Cdpress-Geografie IV Portofoliu Elev

Marius-Cristian Neacșu
Veronica Reh
Geog
ra fie
4
PORTOFOLIUL
DIGITAL AL ELEVULUI
50 de fișe de lucru
editabile și descărcabile
© CD PRESS | www.clasadigitala.ro
Colecția
4
Marius-Cristian NEACȘU
Veronica REH MĂ ANTRENEZ. EVOLUEZ
Geografie
Caiet de
activități
Nume: ...........................................................................................
Prenume: ......................................................................................
Clasa: ..............................................................................................
Școala: ............................................................................................
Cuprins

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. Fișă de lucru | Lecția 10. R
esursele şi activităţile
ELEMENTE DE GEOGRAFIE industriale .........................................................37
Fișă de lucru | Lecția 1. C
lasa, școala, cartierul, Fișă de lucru | Lecția 11. A
gricultura și principalele
localitatea ..............................................................4 produse agricole ........................................38
Fișă de lucru | Lecția 2. O
rientarea şi distanţele Fișă de lucru | Lecția 12. Căile de comunicaţie ............................39
în orizontul apropiat .................................6 Fișă de lucru | Recapitulare...................................................................................40
Fișă de lucru | Lecția 3. P
lanul clasei, al locuinţei, şcolii, Fișă de lucru | (Auto)Evaluare ..........................................................................42
cartierului, localităţii ...............................7
Fișă de lucru | Lecția 4. O
rizontul, linia orizontului, Unitatea 3. ROMÂNIA. ELEMENTE
punctele cardinale ......................................10 DE GEOGRAFIE REGIONALĂ
Fișă de lucru | Lecția 5. Hărţi ale orizontului local .................11 Fișă de lucru | Lecția 1. Munţii Carpaţi ................................................44
Fișă de lucru | Lecția 6. R
elief, climă, hidrografie, Fișă de lucru | Lecția 2. Dealurile şi podişurile ............................45
vegetație, faună, soluri ..........................12 Fișă de lucru | Lecția 3. Câmpiile .................................................................46
opulaţie, aşezări, Fișă de lucru | Lecția 4. Delta Dunării ....................................................47
activităţi ale oamenilor ........................14 Fișă de lucru | Proiect. Elemente de caracterizare
Fișă de lucru | Lecția 8. M
odificări observabile geografică a unei regiuni........................48
în realitatea înconjurătoare ............15 Fișă de lucru | Lecția 5. O
rganizarea administrativă
Fișă de lucru | Lecția 9. Ora, ziua, săptămâna, anul ..............16 actuală ......................................................................49
Fișă de lucru | Lecția 10. Calendarul ........................................................18 Fișă de lucru | Lecția 6. O
raşul Bucureşti – caracterizare
Fișă de lucru | Lecția 11. Localitatea natală ....................................20 geografică .............................................................50
Fișă de lucru | Lecția 12. Regiunea înconjurătoare .................22 Fișă de lucru | Recapitulare...................................................................................51
Fișă de lucru | Lecția 13. D e la orizontul local la regiune Fișă de lucru | (Auto)Evaluare ..........................................................................52
şi ţară ......................................................................23
Unitatea 4. ROMÂNIA ÎN EUROPA ȘI PE GLOB
Fișă de lucru | Recapitulare...................................................................................24
Fișă de lucru | Lecția 1. Poziţia geografică
Fișă de lucru | (Auto)Evaluare ..........................................................................26
a României în Europa ..............................54
Unitatea 2. ROMÂNIA. ELEMENTE Fișă de lucru | Lecția 2. Ţările vecine .......................................................55
DE GEOGRAFIE GENERALĂ Fișă de lucru | Lecția 3. E uropa – scurtă caracterizare
Fișă de lucru | Lecția 1. Limitele şi vecinii României .............28 geografică...............................................................57
Fișă de lucru | Lecția 2. R
elieful României – caracteristici Fișă de lucru | Lecția 4. E uropa şi România –
generale ..................................................................29 elemente comune ........................................58
rincipalele trepte de relief Fișă de lucru | Lecția 5. Uniunea Europeană ..................................60
ale României ......................................................30 Fișă de lucru | Lecția 6. C aracteristici generale
Fișă de lucru | Lecția 4. Clima României .............................................31 ale Terrei ................................................................61
Fișă de lucru | Lecția 5. Apele României ..............................................32 Fișă de lucru | Lecția 7. Continente şi oceane ...............................62
Fișă de lucru | Lecția 6. Dunărea şi Marea Neagră ...................33 Fișă de lucru | Lecția 8. T erra – o planetă
Fișă de lucru | Lecția 7. V
egetaţia, fauna şi solurile a Sistemului Solar ........................................63
României ................................................................34 Fișă de lucru | Atlas. Planiglobul – imaginea Terrei ..............64
Fișă de lucru | Lecția 8. Populaţia României ...................................35 Fișă de lucru | Recapitulare...................................................................................65
Fișă de lucru | Lecția 9. Aşezările României ....................................36 Fișă de lucru | (Auto)Evaluare ..........................................................................66
Nume și prenume elev:
Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

FIȘĂ
DE
Lecția 1. Clasa, școala, cartierul, localitatea
LUCRU
✓ Activitate practică
Construiește din carton clădiri asemănă-
toare celor din cartierul în care locuiești.
Folosește cutii de carton, după modelul
alăturat.
✓ Exerciții
1. Enumeră obiectele din clasa ta.
2. E numeră obiectivele importante din cartierul tău.
Portofoliul digital al elevului. Fișe editabile și descărcabile | Geografie pentru clasa a IV-a.
✓ Joc
Găsește traseul!
Ajută-l pe Valentin (blocul galben) să g
ăsească drumul spre casa Adinei (blocul albastru) din figură.
Descrie traseul precizând clădirile/obiectivele importante întâlnite pe drum.
Bulevardul
Râul
Magazinul
Blocul
Blocul lui Valentin
Adinei
Fabrica Podul
Localitate

