Caiet de Lucru Clasa 9 Matem

Caiet de lucru –Matematică An școlar 2020-2021
Clasa a IX-a semestrul I
Breviar Teoretic: Mulțimea numerelor reale - mulțimea tuturor numerelor raționale și a celor cu
număr infinit de zecimale și radicali
Operații cu numere reale
Adunarea
Proprietăți:
1. Comutativitate: a  b  b  a, a, b  
2. Asociativitate: (a  b)  c  a  (b  c), a, b, c  
3. Element neutru 0: a  0  0  a  a, a  
4. Elementul opus: a  (a)  (a)  a  0, a  
Înmulțirea
Proprietăți
1. Comutativitate: a  b  b  a, a, b  
2. Asociativitate: (a  b)  c  a  (b  c), a, b, c  
3. Element neutru 1: a  1  1  a  a, a  
4. Distributivitatea înmulțirii față de adunare și scădere: a  (b  c)  a  b  a  c, a, b, c  
1 1
5.Elementul invers a    a  1, a   
a a
Ridicarea la putere
a n  a 
a 
a
..........
 a
.
de n ori
Extragerea rădăcinii pătrate
 x, x  0
Proprietăți ale radicalilor: x | x |,
2 
| x |  0, x  0 xn   x ,x  0
n
 x , x  0

1
x x
x  y  x  y , x, y  0  , x, y  0, y  0 x y  x  y , x, y  0
y y
Ex. 36  6 2 | 6 | 6 ; | 4 | 4 ; (1  2 ) 2 | 1  2 | 2  1, 1  2 ;
108  6 2  3  6 3 ; 24  32  8  2 3  4 2  2 2  2 3  2 2
Formule de calcul prescurtat
a  b 2  a 2  2ab  b 2 a  b 2  a 2  2ab  b 2 a 2  b 2  (a  b)(a  b)
32 32
Exemplu de aplicație: 1. Arătați că A   , unde A  
32 32
Rezolvare:
Se amplifică fiecare fracție cu conjugatul numitorului, aplicându-se formula a 2  b 2  (a  b)(a  b)
A
 32  32   32  32   A   3 2
  2
 2 3 2  22  3  2 3 2  22
 3 2
 22  32
 22 34
3 4 3  434 3  4
 A  A  14  
1
2. Să se rezolve ecuația: | 3x  6 | 9
Rezolvare:
Se rezolvă cazurile: I. 3x  6  9  3x  9  6  3x  15  x  5
II. 3x  6  9  3x  9  6  3x  3  x  1
ab a1  a 2  a3  .....  a n
Medii: Media aritmetică: Ma  Ma 
2 n
Media geometrică: M g  a b M g  n a1  a 2  a3  ......  a n
Partea întreagă: [ x]  k , k    x  [k , k  1) a
Exemplu : [2,73]  2 sau [5,47]  6
Partea fracționară: {x}  x  [ x]

Exemplu: {3,48}  3,48  3  0,48 sau {4,57}  4,57  (5)  0,43
2
Aplicații:
1. Rezolvați în  ecuațiile:
x 1
a) | 2 x  3 | 1 b) | 3x  1 | 2 | c) | 5 
d) | 4 x  8 | 12
2 3
2. Aflați partea întreagă și partea fracționară ale soluțiilor următoarelor ecuații:
4x  2 4 x  3 3x  4
a) 2 x  3  5 b) 6 c)  0
4 2 5
3. Să se rezolve în  inecuațiile:
a) | 4 x 1 | 3
2
b) | 2 x  5 |
3
c) | 4 x  5 | 7
4. Să se calculeze:
a) 50  5 8  2  128
b) 12  2 27  3 75  9 48  192  8 3
2 7 6
c)  
18 28 24
5. Calculați media aritmetică a numerelor:
a) 3 și 25
b) 2  5 și 5
c) 1 3 și 1 3
6. Calculați media geometrică a numerelor:
a) 32 și 216
b) 27 3 și 3
2 5 2 3
c) și
3 5
7. a) Scoateţi factorii de sub radical: 24 ; 180 ; 99
b) Introduceţi factorii sub radical: 2 7 ;4 6 ;12 3 .
8. Calculaţi produsul a  b : a  48  18  108  128 și b  162  75  32  147 .
9. Să se calculeze raţionalizând mai întâi numitorii:
43 6 5 6 7 3 2 6 4 6 3
a)   
2 3 4 2 5 3 6 2
2 1 4
b)  
5 3 3 2 9 5
1
10. Să se calculeze x   (2a  b) unde: a  (3 2  2 3 )  ( 3  2 )  4 6 și
8
b  (2 5  5 2 )  ( 5  2 )  8 10 .
3
11. Folosind formulele de calcul prescurtat calculaţi:

a) (2 3  1) 2  2(2 3  1) 2  3(2 3  1)(2 3  1)
b) (6 5  3  1) 2
12. Să se calculeze media aritmetică a numerelor: a  5 2  4 3 și b  5 2  4 3.
x 2 3 3
13. Calculaţi x din proporţia:  .
2 3 3 3
14. Calculați: a) 25  3  16  2  64 
b) 9  2  4  3  36 
c) 49  4  4  3  64 
d) 81  3  25  4  36 

15. Calculați: a) 225  2  144  100  
b) 121  3   169  
81 
c) 196  4   144  
121 
d) 169  2   121  100  
16. Determinați numerele naturale a, pentru care: a) a  51 b) a  45 c) a  56 .
Rezolvări:
4
5
6
7
8
Breviar Teoretic: Progresii

Progresia aritmetică Progresia geometrică
DEFINIȚII
Un șir ( a n ) n1 pentru care, fiecare termen, Un şir (bn ) n 1 de numere reale, având primul
începând cu al doilea, se obține din cel precedent termen nenul, în care fiecare termen, începând
prin adunarea unui aceluiași număr r. cu al doilea, se obţine din din cel precedent
Numărul r se numește rația progresiei aritmetice prin înmulţirea cu un acelaşi număr q, q  0 .
Numărul q, q  0 se numeşte raţia progresiei.
Observație: Șirul ( a n ) n1 este o progresie b b
q  2  ........  n
aritmetică dacă arătăm că diferența a doi termini b1 bn 1
consecutive este constantă: Observaţie: Şirul (bn ) n 1 este progresie
(constantă), , unde r geometrică dacă arătăm că raportul a doi
este rația progresiei aritmetice, . termeni consecutivi este constant:
(constantă), n    , unde q este raţia

progresiei geometrice, q  1 .
FORMULA TERMENULUI GENERAL
Dacă şirul ( a n ) n1 este o progresie aritmetică Dacă şirul (bn ) n 1 este o progresie geometrică
având primul termen a1 şi raţia r , atunci având primul termen b1 şi raţia q , atunci
termenul general a n are forma: termenul general bn are forma: bn  b1  q n 1 ,
an  a1  (n  1)  r, n  2 . n  2 .
PROPRIETĂȚI
1. Șirul ( a n ) n1 este o progresie aritmetică dacă şi 1. Șirul cu termini pozitivi (bn ) n 1 este o
numai dacă orice termen al său, începând cu al progresie geometric dacă şi numai dacă
doilea, este media aritmetică a termenilor vecini orice termen al său, începând cu al doilea,
lui, adică dacă: este media geometrică a termenilor vecini
a  a n 1 lui, adică dacă: bn  bn 1  bn 1 
2. a n  n 1  2a n  a n 1  a n 1
2 (bn ) 2  bn 1  bn 1
Trei numere x, y, z sunt termeni consecutivi în
Trei numere positive sunt termeni consecutivi
progresie aritmetică dacă și numai dacă: în progresie geometrică dacă și numai dacă:
xz
y y  xz
2
Într-o progresie geometrică:
Într-o progresie aritmetică:
bn  a1  bn1  b2  .......
an  a1  an1  a2  .......
Suma primilor n termeni ai progresiei aritmetice Suma primilor n termeni ai progresiei
( a n ) n 1 este dată de formula: geometrice (bn ) n 1 este dată de formula:
a  an qn  1
Sn  1  n, n  2 sau S n  b1 , q  1, n  1
2 q 1
2a  (n  1)  r
Sn  1  n, n  2
2
9
Aplicații:
1. Să se determine al zecea termen al șirului: 1, 5, 9, ...

