OTELURI

DEF.: Sunt aliaje Fe-C care contin pana la 2,14%C si se caracterizeaza prin faptul ca pot fi deformate
plastic la cald sau la rece, prin presare sau lovire, fara sa se rupa.
Se obtin prin afinarea fontei in
 cuptoare Siemens-Martin
 convertizoare
 cuptoare electrice

Clasificarea otelurilor
Se adoptă drept criteriu principal de clasificare compoziţia chimică, iar drept criterii secundare – starea de
livrare şi destinaţia conform schemei:
-pentru construcţii

Deformate plastic -pentru scule

la cald

-cu destinaţie
Carbon specială
(nealiate)

Turnate în piese
OŢELURI

Laminate la cald
Aliate
Turnate în piese

 In functie de compozitia chimica:

 Oteluri nealiate (oteluri carbon) care contin numai fier, carbon si elemente insotitoare
(0,05%...0,35% Si, 0,05…0,80% Mn, 0,01…0,06% S si 0,01…0,06%P) in continuturi obisnuite;
 Oteluri aliate care pe langa fier, carbon si elemente insotitoare, contin si elemente adaugate in
mod voit, numite elemente de aliere (Cr, Ni, W, Mo, V, Ti etc)

 Dupa destinatie:
 Oteluri pentru constructii, destinate constructiilor metalice (poduri, vase, vagoane) si
constructiilor de masini (arbori, roti)
 Oteluri pentru scule;
 Oteluri cu destinatie speciala (arcuri, rulmenti, pile, oteluri inoxidabile si anticorozive etc)

 In functie de starea de livrare:

 Oteluri laminate la cald si oteluri forjate (deformate plastic la cald);
 Oteluri turnate in piese.

 Dupa duritate:
 Oteluri moi (C≤0,25%)
 Oteluri semidure (C=0,25-0,60%)
1
  Oteluri dure (C=0,60-0,90%)
 Oteluri extradure (C=0,9-1,40%)

A. OTELURI CARBON DEFORMATE PLASTIC LA CALD

OTELURI CARBON PENTRU CONSTRUCTII
Pentru constructii metalice se folosesc de obicei oteluri moi, deoarece trebuie sa fie sudabile si
deformabile la rece prin indoire.

 Oteluri carbon de uz general

Se folosesc ca atare, sub forma de produse laminate la cald fara prelucrari prin aschiere.
Notare: OL (otel laminat la cald) urmat de un grup de cifre care indica rezistenta minima la rupere prin
tractiune, Rm.
OL 37 are Rm ≥ 370 N/mm2
OL 50 are Rm ≥ 500 N/mm2
Utilizare:
Otelurile carbon obisnuite cu continut scazut de carbon, otelurile moi( < 0,25%) se folosesc pentru
constructii metalice sudate (capace, batiuri, otel beton).
Otelurile semidure se folosesc pentru piese de importanta mai mica in constructia de masini (suruburi,
piulite, bride, pene).

 Oteluri carbon de calitate

Notare: OLC (otel laminat la cald de calitate) , urmat de un grup de cifre care reprezinta continutul mediu
de carbon , in sutimi de procent.
OLC 35 – otel carbon de calitate cu un continut mediu de 0,35% C
OLC 60 - otel carbon de calitate cu un continut mediu de 0,60% C
Utilizare:
Se folosesc in constructii de masini, la fabricarea pieselor supuse unor solicitari mici si mijlocii.

OLC 10, OLC 15 se folosesc la piese ce urmeaza a fi sudate sau deformate plastic.
OLC 25, OLC 35, OLC 45, se fol. ptr. piese care necesita rezistenta mai mare si tenacitate buna (arbori
cotiti, roti dintate)
OLC 60 pentru piese cu unele proprietati elastice (arcuri, bucse extensibile) sau rezistente si la uzura
(pene, roti dintate, valturi)