FIȘĂ
DE
Lecția 2. Orientarea și distanţele
LUCRU în orizontul apropiat
✓ Activități practice
1. M ăsoară distanţa de la banca ta la tablă, numă rând paşii, apoi
foloseşte un instrument de măsură. Ce instrumente ai la îndemână?
Notează rezultatele.
2. M
ăsoară distanțele indicate în tabel,
Repere Distanța în metri (100 cm = 1 m)
folosind ca unitate de măsură metrul.
Notează distanțele măsurate și com- bancă – tablă
pară rezultatele cu cele ale colegilor.
catedră – tablă
✓ Joc
Magazin
Descoperă distanțele!
Calculează şi scrie pe caiet distanțele 1 725 m
care trebuie parcurse între următoarele
obiective:
Școală Parc .................. m
Școală Magazin .................. m Parc
Parc Magazin .................. m 570 m
Școală
250 m
Acasă
0m
© Editura CD PRESS • Geografie clasa a IV-a. Caiet de activități • A nu se fotocopia!


FIȘĂ
DE
Lecția 3. Planul clasei, al locuinţei,
LUCRU școlii, cartierului, localităţii
✓ Activitate practică Iată un model:
A. Să construim planul clasei! PLANUL

Legendă
CLASEI
CE VOM REALIZA?
Planul clasei
DE CE ÎL VOM REALIZA?
 pentru a învăţa să reprezentăm corect un spaţiu;
p entru a înţelege mai bine cum este organizat acel spaţiu;
 pentru a ne orienta mai uşor în acel spaţiu.
CUM VOM LUCRA?

 în echipe
del
Mo
ETAPE ÎN REALIZAREA UNUI PLAN
Folosim o foaie dintr-un caiet de matematică: 2 căsuţe = 1 cm.
1. Delimităm suprafaţa clasei:
 măsurăm cu atenție dimensiunile clasei
(lungime, lăţime);
 le micşorăm la scară (1 cm în caiet = 1 m în realitate).
De câte ori am micşorat dimensiunile reale?
În caietul de matematică În realitate
REDUCERE LA SCARĂ
1 metru
2. Stabilim poziţia obiectelor în raport cu anumite repere

din clasă.
3. M ăsurăm dimensiunile (lungimea, lăţimea) obiectelor pe Cum o fi cu... Scara 1 : 1
care dorim să le reprezentăm şi distanţa dintre acestea. reducerea la scară?

4. Micşorăm dimensiunile reale la scară A, ce aiurit sunt,
(1 cm în caiet = 1 m în realitate). uite explicația
5. Desenăm forma fiecărui obiect, redus la scară, sub forma alături!
unui simbol. Scara 1 : 2
6. Realizăm legenda, adăugăm titlul și scara.

B. Realizează, în același mod, planul camerei tale.
Scara 1 : 4
A. Să construim planul clasei!
B. Realizează, în același mod, planul camerei tale.

FIȘĂ
DE
Lecția 4. Orizontul, linia orizontului,
LUCRU punctele cardinale
1. Realizează un desen cu titlul La munte.
Trasează linia orizontului și indică punctele cardinale pe marginile desenului.
.......
....... .......
.......
2. R
ealizează un desen cu titlul La mare.
Trasează linia orizontului. Pe marginile tabloului tău indică și punctele cardinale.
.......
....... .......
.......

FIȘĂ
DE
Lecția 5. Hărţi ale orizontului local
LUCRU
✓ Activități practice Harta este o reprezentare

aproximativă, micșorată și
1. Observă harta de mai jos! simbolică a unui teritoriu,
nu-i așa?
G
ăsește un titlu potrivit hărții 2. Realizează o hartă a orizontului local și, poate, aceasta
și realizează o legendă a îți va arăta drumul spre o... comoară! Ca să o găsești
acesteia, completând spațiile goale de mai jos. ușor, harta trebuie să fie completă!
LEGENDĂ
Codlea
Teliu
Județ
Notează denumirea localității principale indicate.


 Notează cinci localități importante din jurul localității

principale.

FIȘĂ
DE
Lecția 6. Relief, climă, hidrografie,
LUCRU vegetație, faună, soluri
✓ Investigație
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE
Realizează o investigație cu titlul Orizontul meu local GEOGRAFICĂ
(partea I).
CUM VOI PROCEDA? ● Aşezarea geografică a localității
1. M
ă documentez: caut informaţii despre orizontul
meu local (în cărţi, pe Internet).
● Formele de relief
2. M
ă deplasez în teren: fac o excursie (sau o
plimbare) în orizontul local şi încerc să observ
elementele care mă interesează (cum arată
relieful, ce fel de ape sunt, ce vegetaţie şi aşa
mai departe), iau notițe, fac fotografii.
● Clima
3. E laborez un model de fişă de observaţie geogra-

fică, după modelul alăturat, unde voi completa
informațiile pe care le-am adunat:
● Apele (râuri, lacuri)
● Vegetația
● Fauna
● Solurile

FIȘĂ
DE
Lecția 7. Populaţie, așezări,
LUCRU activităţi ale oamenilor
✓ Investigație
Realizează o investigație cu titlul Orizontul meu local (partea a II-a).
1
CUM VOI PROCEDA? 2
Voi relua etapele realizării fişei de
obser vaţie geografică (partea I),
3
adăugând următoarele elemente:
● P
opulația
● Tipurile de așezări
●A
ctivitățile economice

FIȘĂ
DE
Lecția 8. Modificări observabile
LUCRU în realitatea înconjurătoare
✓ Exerciții
Formarea unui munte
1. Observă cele două imagini. Precizează tipul peisa-
jului și cum se modifică acesta în timp.
Construcția unei școli
● Peisaj ● Peisaj
● Modificări în timp ● Modificări în timp
2. R ealizează o călătorie imaginară în timp, pornind de la imaginea de mai jos.

