Adaptarea faunei din tinutul natal la mediul de viata

Adaptarea este acomodarea organismelor vii la mediu lor de viata.

Pentru a supravieţui organsimele trebuie să detecteze şi să reacţioneze la schimburile din
mediul exterior ca cele de temperatură şi comportamentul altor organisme.

Sub actiunea factorilor caracteristici unor anumite medii de viata,animalele se adapteaza in

mod cu totul original,constituind curiozitati ale naturii.
Lumea animal depinde implicit de caracterul florei cae ii ofera hrana ,adapost si siguranta.
Fauna moldovei cuprinde circa 17 mii de specii animale dontre care 16,5 mii sunt
nevertebrate si 460 vertebrate.
Diverse specii de animale traiesc in conditii de caldura, frig excesiv sau intuneric total, in
desert, zone polare, occeane si pesteri sau munti. Tipuri de comportament, cat si adaptari
fizice le permit sa supravietuiasca in aceste habitate. Hrana este foarte saraca cand pamantul
si marea ingheata si sunt acoperite cu zapada. Multe animale au metode ingenioase de
obtinere a hranei. Exista o foarte strasa legatura intre comportamentul animalelor si
adaptarile lor fizice.
Datorită capacității de adaptare animalele agricole se acomodează la variațiile de
temperatură, umiditate, ale conținutului de oxigen ș. a. Dacă condițiile mediului ambiant se
schimbă, organismul reacționează în așa mod, ca să-și păstreze calitățile productive,
rezistența la boli. De exemplu, unele rase de oi, fiind mânate în munți, unde conținutul de
oxigen în atmosferă e scăzut, după un timp oarecare se acomodează la noile condiții.
 Rasele locale, care pe parcursul multor generații au trăit în condițiile date, se adaptează mai
ușor la unele schimbări, ce pot apărea, decât rasele aduse din alte locuri.
Pe teritoriul Republicii Moldova se fac încrucișări între rasele locale și reproducători de rasele
Neagră-bălțată și Holștino-friză, care au o productivitate mai mare. Scopul încrucișării este
de a crea o rasă nouă care să păstreze de la rasele locale rezistența la condițiile mediului
înconjurător, la boli și să fie acomodată la hrana locală.
 Despre nivelul de adaptare al animalelor în condiții nefavorabile putem judeca după funcția
sistemului cardiovascular, respirator, temperatura corpului, activitatea aparatului digestiv,
compoziția sângelui ș. a. De exemplu, dacă temperatura mediului înconjurător se ridică, la
animalele neadaptate respirația devine mai deasă, bătăile inimii se accelerează. Adaptarea
anevoioasă a animalelor duce la scăderea productivității lor
Migratia animalelor de asemenea face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau
calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum
ar fi hrana mai multa sau locuri mai calde si mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe
migratii au loc o data pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai putin
frecvent. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte mult din energia si
timpul animalului, expunand-ul la pericole, cum ar fi lipsa mancaril sau epuizarea