2. Să se determine primul termen al unei progresii aritmetice a1 , a2 , a3 ,17,21 .
3. Fie ( a n ) n1 o progresie aritmetică cu a1  4 și r  1 . Să se calculeze a30 .
4. Să se calculeze a 7 știind că a1  7 și a2  9 , unde ( a n ) n1 este o progresie aritmetică.
5. Fie ( a n ) n1 o progresie aritmetică cu a1  4 și a4  10 . Să se calculeze a 25 .
6. Calculați suma primilor zece termeni ai unei progresii aritmetice știind că a1  3 și r  2 .
7. Fie ( a n ) n1 o progresie aritmetica cu a3  5 și a 5  11 . Să se calculeze suma primilor șapte
termeni ai progresiei.
8. Sa se calculeze produsul primilor trei termeni ai unei progresii aritmetice știind că primul
termen este -3 si rația este 3.
9. Să se determine suma primilor patru termeni ai unei progresii aritmetice știind că suma
primilor trei termeni este 21 și diferența dintre al doilea și primul termen este 4.
10. Să se calculeze suma 3+5+7+…+21.
11. Să se determine primul termen al unei progresii aritmetice ( a n ) n1 știind ca r  3 și suma
primilor 10 termeni ai progresiei este egală cu 145.
12. Fie ( a n ) n1 o progresie aritmetica cu a1  2 și a3  8 . Să se calculeze suma primilor treizeci
termeni ai progresiei.
13. Să se determine x   știind că x  1, x  1, 3x  1 sunt termenii consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
14. Fie ( a n ) n1 o progresie arithmetică cu a3  5 și a2  6 . Calculati a 2019 .
15. Calculați suma 1+5+9+13+…+25.
16. Să se determine x   știind că x  4, 4, x  2 sunt termenii consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
17. Să se calculeze suma 2+4+6 +...+ 2012+2014.
18. Să se determine x   știind că x  4, x  2, 2 x  2 sunt termenii consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
19. O progresie aritmetică cu r =5 are suma primilor trei termeni egală cu 126. Aflați primul
termen al progresiei aritmetice.
20. Demonstrați că x  7, 2 x  5, 3x  3 sunt termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice,
x   .
21. Fie progresia geometrică (bn ) n 1 cu b1  3 și b2  6 . Să se calculeze b 4 .
22. Fie progresia geometrică (bn ) n 1 cu b2  3 și q  3 . Să se calculeze b5 .
23. Să se determine suma primilor 8 termeni ai progresiei geometrice (bn ) n 1 cu b1  2 și q  1
24. Să se calculeze suma 1+2+22+…+25.
25. Să se determine x   știind că 3x-1; x+3; 9-x sunt termenii consecutivi ai unei progresii
geometrice.
26. Să se determine al patrulea termen al unei progresii geometrice (bn ) n 1 știind că primul
termen este 2 iar al doilea termen este 6.
27. Fie progresia geometrică (bn ) n 1 cu b1  2 și b2  4 . Să se calculeze b6 .
10
1 1 1 1
28. Să se calculeze suma 1   2  3  ....  7 .
2 2 2 2
29. Să se determine x   știind că 3; 24; x sunt termenii consecutivi ai unei progresii
geometrice.
30. Determinați suma primilor 3 termeni ai unei progresii geometrice, știind că suma primilor doi
termeni ai progresiei este egală cu 8 iar diferența dintre al doilea și primul termen este egală
cu 4.
31. Fie progresia geometrică (bn ) n 1 cu termenii pozitivi b1 ,6, b3 ,24,... Calculați suma primilor
nouă termeni ai progresiei.
32. Aflați x  (0, ) astfel încât 3, 2x+1, 27 sunt termenii consecutivi ai unei progresii
geometrice.
33. Determinați rația unei progresii geometrice (bn ) n 1 cu b1  1 și b5  8 .
Rezolvări:
11
12
13
14
15
16
17
Breviar Teoretic: Funcția de gradul I
Definiţie. Reprezentare grafică
Funcţia f :   , f ( x)  ax  b , a, b   , se numeşte funcţie afină.
 dacă a  0 , atunci f se numeşte funcţie de gradul I de coeficienţi a,b;

