EMIL GARLEANU

I'IN hUMEil EEbtOR

EilRE NU EUVilNTil

Ediluro ASTRO
1908 - La ber6ria ,,Wilhelm" din str. Edgar Quinet, se pun
bazele Societdlii Scriitorilor RomAni. Gdrleanu a avut un rol
de seami in infiinlarea acestei societd{i. A fost ales secretar
qi apoi pregedinte. Apar volumele intr-o noapte de mai gi
1877 - Schile din rdzboi.
1909 - Reapare pentru trei numere revista Fdt- Cuprins
Frumos.
1910 * Bogatd activitate publicisticd in paginile
diverselor reviste: Convorbiri critice, Convorbiri literare,
Falanga literard pi artisticd, Lucea/drul, Universul,
Ramuri, Tribuna etc.
Apar volumele: Amintiri Si schiye, Din lumea celor
cari nu cuvdntd, Nucul lui Odobac, Trei vedenii.
l9ll - Eveniment important in viafa lui G6rleanu.
Este numit director al Teatrului Nalional din Craiova qi, in
aceastd calitate, munceqte cu pricepere gi asiduitate.
I9l4 - Editeazd,la Craiova revista Proza, pe care o
scrie singur.La2 iulie moare. Avea numai 36 de ani.

94
 Cflt un fir de neghind

,,Nu trebuie sd fii cdt un munte de mare ca sd pofi

judeca. Ci de-ai fi cdt o neghinS, ori cAt un fir de colb,.dacd
ai in cdpgorul tdu scdnteia dumnezeiascd ce cuprinde lumea,
!i-i de ajuns: gtii ce egti, de unde vii gi-ncotrp trebuie sd te
indrepfi". Gdndirea aceasta i-o spusese gAnganiei o furnicd.
$i spusa muncitoarei ii intrase atunci pe o ureche gi-i ieqise
pe alta. De-abia vizuse de cdteva zile ,fumina soarelui,
pdmdntul, florile! in imbd i-au pdrut toate un rai; dar, cAnd a
intins aripioarele $i-a zburat, mirdndu-se cd poate si
strdbatd aerul, c6nd apoi a cdzut istovitd de oboseali, pe-o
frunz6, atunci intdiagi datd a cunoscut greul. $i spusele
furnicii i-au venit in minte... Ce era? O g6nganie micd, fdrd
strdlucire, rotundd, ca o sdmAntS. De unde venea? Din
iarb6; linea minte cd se trezise sub o rochila-rdndunicii. Dar
incotro avea sd se indrepte? Ei, asta era greul!
S:a scoborat de pe frunze gi-a purces sd caute din nou
furnica. A umblat incoace, incolo - fumica nicdiri. Altele a
intdlnit, dar grdbite. Furnicile nu prea stau de vorbd. A mers
mult qi bine; altd gAndire n-a mai auzit.,,infelepciunea e
rart', se gdndea biata ginganie. $i acesta a fost al doilea
neaaz al ei. E greu inceputul! intr-o zi o prinse ploaia; din
 *,

nebAgare de seam6, cdzu intr-un guvoi. De-abia scdpd, pe-un in clipa aceea, gAza prinse cu ochigorii o semene a ei
pai. Iar altd datd, ce spaim6, Doamne! Stdtu o clip6, fbrd zburdnd pe sus, cdutdnd poate un loc de scdpare ca qi d6nsa.
suflare, sub talpa cizmei grddinarului. Avusese noroc de-o Dar nici n-apucd bine sd se uite la ea, c6nd, ca o sdgeatd, o
pietricicd ce ldsase lingdddnsa un go1. De ce-fi at*ndvia[a rdndunicd se repezi din cuibul de sub stregind gi prinse din
in ziua de azit Dar trebuia sd se pdzeascd de acum cu tot zbor tovardga de suferinfd. Peste o clip6 se auzird lipetele de
bucurie ale puiqorilor cdrora r6ndunica le aducea hrand.
dinadinsul. Trai e acela c6nd eqti nevoit s5-1 cumpineqti in
fiecare clip6? Umbla numai pe dibuitele: cercetdnd, $i gAngania,biala, igi dete seama: ,,Yezi, asta e soarta
noastr6: sd hrdnim paserile, cari au ce cduta pe lume!"...
ocolind, ispitind. Colo e apd, dincolo oameni, mai la o parte
...Gdza intinse aripioarele, se l6s6 in gol, pluti pufin;
un cdrucior cu copii.
apoi sdgeata strdbdtu din nou aerul. Se auzi o p6lpAire de
,,La ce m-a l6sat Dumnezeu dac6 n-am pdrticica mea
aripi. $i, indatd, puiqorii primeau, gdldgiogi, pe mama bund
de pdm6nt? se intreba gdngania. Unde sd md aqez ca sd
ce le aducea iar hran6.
rdm6n lini$titA?" Atunci in fa\6 i se ridicd deodati casa,
locuinfa stdpdnului grSdinii. ,,Sus, acolo, trebuie sd fie
bine... dar e prea inalt". Sd se ridice cu cumpdtare' int6i
zburd pe vdrful unei gherghine; de acolo, pe-un cop6cel,
pe-un cdlin; pe urmd, pe iedera dimprejurul balconului. in
sfhrqit, iat-o: a ajuns. S-a aqezat pe marginea streqinei. Uf'!
cum arde tabla. Soarele o dogoregte, un chin! Va s5 zicd', qi
aici, iad. $i g6ndul o munci iar: ,,Ce rost avea pe lume?..."
Toate celelalte vietdfi pdreau cd au o chemare. $i fluturul?
Cum de nu. Dar fluturul e inc6ntarea ochilor, e floare
zburdtoare, e o picurare vie din curcubeu. Furnica igi face 4