Menționează factorii care contribuie la modificarea peisajului.

FIȘĂ
DE
Lecția 9. Ora, ziua, săptămâna, anul
LUCRU
✓ Exerciții
1. R
ăspunde la următoarele întrebări.
a) C
e faci tu în timpul în care Pământul se roteşte o dată în jurul axei sale?
b) C
âte luni sunt într-un an? Cum se numesc a cestea?
2. R
ealizează câte un desen specific fiecărui anotimp și precizează lunile corespunzătoare.
3. Măsoară, folosind ceasul, durata orei de curs

și a pauzei.
4. Scrie într-un tabel activitățile din fiecare zi a săptămânii.
Ziua Activitățile
Luni
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminică

FIȘĂ
DE
Lecția 10. Calendarul
LUCRU
✓ Exerciții Calendarul anului 2021

Ianuarie Februarie Martie Aprilie
1. Observă calendarul de mai jos și L M Mi J V Sâ Du L M Mi J V Sâ Du L M Mi J V Sâ Du L M Mi J V Sâ Du
precizează câte zile are fiecare lună.
Mai Iunie Iulie August

L M Mi J V Sâ Du L M Mi J V Sâ Du L M Mi J V Sâ Du L M Mi J V Sâ Du
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

L M Mi J V Sâ Du L M Mi J V Sâ Du L M Mi J V Sâ Du L M Mi J V Sâ Du
2. Observă din nou calendarul și numește:

a) z iua din săptămână când îți aniversezi ziua de naștere;
b) z iua din săptămână când sărbătorim: Ziua Copilului, Ziua Femeii, Ziua Națională a României.
3 Observă calendarul anului în care te afli și numește aceleași zile de la exercițiul 2.
4. Plecând de la ziua ta de naștere, realizează calendarul lunii în care te-ai născut.

Compară-l cu cel din figura de la pagina alăturată. Ce observi?
5. Desenează Luna în cele patru faze ale sale.
Lună nouă Primul pătrar
Lună nouă
Primul pătrar
Lună plină Ultimul pătrar
Lună plină
Ultimul pătrar

FIȘĂ
DE
Lecția 11. Localitatea natală
LUCRU
✓ Investigație
Realizează o investigație cu titlul Localitatea natală. Aminteşte-ţi etapele de realizare a unei fişe de observaţie şi
caracterizează, din punct de vedere geografic, localitatea ta natală, folosind modelul de mai jos.
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE GEOGRAFICĂ

● Numele localităţii:
● Tipul localităţii:
● Judeţul din care face parte:
● Poziţia localităţii în cadrul judeţului:
● Forma de relief predominantă:
● Apele:
● Alte aspecte naturale: climă, vegetaţie predominantă, faună etc.:
● Populaţia (număr de locuitori):
● Principalele activităţi economice:
● Principalele căi de transport:
● Modul de organizare (Unde sunt locuinţele? Unde sunt concentrate activităţile economice?):
✓ Exercițiu
Precizează o asemănare și trei deosebiri între sat și oraș. Notează-le în tabelul de mai jos.
Localitate Sat Oraș
Asemănări
Deosebiri
Realizează o excursie imaginară în localitatea ta n

atală şi numeşte cinci obiective turistice ce pot fi vizitate.

FIȘĂ
DE
Lecția 12. Regiunea înconjurătoare
LUCRU
✓ Joc
La drum Trebuie să ajung din București
Scrie numele orașelor traversate (vezi în Oradea, prin Brașov! Oare prin
imaginea de mai jos) și distanțele parcurse ce localități trebuie să trec și ce
între ele, folosind datele din tabel.
distanță trebuie să parcurg?
București Brașov 170 km

București Târgu-Mureș 340 km
București Cluj-Napoca 443 km
București Oradea 590 km
340 km
Oradea

FIȘĂ
DE
Lecția 13. De la orizontul local
LUCRU la regiune și ţară
1. R
ezolvă careul de mai jos!
Pe verticala A-B vei descoperi denumirea țării noastre.
A
1. Deplasare
1.
2. Întindere de pământ delimitată
3. Locuitori ai României 2.
4. Obiceiuri, datini 3.
5. Caiet cu însemnări zilnice
4.
6. Excursie pe munte
7. Țară 5.
6.
7.
B
2. Orientează-te pe Harta României și realizează planul unei excursii imaginare, pornind din localitatea în care
locuiești către o altă localitate din țară. Notează:
a) denumirea localității în care locuiești;
b) denumirile localităților întâlnite;
c) formele de relief;
d) apele (râurile traversate);
e) obiectivele turistice întâlnite.

FIȘĂ
DE
Recapitulare
LUCRU
Fixează noțiunile învățate
N până acum, completând

spațiile libere.
Elemente
naturale 2. Forma
de relief
1. Așezarea 3. Clima
geografică
Denumirea
? localității ?
8. Activități
ale oamenilor
4. Apele
7. Populația
6. Tipul
așezării
5. Vegetația
și fauna
Elemente
antropice ?
6
7

FIȘĂ
DE
(AUTO)EVALUARE
LUCRU
1. Observă planul alăturat şi asociază corespunzător noțiunile N

S (2-3) B (4-6) FB (7-8)
tablă
din coloanele A, B, C, D, conform modelului:
dulap
ușă
dulap
asocieri corecte
A B C D
1. S I. sud a. miazăzi A. cuier

2. E II. vest b. apus B. ferestre
ferestre
3. V III. est c. răsărit C. ușă
4. N
cuier
2. Completează spațiile libere din enunțurile de mai jos, după model:

enunțuri completate corect
FB (5)
a) Legenda este un element al (hărţii).
b) Harta este un mijloc de ( ).