 dacă a  0 iar b  0 , atunci f se numeşte funcţie liniară ( f ( x)  ax );
 dacă a  0 , atunci f se numeşte funcţie constantă ( f ( x)  b ).
Reprezentarea grafică a funcţiei
f :   , f ( x)  ax  b, a  0
Observaţii
1) Graficul funcţiei de gradul I este o dreaptă. Ecuaţia dreptei este y=ax+b, a  0 .
2) Dreapta ce reprezintă graficul funcţiei de gradul I taie axa Ox şi face cu aceasta unghiul  .
Coeficientul a  tg se numeşte panta dreptei (coeficientul unghiular). Ex: Dreapta ce reprezintă
graficul funcţiei f :    f ( x)  3 x  5 are coeficientul unghiular a  tg  3 .
3) Deoarece orice dreaptă este bine determinată dacă se ştiu două puncte distincte ale sale, pentru a
trasa graficul funcţiei de gradul I se vor afla cele două puncte. De obicei, aceste puncte sunt punctele
de intersecţie ale graficului cu axele de coordonate.
Deci, pt. a putea trasa fraficul unei funcţii de gradul I, vom afla intersecţiile acestuia cu axele de
coordonate.
Intersecția cu axele de coordonate
A( x, y )  G f  f ( x)  y
b  b 
G f  Ox  A(x,0) - rezolvăm f ( x)  0  ax  b  0  x    A  ,0   G f  Ox
a  a 
G f  Oy  B(0, y ) - rezolvăm f (0)  y  a  0  b  y  y  b  B0, b   G f  Oy
Exemplu de aplicație:
Se consideră funcția f :    f ( x)  3x  6 . Determinați coordonatele punctului de intersecție al

graficului funcției f cu axa Ox .
Rezolvare: G f  Ox  A(x,0)  f (x)  0   3x  6  0  x  2  A2,0   G f  Ox .
18
Punctul de intersecție a graficelor a două funcții - se rezolvă ecuația f ( x)  g ( x) .
Exemplu de aplicație:
Se consideră funcțiile f , g :    f ( x)  5x  4 și g ( x)  2 x  5 Determinați coordonatele

punctului de intersecție al graficului funcției f cu graficul funcției g.
Rezolvare:
f ( x)  g ( x)  5 x  4  2 x  5  5 x  2 x  5  4  3 x  9  x  3
f (3)  15  4  f (3)  11  G f  G g  A(3,11)
Semnul funcției de gradul I
x b
  
a
ax  b Semn contrar a 0 Semn a
Monotonia funcției de gradul I
f crescătoare dacă a  0
f descrescătoare dacă a  0
Rezolvarea inecuațiilor
b b
ax  b  0  x   daca a  0 sau x   daca a  0 .
a a
b b
ax  b  0  x   daca a  0 sau x   daca a  0 .
a a
Obs. Mulțimea soluțiilor unei inecuații de gradul I cu o necunoscută reprezintă un interval

semimărginit al mulțimii numerelor reale, iar din punct de vedere geometric este o semidreaptă a axei
Exemplu de aplicație: Să se rezolve inecuația:
a) 3x  6  0
Rezolvare: 3x  6  0  3x  6  x  2  x  [2, )
2x  4
b) 0
 x3
Rezolvare:
19
2x  4  0  2x  4  x  2
 x3 0 x 3
Întocmim tabelul de semne:
x  2 3 
2x  4 - - - - - - - - - - - - 0 + + + + + + + + + + + +
 x3 + + + + + + + + + + + + + + + + + + 0 - - - - - - -
2x  4 - - - - - - - - - - - - - - 0+ + + + + | - - - - - - -
 x3
Deci x  [2,3)
Aplicații:
Funcția și ecuația de gradul I