casd, agoniseqte, trdiesc mii la un loc; furnica, daci ar fi de 1. 1

o sutd de ori mai mare, i-ar fi destul6 mintea pe care o are

acum, in vreme ce atdtea dobitoace mari cdt munfii, dac6' ar
fi de o sutd de ori mai mici, nu le-ar ajunge mintea pe care o
au cum sunt. Albina... Toate, toate. $i ea? Seama ei pe
lume?...
 acolo trebuia sd se intoarcS. Dar ce depdrtare! $i cum s5
ajungd? Privi in sus; qi atunci, deasupra cdpugorului, zdri
lugerul unui crin ce se ridica aga de inalt, ci parcd floarea
Gflndicelul din v6rf iqi deschidea paharul chiar dedesuptul bulgirului
de aur, sd-i culeagdrczele.
in mintea lui iqi injghebd planul. Sd se suie pe luger in
sus, sd meargd, sd meargd gi sd mearg6, pdnd in vdrf; gi de
acolo, la bulgdrul de aur, din care credea cd se desfrcuse: o
Cum venise pe lume, nici el nu-qi dddea seama. S-a
sdriturd- sau o vedea el ce-o face.
trezit ca dintr-un somn qi parcd era de cAnd pdmAntul. Nu
Atunci se miqcd din nou qi, dupd ce trecu peste un
simlise nici durere, nici bucurie. $i mult igi muncise gindul:
grdunte de piatrd cAt un munte qi scobori dincolo, se hezi la
cum rdsirise; gi-al cui era? Mic cdt un fir de linte, miqca
rdddcina crinului. Se odihni o clipd, apoi la drum, bdiete!
picioruqele fragede qi ocolea, pe de margini frunziqoara
care-l addpostise. intr-o ziincercd o pornire lduntricd: ieqi
Mai intdi se rostogoli de pe tulpina lucie de cdteva ori in
de sub umbra rScoroasd gi dddu buzna afat6, in ploaia de [drin6. Ydz6'nd asta, se ridicd pe piciorugele dinapoi qi, fbrd
lumind. Atunci rdmase pe loc, orbit de atdta strdlucire.
si qtie pentru ce, cu cele dinainte igi fbcu, moqnegeqte, cruce.
Pe urmd incercd din nou, gi vdzu cd poate. Luciu i se piruse
incetul cu incetul ii veni inima la loc, gi indrdzni: deschise
lugerul crinului, gi cand colo avea atdtea addncituri, a$rtea
ochiqorii mai mult, mai tare, mai mari, ii deschise in sfdrqit
ridicdturi: vai, dealuri. Dar ce mireasmd se revdrsa de sus!...
bine-bine gi privi in sus. Se ftcuse parcd mai mititel decdt
fusese. Cu cAtd strdlucire, ce addnc gi albastru se dezvelea $i-a mers voinicul, a mers. Mult sd fi mers. Se uitd in
jos gi-l prinse ameleala. Privi in sus qi se cutremurd. Ce -
cerul! $i ce minune! Cu ochiqorii lui mdrunfi, cAt nigte fire
nu ficuse nici un sfert din sfertul drumului! Puterile ii cam
de colb, il cuprindea intreg. $i ce intunecime, cdtd umezeald
sldbiserd, dar nu se l6sa. incd vreo cdliva paqi, qi ici,
sub frunzigoara lui. Ce cdutase ddnsul acolo? Iar din
deasupra, parcd se intruchipa o frunziqoard l6tdreat6, ca o
mijlocul tdriei albastre, un bulgdre de aur aprins arunca
prisp6. Acolo o sd se odihneascd. $i iar purcese la drum; qi
vIpdi.
Tresdri. Era el altul? Piciorugele nu mai erau ale lui
umbl6, gi umblb, bdiete; gi de-abia ajunse. Iar cAnd a
poposit, ud de sudoare, cd pdrea o picdtur6 de rou6,
de scAnteiau aqa? $i mai era imbrdcat in aur!
Cdci gi trupuqorul lui, pe care gi-l vedea pentru intdia
bulgirele de aur scdpdtase de amiazd. $i voinicul privi iar in
sus. Privea in sus gi nu-gi credea ochilor: zile, sdptdmdni,
oard, scAnteia. Nu cumva era o frr6mitd cdzuta- de acolo, de
sus, o frrdmiJd de lumind inchegatS, rdtdcitd pe pdmdnt? $i,
luni avea de umblat. $i c6t era de hotdr6t gi de vdnjos
drumeful, nu-gi putu opri un oftat:
ca o adeverire, pe [drdna neagrd trupul arunca o lumind
dulce. Ce se mai intreba! Fdrd indoiald, de acolo cdzuse, - Uf! Cd mult mai am de suit, Doamne!
 *.