B (3-4)
c) O hartă este realizată cu ajutorul semnelor ( ).
d) ( ) oferă informaţii referitoare la micșorarea suprafeței terestre pe hartă.

S (1-2)
e) Harta este o reprezentare ( ) a unei suprafeţe terestre.
f) ( ) ne indică subiectul şi tipul hărţii.

FB (8-9)
3. Alcătuiește un text de 5-7 rânduri, în care să caracterizezi, din punct de vedere

elemente corect specificate
geografic, localitatea natală, specificând următoarele elemente:
• denumirea localității;
• localizarea;
B (4-7)
• forma/treapta de relief;
• aspecte legate de ape, climă, vegetație, faună și soluri;
• populație (locuitori);
S (1-3)
• tipul de așezare.
Unitatea 2. ROMÂNIA. ELEMENTE DE GEOGRAFIE GENERALĂ

FIȘĂ
DE
Lecția 1. Limitele și vecinii României
LUCRU
Scrie vecinii României, completând spațiile goale asociate hărții de mai jos. Marchează pe hartă localitățile de la
extremitățile țării noastre.
✓ Exercițiu
Asociază denumirea ţărilor vecine cu punctul

cardinal corespunzător:
a. Ungaria 1. N
b. Bulgaria 2. E
c. Republica Moldova 3. NV
d. Serbia 4. S
5. SV

FIȘĂ
DE
Lecția 2. Relieful României –
LUCRU caracteristici generale
Privește harta alăturată.
ureșt
i
Buc
Descarcă fișa.
Printează harta
alăturată și colorează cu
maro regiunile
muntoase, cu galben
regiunile de dealuri
şi podișuri şi cu verde
câmpiile. Reprezintă
cu albastru Marea
Neagră.
Încarcă în spaţiul de mai jos harta colorată corespunzător.

FIȘĂ
DE
Lecția 3. Principalele trepte
LUCRU de relief ale României
✓ Exercițiu
Completează în tabelul de mai jos denumirile marilor unităţi de relief ale țării
noastre (vezi harta din manual) în funcţie de treapta de relief din care fac parte.
CÂMPII DEALURI ȘI PODIȘURI MUNȚI

FIȘĂ
DE
Lecția 4. Clima României
LUCRU
✓ Exerciții
1. Cum este vremea?
Notează principalele fenomene meteorologice observate (legate de temperatură, precipitații, vânt)
pe parcursul unei săptămâni.
Ziua Vremea
Luni
Marți
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbătă
Duminică
2. Caracterizează clima României, pe baza imaginii de mai jos:

 în nord
 în vest
Mase de aer reci

 în sud-vest Clima României
și umede
Veri caniculare,
secetoase,
Precipitații ierni geroase
bogate (bate Crivățul)
 în sud-est (pe țărmul

Mării Negre
 în est
Vară caldă, secetoasă,
iarnă blândă și ploioasă Vară răcoroasă, iarnă
blândă, briză marină

FIȘĂ
DE
Lecția 5. Apele României
LUCRU
Folosind harta din manual, localizează, apoi notează în spaţiul de mai jos principalele râuri din România.
✓ Exercițiu
Completează varianta corectă:

a) Lacul de acumulare este antropic / natural.
b) Lacul Sfânta Ana este glaciar / vulcanic.
c) Un lac de baraj natural este Vidra / Lacul Roșu.
d) O întindere de apă separată de mare printr-o fâșie de uscat se numește lagună / liman.
e) Un râu care se varsă într-un alt râu mai mare se numește izvor / afluent.

FIȘĂ
DE
Lecția 6. Dunărea și Marea Neagră
LUCRU
1. Descarcă fișa. Printează harta de mai jos și apoi marchează

traseul Dunării în ţara noastră, utilizând culoarea albastră.
În acelaşi mod desenează Marea Neagră.
2. Realizează un mic desen care să conţină o parte din frumuseţile Dunării sau ale Mării Negre.

FIȘĂ
DE
Lecția 7. Vegetaţia, fauna
LUCRU și solurile României
✓ Exercițiu
Completează spațiile goale, precizând caracteristici ale vegetației, faunei și solurilor, specifice formelor majore de relief.
Câmpie Deal Munte

Vegetație
Vegetație
Vegetație
Faună
Faună
Faună
Soluri
Soluri
Soluri

FIȘĂ
DE
Lecția 8. Populaţia României
LUCRU
✓ Exercițiu
Completează textul, folosind expresiile din lista de mai jos:
Oamenii care locuiesc pe teritoriul țării noastre formează populația României. Populația R
omâniei nu este
distribuită pe teritoriul țării. Astfel, în regiunile de , și
, populația este densă, iar în regiunile de și , populația
este mai puțin densă. Populația majoritară o formează . Principalele minorități naționale sunt
formate din , , , , .
(tătari, depresiuni, munte, turci, populația României, uniform,

maghiari, câmpie, românii, dealuri înalte, creștin-ortodocși, ucraineni, văile râurilor, rromi)
Etnici români

FIȘĂ
DE
Lecția 9. Aşezările României
LUCRU
✓ Exerciții
1. Scrie:
Sat adunat Sat răsfirat Sat risipit

 unitatea specifică de relief în care găsim fiecare tip de sat.  3 activităţi specifice aşezărilor rurale din România.
2. L ocalizează și notează pe harta de mai jos oraşele: 3. Enumeră trei activităţi specifice oraşelor din România:
Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara,
Braşov.

