitar;
e) [ ] Coridor.
446. În secţiile de boli contagioase ventilaţia va fi
a) [ ] Artificială de refulare;
b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării;
c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei;
d) [x] Naturală;
e) [ ] Poate fi diferită .
304
304
304
Sursa -curs
304
304
447. Măsuri sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică .
448. Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea

secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a
lucrătorilor medicali sunt asigurate la sistema de construcţie
a) [x] Centralizată;
b) [ ] Decentralizată;
c) [x] Bloc-centralizată;
d)
e) [ ] Liberă;
f) [ ] Mixtă .
449. Pentru care secţii medicale se vor amenaja încăperi separate de primirea şi
examinarea bolnavilor
a) [x] Pediatrie;
b) [x] Obstetrică;
c) [ ] Chirurgie;
d) [ ] Terapie;
e) [x] Contagioase.
450. Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală

sunt
a) [x] Saloanele;
305
305
305
Sursa -curs
305
305
b) [x] Sălile de proceduri;
c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;
d) [ ] Grupurile sanitare;
e) [ ] Coridoarele .
451. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de
boli contagioase
a) [x] În boxa de internare – examinare;
b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;
c) [ ] În secţia de internare a spitalului;
d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;
e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .
452. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor nozocomiale
sunt
453.
a) [x] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;

b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor;
e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane.
454. Planul general al spitalului prezintă informaţii despre

e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului.
455. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc

a) [x] Zonarea funcţională a terenului;
b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren;
306
306
306
Sursa -curs
306
306
c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului;
d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;
e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.
456. Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

a) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni;
c) [x] Tratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile spitaliceşti;
d) [x] Folosirea substanţelor chimice bactericide pentru tratarea suprafeţelor;
e) [ ] Educaţia sanitară .
457. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor

Sursa –curs
a) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .
458. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor

Sursa –curs
a) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.
459. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon se va determina

după
a) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;
b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .
460. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon nu se determină

după
461.
307
307
307
Sursa -curs
307
307
a) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;
b) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;

c) [x] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
d) [x] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
e) [ ] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic.
462. Măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti sunt

a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică.
463. Nu sunt măsuri sanitar-tehnice de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti

a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică.
464. Nu sunt măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor

intraspitaliceşti
a) [ ] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;
b) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
c) [ ] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [x] Ventilaţia artificială a saloanelor;
e) [x] Dezinfecţia aerului în saloane .
465. Nu sunt măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor

intraspitaliceşti
a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică.
308
308
308
Sursa -curs
308
308
466. Factorii ce determină crearea condiţiilor igienice în spital sunt
a) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate;
b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui;
c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală;
d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei;
f)
467. Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de
a) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;
b) [x] Patologie;
c) [x] Destinaţia încăperii;
d) [ ] Căile de termoliză;
e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane.
468. Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi sunt

a) [x] Prezenţa filtrului;
b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare;
c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare;
d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;
e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.
469. În componenţa maternităţii vor fi unităţile
a) [x] Fiziologie postnatală;

b) [x] Patologie a gravidităţii;
c) [x] De observare;
d) [x] Blocul de naştere;
e) [ ] Fiziologie prenatală.
470. Direcţiile principale de construcţie a spitalelor contemporane
Sursa –curs
309
309
309
Sursa -curs
309
309
Sursa –curs
a) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele instituţiei curative;

b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele localităţii;
c) [x] Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc;
d) [x] Organizarea centrelor medicale de profil;
e) [x] Crearea complexelor spitaliceşti.
471. Sistemele de construcţie a spitalelor sunt
a) [x] Decentralizate;
b) [x] Centralizate;
c) [x] Mixte;
d) [x] Bloc-centralizate;
e) [ ] Centre de diagnostic.
472. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale
a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;

b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;
d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;

e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.
473. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

a) [ ] Imunizarea activă a populaţiei;
b) [x] De arhitectură şi planificare;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;
310
310
310
Sursa -curs
310
310
d) [x] Sanitar-tehnice;
e) [x] Sanitar-antiepidemice.
474. Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi factorii de microclimat

b) [ ] Radiaţiile calorice;
c) [x] Umiditatea relativă a aerului;
d) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
e) [x] Viteza de mişcare a aerului.
475. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative sunt

a) [x] Proprietăţile fizice ale aerului;
b) [x] Cantitatea de CO2;
c) [ ] Cantitatea de N2 ;
d) [x] Numărul total de germeni;
e) [x] Numărul de aeroioni uşori .
476. Sistematizarea secţiei de internare trebuie să
a) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;

b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare;
c) [ ] Să fie numai centralizată;
d) [ ] Să fie numai decentralizată;
e) [x] Să corespundă specificului spitalului.
Sursa – [1] pa.g234, curs
477. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt

a) [ ] De arhitectură şi planificare;
b) [ ] Sanitar-tehnice;
c) [x] De imunizare activă;
d) [x] De imunizare pasivă;
e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare.
478. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt

311
311
311
Sursa -curs
311
311
a) [ ] Sanitar antiepidemice;
b)
c) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare;
d) [ ] Sanitar-tehnice;
e) [x] De imunizare activă;
f) [x] De imunizare pasivă.
479. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt

a) [ ] De imunizare după plan;
b) [ ] De imunizare urgentă;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;
d) [x] De arhitectură şi planificare;
e) [x] Sanitar-tehnice .
INFECŢIILE NOZOCOMIALE
480. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg:
Sursa – curs
a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau
microbiologic recunoscute;
b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;
d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;
e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.
481. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul:
482.
a) [x] Scăderii reactivităţii;

b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;
c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;
d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;
e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici.
483. Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale:

484. Deficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale:
a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
312
312
312
Sursa -curs
312
312
b) [x] Multitudinea căilor de transmitere;
c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;
d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;
e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.
485. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi:
Sursa – curs
Sursa – curs
Sursa – curs
313
313
313
Sursa -curs
313
313
a) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte;
c) [x] Purtători de germeni patogeni;
d) [x] Vizitatorii bolnavilor;
e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.
486. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
a) [x] În ambulator;
b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;
e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.
487. După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:

Sursa – curs
Sursa – curs
Sursa – curs
a) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni;

b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;
c) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”;
d) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme;
e) [ ] Maladii somatice.
488. După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:

Sursa – curs
a) [x] Monoinfecţie;
b) [x] Poliinnfecţie;
c) [x] Superinfecţie;
d) [ ] Autoinfecţie;
e) [ ] Exoinfecţie.
314
314
314
Sursa -curs
314
314
489. Se disting infecţii nozocomiale cu calea de transmitere :
a) [x] Aeroportată;
b) [x] Manuportată;
c) [x] Prin implantare;
d) [ ] Colaterală;
e) [ ] Unilaterală.
490. Particularităţile „microflorei contemporane” sânt:
a) [x] Instabilitate;
b) [x] Invazivitate;
c) [x] Acţiune toxică;
d) [x] Acţiune alergică;
e) [ ] Acţiune mutagenă.
Sursa – curs
Sursa – curs
491. Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sânt efectuate în

următoarele direcţii:
Sursa – curs
a) [x] Crearea unui regim antimicrobian;
b) [x] Sporirea rezistenţei organismului;
c) [x] Optimizarea factorilor de mediu;
d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale;
e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei.
492. Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale depinde de:

Sursa – curs
a) [x] Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
b) [x] Organizarea lucrului;
c) [x] Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;
d) [ ] Regimul de muncă al personalului;
315
315
315
Sursa -curs
315
315
e) [ ] Numărul unităţilor de îngrijire medicală.
493. Clasificarea deşeurilor medicale solide pe categorii:
a) [x] Periculoase;
b) [x] Nepericuloase;
c) [ ] Lichide;
d) [ ] Semilichide;
e) [ ] Comune.
494. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase:
a) [x] Colectarea şi trierea;

b) [x] Ambalarea;
c) [x] Depozitarea temporară;
d) [x] Transportarea şi neutralizarea;
e) [ ] Reciclarea.
Sursa – curs
Sursa – curs
495. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală se

efectuează:
Sursa – curs
a) [x] Prin reţeaua de canalizare generală;
b) [x] Prin instalaţii locale;
c) [ ] Manual;
d) [ ] Selectiv;
496. Îndepărtarea apelor reziduale din secţiile contagioase se efectuează prin:

Sursa – curs
a) [ ] Reţeaua de canalizare generală;
316
316
316
Sursa -curs
316
316
b)
c) [ ] Instalaţii locale;
d) [x] Dezinfecţia locală;
e) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
f) [ ] Nu se îndepărtează.
497. Caracteristic pentru infecţiile nozocomiale este:
a) [ ] Au tendinţă de micşorare în lume;

b) [x] Îngreunează decurgerea bolii;
c) [x] Măresc perioada de tratament;
d) [x] Măresc mortalitatea;
e) [x] Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.
Sursa – curs
ICA
498. După unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi amplasaţi elevi cu
diferenţa de înălţime
499.
a) [ ] 1 cm;
b) [ ] 5 cm;
c) [ ] 10 cm;
d) [x] 15 cm;
e) [ ] 20 cm.
500. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice sunt
317
317
317
Sursa -curs
317
317
a) [ ] Talia;
b) [ ] Greutatea;
c) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;
d) [ ] Starea tegumentelor şi mucoaselor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice .
Sursa –curs
501. Dezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform următoarelor metode cu

excepţia uneia
Sursa –curs
b) [ ] Scară de regresie;
c) [ ] Complexă;
d)
e) [x] Greutatea corpului;
f) [ ] Scara de centile.
502. La grupa a cincea de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

a) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare;
d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie;
e) [ ] Nu suferă de boli cronice .
503. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei II - IV
a) [x] Nu mai puţin de 1,5m2;
b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ;
c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2;
d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2 ;
e) [ ] 3 – 4 m2 .
504. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare
a) [ ] De separare individuală;
b) [x] De separare pe grupe de vârstă;
c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;
d) [ ] De separare pe grupe de sănătate;
e) [ ] De separare după sex.
505. Pentru câte grupe de înălţime este prevăzută mobila şcolară
318
318
318
Sursa -curs
318
318
a) [ ] Trei;
b) [ ] Cinci;
c) [x] Şase;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Şapte.
506. Orientarea optimă a sălilor de clasă
a) [ ] Nord, nord-est;
b) [ ] Nord;
c) [x] Sud, sud-est;
d) [ ] Est;
e) [ ] Nord-vest.
507. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile antipreşcolare şi