igi dddeau binefe. Cucoqul s-a dus, curcanul se feri parc6 sd

nu calce cdrdbugul cdnd il ajunse, gi acesta, bietul, risufld:
,,Bine c-am avut noroc!" Dar, deodat6, de dupd gard, sdri,
mare, cu coada rotundd c6t soarele la rdsdrit, un pdun.
SIricu{ul!... Paserea se legdnd o clip6, apoi iqi strdnse coada gi zburd in
drum. ,,De 6sta nu mai scap!" crezu cdrdbugul. Pdunul s-a
apropiat, l-a rdstumat cu ciocul pe spate, apoi iar l-a intors
cum il gdsise gi, l6sAndu-1, ipi v6zu de drum. Cdrdbuqului
S-a iscat un vdrtej ca din senin' S-a inqurubat in nu-i venea sd-qi creadd ochilor cd mai e in viald. Dar uite:
pdmdnt, apoi a pornit-o, tehui, peste c6mp, curfi qi live.zi' colo e drumul, sub el hdrtia, pe dreapta gardul - trdieqte. Ia
iu6nd .l tot Ce g6sea mai uqoi in cale' $i dacd de pe jos sd zboare acurna, cdt putea mai repede, de-acolo, pe vreo
"u
fura flori, pene qi ha.tii, de pe-o ramurdlud un cdr6buq' un
-castaniu, creangd de copac. Sd-qi incerce aripile. $i le desficu. In
cdrdbug *itit.l, cu-aripile fra-gede' cu ochigorii ca
clipa aceea un pui de sturz, mai mdrigor ceva decAt o nucd,
doud neghinifi Cdrbbuq de primivar6. Cdnd l-a luat vdrtejul zburd spre el. ,,Ei! de aga paseri mici, mai de seama mea,
p. tut, g"i-a sir6ns 9i ef picioruqele qi avdzut cd poate zbwa mi-i drag gi mie", gAndi cdribuqul, pregdtindu-se chiar sb
qi fbrd sd dea din ariPi. dea sturzului,,ziua buni". Dar sturzul se ldsd l6ngd bucdlica
V6rtejul qi-a ficut gustul, qi-n mijlocul unui drum de de hArtie, deschise pliscul, apucd cu ldcomie cdribugul qi:
clipd ca un sfredel' apoi
[ard,ldngd o curte, s-a inlepenit o hap! hap! mai sd se inece, il inghifi.
r-" i"piia.odat5, iatettd tot ce luase, baltd, la pdmdnt' Iar Sdrdcuful cdrdbuq!
cbrdbuqul cdzupe-o bucdficd de hirtie albd qi rdmase^acolo' De pe gard, o vrabie, care vdzuse multe in viafa ei, iqi
amelit.'Cdnd s-a trezit, privi imprejuT: un drum prdfuit' $i aqezase puigorii in rdnd, sd priveascd, de cum zdrise
din capdtul drumului, fanfoq, cu pieptul in platoq6' .cu cdrdbugul jos. $i acum igi lua zborul intr-alt loc, strigAndu-gi
pi"t."ii arcuili, venea un coco$. ,,Ia! scap d9 lnul qi.dau dupd d6nsa odraslele cari duceau in minte o invdfdturd mai
p"rtr altul, i$i zise cdrdbuqul; 6sta ma-nghite!" Cucoqul s-a mult.
iptopiut, s-a'uitat cu un oihi lu cdrdbuq qi a trecut 1a1dru
cu bucurie cdrdbuqul' qi se
'sa scdpat!" g6ndi
inainte. ,,Am
intoarse pri reascd Jupd cuco$' Atunci incremeni de
spaim6.Dincelslaltcapdtaldrumuluisoseauncufcan.
iataU"q"t se fbcu mai mic decdt era, findndu-qi sufletul:
,,Acuma chiar c-am pdlit-o!" Cdnd ajunge
culc-a1uf-
in
Jr"pt"f cucoqului, se inroti, igi roqi mdrgelele. qi igi dldu
pe spate; iar cucoqul scoase pieptul 9i mai in afar6' se
initla in pi"ioure qi forfecd aripile de cateva ori in pdmdnt:
"up"t

