FIZIS

- REVISTA SECOLULUI XXI-

Elev: Vancea Miruna Alexandra

Clasa: a 6-a B
Scoala Gimnaziala Silvania
Anul: 2021
ALBERT EINSTEIN-fizician teoretician
 Sâmbătă, 14 martie 2022 se vor împlini 142 de ani de la naşterea lui Albert
Einstein, excepţional fizician german, cel care se află la originea uneia dintre cele
mai mari descoperiri ştiinţifice din istorie, teoria relativității, considerată şi acum,
ca fiind cea mai mare realizare a minţii umane în privinţa Universului.
Albert Einstein născut la 14 martie 1879, la Ulm, în Germania, într-o familie de origine
evreiască, tatăl său fiind comerciantul Hermann Einstein, iar mama, Pauline Einstein care era
casnică.
Primii ani de viaţă ai micului Albert au însemnat o luptă a părinţilor săi pentru a-l determina să
pronunţe primele sunete, să lege primele sale cuvinte, însă copilul nu dădea semne că ar dori să
înveţe să vorbească, familia sa fiind îngrozită că acesta ar putea avea probleme mintale. Abia la
vârsta de cinci ani, Albert a început să lege câteva cuvinte, iar biografii săi glumeau, peste ani, că
viitorul geniu chiar nu a avut ce să spună până la acea vârstă. Ulterior, s-a descoperit că această
anomalie a întârzierii vorbirii poate fi caracteristică unor copii extraordinar de bine dotaţi
intelectual, iar economistul, filosoful şi scriitorul american Thomas Sowell i-a dat chiar şi un
nume – sindromul Einstein.
Tot la vârsta de cinci ani, Einstein s-a îmbolnăvit, a trebuit să stea la pat, iar tatăl său i-a
furnizat o preocupare, dându-i spre studiu o busolă, care l-a fermecat iremediabil pe cel mic.
Momentul – avea să mărturisească Einstein – i-a produs „o impresie adâncă și de durată”,
inspirându-i curiozitatea de a cerceta misterele lumii înconjurătoare, care îl va urmări pe tot
parcursul vieţii.
La 17 aprilie 1955, în timp ce lucra la un discurs prin care se pregătea să marcheze cea de-a
șaptea aniversare a statului Israel, Einstein a suferit un anevrism abdominal, dublat de o
hemoragie internă, a fost dus de urgenţă la Centrul
Universitar Medical din Princeton pentru tratament, dar a
refuzat operația, declarând că și-a trăit viața şi că este
mulţumit cu ce a realizat: „Dacă e momentul să mă sting din
viață, prefer să fac asta într-un mod elegant”, ar fi declarat
el.
Einstein a murit a doua zi dimineaţa, la 18 aprilie 1955, la
vârsta de 76 de ani.

ERNEST RUTHERFORD -părintele

 fizicii nucleare
Ernest Rutherford a fost un fizician și chimist din Noua Zeelandă, laureate (persoană,
colectiv care a obtinut un premiu pentru merite remarcabile în domeniul stiinței,literaturii,artei
etc.) al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1908. Este considerat "părintele" fizicii nucleare.
Ernest Rutherford născut pe data de 30 august 1871, în Nelson, Noua Zeelandă, al
patrulea copil și al doilea fiu dintr-o familie de șapte fii și cinci fiice. Tatăl său James Rutherford,
un roșor scoțian, a emigrat în Noua Zeelandă împreună cu bunicul lui Ernest și cu întreaga
familie în 1842. Mama sa, născută Martha Thompson, era profesoară de școală engleză, care,
împreună cu mama ei văduvă, a plecat să locuiască acolo în 1855.
Primele cercetări ale lui Rutherford, în Noua Zeelandă, s-au preocupat de proprietățile
magnetice ale fierului expus la oscilații de înaltă frecvență, iar teza sa a fost intitulată
Magnetization of Iron by High-Frequency Discharges . El a fost unul dintre primii care a
proiectat experimente extrem de originale cu curenți alternativi de înaltă frecvență. A doua sa
lucrare, Magnetic Viscosity , a fost publicată în Transactions of the New Zealand Institute (1896)
și conține o descriere a unui aparat de timp capabil să măsoare intervale de timp de o sută de
miimi de secundă.
Rutherford s-a căsătorit cu Mary Newton, singura fiică a lui Arthur și Mary de Renzy
Newton, în 1900. Singurul lor copil, Eileen, s-a căsătorit cu fizicianul RH Fowler. Principalele
recreații ale lui Rutherford au fost golful și automobilismul.
Rutherford a efectuat lucrări de o excepțională importanță în domeniul radioactivității și
al structurii nucleare. Experimentele sale se caracterizează printr-o extraordinară finețe și
ingeniozitate, iar analizarea faptelor experimentale denotă o profundă înțelegere a fizicii. În
anul 1908 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Chimie pentru lucrările sale despre structura
atomului.