preşcolare mese şi scaune de
a) [ ] 2 grupe;
b) [ ] 3 grupe;
c) [ ] 4 grupe;
d) [x] 5 grupe;
e) [ ] 6 grupe.
508. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor poate fi determinată prin

metoda
509.
a) [ ] Scara de centile;
b) [ ] Deviere de la sigmă;
c) [ ] Scara de regresie;
319
319
319
Sursa -curs
319
319
d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .
510. Exigenţe igienice faţă de mobilierul şcolar
a) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă;

b) [ ] Să corespundă vârstei elevului;
c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat;
d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ;
e) [ ] Să corespundă clasei elevului .
511. Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi
a) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă;

b) [x] Iluminat neuniform;
c) [x] Poziţie incorectă la masă;
d) [x] Regim de lucru incorect;
e) [ ] Fluxul de lumină din stânga.
512. Scopul controlurilor medicale periodice a copiilor
a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică;

b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică;
c) [x] Determinarea grupului de sănătate;
d) [ ] Educaţie sexuală;
e) [ ] Consultaţie profesională .
Sursa –curs
320
320
320
Sursa -curs
320
320
Sursa –curs
513. La repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică se va

ţine cont de criteriile
a) [x] Starea de sănătate;
b) [x] Gradul dezvoltării fizice;
c) [x] Gradul de pregătire fizică;
d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală;
e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular.
f)
514. La grupa a treia de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;
d) [x] Au patologii congenitale compensate;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.
515. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a copiilor nu sunt

Sursa –curs
a) [ ] Capacitatea vitală a plămânilor;
b) [x] Circumferinţa cutiei toracice;
c) [x] Greutatea corpului;
d) [x] Înălţimea;
e) [x] Forma picioarelor.
516. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt
a) [ ] Înălţimea;
b) [x] Starea tegumentelor şi mucoaselor;
c) [x] Gradul de maturizare sexuală;
d) [x] Starea aparatului locomotor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.
Sursa –curs
321
321
321
Sursa -curs
321
321
517. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt
Sursa –curs
a) [x] Deviere de la sigmă;
b) [x] Scară de regresie;
c) [x] Complexă;
d) [ ] Retrospectivă;
e) [x] Scara de centile.
518. La grupa a doua de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori);
d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie .
519. La grupa a patra de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri;
e) [ ] Nu suferă de boli acute.
f)
520. Dereglările ţinutei la elevi pot fi cauzate de
a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului;

b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului;
c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă;
d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;
e) [ ] Regimul zilei incorect.
521. Cerinţe igienice către masa şi scaunul şcolar
a) [ ] Corespund clasei elevului;

b) [ ] Corespund vârstei elevului;
c) [x] Corespund înălţimii elevului;
d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă;
e) [x] Au distanţa scaunului negativă .
322
322
322
Sursa -curs
322
322
522. Indici somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor

nu sunt
a) [ ] Înălţimea;
b) [ ] Greutatea corporală;
c) [x] Rezistenţa la efort;
d) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.
Sursa –curs
523. Gradul de proporţionalitate al dezvoltării fizice poate fi determinat după

metoda
524.
b) [x] Scară de regresii;
c) [ ] Scară de centile;
d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .
525. Afecţiuni caracteristice copiilor de vârstă şcolară
a) [ ] Strabism;
b) [ ] Nefropatie;
c) [x] Miopie;
d) [x] Scolioză;
e) [ ] Daltonism .
526. Măsuri de profilaxie a miopiei la elevi

a) [x] Iluminare artificială generală raţională;
Sursa –curs
323
323
323
Sursa -curs
323
323
Sursa –curs
Sursa –curs
b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă;

c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului;
d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă;
e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă .
527. La prima grupă de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care

c) [x] Suferă rar de boli acute;
d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie.
528. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi indicii

a) [x] Demografici;
b) [x] Morbiditatea;
c) [x] Dezvoltarea fizică;
d) [x] Invaliditatea;
e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi.
529. Efortul static al elevului sporeşte când
a) [x] Distanţa scaunului este nulă;

b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm;
c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm;
324
324
324
Sursa -curs
324
324
d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm;
e) [x] Distanţa scaunului este +15.
530. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor sunt

a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de vârstă;
b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi
morfofuncţionale;
d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul;
e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni.
531. Sunt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fizice
a) [x] Dezvoltarea fizică este un complex de indici morfofuncţionali ai organismului ce
determină procesul de creştere;
b) [ ] Dezvoltarea fizică este un ansamblu al fenomenului de sporire a dimensiunilor şi masei
corpului;
c) [ ] Dezvoltarea fizică se manifestă prin capacităţi funcţionale al organismului;
d) [x] Nivelul dezvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătăţii copilului;
e) [x] Nivelul dezvoltării fizice este influenţat de alimentaţia copilului.
f)
532. Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt folosiţi
indicii
a) [x] Somatoscopici;
b) [x] Somatometrici;
c) [x] Fiziometrici;
d) [ ] Complexi;
e) [ ] Selectivi.
533. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după indicii
a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;