l0 il

CilItoare!...
E cdl6toare! A ieqit din muquroi furnica qi-a pornit,
cum face in fiecare diminea!6, a pornit sd vadd lumea"' Ea
gtia cd ochii duc qi mintea intoarce; c6', vdzdnd multe, qtii
destule gi ai de unde da gi la al1ii. $i ce fericire sd c5l6tore9ti
dimineafa, in revirsatul zorilor, cdnd iarba e proaspitd sub
rou6, aerul jilav de r6coare, qi cdnd pe cer se prelinge
lumina ca o undd de aur. $-apoi dimineala privepti altfel
lumea, altfel o judeci, gdndurile nu-!i sunt spulberate, ci se
limpezesc ticniie, din prisos. De aceea fi*nica se scoald cu
noaptea in caP qi Porneqte la drum-
^
in dimineata aceasta a luat,o spre rdsarit incantatd de
frumuselea soarelui, care se prevestea prin m[nunchiurile
lui de raze, totugi avu puterea s6 se gdndeascd, drumea,ta,
c5, privind gi minundndu-se numai, nu cAqtiga nimic' De
u"."u, indatd ce dddu, prin mirigte, de cizma unui vandtor,
igi qi puse in g6nd s6 cetceteze, sd cunoascS mai bine
fbptura omeneascd in apucdturile ei' in&6znea[d 9i
destoinicd, se ridica pe calcdiul pe care cateva fire de nisip
se prinseserd, apoi, cu iscusinfE, o lua incet pe cusdtura
in sus. c6l6toarea igi dete toat6 silinla sd se
urce mai repede pe cizmd, c6ci vederea ei ii amintea, cu
"*a*bului,
groazd,priviliqtea pe care cizmaunui alt vdndtor i-o ddduse
intr-o zi: treitovardge din fumicar strivite, dintr-o dat6, sub
talpa greaa omului. ,,Ciudat, gandi furnica in sine, s-ar zice
l2
t
cE numai pentru ca sd facd rdu iqi invelesc oamenii
picioarele in pielea groasd a inc5l!5,mintelor". $i tot gdndind
astfel, firnica ajunse la pdnza imb6csitd de praf a
pantalonilor v6ndtorului. ii sui gi pe acegtia in zigzag, gi,
cdnd dddu de cel dintdi buzunar al surtucului, se opri. Sd
se scoboare, sd nu se scoboare-n el? Din cele ce invdlase
dintr-atdtea cildtorii, gi de la alfii, gtia c6 pe oameni, mai
ales, cu greu ii poli cunoagte pe dinafari. Iar in buzunarul
unui om, ii povestise o bunicd a ei cd picase odati peste un
pumn de oud fruate dintr-un furnicar; bunica ddduse de
veste numaidec6t, intreg neamul furnicesc venise qi, in
vreme ce drumeful dormea in iarbd, cdt ai clipi, cdrdbdnird
toate oudle, ca pe-o pradd de rdzboi. Aqa, furnica igi lud
inima in dinli qi, ugoard, se scobori in buzunar. Scotoci
incolo gi-ncoace; intr-un col! dddu peste cdliva bani de
aramd,.Ii pipdi, ii mirosi - intrebuninfare nu le putu gdsi!
,,Ce-or fi frc6nd oamenii cu lucruri cari, dupd cdt se vede,
nu le aduc nici un folos?" judecd ea. Porni mai departe. Mai
in sus, alt buzunar. Hai qi-acolo! De-abia se scobori insd, gi,
repede, cduti, sd fugd inapoi. Buzunarul, imbAcsit cu foi de
tutun, o ame{ise. ,,latd ce fel de buruieni gtiu culege
oamenii!" igi zise, dezgustati, furnica. N-avea noroc! O lud
mai sus; se urcd pdni dupd gAtul vdndtorului. Acesta ridicd
tocmai atunci mdna. Ispititoare, veni, sprintenS, pe mdnecS,
pAnd ldng6 pumnul incleqtat pe g6tul unei puqti. $i cum cdta
ce anume vrea sd facd omul cu lucrul acela ce-l linea in
m6ini, cdt ai clipi, prinse drept inainte zborul unei prepelile.
in vremea aceasta, o bubuiturb groanicd rdsund qi-un nor
de fum invdlui furnica in cea[6, in mirosul lui piperat qi
acru. V6ndtorul alergd qi, mai dincolo, ridicd prepelila
moartb qi-o puse in tolb6. Furnica, ingrozitd., o lud la fugd
13