1. Fie funcția f :    , f ( x)  ax  5, a   Să se determine a știind că A(2,1)  G f .
2. Se consideră funcția f :    , f ( x)  2 x  6
a) Să se determine punctele de intersecție ale graficului funcției cu axele Ox și Oy.
b) Să se reprezinte grafic funcția.
3. Fie funcția f :    , f ( x)  2 x  5 . Să se calcuze aria suprafeței plane limitate de
axele de coordonate și graficul funcției.
4. Se dau funcțiile f , g :    f ( x)  ax  b  9, g ( x)  2bx  a, a, b   . Să se determine
a și b știind că punctul A(2,3) aparține graficelor celor două funcții.
x 2( x  1) 3( x  2) 4( x  3) 1 x  5
5. Rezolvați în  ecuația:      .
2 3 4 6 6 2
6. Să se studieze monotonia funcțiilor f , g :    f ( x)  3x  6, g ( x)  2 x  8 .
7. Să se studieze monotonia funcției f , g :    f ( x)  (3  m) x  2, m   .
 3x
8. Să se determine semnul funcției f :  \ {2}   , f ( x)  .
x2
9. Fie f :    , f ( x)  3x . Determinaţi m   , astfel încât punctul:
a) A(m,7)  G f , b) B (m,4)  G f .
10. Determinaţi punctele de intersecţie ale reprezentării graficului funcţiei f :    cu

1 1
axele de coordonate Ox , Oy : a) f ( x)  x 2  2 ; b) f ( x)   x  .
3 6
20
Inecuații de gradul I
Să se rezolve următoarele inecuații pe mulțimea  :

1. 15x  5  0
2. 21  7 x  0
3. 5( x  3)  ( x  1)  2( x  2)  10
4. 5(2  x)  7 x  14
2x  1 x5
5. 2
3 6
1  3x 1
6.   x 1
4 2
7. ( x  1)(1  3x)  0
8. ( x  2)(4  3x)  0
x 1
9. 0
x2
3x
10.  1
x 1
1 x 1 1
11.  
2( x  1) x  1 2
3x  2
12. 1
5  3x
( x  1)( x  2)
13. 0
 2x  7
Rezolvări:
21
22
23
24
25
Breviar Teoretic: Vectori
Vector = mulțimea segmentelor orientate echipolente cu un segment orientat dat
  
Not. AB sau u, v etc.
Vectori egali: au aceeasi direcție (dreptele suport sunt fie pe aceeași dreaptă, fie pe drepte paralele),
aceeași lungime și același sens.
    

Vectori opuși: au aceeasi direcție, aceeași lungime și sens opus. ( AB   BA și AB  BA  0 , unde

0 este vectorul nul – originea coincide cu extremitatea)
Adunarea a doi vectori:
  

1. Regula triunghiului : AB  BC  AC
  

2. Regula paralelogramului: AB  AC  AD , unde ABDC paralelogram
     

Vectori coliniari: doi vectori AB , AC sunt coliniari dacă  k   a.i AB  k  AC ; dacă AB , AC sunt
coliniari atunci și A, B, C sunt puncte coliniare.
Exemplu de aplicație: 1. Se dă figura:

 
 
 
 
 
 
 

Să se calculeze: AB  AD ; AE  EH ; OG  EB ; AO  FE
     

AB  AD  AC ( Regula paralelogramului); AE  EH  AH (Regula triunghiului);
     

OG  EB  OG  GC  OC ( se caută un vector egal cu EB care sa aiba originea fie în G, fie în O)
26
    

AO  FE  AO  OA  0 .
2. Se consideră triunghiul echilateral ABC cu O centrul cercului circumscris triunghiului. Arătați că
   

OA  OB  OC  0 .
Rezolvare: ABC echilateral  O este și centrul de greutate
 2 
Fie D  BC , D mijlocul segmentului BC  AD înalțime și mediană  OA  DA . (1)
3
  

OB  OC  OR (regula paralelogramului)  OBRC paralelogram  D= intersecția
   1   2 
diagonalelor  OR  2 OD . Cum OD  AD  OR  AD (2)
3 3
(1), ( 2 )    2  2  2   

 OA  OB  OC  DA  AD  ( DA  AD )  0
3 3 3
Aplicații:
  

1. Să se calculeze AB  BC  CA , știind că A,B,C sunt vârfurile unui triunghi.
   AB
2. Dacă AB  2 CB  0 , să se determine valoarea raportului .
BC
  