 Oteluri carbon pentru scule

Pot fi:
 Dure;
 Extradure
Au un continut mare de carbon: 0,7 – 1,4%
Notare:: OSC , urmat de un numar format din una sau doua cifre care indica continutul mediu de carbon,
in zecini de procent.
OSC 8 – otel pentru scule cu 0,8% C
OSC 12 – otel pentru scule cu 1,2% C
Utilizare:
o OSC 7, OSC 8, OSC 9 – folosesc la fabricarea sculelor
-pentru prelucrarea prin aschiere a materialelor nemetalice (lemn, hartie) sau a metalelor si aliajelor
neferoase
-pentru prelucrarea prin presare, lovire si taiere la rece fara aschiere (poansoane, matrite, filiere, scule de
indoire si rasucire)
o OSC 10, OSC 12, OSC 13 – fabricarea sculelor (cutite, burghie, freze) pentru aschierea
materialelor cu duritati mici (alame, bronzuri, fonte cenusii, oteluri moi), dalti
o OSP (otel pentru pile) sunt oteluri semidure, dure si extradure.
OSP 6 cu 0,6%C
OSP12 cu 1,2%C

2
 o OLS (oteluri pentru fabricarea cutitelor, foarfecelor) urmat de un numar care reprezinta continutul
minim de carbon in zecimi de procent.

 Oteluri cu destinatie speciala

 Oteluri pentru prelucrare pe masini- unelte automate
Sunt oteluri moi sau semidure cu un continut de sulf mai mare (0,08 – 0,30), cu scopul de a obtine o
aschie mai fragile, usor detasabila la prelucrare prin aschiere.
Notare: AUT urmat de un grup de doua cifre care reprezinta continutul mediu de carbon, in sutimi de
procente.
AUT 20 are 0,20%C
OLP (otle laminat la cald fosforos) cu un continut mare de fosfor (0,20-0,40% P) care se prelucreaza usor
prin aschiere
 Oteluri pentru constructia cazanelor si a recipientelor sub presiune
Sunt notate cu R sau K
Sunt livrate sub forma de table groase din care se executa
- virole pentru cazane cu abur;
- tambure pentru recipiente sub presiune.
Se prelucreaza prin
- deformare la rece (indoire, bordurare);
- sudare
deoarece sunt oteluri moi, cu continut de carbon de 0,09-0,33%
 Oteluri pentru tevi laminate la cald
Sunt notate cu OLT (otel laminat la cald pentru tevi) urmat de un numar care indica rezistenta minima la
tractiune.
OLT 35 este un otel laminat pentru tevi cu Rm≥350 N/mm2

B. OTELURI CARBON TURNATE IN PIESE

Sunt oteluri moi sau semidure.

Se noteaza: OT (otel turnat) urmat de un grup de 2 numere, dintre care primul reprezinta rezistenta
minima la rupere la tractiune, iar celalalt, grupa de calitate.
OT 450-1 este un otel turnat cu Rm≥450 N/mm2 si A5 (alungirea) ≥
Grupe de calitate : 1,2,3
Utilizare: roti, arbori, pistoane, cilindri si alte piese in miscare sau cu forme complicate, mai usor de
realizat prin turnare decat prin alte procedee de prelucrare.

FONTE

DEF.: Sunt aliaje Fe-C care contin intre 2,14 si 6,67% C si se caracterizeaza prin faptul ca nu pot fi
deformate plastic.

A. Fonte brute (fonte de prima fuziune)

Se obtin in furnal prin reducerea minereurilor de fier cu ajutorul cocsului.
Contin cca. 3,4-4,5%C.
Se clasifica in:
o Fonte brute nealiate (in care elementele permanente insotitoare nu depasesc 5% fiecare;
Se folosesc la:
3
 -Obtinerea otelului in cuptoare Siemens-Martin, electrice sau convertizoare (fonte de
afinare) , FAK
- Pentru retopire si turnare in piese (fonte brute de turnatorie) , FK (obisnuite)sau FX
(speciale)
o Fonte brute aliate (in care elementele permanente insotitoare depasesc 5%)

B. Fonte turnate in piese (de a 2-a fuziune)

Se obtin prin retopirea fontelor brute la turnatorie in
- Cubilouri
- Cuptoare rotative
si sunt destinate turnarii in piese.
Contin:
- 2,14-4,3% C
- 0,5-3,5% Si
- 0,3-1,5% Mn
- ≤ 0,15% S
- ≤ 0,5 % P
In functie de :
- Continutul de elemente insotitoare
- Conditiile de solidificare
fontele turnate in piese pot fi:

 Fonte albe
Au carbonul legat de fier sub forma de cementita »
- Au culoare alba in spartura;
- Sunt dure;
- Sunt fragile
- Nedeformabile
- Neprelucrabile prin aschiere
Se folosesc in stare bruta la:
- piese care trebuie sa reziste la uzura (cilindri de laminor),
- duze pentru instalatiile de sablare cu nisip
- piese pentru masini de sfaramat si macinat
- pentru obtinerea fontelor maleabile
-
 Fonte pestrite
Au carbonul legat sub forma de:
- Cementita
- Liber sub forma de grafit
Nu au utilizari specifice

 Fonte cenusii
Au carbonul in intregime sau in cea mai mare parte sub forma de grafit:
- Lamelar;
- Nodular.
Notare: Fc (fonta cenusie), urmata de un grup de cifre care indica rezistenta minima la tractiune.
Fc 100 – fonta cenusie cu Rm≥ 100 N/mm2
Se foloseste la turnarea pieselor cu configuratie simpla sau complicate (batiurile masinilor unelte,
chiulase de motor, carcase de masini electrice).
Proprietati:
- Amortizeaza vibratiile
- Rezistente la uzura
- Effect de autoungere (datorita grafitului)→fonte antifrictiune
- Grafitul mareste putin conductibilitatea termica
- Gr reduce f. mult conductibil. Electrica
4
- Fuzibilitate, fluiditate f. bune→permite turnarea lor in piese cu pereti subtiri
- prelucrarea prin aschiere este f. buna
- sunt greu sudabile
- neforjabile

 Fonte cu grafit nodular

Fgn 400-10 are Rm ≥ 400 N/mm2 si alungirea la rupere A≥10%
-rezistenta marita;
-rezilienta marita
Utilizare:
- In constructia de autovehicule (arbori cotiti,axe cu came)
- Constructia de masini grele si utilaj metallurgic (traverse ptr. prese, cilindri de laminoare)
- Ind. Chimica (pompe, ventile)
- Inlocuieste otelul turnat in constructia unor organe de masini.

 Fontele maleabile
Se obtin din fonte albe prin tratament termic de recoacere de maleabilizare
Notare: Fm 300 n→Rm ≥ 300 N/mm2, cu spartura neagra.
n=neagra
a=alba
Au alungire satisfacatoare
Se pot indoi la rece pana la unghiuri de 30…450, fara sa se rupa
Se folosesc la: fabricarea pieselor care functioneaza in conditii de socuri si vibratii (flanse, saibe, cleme,
carlige, bride).

SIMBOLIZAREA NEFEROASELOR

CUPRUL SI ALIAJELE DE CUPRU

 Proprietati fizice si chimice
- Metal de culoare rosiatica;
- Greu;
- Greu fuzibil (ttop = 10830 C)
- Conductivitate termica mare;
- Conductivitate electrica mare;
- Diamagnetic;
- Rezistent la coroziunea atmosferica;
- Este atacat de : sulf, clor, hydrogen (in contact cu care capata “boala hidrogenului” care ii
provoaca fragilitate; reactia dintre Cu si aceste elemente da nastere unor compusi insolubili
in Cu , care ies din metal si provoaca fisuri in structura acestuia;

 Proprietati mecanice
- Rezistenta mecanica mica (Rm = 20-25 daN/mm2 );
- Duritatea de 40-50 HB;
- Plastic;
- Rezistent la soc(permite prelucrarea usoara prin deformare plastica la rece);
- Elastic.
-
 Proprietati tenologice
- Foarte maleabil;
- Ductil;
- Se lipeste si se sudeaza.

 Utilizari

5
 - Electrotehnica (realizarea conductoarelor electrice;
- Schimbatoare de caldura (serpentine, cuve ptr. evaporatoare);
- Conducte ptr lichide organice.

 ALIAJELE CUPRULUI sunt:

-alamele;
-bronzurile.

ALAMELE sunt aliaje ale cuprului cu zincul, care contin 50-60% Cu.
Alamele se clasifica astfel:
- Alame deformabile;
- Alame turnate;
- Alame pentru lipit.

 Alamele deformabile se simbolizeaza Cu Zn X, unde X reprezinta continutul de Zn in %.