pe manec6 in sus, apoi, de cealaltd parte pe care se wcase,
se scobori pe hain6. Ca s5 ajungd jos, trebuia sd treacd peste
tolbd. Pdgi iute peste geanta de la qoldul vdndtorului 9i' la
marginea ei, ii mai veni sufletul la loc.
Tocmai atunci ochii furnicli zdtitd o bucdlicd de pAine
ce rdmbsese prinsd in refea. Oric6t era de grdbitd, lucrul
gdsit gtia cd nu se lasd-n drum; mai ales merindele.
,,Bine cd m-am ales mdcar cu ceva", iqi spuse in gdnd
qi se grdbi sd culeagd frrdmitura. Dar cum o apucd, indatd o
qi ldsd la loc: fbrdmitura era udd de sdngele paserii. ,,Brrr!
Va sd zicd dsta e omul!" gdndi furnica; 9i repede-repede-
repede o lud pe cizmd, in jos. Se scobori pe-un fir de iarbd 9i
iqi scald6, cu mulgumire, trupul intr-o picdturd de rou6.
14
.-.
Musculi{a
in odaie e tdcere. Prin fereastra deschisS, soarele
scoate sclipiri din sticldria de pe pofife. in fala iconostasului
clipocegte candela. Pe masa din mijloc std deschis, uitat
acolo de cdtre copiii sfinfiei-sale, un ceaslov vechi, scorojit
gi unsuros. O musculi!6, cdt o gdmdlie, strdlucitoare ca un
licurici, intra.-bi"zdind, sd caute ceva dulce de gustat. Zboard
incolo qi-ncoace. Se uitd prin strachini, se aqazd pe
marginea unui pahar, se plimbd pe la icoane, ca qi cum s-ar
inchina, ba intrd pdnd qi-n potcapul cel nou, pe care
plodurile il agezaserd pe pat cu fundul in jos $i-1
prefbcuserd intr-un cuibar de oud rogii, cdci e Pagtele.
Nimic...
in sfhrqit, dd Dumnezeu gi ajunge gi la mdsuld, drept
deasupra ceaslovului. Se l6s5 uqoard, zbdmdind mullumitd,
pe foaia unsuroasd, pe ale cdrei colguri de sus picdturile de
ceard stau ca niqte pecefi. E doar obignuitd cu cdrfile
bisericegti; nu o datd iegise sdtulS din biserica de peste
drum. E atdta hran6 pe foile ingroqate parcd de urmele
degetelor tivdlite prin grAul dulce al colivilor. Iar aici, pe o
margine, a dat tocmai peste ce cduta: o pat5, zaharisitd
proaspit, ardta cd degefelul ce-qi ldsase urma avusese grija
sd se inmoaie dintru-ntdi in dulceafS. Musculila se pune pe
ospdtat; prdpddenie de lacomd ce-i! Numai din cdnd in cdnd
prinde, cu ochiqorul, roqul slovei mari din susul foii, un S
l5