FIȘĂ
DE
Lecția 10. Resursele și activitățile industriale
LUCRU
Urmărește tabelul de mai jos și descoperă din ce materii prime și prin ce industrie au fost prelucrate unele obiecte
din camera ta.
Resurse şi materii prime
Resurse Minereuri, Produse petroliere, Lemn şi roci

energetice metale sare de construcţie
cărbuni, petrol, fier, aur, argint, țitei, buşteni, nisip,

gaze naturale alte metale sare pietriş, marmură
Industria prelucrătoare şi produsele finite
Industria Metalurgie, Industria Industria lemnului,

energetică construcţii de maşini chimică materiale de construcţie
curent electric, oţel, unelte, mijloace de cauciuc, materiale plastice, mobilă, instrumente
combustibil transport, electrotehnice fibre sintetice şi altele muzicale, sticlă şi altele
 obiectul – materia primă din care este alcătuit – industria prelucrătoare (birou – lemn – industria lemnului)

FIȘĂ
DE
Lecția 11. Agricultura și principalele
LUCRU produse agricole
✓ Exercițiu
Selectează plantele și animalele date și scrie-le în tabel la locul potrivit:
floarea-soarelui, oaie, sfeclă de zahăr, porumb, cartof, vacă, grâu,
capră, viță-de-vie, măr, ovăz, prun, păstrăv, orz, ardei.
Câmpie Deal Munte
grâu
Realizează un desen cu titlul: În livadă.

FIȘĂ
DE
Lecția 12. Căile de comunicaţie
LUCRU
✓ Exerciții Transfăgărășan
1. Asociază mijloacelor de transport (stânga) căile
de comunicaţie (dreapta).
1. tren a. șosele
2. avion b. căi ferate
3. autobuz c. fluvii, mări și oceane
4. vapor d. culoare aeriene
e. conducte
2. Realizează, la alegere, o compunere cu titlul:

Prin oraș cu autobuzul, Croazieră pe Dunăre, Cu trenul prin țară, Traversăm oceanul cu
avionul.

FIȘĂ
DE
Recapitulare
LUCRU
Fixează noțiunile învățate până acum, completând spațiile libere. LEGENDĂ
Munți
Horodiștea
So
Mo
me
ldo
v a
ș
l
Someșu
Mare
Bis
Crișul
triț
Reped a Râu
șul
e Some
Pru
Crișu Graniță de stat
l Neg Mic Tro
t
reș t
Bârl
ru Mu uș Localitate care
Criș
Sire
ad
marchează
u l Alb extremitatea țării
t
Mureș
Olt
I NA
Timiș RA
UC
Buzău
Dâ Ialomița
mb
ovi Marea
Arg ța
eș
Jiu
N
Olt
V E
0 30 60 90 120 km
Fluviul S
Câmpie Deal Munte

Vegetație Vegetație Vegetație
Faună Faună Faună
Soluri Soluri Soluri
Resurse Resurse Resurse
Activități economice Activități economice Activități economice

FIȘĂ
DE
(AUTO)EVALUARE
LUCRU
1. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect:

FB (5)
1) Printre vecinii țării noastre 3) Clima României este: 5) După modul de așezare a
se află: a) temperat-continentală; caselor, satele României sunt:
răspunsuri corecte
a) Slovacia; b) subpolară; a) răsfirate, mici, mijlocii;

b) Serbia; c) mediteraneeană. b) mari, risipite, mici;
c) Rusia. c) adunate, răsfirate, risipite.
B (3-4)
2) Relieful României este format 4) Un râu din România aflat 6) Un element geografic de
din: pe graniţă este: importanţă europeană îl
a) munți și câmpii; a) Olt; reprezintă:
b) munți, dealuri și podișuri, b) Prut; a) Râul Olt;
S (1-2)
câmpii; c) Mureş. b) Fluviul Dunărea;

c) munți, dealuri, câmpii. c) Podişul Dobrogei.
2. Notează țările vecine României în dreptul punctelor (inter)cardinale corespunzătoare,

FB (5)
după model:
Puncte (inter)cardinale Țări vecine

asocieri corecte
N
B (3-4)
NV
SV Serbia
S
S (1-2)
E ,
S (1-3) B (4-5) FB (6-7)
3. Alcătuiește un text de 7-9 rânduri, în care să caracterizezi România din punct de vedere
geografic, specificând următoarele elemente:
enunțuri corecte
• forme/trepte de relief;
• aspecte legate de climă;
• ape;
• aspecte legate de vegetaţie, faună și soluri;
• populaţie;
• așezări omenești;
• activităţi economice.
Unitatea 3. ROMÂNIA. ELEMENTE DE GEOGRAFIE REGIONALĂ

FIȘĂ
DE
Lecția 1. Munţii Carpaţi
LUCRU
Descarcă fișa. Printează harta de mai jos și apoi colorează și notează
pe harta cele trei ramuri ale munţilor Carpaţi.
✓ Exercițiu
Transcrie litera corespunzătoare enunţurilor adevărate:

a) Pe teritoriul ţării noastre, Munţii Carpaţi au o formă liniară.
b) România este o ţară carpatică.
c) Munţii Carpaţi sunt munţi tineri care s-au format, în principal, prin încreţirea scoarţei terestre.
d) Altitudinea maximă este de 2 544 m în Vârful Moldoveanu.