325
325
325
Sursa -curs
325
325
b) [ ] Masa corpului;
c) [x] Osificarea mâinii;
d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;
e) [x] Caracterele sexuale secundare.
534. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de
a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;

b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;
c) [ ] Dezvoltarea fizică;
d) [ ] Alimentaţie;
e) [ ] Deprinderea copiilor.
535. "Maturizarea şcolară" se apreciază după
Sursa –curs
a) [x] Vârsta biologică;

b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;
c) [x] Starea sănătăţii;
d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;
e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.
536. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului sunt

a) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul, activităţi,

alimentaţia etc.);
b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă;
c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă;
d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a organelor şi
326
326
326
Sursa -curs
326
326
sistemelor;
e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi sistemelor.
537. Tipurile de regimuri în educaţia copiilor sunt
a) [x] Protector;
b) [x] Istovitor (extenuant);
c) [x] Stimulator, de antrenament;
d) [ ] Uniform;
e)
f) [ ] Excitant .
538. Regimul protector în activitatea copilului presupune
a) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive;

b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări;
c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea crescută;

d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [ ] Fortificarea sănătăţii.
539. Regimul extenuant în activitatea copilului presupune
a) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare;
b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor;
c) [x] Apariţia epuizării treptate;
d) [x] Apariţia modificărilor patologice;
e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă.
540. Regimul stimulator în activitatea copilului presupune
a) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după intensitate;
b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului;
c) [ ] Apariţia modificărilor patologice;
d) [x] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [x] Fortificare sănătăţii.
541. Modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor

327
327
327
Sursa -curs
327
327
a) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
b) [x] Creşterea morbidităţii;
c) [ ] Sporirea capacităţii fizice;
d) [ ] Restabilirea rapidă după eforturi fizice;
e) [x] Creşterea greutăţii corporale.
542. Modificări cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi adolescenţilor

a) [x] Inhibarea funcţiilor neantrenate în activităţi;
b) [ ] Dezvoltare fizică armonioasă;
c) [x] Dezvoltare fizică nearmonioasă;
d) [ ] Accelerarea dezvoltării sexuale;
e) [x] Retardarea dezvoltării sexuale .
543. Grupurile de educaţie fizică a elevilor
a) [ ] De antrenament;
b) [x] Pregătitor;
c) [x] De bază;
d) [ ] De rezervă;
e) [x] Special.
544. În grupul pregătitor de educaţie fizică se vor repartiza elevii

a) [ ] Sănătoşi;
b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate;
c) [x] Din grupul trei de sănătate;
d) [ ] Din grupul patru de sănătate;
e) [x] Care nu au o pregătire fizică suficientă .
545. În grupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza elevii

a) [x] Sănătoşi;
b) [x] Din grupul unu de sănătate;
c) [x] Din grupul doi de sănătate;
d) [ ] Din grupul trei de sănătate;
e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă.
328
328
328
Sursa -curs
328
328
546. În grupul special de educaţie fizică se vor repartiza elevii
a) [ ] Din grupul doi de sănătate;
b) [ ] Din grupul trei de sănătate;
c) [x] Din grupul patru de sănătate;
d) [x] Din grupul cinci de sănătate;
e) [ ] Sănătoşi.
547. Studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include
a) [x] Evidenţa bolilor cronice;

b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor;
Sursa –curs
c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională şi psihică;

d) [x] Studierea morbidităţii curente;
e) [ ] Determinarea sarcinii didactice.
548. Dezvoltarea fizică nu se studiază după
a) [ ] Indici somatometrici;
b) [ ] Indici somatoscopici;
c) [ ] Indici fiziometrici;
d) [x] Rezistenţa organismului la factori nefavorabili de mediu;
e) [x] Anamneza morbidităţii.
Sursa –curs
549. Noţiunea de "acceleraţie" în dezvoltarea copiilor include

a) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor;
b)
c) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare;
d) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme;
e) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie;
f) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi.
329
329
329
Sursa -curs
329
329
550. Importanţa instruirii prin muncă a copiilor şi adolescenţilor
a) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;
b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli;
c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;
d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;
e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .
551. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi

adolescenţilor:
a) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate;
b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată;
c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate;
d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare;
e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii.
Sursa -curs
552. Dezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii factori endogeni:

Sursa- curs
a) [x] endocrini;
b) [x] metabolici;
c) [ ] alimentari;
d) [ ] ai mediului de trai;
e) [x] genetici.
553. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:

Sursa- curs
a) [ ] vârsta copilului;
b) [x] condiţiile de habitat;
c) [x] activitatea copilului;
d) [x] clima şi mediul geografic;
e) [x] alimentaţia.
554. Factorii exogeni economico-sociali care influenţează dezvoltarea fizică a
330
330
330
Sursa -curs
330
330
copiilor:
Sursa- curs
a) [x] profesia părinţilor;
b) [x] asigurarea materială a familiei;
c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă;
d) [ ] greutatea corporală;
e) [x] calitatea îngrijirii copilului.
f)
555. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de:
Sursa -curs
a) [ ] gradul de accelerare;
b) [x] vârsta copilului;
c) [ ] vârsta mamei;
d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului;
e) [x] grupa de sănătate.
556. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor

sunt:
Sursa -curs
a) [x] exogeni naturali;
b) [ ] maturizarea şcolară;
c) [x] particularităţi individuale ale copiilor;
d) [x] exogeni economico-sociali;
e) [x] endogeni materni.
Igiena militară
557. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie se
efectuează
558.
a) [ ] Din fântâni arteziene;