HARRIET BROOKS-Fiziciană

Harriet Brooks a fost o fiziciană canadiană, prima femeie

din această țară specialistă în fizică nucleară. Este cunoscută
pentru cercetările sale în domeniul transmutațiilor și al radioactivității.
Harriet Brooks s-a născut în Exeter, Ontario , la 2 iulie 1876, din fiii lui George și
Elizabeth Warden Brooks. Era a treia dintre cei nouă copii. Tatăl ei, George Brooks, a lucrat la
propria sa moară de făină până când aceasta a ars și nu a fost acoperită de asigurare. Apoi a
întreținut familia lucrând ca si călător comercial pentru o firmă de făină. Brooks s-a mutat
în Quebec și Ontario cu familia ei în timpul copilăriei. La un moment dat, a urmat
cursurile Seaforth Collegiate Institute din Ontario. Familia ei sa stabilit în cele din urmă
la Montreal .
Brooks a fost prima femeie care a primit o diplomă de master de la McGill (1901). Este
considerată prima femeie fizician nuclear canadian.
Importanța contribuțiilor lui Harriet Brooks la fizică a fost recunoscută în anii 1980 ca o
lucrare fundamentală în domeniul științei nucleare . 
Ea a fost prima persoană care a arătat că substanța radioactivă emisă de toriu era un gaz
cu greutate moleculară de 40-100, o descoperire crucială pentru determinarea faptului că
elementele suferă o anumită transmutare în dezintegrarea radioactivă. 
Cercetările ei despre radon și actiniu au fost de pionierat, iar scurta ei carieră de cercetare
a fost extrem de realizată. Clădirea Harriet Brooks, un laborator de cercetare nucleară de
la Canadian Nuclear Laboratories a fost numită pentru ea.  Ea a fost inclusă în Hall of Fame de
Știință și Inginerie din Canada în 2002. 

CONSTANTIN MICULESCU-
fizician

Constantin I. Miculescu a fost un fizician român a

avut rezultate notabile în termodinamică și optică.
Principala sa contribuție la domeniul fizicii poate fi
regăsită chiar în lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precisă a echivalentului
mecanic al caloriei.

Constantin I. Miculescu s-a născut la data de 6 septembrie 1863 în com. Crevenicu (județul
Teleorman), fiind al zecelea copil al unei familii de țărani nevoiași. Cu ajutorul unei rude s-a
înscris, în anul 1875, la Liceul ,,Matei Basarab” din București, unde și-a luat bacalaureatul în
1882 și unde l-a avut ca profesor de fizico-chimice pe Constantin I. Șonțu.
Constantin Miculescu a absolvit Universităţile din Bucureşti şi Paris. La fel ca Dragomir
Hurmuzescu, şi-a susţinut doctoratul sub coordonarea lui Gabriel Lippmann. În 1891, Miculescu
a inventat un calorimetru şi o metodă originală de determinare precisă a echivalentului mecanic
al caloriei. Valoarea de 4,1857 J/cal. A fost preluată ca atare în tabelele internaţionale, devenind
o constantă fundamentală a termodinamicii. În 1950, valoarea stabilită de Miculescu a fost
corectată doar la a patra zecimală, 4,1855 J/cal.
Constantin Miculescu a fost cel care a organizat laboratorul de fizică moleculară, acustică
şi optică al Universităţii din Bucureşti.

Între anii 1905-1908, în laboratorul organizat în cadrul Catedrei de fizică moleculară,

acustică și optică, Miculescu determină indicele de refracție al unei prisme cu ajutorul
unui microscop. Prin alte experimente, bazate pe o metodă dezvoltată de M. F. Chaulnes,
fizicianul reușește să determine diametrul unui fir subțire și diametrul interior al unui tub capilar.

În anul 1910, printr-o metodă acustică, Miculescu a determinat coeficientul de elasticitate al

corpurilor

DIMITRIE NEGREANU-fizician

Dimitrie Negreanu a fost un fizician român, membru

corespondent al Academiei Române. Dimitrie Negreanu a
făcut studiile primare și secundare în orașul natal, iar cele
universitare la București, unde, în 1880, și-a luat licența în fizică.

Născut în urma cu 150 de ani, pe 25 octombrie 1858, la Botosani, Dimitrie Negreanu a

facut studiile primare ai secundare în orasul natal (1865-1876), iar cele universitare (Facultatea
de Stiinte) la Bucuresti, unde, în 1880, si-a luat licenta în fizica. Dupa ce a fost, timp de trei ani,
profesor de fizica la Liceul National din Iasi, a plecat la Paris, unde, în 1889, a devenit primul
român doctor în fizica. Revenit în tara, a fost profesor la Catedra de electricitate de la
Universitatea din Bucuresti (1889-1908), unde a organizat un laborator de cercetari, în care si-a
continuat studiile asupra puterii inductive specifice electricitatii, a tensiunii electromotoare a
elementelor galvanice, a elementelor magnetice în România, a caldurii specifice a lichidelor, a
rezistentei electrice a pilelor, a galvanometrelor etc.
Pe lângă îndrumătoarele de lucrări practice adresate studenţilor, a realizat şi manuale de
fizică pentru elevi. Tocmai pentru a le oferi explicaţiile ştiinţifice pe care şi el le căuta în aceeaşi
perioadă. Au fost cele mai bune manuale de fizică de la începutul secolului XX din România şi
cele care au oferit explicaţiile ştiinţifice elevilor privind lumea din jurul lor. Manualele au apărut
în 1907 şi 1908 şi se referau unul la electricitate şi celălalt la gravitaţie.
Dimitrie Negreanu a initiat primele lucrari practice de fizica ale studentilor, redactând si
un Îndrumar de lucrari practice de caldura si electricitate. A publicat unele dintre primele
manuale de fizica pentru liceu si universitate (Electricitatea, în 1907, si
Gravitatia, în 1908).
Pentru meritele sale didactice si stiintifice, în anul 1893 a fost ales
membru al Societatii Franceze de Fizica si al Societatii Internationale
de Electricitate din Paris.