3. Fie ABC echilateral, înscris într-un cerc de centru O. Să se calculeze AB  AC  3 AO .
4. În triunghiul ABC punctele M, N, P sunt mijloacele laturilor AB, BC, respectiv AC. Să se arate
  
că AM  AP  AN .
5. Triunghiul ABC are centrul de greutate G. Dacă punctul M, este mijloacul segmentului BC, să
 
se determine numărul real a astfel încât AG  a MA .
6. Fie triunghiul echilateral MNP înscris într-un cerc de centru O. cercului circumscris Să se
   
demonstreze că: OM  ON  OP  0 .
   

7. Să se demonstreze că în patrulaterul MNPQ are loc relația MN  PQ  MQ PN .
27
   

8. Se consideră pătratul ABCD de centru O. Să se calculeze OA  OB  OC  OD .
  

9. Se consideră paralelogramul ABCD. Să se demonstreze că AC  BD  2 AD .
Rezolvări:
28
29
30

Caiet de Lucru Clasa 9 Matem

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Caiet de Lucru Clasa 9 Matem

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Caiet de lucru –Matematică An școlar 2020-2021

Clasa a IX-a semestrul I

Operații cu numere reale

2. Asociativitate: (a  b)  c  a  (b  c), a, b, c  

4. Elementul opus: a  (a)  (a)  a  0, a  

2. Asociativitate: (a  b)  c  a  (b  c), a, b, c  

4. Distributivitatea înmulțirii față de adunare și scădere: a  (b  c)  a  b  a  c, a, b, c  

Extragerea rădăcinii pătrate

Clasa a IX-a semestrul I

Formule de calcul prescurtat

a  b 2  a 2  2ab  b 2 a  b 2  a 2  2ab  b 2 a 2  b 2  (a  b)(a  b)

Se amplifică fiecare fracție cu conjugatul numitorului, aplicându-se formula a 2  b 2  (a  b)(a  b)

Media geometrică: M g  a b M g  n a1  a 2  a3  ......  a n

Partea fracționară: {x}  x  [ x]

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

11. Folosind formulele de calcul prescurtat calculaţi:

12. Să se calculeze media aritmetică a numerelor: a  5 2  4 3 și b  5 2  4 3.

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Breviar Teoretic: Progresii

(constantă), n    , unde q este raţia

Clasa a IX-a semestrul I

1. Să se determine al zecea termen al șirului: 1, 5, 9, ...

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Breviar Teoretic: Funcția de gradul I

Definiţie. Reprezentare grafică

Funcţia f :   , f ( x)  ax  b , a, b   , se numeşte funcţie afină.

 dacă a  0 , atunci f se numeşte funcţie de gradul I de coeficienţi a,b;

1) Graficul funcţiei de gradul I este o dreaptă. Ecuaţia dreptei este y=ax+b, a  0 .

Intersecția cu axele de coordonate

G f  Oy  B(0, y ) - rezolvăm f (0)  y  a  0  b  y  y  b  B0, b   G f  Oy

Se consideră funcția f :    f ( x)  3x  6 . Determinați coordonatele punctului de intersecție al

Rezolvare: G f  Ox  A(x,0)  f (x)  0   3x  6  0  x  2  A2,0   G f  Ox .

Clasa a IX-a semestrul I

Punctul de intersecție a graficelor a două funcții - se rezolvă ecuația f ( x)  g ( x) .

Se consideră funcțiile f , g :    f ( x)  5x  4 și g ( x)  2 x  5 Determinați coordonatele

Semnul funcției de gradul I

ax  b Semn contrar a 0 Semn a

Monotonia funcției de gradul I

Obs. Mulțimea soluțiilor unei inecuații de gradul I cu o necunoscută reprezintă un interval

Exemplu de aplicație: Să se rezolve inecuația:

Clasa a IX-a semestrul I

Întocmim tabelul de semne:

Funcția și ecuația de gradul I

10. Determinaţi punctele de intersecţie ale reprezentării graficului funcţiei f :    cu

Clasa a IX-a semestrul I

Să se rezolve următoarele inecuații pe mulțimea  :

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I

Clasa a IX-a semestrul I