FIȘĂ
DE
Lecția 2. Dealurile și podișurile
LUCRU
Descarcă fișa.
Printează harta alăturată.
Colorează și notează pe
harta marile unităţi de
dealuri și podișuri din
România (vezi modelul).
Po
di
est
șu
Sub
eV
lM
ed
old
Depresiunea
ca r
ril
colinară
ov
paț
alu
a Transilvaniei
ei
De
pa i
ți
ogei
ar
S u b ca r p a ț
i
bc
P o d iș u l D o b r
l Getic
Su
Podișul P o d i ș u
Mehedinți
0 30 60 90 120 km

FIȘĂ
DE
Lecția 3. Câmpiile
LUCRU
Descarcă fișa.
Colorează și notează pe
harta de mai jos marile uni-
tăți de câmpie din România
(vezi modelul).
st
Ve
de
ia
mp
Câ
n ă
o mâ
R
m pia
Câ
0 30 60 90 120 km

FIȘĂ
DE
Lecția 4. Delta Dunării
LUCRU
1. N
umește două orașe din Delta
Dunării și scrie-le.
Identifică și scrie cele trei
braţe prin care Dunărea
se varsă în Marea Neagră.
Delta Dunării
0 30 60 90 120 km
2. Realizează un desen cu titlul: În Delta Dunării și încarcă-l în spațiul de mai jos.

FIȘĂ
DE
Proiect. Elemente de caracterizare
LUCRU geografică a unei regiuni
CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A
*Se poate opta pentru o regiune, județ sau localitate
Localizare
Aşezare Limite
geografică Unităţi geografice/județe/localități vecine
ReliefTreapte/forme de relief
Mod de formare
Altitudine medie
Alte aspecte ce caracterizează relieful
Climă Temperatură
Caracteristici Precipitaţii
naturale Vânt
Ape Ape curgătoare (râuri, fluvii)
Ape stătătoare (lacuri)
Vegetaţie, faună
şi soluri Vegetaţie
Animale sălbatice
Soluri
Populaţie Locuitori
Populaţie Aşezări Sate
şi aşezări
Oraşe
Resurse naturale De subsol
De suprafață
Resurse Activităţi economice Agricultură
şi activităţi
economice Industrie
Transporturi
Alte activităţi

FIȘĂ
DE
Lecția 5. Organizarea
LUCRU administrativă actuală
✓ Exercițiu
Completează spațiile punctate cu noțiunile din paranteză:
a) U
nităţile administrativ-teritoriale ale României sunt: , şi
.
b) În România sunt 41 de .
c) Oraşul Bucureşti este ţării și este .
d) Oraşul în care îşi are sediul administraţia locală este numit .
nitatea administrativ-teritorială de bază, care cuprinde populaţia rurală a României, se numește

e) U
și este alcătuită din mai multe .
arta pe care sunt reprezentate judeţele se numește hartă

f) H .
(judeţul, reședință de județ, comună, oraşul, municipiu, sate,

capitala, județe, București, comuna, administrativă)
Descarcă fișa.
Folosind harta din m

anual,
identifică și notează pe
harta de mai jos județele
din România (*opțional
reședințele de județ).
oraș-reședință de județ
capitala țării

FIȘĂ
DE
Lecția 6. Orașul București –
LUCRU caractizare geografică
Ghid prin București
Realizează un poster de promovare a Municipiului București, folosind
informații, citate, imagini, desene, fotografii realizate de tine.
Încarcă posterul în spaţiul de mai jos.

FIȘĂ
DE
Recapitulare
LUCRU
Fixează noțiunile
învățate până acum,
completând casetele
de mai jos.
a) România 5
6
1
– unităţi 4
12. Delta
...........
de relief 2
3
. ........
7 Carpații . .
9
8 ă
ân
Ro
m 11
. ..
Podișul . ...
Mehedinți 10
0 30 60 90 120 km
5
6
10
12
13
b) România
– unităţi
administrativ-
teritoriale
Neamț
0 30 60 90 120 km

FIȘĂ
DE
(AUTO)EVALUARE
LUCRU
1. Asociază unitățile de relief (coloana A) cu așezarea geografică corespunzătoare în

FB (4)
cadrul țării (coloana B):

A B
asocieri corecte
a. Munţii Carpaţi 1. spre marginile de sud şi vest ale ţării

B (3)
b. Dealurile şi podişurile 2. în partea centrală a ţării, sub forma unui inel

c. Câmpiile 3. în sud-estul ţării, la vărsarea Dunării în Marea Neagră
S (1-2)
d. Delta Dunării 4. în interiorul şi exteriorul arcului carpatic
5. spre marginea de nord a ţării
2. Completează casetele cu cel puţin o denumire, pentru fiecare formă de relief:

FB (4)
casete corect completate
Munţi
Dealuri
B (3)
Podişuri
S (1-2)
Câmpii
S (1-4) B (5-9) FB (10-12)
3. Alcătuiește un text de 7-9 rânduri, în care să caracterizezi Munții Carpați din punct de
vedere geografic, specificând următoarele elemente:
caracteristici corecte
• așezarea geografică;
• ramurile;
• aspecte legate de cadrul natural (relief, climă, ape, vegetaţie, faună, soluri);
• aspecte legate de populaţie și așezări;
• resurse și activităţi economice.

FIȘĂ
DE
Lecția 1. Poziţia geografică
LUCRU a României în Europa
✓ Exerciții
1. Transcrie răspunsul corect:

a) România este situată în partea de sud-est / nord-vest a Europei Centrale.
b) România are o climă mediteraneeană / temperat-continentală.
c) Pe Glob, ţara noastră este situată la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Sud / Polul Nord.
d) Marea Neagră scaldă litoralul situat în partea de sud-est / sud-vest a României.
e) Caracteristicile geografice ale ţării noastre sunt influenţate de prezenţa Munţilor Carpaţi / Ural.
f ) În Prut / Dunăre se varsă cea mai mare parte dintre râurile din interiorul ţării.
2. Explică de ce România este o ţară carpatică, dunăreană și pontică.
3. Localizează România în Europa și pe Glob. Precizează: poziţia geografică a ţării noastre pe continent şi paralela
importantă ce o traversează.