331
331
331
Sursa -curs
331
331
b) [ ] Din bazine de suprafaţă;
c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă;
d) [x] De la punctul de distribuire a apei;
e) [ ] Din fântâni tubulare.
559. Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin
a) [x] Hiperclorinare;
b) [ ] Coagulare;
c) [ ] Desalinizare;
d) [ ] Filtrat;
e) [ ] Ozonare.
560. Necesitatea minimă de apă în condiţii de campanie pentru 1 militar în 24

ore
a) [ ] 500ml – 1 l;
b) [ ] 1.0 – 1,5 l;
c) [x] 1.5 – 3,0 1;
d) [ ] 3.0 – 5,0 1;
e) [ ] 5-7 l.
561. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [ ] 0,3- 0,5mg.1;
c) [x] 0,8 – 1,2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.
562. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt

a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente;
b) [ ] Zgomot;
c) [ ] Vibraţii;
332
332
332
Sursa -curs
332
332
d) [ ] Radiaţii ionizante;
e) [ ] Temperaturi înalte.
563. Dezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de campanie

a) [x] Fierbere;
b) [ ] Ozonare;
c) [x] Tratare cu permanganat de potasiu;
d) [x] Tratare cu pantocid;
e) [x] Tratare cu peroxid de hidrogen.
564. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt

a) [ ] Filtrul lent;
b) [ ] Filtrul rapid;
c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură;
d) [ ] Filtrul schimbător de ioni;
e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.
565. Grupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de campanie sunt

a) [x] Toxicologici;
b) [x] Bacteriologici;
c) [x] Organoleptici;
d) [ ] Fizici;
e)
f) [ ] Conţinutul clorurilor.
566. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în condiţii de campanie

a) [ ] Fluorizarea;
c) [x] Decolorarea;
d) [x] Dezactivarea;
e) [x] Detoxicarea.
567. Metode de declorinare ale apei
b) [ ] Coagulare;
333
333
333
Sursa -curs
333
333
e) [x] Filtrare prin cărbune activat.
568. Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă
a) [x] Apele subterane profunde;

b) [ ] Apele subterane de suprafaţă;
c) [ ] Apele lacurilor;
d) [ ] Apele atmosferice;
e) [ ] Apele râurilor.
569. Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru
a) [ ] Desalinizarea apei;
b) [ ] Clorinarea apei;
c) [x] Decolorarea apei;
d) [x] Dezinfecţia apei;
e) [x] Dezactivarea apei .
570. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru
a) [x] Clorinare;
b) [x] Declorinare;
c) [x] Decolorare;
d) [ ] Desalinizare;
e) [x] Dezactivare.
571. Staţia de desalinizare e destinată pentru
a) [x] Dezactivare;
b) [x] Desalinizare;
334
334
334
Sursa -curs
334
334
c) [x] Dezinfecţie;
d) [ ] Clorinare;
e) [ ] Detoxicare .
572. Factorii nocivi ce pot influenţa organismul tanchiştilor sunt

a) [x] Poziţie forţată de muncă;
b) [x] Regim termic nefavorabil;
c) [x] Zgomot, trepidaţii, pulberi;
d) [ ] Radiaţii ultraviolete;
e) [x] Contact cu carburanţi şi lubrifianţi.
573. Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă nefavorabile asupra

tanchiştilor
a) [x] Stază sanguină;
b) [x] Oboseală statică, simptomul "Spate dureros";
c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri;
d) [x] Intoxicaţii cu CO;
e) [ ] Hipertermie locală .
574. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă nefavorabile

335
335
335
Sursa -curs
335
335
asupra tanchiştilor sunt
575.
a) [x] Exerciţii fizice la popasuri;

b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice;
c) [x] Ventilaţia tancurilor;
d) [x] Respectarea distanţei între maşini;
e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor.
576. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor
a) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină;

b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce;
c) [x] Apare hipoacuzia ;
d) [x] Scade pragul auzului;
e) [ ] Micşorează presiunea arterială.
577. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului

a) [x] Reviziile tehnice ale tancului;
b) [x] Izolarea fonică a pereţilor;
c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare;
d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj;
e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii.
f)
578. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie acţionează
a) [x] Zgomot;
b) [ ] Radiaţii ultraviolete;
c) [ ] Radiaţii ionizante;
d) [x] Suprasolicitări psihice;
e) [ ] "Foame senzorială".
579. Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt

336
336
336
Sursa -curs
336
336
a) [ ] Radiaţii ione slabe;
b) [x] Zgomotizant;
c) [x] Substanţe chimice în aerul locului de muncă;
d) [x] Suprasolicitări ale sistemului nervos central, analizatorului optic;
e) [ ] Unde electromagnetice suprafrecvente .
580. Acţiunea biologică a radioundelor de frecvenţă supraînaltă va depinde de

a) [x] Lungimea de undă;
b) [x] Durata acţiunii;
c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;
d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;
e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.
581. Acţiunea câmpului electromagnetic suprafrecvent asupra organismului se

manifestă prin
a) [x] Sporirea temperaturii corpului;
b) [x] Sporirea termogenezii în ţesutul iradiat;
c) [x] Sporirea temperaturii organelor interne intens vascularizate;
d) [ ] Hipertenzie vasculară;
e) [ ] Tahicardie.
582. Acţiunea specifică a câmpului electromagnetic suprafrecvent se manifestă

prin
a) [x] Inhibiţia funcţiei motorii şi secretorii a stomacului;
b) [x] Bradicardie;
c) [ ] Tahicardie;
d) [x] Hipotonie vasculară;
e) [ ] Hipertenzie vasculară .
583. Măsuri de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente sunt

a) [x] Protecţia cu timpul;
b)
c) [x] Protecţia cu distanţa;
d) [x] Protecţia cu ecrane;
e) [x] Amplasarea corectă a sursei de iradiere;
f) [ ] Diminuarea intensităţii iradierii.
337
337
337
Sursa -curs
337
337
584. Pentru protecţia de unde electromagnetice suprafrecvente se vor ecrana
a) [x] Ferestrele;
b) [x] Pereţii;
c) [x] Combinezoanele;
d) [x] Ochelarii de protecţie;
e) [ ] Antena.
585. Ecranul de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente se

confecţionează din
a) [ ] Carton;
b) [x] Plăci metalice;
c) [ ] Hârtie;
d) [x] Plase metalice;
e) [ ] Sticlă.
Igiena radiaţiilor ionizante
586. Indicaţi tipurile de secţii radiologice
a) [x] Secţii rontghenodiagnostic;

b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise";
c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise";
d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise";
e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise".
587. Radiaţiile ionizante formează în aer
a) [x] Ozon (O3);

b) [ ] Oxigen (O2);
c) [x] Oxizi de azot;
d) [ ] Oxizi de metale;
e) [ ] Azot .
338
338
338
Sursa -curs
338
338
588. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de protecţie

ca component principal se utilizează
589.

c) [ ] Sticlă organică;
d) [ ] Materiale plastice;
e) [ ] Stofă obişnuită .
590. Efecte biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante sunt

a) [x] Leucopenia;
b) [x] Osteosarcomul;
c) [x] Cancer al pieii;
d) [x] Cancer tiroidian;
e) [ ] Anemie aplastică .
591. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea internă
a organismului
a) [x] Alfa;
b) [ ] Fluxul de protoni;
c) [ ] Beta;
d) [ ] X;
e) [ ] Gama .
592. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele

închise de radiaţiile ionizante
339
339
339
Sursa -curs
339
339
a) [ ] Protecţia cu cantitatea;
b) [ ] Protecţia cu timpul;
c) [ ] Protecţia cu distanţa;
d) [ ] Protecţia cu ecrane;
e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete.
593. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de
iradiere de 1 mSv/an
Sursa –curs
a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;
b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;
c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;
d) [x] Populaţia în ansamblu;
e) [ ] Pacienţi .
594. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt

a) [x] Cancer tiroidian;
b)
c) [x] Anemie aplastică;
d) [ ] Cataracte;
e) [ ] Fibroză pulmonară;
f) [x] Afectarea fondului genetic al populaţiei .
595. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezintegrare radioactivă a

elementelor
b) [x] β – radiaţii;
c) [x] γ – radiaţii;
d) [x] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii ultraviolete.
596. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă

a) [ ] α – radiaţii;
c) [x] j – radiaţii;
e) [x] Radiaţii X
340
340
340
Sursa -curs
340
340
597. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maximă de ionizare în substanţă
c) [ ] γ – radiaţii;
e) [ ] Radiaţii X .
598. Caracterul fizic al radiaţiilor X
b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
e) [ ] Flux de neutroni.
599. Caracterul fizic al radiaţiilor alpha
b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
e) [ ] Flux de neutroni.
600. Distanţa parcursă de razele - γ în aer
341
341
341
Sursa -curs
341
341
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [x] Sute de metri .
601. Distanţa parcursă de particulele - α în aer
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [x] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.
Sursa –curs
Sursa –curs
602. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive

a) [ ] Roenten;
b) [x] Ciuri;
c) [x] dezintegrări /sec;
d) [x] mg-echivalent Ra;
e) [x] Beqhereli.
603. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante
a) [x] Energia;
b) [x] Proprietatea de penetrare;
c) [x] Proprietatea de ionizare;
d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;
e) [ ] Efectul termic.
342
342
342
Sursa -curs
342
342
604. Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman
a) [x] Efect somatic direct;
b) [x] Efect somatic indirect;
c) [x] Teratogen;
d) [x] Efecte genetice;
e) [ ] Nu sunt efecte .
605. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie
a) [x] Roentgen;
b) [ ] Rad;
c) [ ] Jouli/kg;
d) [ ] Ciuri;
e) [x] Culon/kg.
606. Componenţii fondului radioactiv natural
a) [x] Radiaţia cosmică;

b) [x] Radiaţia gama-telurică;
c) [x] Radiaţia prin ingestie;
d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi .
607. Efecte nestocastice somatice precoce
a) [ ] Boala actinică acută;

b) [x] Arsuri cutanate;
c) [ ] Leucemii;
d) [ ] Tumori;
e) [x] Epilaţie.
343
343
343
Sursa -curs
343
343
608. Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de protecţie contra

radiaţiilor ionizante
609.

