Analiza S.W.O.T.

turistică a județului Hunedoara

La baza oricărei strategii sau program profesioniste stă analiza SWOT, ca punct de
plecare și fundament. Analiza SWOT înseamnă identificarea punctelor tari (Strengths), punctelor
slabe (Weaknesses), oportunităților (Opportunities) și amenințărilor (Threats).

Puncte tari (Strenghts)

- potențialul turistic: al doilea județ ca și potențial turistic, după jud. Constanța

- patrimoniul turistic: primul loc în țară, având patrimoniu turistic format din cam toate
formele de turism posibil, mai puțin cel de Litoral

- existența unui sit arheologic UNESCO, a două obiective UNESCO și a două patrimonii
umane UNESCO – singurul județ cu atât de multe puncte UNESCO în România

- poziționarea geografică: aproape de Vest – piață potențială majoră, în Transilvania –

destinație turistică europeană, pe direcția de ieșire rutieră din țară către Occident

- unicitatea unor obiective turistice: cele două Sarmizegetuse, Muzeul Aurului, etc

- distanța relativ mică față de trei aeroporturi internaționale

- existența disponibilităților de cazare (grad de ocupare în medie anuală de până în 20%)

- infrastructură relativ bună (drumuri asfaltate în zone rurale, acces relativ facil spre
obiectivele turistice)

- intenție de dezvoltare în domeniu (proiecte private depuse pe finanțări europene pentru

facilități de cazare, apariția de noi unități de cazare și masă)

Puncte slabe (Weaknesses)

- lipsa totală a unei strategii de comunicare la nivel de județ a potențialului turistic

 - neidentificarea piețelor potențiale

- nerecunoașterea județului de către turiști drept destinație de vacanță

- identificarea județului drept unul de tranzit atât de către marii tour operatori, cât și de
către turiștii individuali

- incoerența autorităților locale și județene în acțiunile de promovare și comunicare,

necoordonarea acestora în baza unei strategii comune

- incompetența factorilor de decizie în domeniu care nu fac diferența dintre vizitatori /

excursioniști și turiști și prezentarea unor creșteri turistice false, fără fundamente statistice reale

- inexistența unor forme de asociere in mediul privat din domeniul turistic. Există câteva
asociații la nivel de unele UAT, unele foarte bine ancorate in domeniu – Asociația de Turism
Retezat, sau cea de la Straja, dar foarte puține la nivel de județ

- inexistența unor organizații patronale de turism

- inexistența unor organizații sindicale de turism

- inexistența la nivel de CJ sau CL a direcțiilor de turism, cu sarcini clare în domeniu

- anexare turismului la diferite structuri din subordinea autorităților județene și locale

(ADEH; SPAC etc), de parcă turismul ar fi o anexă banală a economiei locale

- lipsa unor facilități economice acordate investitorilor locali în turism

- inexistența unui ghid turistic profesionist al județului Hunedoara (tipărit, on-line sau
aplicație), în condițiile ăn care în 1936 așa ceva exista

Oportunități (Opportunities)

- legătura facilă cu Occidentul pe calea atutostrăzii

- poziționarea între o fostă și o viitoare capitală culturală europeană, Sibiu și Timișoara și

Alba Iulia
 - existența unor finanțări pe turism în derulare și viitoare

- atractivitatea celor 4 obiective turistice principale – Cetatea Deva, Castelul Corvinilor,

Sarmizegetusele - , la care se poate adăuga Mănăstirea Prislop și transformarea vizitatorilor
acestora în turiști

- accesarea de programe de finanțare de către autoritățile locale pentru dezvoltarea UAT -

Deva, Hunedoara

- alegerile din 2020, cand hunedorenii pot decide viitorul turistic al județului

Amenințări (Threats)

- apropierea de Alba-Iulia, Sibiu și Timișoara – daca această apropiere poate fi o

oprtunitate, este și o amenințare, în sensul că se poate alege cazarea turiștilor în aceste orașe și
vizitarea obiectivelor de la noi din județ

- autostrada – poate fi o legătură facilă spre Occdent, dar și o cale mai ușoară spre Sibiu
sau Alba-Iulia. Fără a spune de ce să se oprească turiștii în județ, aceștia vor fi bun duși spre
Alba sau Sibiu

- lipsa implicării la nivel de autorități locale și județene în problematica turistică

- lipsa unui consens politic în domeniu

- incapacitatea autoritaților publice de a angaja profesioniști în domeniu

- investițiile în turism și infrastructură a județelor limitrofe