FIȘĂ
DE
Lecția 2. Ţările vecine
LUCRU
✓ Portofoliu
Traversăm granițele țării
Realizează o excursie imaginară prin țările v ecine României. Orientează-te pe o hartă a Europei.
Documentează-te, apoi descrie și prezintă țările și obiectivele vizitate. Folosește tabelul de mai jos.
Așezare Caracteristici Populație Activități Obiective

geografică naturale și așezări economice vizitate
Ungaria
Ucraina
Republica
Moldova
Bulgaria
Serbia
Localizarea geografică a țărilor

✓ Exercițiu vecine în raport cu România
Asociază corespunzător:
a. Belgrad A. Bulgaria 1. E
b. Kiev B. Serbia 2. S
c. Sofia C. Ungaria 3. N
d. Chișinău D. Ucraina 4. SV
e. Budapesta E. Rep. Moldova 5. NV
6. SE
Descarcă și apoi printează fișa.
Desenează steagul României și steagurile statelor care se învecinează cu ţara noastră.
Încarcă fișa completată în spaţiul de mai jos.

FIȘĂ
DE
Lecția 3. Europa – scurtă caracterizare
LUCRU geografică
✓ Exercițiu
Observă Harta Europei.
Enumeră, scriind: Insula
Islanda
i
Peninsula
vie
Scandinavă
ina
nd
ca
iSi
Vo
Alp
lga
Arhipelagul
Europa este Britanic Elb
un continent cu a
Nip
o natură variată ru
şi ospitalieră, făcând M
parte din Lumea Veche. Ca un
Rin
rp ții
De aici, din Europa, au
i Alpi aț
i
pornit îndrăzneţii explo nți
ratori şi navigatori Mu Pe ăre
a
Mun ni Dun
Ron
în cunoaşterea întregii
Pirin ții Insula ns Munții
planete. ei Corsica ul Balcani
aI
Peninsula ta
Insula lic Peninsula
Iberică Sardinia ă Balcanică
Insula
Sicilia
a) mările și oceanele ce înconjoară Europa; b) principalele lanțuri montane și fluvii.

FIȘĂ
DE
Lecția 4. Europa și România –
LUCRU elemente comune
✓ Exercițiu
Completează spațiile de mai jos cu următoarele informații (folosește manualul, Atlasul geografic, după caz):
● Ţări europene traversate de paralela de 45° latitudine.
● Ţări europene situate pe traseul Munţilor Carpaţi.
● Ţări europene traversate de Dunăre.
● Ţări europene cu ieşire la Marea Neagră.
Descarcă fișa.
Folosind harta din manual, identifică și notează pe harta printată ţările Europei.
Încarcă harta completată în spaţiul de mai jos.

FIȘĂ
DE
Lecția 5. Uniunea Europeană
LUCRU
✓ Joc
Identifică steluțele!
Scrie numele țării corespunzătoare fiecărei steluțe.
Oare câte
steluțe sunt? De
ce una este roșie?
Harta Uniunii Europene

FIȘĂ
DE
Lecția 6. Caracteristici generale ale Terrei
LUCRU
✓ Exercițiu
Completează textul lacunar cu noțiunile din paranteză:
este un ansamblu de corpuri cosmice alcătuit din şi o stea
centrală, numită , în jurul căreia gravitează planetele. este a treia pla-
netă de la Soare.
Terra este de mărime între celelalte planete ale Sistemului Solar și are formă apropiată de cea
Pământul efectuează în spaţiul cosmic mișcarea de și mișcarea de
. Prima este mişcarea pe care planeta noastră o realizează în jurul p

ropriei . Cea de-a doua este
mişcarea pe care planeta noastră o realizează în jurul .
(Sistemul Solar, rotație, Soare, Marte, mijlocie, Soarelui, sferică, revoluție, planete, axe, Terra)
Desenează Planeta Pământ. Încarcă desenul în spaţiul de mai jos.

FIȘĂ
DE
Lecția 7. Continente și oceane
LUCRU
Descarcă fișa.
Folosind harta din

manual, identifică și
notează pe harta
printată continentele
și oceanele Terrei.
Încarcă harta completată în spaţiul de mai jos.

FIȘĂ
DE
Lecția 8. Terra – o planetă a Sistemului Solar
LUCRU
✓ Exercițiu
Alcătuiește un text format din 7-9 enunțuri în care să c aracterizezi o planetă, la alegere. Pentru aceasta vei avea în vedere:
a) să precizezi locul planetei în Sistemul Solar;
b) să menționezi cel puțin două caracteristici ale planetei;
c) să găsești un titlu potrivit.

FIȘĂ
DE
Atlas. Planiglobul – imaginea Terrei
LUCRU
Realizează un traseu imaginar pe Planiglob și notează continentele pe care ai dori să le vizitezi, precum și mările
și oceanele pe care trebuie să le traversezi.