Exemplu: CuZn 37 – alama deformabila care contine 37%Zn si 63%Cu.
 Alame turnate sunt alame obisnuite, simbolizate CuZn X, care contin 35-40%Zn sau aliaje
complexe, care pe langa cupru si zinc, contin si alte elemente de aliere: Pb, St, Mn, Fe.
Exemplu: CuZn38Pb2Mn2 – este alama care contine 38%Zn, 2%Pb, 2%Mn, restul cupru
Din aceste alame se toarna armature, carcase, garniture.
 Alame pentru lipit se simbolizeaza CuZnX Lp, unde X reprezinta continutul de zinc, iar Lp-
lipire.
Aceste alame se livreaza sub forma de granule sau vergele (se folosesc la lipirea tablelor si tevilor
din cupru), bronzuri, oteluri.

BRONZURILE sunt aliaje ale cuprului cu diferite elemente ca: Sn, Al, Be, Pb etc.
- Au duritate mare;
- Rezistenta mare la coroziune;
- Proprietati elatice foarte bune.
Bronzurile obisnuite sunt aliaje Cu-Sn.
Pot fi:
-bronzuri laminabile;
-bronzuri turnate.
 Bronzurile laminabile se simbolizeaza CuSnX, unde X reprezinta continutul de Sn in %.
Ex: CuSn4 contine 4% Sn si 96%Cu
Se deformeaza plastic
Se folosesc sub forma de table, arcuri, membrane.
 Bronzurile turnate sunt aliaje cu doua sau mai multe elemente.
Se simbolizeaza CuSnXZnY, unde X reprezinta continutul in procente de staniu, iar Y reprezinta
continutul de Zn in %.
 Aliaje Cu-Ni
Adaugand Ni in Cu, se produce scaderea mare a conductibilitatii electrice, astfel incat aliajele Cu-
Ni devin resistive, fiind utilizate la realizarea rezistentelor electrice pentru reostate.
Aceste aliaje sunt plastice si se deformeaza usor.
Din aceasta gupa fac parte:
- Nichelina (70%Cu si 30%Ni)
- Constantanul (60%Cu si 40%Ni)
- Manganina (85%Cu, 12%Mn, 3%Ni sau Al)
- Alpaca (30-50%Cu, 10-20%Ni, 20-30%Zn)

ALUMINIUL SI ALIAJELE DE ALUMINIU

 Proprietati fizice si chimice

6
 - Metal de culoare alb-argintie;
- Usor;
- Se topeste la temperature mica, 6580C
- Conduce f. bine caldura si electricitatea;
- Paramagnetic
- Rezistent la coroziune.
 Proprietati mecanice
- Rezistenta mecanica mai mica decat a cuprului;
- Foarte moale (20-25HB);
- Plastic;
- Nu rezista la vibratii mecanice;
- Rezistenta mica la oboseala
 Proprietati tehnologice
- Maleabil;
- Ductil.
 Utilizari
- Realizarea conductoarelor si cablurilor electrice;
- Ind. autovehiculelor navelor, avioanelor;
- Ind. chimica si alimentara;
- Ind. poligrafica.

 ALIAJELE ALUMINIULUI
 Aliaje de aluminiu deformabile:
- Aliaje anticorozive (cu cantitati mici de Mg sau Mn)
Ex: Anticorodalul-cu rezistenta la coroziune in medii chimice, dar cu rezistenta mecanica
mai mica
- Aliaje durificabile prin TT
Ex: Duraluminiu-contine Al, Cu, Mg, Si, Mn-prin TT de durificare ajung la o rezistenta
comparabila cu a otelului nealiat. Se foloseste sub forma de semifabricate (table, bare) in
ind. aviatiei etc.
- Aliaje de aluminiu turnate:
o Ex: Siluminiul – contine Al + 12%Si – se foloseste la turnarea de carcase,
sasiuri, piese cu forme complicare si pereti subtiri.
o Aliaje de turnatorie durificabile pein TT folosite la realizarea pistoanelor cu
ardere interna rapida: AT Si 5 Cu 3 (5%Si si 3%Cu)

7
 -pentru construcţii

Deformate plastic -pentru scule

la cald

-cu destinaţie
Carbon specială
(nealiate)

Turnate în piese
OŢELURI

Laminate la cald
Aliate
Turnate în piese