MARIE CURIE-savant
Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska a fost o savantă
poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost
singura savantă care a primit două premii Nobel în două domenii
științifice diferite. A introdus în fizică termenul de radioactivitate.
 Marie Curie , născută Maria Sklodowska, s-a născut la Varșovia la 7 noiembrie 1867, fiica
unui profesor de liceu. Ea a primit o educație generală în școlile locale și o anumită pregătire
științifică de la tatăl ei. Ea s-a implicat într-o organizație revoluționară a studenților și a
considerat prudent să părăsească Varșovia, atunci în partea Poloniei dominată de Rusia, la
Cracovia, aflată în acel moment sub stăpânire austriacă. În 1891, a plecat la Paris pentru a-și
continua studiile la Sorbona, unde a obținut licență în fizică și științe matematice. L-a cunoscut
pe Pierre Curie, profesor la Școala de Fizică în 1894, iar în anul următor s-au căsătorit. Ea i-a
succedat soțului ei ca șef al Laboratorului de Fizică de la Sorbona, și-a obținut titlul de doctor în
științe în 1903 și, în urma morții tragice a lui Pierre Curie, în 1906, ea i-a luat locul ca profesor
de fizică generală la Facultatea de Științe, prima dată când o femeie ocupa această funcție. De
asemenea, a fost numită Director al Laboratorului Curie din Institutul de Radiu al Universității
din Paris, fondat în 1914.
Munca lui Curie se reflectă în numeroasele premii acordate ei. Ea a primit multe diplome
onorifice în știință, medicină și drept și membri de onoare ale societăților învățate din întreaga
lume. Împreună cu soțul ei, ea a primit jumătate din Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, pentru
studiul lor asupra radiațiilor spontane descoperite de Becquerel, căruia i s-a acordat cealaltă
jumătate a Premiului. În 1911, ea a primit un al doilea premiu Nobel, de data aceasta pentru
chimie , ca recunoaștere a muncii sale în domeniul radioactivității. De asemenea, ea a primit,
împreună cu soțul ei, medalia Davy a Societății Regale în 1903 și, în 1921, președintele Harding
al Statelor Unite, în numele femeilor din America, i-a oferit un gram de radiu în semn de
recunoaștere a serviciului ei. la știință. Curie a murit în Savoia, Franța,

A
lbert Einstein a spus cândva:
„Le sunt recunoscător tuturor celor care m-au refuzat în viață. Datorită lor am reușit pe cont
propriu.” — Albert Einstein
„Sufletele mari au întâlnit întotdeauna opoziție din partea minților mediocre.” — Albert Einstein

„Un intelectual rezolvă problemele. Un geniu le evită.” — Albert Einstein

„Nu mă gândesc la viitor, va veni el oricum.” — Albert Einstein
„Important este să nu te oprești niciodată din a-ți pune întrebări.” — Albert Einstein
„Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul.” — Albert Einstein

Ernest Rutherford a spus cândva:

,,Fizica este singura ştiinţă reală. Restul sunt doar timbre de colecţie.” — Ernest Rutherford

,,Dacă experimentul tău are nevoie de statistică, ar trebui să făci un experiment mai bun.”
— Ernest Rutherford

,,Totul în fizică este fie imposibil, fie banal. Este imposibil până când înţelegi şi apoi devine
banal.” — Ernest Rutherford

Marie Curie a spus cândva:

,,Nu mă preocupă ce a fost făcut. Mă interesează ce este de făcut.” — Marie Curie

,,Un învăţat în laboratorul său nu este doar un tehnician; el stă în faţa stiinţelor naturii ca un copil
într-o lume de poveste.” — Marie Curie

,,Primul principiu în viață: să nu te dai bătut în fața oamenilor sau a întâmplărilor.” — Marie
Curie

Harriet Brooks a spus cândva:

,,Cred că este o datorie pe care o am față de profesia și sexul meu să arăt că o femeie are dreptul
la exercitarea profesiei sale și nu poate fi condamnată să o abandoneze doar pentru că se
căsătorește. Nu pot concepe cum colegiile pentru femei, care invită și încurajează femeile să intre
în profesii pot fi întemeiate sau menținute în mod just, negând un astfel de principiu.”
— Harriet Brooks
 CUPRINS
-Albert Einstein
-Ernest Rutherford
-Marie Curie
-Harriet Brooks
-Constantin Miculescu
-Dimitrie Negreanu
-CITATE