FIȘĂ
DE
Recapitulare
LUCRU
Kiev
Fixează noțiunile învățate

până acum, completând
spațiile.
ROMÂNIA
A Oceanul
3
1 4
a) Vecinii B Oceanul
României 2 6
D Oceanul
b) Continentele 5 E Oceanul
și oceanele Terrei $ Oceanul

7
1 5 A
2 6 B
3 7 C
D
4 8
E
c) Sistemul Solar
1 2 3 4 5 6 7 8
9
5
6

FIȘĂ
DE
(Auto)Evaluare
LUCRU
1. Citește enunțurile de mai jos. Bifează, după model, varianta corectă:

FB (6)
a) România este situată în partea de  sud-est / sud-vest a Europei Centrale.

răspunsuri corecte
b) Pe Glob, continentul Europa este situat în Emisfera Sudică / Nordică.

c) Uniunea Europeană are 27 / 28 de state membre.
B (4-5)
d) Mişcarea pe care planeta noastră o realizează în jurul propriei axe se numeşte mişcare de
rotaţie / revoluţie.
e) F ormarea zonelor de climă este o consecinţă a mişcării de rotaţie / revoluţie.
S (1-3)
f) Marte / Terra este singura planetă cu viaţă din Sistemul Solar.

g) Soarele / Luna este o stea.
FB (4)
2. Completează, după model, spaţiile libere cu noţiunile din lista de mai jos:
noțiuni completate corect
a) Una dintre instituţiile importante ale Uniunii Europene este Parlamentul.

b) Imnul european este un extras din Simfonia a IX-a, compusă de
B (3)
şi se numeşte .
c) Moneda adoptată de majoritatea ţărilor Uniunii Europene este .
d) Ziua Europei se sărbătoreşte în data de .
S (1-2)
(Ludwig van Beethoven, 9 mai, Parlamentul, euro, dolar, „Odă bucuriei”)

FB (4)
3. Alcătuiește un text scurt (de 5-7 rânduri), în care să evidențiezi asemănări

caracteristici corecte
și deosebiri dintre Terra și celelalte planete ale Sistemului Solar. Folosește

următoarele elemente:
B (3)
• forma;
• poziția față de Soare;
S (1-2)
• mișcările planetei;
• alte caracteristici.

Cdpress-Geografie IV Portofoliu Elev

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cdpress-Geografie IV Portofoliu Elev

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Marius-Cristian Neacșu

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

1. Enumeră obiectele din clasa ta.

2. E numeră obiectivele importante din cartierul tău.

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

Școală Parc .................. m

Școală Magazin .................. m Parc

Parc Magazin .................. m 570 m

© Editura CD PRESS • Geografie clasa a IV-a. Caiet de activități • A nu se fotocopia!

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

✓ Activitate practică Iată un model:

A. Să construim planul clasei! PLANUL

CUM VOM LUCRA?

În caietul de matematică În realitate

2. Stabilim poziţia obiectelor în raport cu anumite repere

care dorim să le reprezentăm şi distanţa dintre acestea. reducerea la scară?

6. Realizăm legenda, adăugăm titlul și scara.

A. Să construim planul clasei!

B. Realizează, în același mod, planul camerei tale.

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

✓ Activități practice Harta este o reprezentare

 Notează denumirea localității principale indicate.

 Notează cinci localități importante din jurul localității

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

CUM VOI PROCEDA? ● Aşezarea geografică a localității

3. E laborez un model de fişă de observaţie geogra-

● Apele (râuri, lacuri)

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

Construcția unei școli

● Modificări în timp ● Modificări în timp

2. R ealizează o călătorie imaginară în timp, pornind de la imaginea de mai jos.

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

3. Măsoară, folosind ceasul, durata orei de curs

4. Scrie într-un tabel activitățile din fiecare zi a săptămânii.

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

✓ Exerciții Calendarul anului 2021

precizează câte zile are fiecare lună.

Mai Iunie Iulie August

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

2. Observă din nou calendarul și numește:

3 Observă calendarul anului în care te afli și numește aceleași zile de la exercițiul 2.

4. Plecând de la ziua ta de naștere, realizează calendarul lunii în care te-ai născut.

5. Desenează Luna în cele patru faze ale sale.

Lună nouă Primul pătrar

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

FIȘĂ DE OBSERVAȚIE GEOGRAFICĂ

● Judeţul din care face parte:

● Poziţia localităţii în cadrul judeţului:

● Forma de relief predominantă:

● Alte aspecte naturale: climă, vegetaţie predominantă, faună etc.:

● Populaţia (număr de locuitori):

● Principalele activităţi economice:

● Principalele căi de transport:

Localitate Sat Oraș

Realizează o excursie imaginară în localitatea ta n

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

București Brașov 170 km

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

Unitatea 1. ORIZONTUL APROPIAT ȘI LOCAL. ELEMENTE DE GEOGRAFIE

Fixează noțiunile învățate

N până acum, completând

2. E numeră obiectivele importante din cartierul tău.

2. Stabilim poziţia obiectelor în raport cu anumite repere

B. Realizează, în același mod, planul camerei tale.

Notează denumirea localității principale indicate.

CUM VOI PROCEDA? ● Aşezarea geografică a localității

3. E laborez un model de fişă de observaţie geogra-

● Apele (râuri, lacuri)

2. R ealizează o călătorie imaginară în timp, pornind de la imaginea de mai jos.

3. Măsoară, folosind ceasul, durata orei de curs

4. Scrie într-un tabel activitățile din fiecare zi a săptămânii.

2. Observă din nou calendarul și numește:

3 Observă calendarul anului în care te afli și numește aceleași zile de la exercițiul 2.

4. Plecând de la ziua ta de naștere, realizează calendarul lunii în care te-ai născut.

5. Desenează Luna în cele patru faze ale sale.

● Judeţul din care face parte:

● Poziţia localităţii în cadrul judeţului:

● Forma de relief predominantă:

● Alte aspecte naturale: climă, vegetaţie predominantă, faună etc.:

● Populaţia (număr de locuitori):

● Principalele activităţi economice:

● Principalele căi de transport:

2. Caracterizează clima României, pe baza imaginii de mai jos:

 în sud-est (pe țărmul