c) [ ] Mase plastice;
d) [x] Beton;
e) [ ] Sticlă.
610. Doza admisă de iradiere a personalului medical conform NRP internaţionale

a) [x] 20 mSv/an;
b) [ ] 30 mSv/trimestru;
c) [ ] 5 mSv/an;
d) [ ] 0,5 mSv/an;
e) [ ] 0,1 mSv/an.
Sursa –curs
611. Proprietatea de penetrare a razelor -β in mediu biologic

a) [ ] Microni;
b) [x] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.
f)
344
344
344
Sursa -curs
344
344
IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ
612. Particularităţile muncii agricole:
a) [x] Caracter sezonier;

c) [x] Prezenţa factorului biologic;
d) [ ] Regim de muncă raţional;
e) [x] Folosirea pesticidelor.
613. Ramurile muncii în gospodăria sătească:
a) [x] Agricultura;
b) [x] Zootehnia;
c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală;
d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră;
e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.
614. Condiţiile de muncă în agricultură depind de:
a) [x] Organizarea lucrului;

b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;
c) [x] Nivelul mecanizării;
d) [x] Utilajele tehnice folosite;
e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale.
Sursa – curs
Sursa – curs
345
345
345
Sursa -curs
345
345
Sursa – curs
615. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:

Sursa – curs
a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;

b) [x] Pulberile;
c) [x] Degajările gazoase;
d) [x] Zgomotul şi vibraţia;
e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.
616. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt:
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.
Sursa – curs
617. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:

Sursa – curs
a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;

b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi;
e) [ ] Construcţia cabinelor deschise.
618. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere:

346
346
346
Sursa -curs
346
346
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer;
c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer;
d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon;
e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică.
619. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie:
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;

c) [x] Pulberile;
d) [x] Mirosul specific;
e) [ ] Folosirea pesticidelor.
620. Bolile profesionale în zootehnie sânt:
a) [x] Neuromiozitele;
b) [x] Angioneurozele periferice;
c) [x] Boala Rosenbach;
d) [x] Bruceloza;
e) [ ] Hepatita virală A.
Sursa – curs
Sursa – curs
Sursa – curs
621. Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole:

Sursa – curs
347
347
347
Sursa -curs
347
347
a) [x] Condiţiile meteorologice;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme;
e) [ ] Vibraţia.
SALUBRIZAREA CENTRELOR POPULATE

622. Se deosebesc reziduuri:
a) [x] Solide;
b) [x] Lichide;
c) [ ] Gazoase;
d) [ ] Semilichide;
e) [ ] Semisolide.
Sursa – curs
623. Etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:
a) [x] Colectare;
b) [x] Transportare;
c) [x] Neutralizare;
d) [x] Utilizare;
e) [ ] Repartizare.
624. Sisteme de înlăturare a deşeurilor sânt:
a) [x] Canalizarea;
b) [x] Transportarea;
c) [ ] Evaporarea;
d) [ ] Sedimentarea;
e) [ ] Lichidarea.
625. Metode biotermice de epurare a deşeurilor solide sânt:
a) [x] Compostarea;
b) [x] Amenajarea în sere (utilizarea);
c) [x] Epurarea în locuri special amenajate;
d) [ ] Spălarea;
e) [ ] Dezinfectarea.
348
348
348
Sursa -curs
348
348
626. Sistemul reţelelor de canalizare poate fi:
a) [x] Unitar;
b) [x] Dublu;
c) [ ] Triplu;
d) [ ] Segmentar;
e) [ ] General.
627. Epurarea apelor reziduale poate fi realizată prin procedee:
a) [x] Fizice;
b) [x] Chimice;
c) [x] Biologice;
d) [ ] Entomologice;
e) [ ] Radiologice.
628. Instalaţii fizice de epurare a apelor reziduale sânt:
a) [x] Grătarele;
b) [x] Decantoare orizontale;
c) [x] Decantoare verticale;
d) [x] Bazinele de sedimentare;
e) [ ] Filtrele biologice.
Sursa – curs
Sursa – curs
Sursa – curs
349
349
349
Sursa -curs
349
349
Sursa – curs
Sursa – curs
Sursa – curs
629. Metode biologice de epurare a apelor reziduale pot fi:
a) [x] Naturale;
b) [x] Artificiale;
c) [ ] Mecanice;
d) [ ] Chimice;
e) [ ] Evaporare.
Sursa – curs
630. Pentru epurarea biologică naturală a apelor reziduale se folosesc:

Sursa – curs
a) [x] Câmpurile de irigare;
b) [x] Câmpurile de asanare;
c) [x] Lacurile biologice;
d) [ ] Decantoarele;
e) [ ] Grătarele.
631. Pentru epurarea biologică artificială a apelor reziduale se folosesc

instalaţiile:
632.
350
350
350
Sursa -curs
350
350
a) [x] Filtrele biologice;
b) [x] Aerofiltrele;
c) [x] Aerotencurile;
d) [ ] Grătarele;
e) [ ] Decantoarele.
633. Metodă chimică de epurare a apelor reziduale este:
a) [x] Dezinfecţia;
b) [ ] Dedurizarea;
c) [ ] Limpezirea;
d) [ ] Deodorarea;
e) [ ] Sedimentarea.
634. Metode biologice de epurare a apelor reziduale nu pot fi:
a) [ ] Naturale;
b) [ ] Artificiale;
c) [x] Mecanice;
d) [x] Chimice;
e) [x] Evaporare.
635. Din reziduuri solide fac parte:
a) [x] Gunoiul (de casă, de bucătărie);

b) [x] Deşeurile şi resturile de la bucătărie;
Sursa – curs
Sursa – curs
Sursa – curs
351
351
351
Sursa -curs
351
351
Sursa – curs
c) [x] Deşeurile industriale;

d) [x] Deşeurile de la abatoare;
e) [ ] Apele meteorice.
636. Din reziduuri lichide fac parte:
a) [x] Excrementele;
b) [x] Resturile lichide de la bucătării;
c) [x] Apele industriale;
d) [x] Apele meteorice;
e) [ ] Resturile industriale.
Sursa – curs
637. Nu se referă la etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:

Sursa – curs
a) [ ] Colectarea;
b) [ ] Transportarea;
c) [ ] Neutralizarea;
d) [ ] Utilizarea;
e) [x] Repartizarea.
638. Pentru epurarea apelor reziduale sânt folosite:
a) [х] Câmpurile de arare;

b) [х] Câmpurile de asanare;
c) [х] Câmpurile de irigare;
d) [х] Câmpurile de filtrare;
e) [ ] Gropi de gunoi.
639. Deşeurile solide sânt înlăturate prin:
a) [х] Ardere;
352
352
352
Sursa -curs
352
352
b) [х] Metoda biotermică;
c) [х] Compostare;
d) [х] Pe poligoane;
e) [ ] La staţiile de aerare.
Sursa – curs
Sursa – curs
353
353
353
Sursa -curs
353
353

Teste Igiena Final

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Teste Igiena Final

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Enunțuri pentru testare la disciplina IGIENĂ GENERALĂ,

a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;

5. Profilaxia primară – scopul.

8. Normativ igienic – noţiune.

13. Surse de vitamina D.

14. Rolul biologic al vitaminei E.

17. Surse de vitamina K.

27. Rolul biologic al vitaminei B1.

28. Surse de vitamina B1.

29. Rolul biologic al vitaminei D3.

a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;

1. Funcțiile vitaminei C în organism.

CM Numiți produsele furnizoare de caroteni :

9. Rolul esențial al vitaminei K.

Este mai periculos excesul de vitamine

27. "Normativele consumului de energie" pentru populaţia adultă.

-influențează funcția sistemului nervos central, endocrin; inhiba funcția

49. Rolul acizilor grași polinesaturați.

a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;

51. Produse furnizoare de glucide.

53. Principalele polizaharide

54. Funcțiile glucidelor.

57. Particularitățile alimentației raționale.

58. Necesitățile asigurării componentului energetic pentru organism.

temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB)

60. Factori ce scad metabolismul bazal.

63. Principiile alimentației dietetice.

se exprimă în grade Thörner (ºT) care reprezintă numărul de mililitri de soluţie

69. Indicii de apreciere a calității laptelui după normative în vigoare.

71. Indicii de apreciere a prospețimii laptelui.

Carenta de proteine conditioneaza dereglarea sistemelor fermentative, scaderea MB si

5. Factorii favorabili menținerii vitaminei "C" în produsele

6. Sărurile minerale din lapte, formele lor.

7. Vitaminele hidrosolubile ale laptelui

• Nu are eficienta corespunzatoare (bacteriile termofile nu sunt distruse) ;

8. Bolile transmise prin intermediul cărnii.

11. Hipervitaminoza B6 la copii – manifestarea.

PATOLOGII ŞI INTOXICAŢII ALIMENTARE

30. Tipurile subnutriţiei.

a) [x] caria dentară;

Consecinţa hiperalimentaţiei corespunzătoare imaginii.

40. Măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care

sunt în imagine. Curatare,spalare |

48. Gradul de pericol al prafului, factorii ce-l determină

49. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului.

50. Caracteristica aerosolilor de praf.

51. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului.

52. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului.

54. Caracteristica zgomotului.

Definiţia zgomotului este

a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;

55. Măsurile de combatere ale zgomotului.

56. Influența zgomotului asupra organismului.

58. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în

a) [x ] Creşterea debitului cardiac;

60. Oboseala – caracteristica, tipurile ei.

a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;

61. Hidrocarburile alifatice - caracteristica.

62. Munca fizică grea, caracteristica.

63. Clasificarea muncilor după consumul de energie.

64. Surmenajul – caracteristica.

66. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de.

67. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism .