Tema 18.

TEMA 18. FUNCȚII DERIVABILE.
STUDIUL FUNCȚIILOR CU AJUTORUL DERIVATELOR
➢ Derivata unei funcții într-un punct

Fie f : D → , D  și x0  D un punct de acumulare al mulțimii D .
f ( x ) − f ( x0 )
1. Funcția f admite derivată în punctul x0  D dacă există lim în . Valoarea acestei
x → x0 x − x0
limite se notează f  ( x0 ) și se numește derivata funcției f în punctul x0 .
f ( x ) − f ( x0 )
2. Funcția f se numește funcție derivabilă în punctul x0  D dacă limita f  ( x0 ) = lim
x → x0 x − x0
există și este finită.
3. Funcția f este derivabilă pe mulțimea A  D dacă funcția f este derivabilă în fiecare punct
x0  A . Mulțimea D f  =  x  A | f  ( x )  f  ( x )   se numește domeniul de derivabilitate al
funcției f .
4. Orice funcție derivabilă într-un punct este continuă în acel punct.
5. Din punct de vedere geometric, derivata funcției în x0 , dacă există, reprezintă panta tangentei la
graficul funcției în punctul ( x0 , f ( x0 ) ) .
a. Dacă f  ( x0 ) este finită, atunci ecuația tangentei în punctul de abscisă x0 este
y − f ( x0 ) = f  ( x0 )( x − x0 ) .
b. Dacă f  ( x0 ) =  , atunci tangenta la grafic în punctul de abscisă x0 este paralelă cu axa Oy și
ecuația ei este x = x0 .
f ( x ) − f ( x0 )
6. Funcția f are derivată la stânga în punctul x0 , dacă lim există în . Această limită
x → x0
x  x0
x − x0
se notează f s( x0 ) și se numește derivata la stânga în punctul x0 a funcției f . Dacă limita este finită
atunci spunem că funcția f este derivabilă la stânga în punctul x0 .
f ( x ) − f ( x0 )
7. Funcția f are derivată la dreapta în punctul x0 , dacă lim există în . Această limită
x → x0
x  x0
x − x0
se notează f d ( x0 ) și se numește derivata la dreapta în punctul x0 a funcției f . Dacă limita este finită
atunci spunem că funcția f este derivabilă la dreapta în punctul x0 .
8. Funcția f are derivată în punctul x0 dacă și numai dacă derivatele laterale în x0 sunt egale. În acest
caz f s( x0 ) = f d ( x0 ) = f  ( x0 ) .
➢ Derivatele funcțiilor elementare
1. Funcția constantă f : → , f ( x ) = c  este derivabilă pe și c = 0 .
2. Funcția f : → , f ( x ) = xn , n  
este derivabilă pe și ( x n ) = nx n −1 . Caz particular x = 1 .
3. Funcția f : ( 0,  ) → , f ( x ) = x ,   este derivabilă pe ( 0, ) și ( x ) =  x −1 . Cazuri

particulare:
 1 
a. ( x ) = 2 1 x ; b. ( x ) = 3 1x
3
3 2
; c. ( x ) = n
n
n
1
x n −1
, n , n  2 ;
 x x
1
d.   = − 2 .
4. Funcția f : → ( 0,  ) , f ( x ) = a x , a  ( 0,  ) \ 1 este derivabilă pe și ( a x ) = a x ln a . Caz
particular ( e x ) = e x .
Tema 18. Pagina 1 din 27

, f ( x ) = log a x, a  ( 0,  ) \ 1 este derivabilă pe ( 0, ) și ( log a x ) =
1
5. Funcția f : ( 0,  ) → .
x ln a
Caz particular ( ln x ) = .
1
x
6. Funcțiile f , g : →  −1,1 , f ( x ) = sin x, g ( x ) = cos x sunt derivabile pe și ( sin x ) = cos x ,
( cos x ) = − sin x .
   
7. Funcția f : −  + k | k   → , f ( x ) = tgx este derivabilă pe −  + k | k   și
2  2 
( tgx ) =
1
sau ( tgx ) = 1 + tg 2 x .
cos 2 x
8. Funcția f : − k | k   → , f ( x ) = ctgx este derivabilă pe − k  | k   și
( ctgx ) = −
1
sau ( ctgx ) = −1 − ctg 2 x .
sin 2 x
  
9. Funcția f :  −1,1 →  − ,  , f ( x ) = arcsin x este derivabilă pe ( −1,1) și ( arcsin x ) =
1
.
 2 2 1 − x2
10.Funcția f :  −1,1 →  0,   , f ( x ) = arccos x este derivabilă pe ( −1,1) și ( arccos x ) = −
1
.
1 − x2
  
și ( arctgx ) =
1
11.Funcția f : →  − ,  , f ( x ) = arctgx este derivabilă pe .
 2 2 1 + x2
și ( arcctgx ) = −
1
12.Funcția f : → ( 0,  ) , f ( x ) = arcctgx este derivabilă pe .
1 + x2
➢ Operații cu funcții derivabile
Fie f , g : D → derivabile în x0  D . Atunci:
a) Funcția f + g este derivabilă în x0 și ( f + g ) ( x0 ) = f  ( x0 ) + g  ( x0 ) .
b) Funcția   f este derivabilă în x0 și ( f ) ( x0 ) =  f  ( x0 ) .
c) Funcția f  g este derivabilă în x0 și ( f  g ) ( x0 ) = f  ( x0 )  g ( x0 ) + f ( x0 )  g  ( x0 ) .
f
d) Dacă g ( x0 )  0 , atunci funcția este derivabilă în x0 și
g
 f  f  ( x0 )  g ( x0 ) − f ( x0 )  g  ( x0 )  1  g  ( x0 )
  ( x0 ) = . Caz particular   ( x ) = − .
g 2 ( x0 ) g 2 ( x0 )
0
g g
Reguli de derivare:
(f + g ) = f  + g  ; ( f1 + f 2 + ... + f n ) = f1 + f 2 + ... + f n ; ( f ) =  f  ; ( f  g ) = f   g + f  g ;
 f  f   g − f  g   1  g
( f ) = n  f
n
( f1  f 2  ...  f n ) =  f1 f 2 ... f k −1 f k f k +1... f n ; n n −1
 f ;   = 2
;   =− 2 .
k =1 g g g g
➢ Derivarea funcțiilor compuse
Fie I , J intervale de numere reale și funcțiile u : I → J și f : J → . Dacă funcția u este derivabilă
în punctul x0  I , iar funcția f este derivabilă în punctul u ( x0 )  J atunci funcția f u este
derivabilă în punctul x0 și ( f u ) ( x0 ) = f  ( u ( x0 ) )  u  ( x0 ) . Dacă funcțiile f și u sunt derivabile pe
domeniul de definiție, atunci funcția compusă h = f u este derivabilă pe domeniul de definiție și
(f u ) = ( f  u )  u  .
Proprietatea se poate extinde la o compunere de mai multe funcții. Pentru 3 funcții avem:
(f g h ) = ( f  g h )  ( g  h )  h .
Formule de derivare a funcțiilor compuse:
u n  = nu n −1  u , n   ;
( ) u  =  u −1  u , 
( ) 
; ( u ) = 2uu ; ( u ) = 3 uu
3
3 2
;

u  1  u u
( )
n
u

=
n n u n −1
,n ,n  2 ;   =− 2 ;
u u
( a ) = a
u u
ln a  u  ;
u
;( e ) = e
u u
 u ; ( ln u ) =
u u u
( log a u ) = ; ( sin u ) = cos u  u  ; ( cos u ) = − sin u  u  ; ( tgu ) = 2
; ( ctgu ) = − 2 ;
u ln a cos u sin u
   
( arctgu ) = ; ( arcctgu ) = −
u u
( arcsin u ) = ; ( arccos u ) = −
u u
; ;
1− u 2
1− u 2 1 + u 2
1 + u2
( )f g  = g  f g −1  f  + f g  ln f  g  .
➢ Derivarea funcției inverse
Fie I , J  intervale de numere reale și f : I → J o funcție continuă și bijectivă. Dacă funcția f
este derivabilă în punctul x0  I și f  ( x0 )  0 , atunci funcția inversă f −1 : J → I este derivabilă în
punctul y0 = f ( x0 ) și
( f ) ( y ) = f  (1x ) .
−1
0
0
Observație: Dacă funcția f : I → J este continuă, bijectivă și derivabilă pe I și f  ( x )  0, x  I
atunci f −1 este derivabilă pe J și ( f −1 ) =

1
.
f  f −1
➢ Derivata de ordinul doi
Fie f : D → . Funcția f se numește de două ori derivabilă într-un punct x0  D dacă funcția f
este derivabilă într-o vecinătate V a punctului x0 și funcția f  este derivabilă în punctul x0 .
Observații:
1. În cazul în care funcția f este de două ori derivabilă în x0  D , derivata funcției f  în punctul
x0  D se numește derivata de ordinul doi (sau derivata a doua) a funcției f în punctul x0 și se notează
f  ( x0 ) .
f  ( x ) − f  ( x0 )
Deci f  ( x0 ) = lim .
x − x0 x → x0
2. Dacă funcția f  este derivabilă pe mulțimea A  D , atunci funcția f este de două ori derivabilă
pe mulțimea A . Funcția ( f  ) : A → se numește derivata de ordinul doi sau derivata a doua a funcție
( 2)
f și se notează f  sau f .
3. Dacă funcția f : D → este derivabilă numai în punctul x0  D și nu pe o vecinătate a lui x0 ,
atunci nu se poate defini derivata a doua a funcției f în x0 .
4. Dacă funcția f este de două ori derivabilă în punctul x0  D , atunci derivata sa f  este definită
pe o întreagă vecinătate a lui x0 .
5. Funcțiile elementare sunt derivabile de două ori pe domeniul lor de derivabilitate.

Observație: Notăm cu f ( n ) derivata de ordinul n a funcției f , f ( n ) = f ( n −1) . ( )
( n)
Formula lui Leibniz. ( f  g ) = f ( n )  g + Cn1  f ( n −1)  g + Cn2  f ( n − 2)  g  + ... + Cnn −1  f   g ( n −1) + f  g ( n ) .
➢ Regulile lui l'Hôspital
0 
Teorema 1 (regula lui l'Hôspital pentru cazul , respectiv ). Fie f , g : I → , I și x0 punct
0 
de acumulare pentru I . Dacă:
a) lim f ( x ) = lim g ( x ) = 0 (respectiv lim f ( x ) = lim g ( x ) =  );
x → x0 x → x0 x → x0 x → x0
b) funcțiile f și g sunt derivabile pe I \  x0  ;

c) g  ( x )  0, x  I \  x0  ;
f ( x)
d) există lim =
x → x0 g( x)

f f ( x) f ( x) f ( x)
atunci funcția are limită în punctul x0 și lim =  , adică lim = lim .
g x → x0 g ( x ) x → x0 g ( x ) x → x0 g  ( x )
0 
Observații: 1. Există situații în care nedeterminarea și nu se soluționează la prima aplicare a
0 
regulii lui l'Hôspital și este necesară aplicarea repetată a acesteia.
0 
2. Cazul 0   poate fi soluționat cu regula lui l'Hôspital prin transformarea sa în cazul sau cu
0 
f g
ajutorul relațiilor f  g = sau f  g = .
1 1
g f
0
3. Cazul 1 ,00 sau  0 poate fi soluționat cu regula lui l'Hôspital prin transformarea sa în cazul sau
0

cu ajutorul relației f g = e g ln f .

0 
4. Cazul  −  poate fi soluționat cu regula lui l'Hôspital prin transformarea sa în cazul sau
0 
1 1
−
 g f  g f
cu ajutorul relațiilor f − g = f 1 −  , f − g = g  − 1 sau f − g = .
 f  g  1
f g
5. Nu întotdeauna aplicarea regulii lui l'Hôspital conduce la situații mai simple. În aceste cazuri se
recomandă o combinare a metodelor elementare cu regula lui l'Hôspital.
➢ Proprietăți generale ale funcțiilor derivabile
Fie f : D → . Un punct x0  D se numește punct de minim relativ (local) al funcției f dacă există
o vecinătate V a lui x0 astfel încât f ( x )  f ( x0 ) , x V  D . În acest caz f ( x0 ) se numește
minimul relativ (local) al funcției, iar punctul A ( x0 , f ( x0 ) ) se numește punctul de minim relativ al
graficului funcției.
Un punct x0  D se numește punct de maxim relativ (local) al funcției f dacă există o vecinătate V
a lui x0 astfel încât f ( x )  f ( x0 ) , x V  D . În acest caz f ( x0 ) se numește maximul relativ (local)
al funcției, iar punctul A ( x0 , f ( x0 ) ) se numește punctul de maxim relativ al graficului funcției.
Un punct x0  D se numește punct de extrem relativ al funcției f dacă este punct de minim sau de
maxim local.
Un punct x0  D se numește punct de minim absolut (global) al funcției f dacă
f ( x )  f ( x0 ) , x  D . În acest caz f ( x0 ) se numește minimul absolut (global) al funcției, iar
punctul A ( x0 , f ( x0 ) ) se numește punctul de minim absolut al graficului funcției.
Un punct x0  D se numește punct de maxim absolut (global) al funcției f dacă
f ( x )  f ( x0 ) , x  D . În acest caz f ( x0 ) se numește maximul absolut (global) al funcției, iar
punctul A ( x0 , f ( x0 ) ) se numește punctul de maxim absolut al graficului funcției.
Teorema lui Fermat. Fie f : I → , I
un interval și x0 un punct de extrem local din interiorul
intervalului I . Dacă funcția f este derivabilă în x0 , atunci f  ( x0 ) = 0 .
Teorema lui Rolle. Fie f :  a, b  → . Dacă funcția f este continuă pe  a, b  , derivabilă pe ( a, b ) și
f ( a ) = f ( b ) atunci există c  ( a, b ) astfel încât f  ( c ) = 0 .
Teorema lui Lagrange. Fie f :  a, b  → . Dacă funcția f este continuă pe  a, b  și derivabilă pe
f (b) − f ( a )
( a, b ) atunci există c  ( a, b ) astfel încât = f (c) .
b−a
Consecința 1. Dacă funcția f : I → , unde I  interval, este derivabilă și f  ( x ) = 0, x  I , atunci
f este constantă pe I .

Consecința 2. Dacă funcțiile f , g : I → sunt derivabile pe I și f  = g  , atunci k  astfel încât
f ( x ) − g ( x ) = k , x  I .
Consecința 3. Fie f : I → , unde I  interval și x0  I . Dacă f este continuă în x0 , derivabilă
pe I \  x0  și există lim f  ( x ) = l  , atunci f are derivată în x0 și f  ( x0 ) = l .
x → x0
Consecința 4. Fie f : I → , unde I  interval, o funcție derivabilă.

a) Dacă f  ( x )  0, x  I atunci funcția f este crescătoare pe I .
b) Dacă f  ( x )  0, x  I atunci funcția f este descrescătoare pe I .
c) Dacă f  ( x )  0, x  I atunci funcția f este strict crescătoare pe I .
d) Dacă f  ( x )  0, x  I atunci funcția f este strict descrescătoare pe I .
Teorema lui Cauchy. Dacă funcțiile f , g :  a, b  → sunt continue pe  a, b  , derivabile pe ( a, b ) și
f (b) − f ( a ) f (c)
g  ( x )  0, x  ( a, b ) atunci g ( a )  g ( b ) și există c  ( a, b ) astfel încât = .
g (b) − g ( a ) g(c)
Teorema lui Darboux. Dacă f este o funcție derivabilă pe intervalul I , atunci f  are proprietatea lui
Darboux pe I .
Funcția f : I → derivabilă pe intervalul I este convexă (concavă) dacă și numai dacă
f  ( x )  0, x  I ( f  ( x )  0, x  I ) .
Punctul x0  ( a, b ) este punct de inflexiune al funcției f :  a, b  → dacă funcția f este continuă în
x0 , are derivată în x0 și dacă într-o parte a lui x0 funcția f este convexă, iar în cealaltă parte a lui x0
funcția este concavă.
Observație: Pentru o funcție de două ori derivabilă f : I → , punctele de inflexiune se află printre
soluțiile ecuației f  ( x ) = 0 .
Determinarea numărului rădăcinilor reale ale unei ecuații, precum și intervalele în care aceste rădăcini
sunt situate se realizează cu șirul lui Rolle. Etapele formării șirului lui Rolle:
I. Se precizează intervalul de studiu I al ecuației f ( x ) = 0 .
II. Se studiază continuitatea și derivabilitatea funcției f : I → .
III. Se rezolvă ecuația f  ( x ) = 0 , aranjând în ordine crescătoare rădăcinile reale (din I ) ale acestei
ecuații: x1  x2  ...  xk .
IV. Se calculează valorile funcției f în valorile obținute la etapa III, la care se adaugă limitele sau
valorile funcției f la capetele intervalului I , notate  , respectiv  . Obținem șirul de valori
 , f ( x1 ) , f ( x2 ) ,..., f ( xk ) ,  .
V. Se determină șirul lui Rolle, adică șirul semnelor acestor valori (poate figura și valoarea zero).
VI. Se trag concluziile privind numărul de rădăcini reale ale ecuației, precum și intervalele unde
acestea sunt plasate. Distingem următoarele cazuri:
1) Dacă în șirul lui Rolle apar două semne consecutive identice, atunci nu există nicio soluție reală
a ecuației f ( x ) = 0 în intervalul respectiv.
2) Dacă în șirul lui Rolle apar două semne consecutive diferite, atunci ecuația f ( x ) = 0 are o
singură soluție reală în intervalul respectiv.
3) Dacă în șirul lui Rolle apare numărul 0, de exemplu f ( xi ) = 0 , atunci xi este rădăcină multiplă
a ecuației f ( x ) = 0 .

Aplicații
1. Calculați derivatele următoarelor funcții:

a) f : → , f ( x ) = 4 x 2 − 6 x − 7 ; b) f : → , f ( x ) = x2 + 2x ;
1 1
c) f : → , f ( x ) = 5e x − 3x ; d) f : 
→ , f ( x ) = 2 x3 − + ;
x x2
x+2 x−3
e) f : 
→ , f ( x) = ; f) f : → , f ( x) = ;
x x2 + 1
2 3
g) f : ( 0, + ) → , f ( x ) = 4 x − 3 x ; h) f : ( 0, + ) → , f ( x ) = − ;
x 3 x2
i) f : → , f ( x ) = ( 2 x 2 − 3x + 1)  e x ; j) f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x ln 3 − ln x ;
k) f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ( x − 3) ln x ; l) f : → , f ( x ) = 3cos x − 2sin x ;
4cos x + 1
m) f : → , f ( x ) = 3 x cos x ; n) f : → , f ( x) = ;
3 − 2sin x
o) f : ( −1,1) → , f ( x ) = 3arccos x − 5arcsin x ; p) f : ( −1,1) → , f ( x ) = ( x + 1) arcsin x ;
x
q) f : → , f ( x ) = 3arctgx − 4arcctgx ; r) f : → , f ( x) = .
arctgx
2. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 7 x3 − 5 x 2 + x + 1 .
a) Arătați că f  ( x ) = ( 3x − 1)( 7 x − 1) , x  .
xf  ( x )
b) Calculați lim .
x →+ f ( x)
52  1
c) Demonstrați că f ( x )  , pentru orice x   −,  .
49  3
3. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 2 x − 9 x + 12 x + 1 .
3 2
a) Arătați că f  ( x ) = 6 ( x − 1)( x − 2 ) , x  .
2x − f ( x )
3
b) Calculați lim .
x →+ f ( x)
c) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
4. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x3 − 3x 2 + 3 .
a) Arătați că f  ( x ) = 3x ( x − 2 ) , x  .
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
c) Demonstrați că f ( x )  −1 , pentru orice x   0, + ) .
5. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 2 x3 − 3x 2 + 7 .
a) Arătați că f  ( x ) = 6 x ( x − 1) , x  .
f ( x ) − 11
b) Arătați că lim = 12 .
x−2
x →2
c) Demonstrați că f ( x )  6 , pentru orice x   0,  ) .

6. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x3 − 3x .
a) Arătați că f  ( x ) = 3 ( x + 1)( x − 1) , x  .
f ( x ) + 3x
b) Arătați că lim = 0.
x →0
x
c) Demonstrați că f ( x )  −2 , pentru orice x   −1,  ) .
7. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x 3 − 12 x .

a) Arătați că f  ( x ) = 3 ( x − 2 )( x + 2 ) , x  .
funcției f .
c) Arătați că −16  f ( x )  16 , pentru orice x   −2, 2 .
8. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x3 + 6 x + 2 .
a) Arătați că f  ( x ) = 3 ( x 2 + 2 ) , x  .
f  ( x ) − 3x
b) Arătați că lim = −3 .
x−2
x →0
c) Demonstrați că −5  f ( x )  9 , pentru orice x   −1,1 .

9. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 2 x3 − 6 x + 4 .
a) Arătați că f  ( x ) = 6 ( x − 1)( x + 1) , x  .
f ( x)
b) Arătați că lim = 0.
x −1
x →1
c) Demonstrați că 0  f ( x )  8 , pentru orice x   −1,1 .

10. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x3 + x 2 − x + 1 .
a) Arătați că f  ( x ) = 3x 2 + 2 x − 1, x  .
xf  ( x )
b) Arătați că lim =3.
f ( x)
x →−
c) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcției f
este paralelă cu dreapta y = 4 x + 1 .
11. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x3 + 2 x 2 + x .
a) Arătați că f  ( x ) = ( x + 1)( 3x + 1) , x  .
f ( x) 1
b) Arătați că lim = .
x →+ xf  ( x ) 3
4
c) Demonstrați că f ( x )  − , pentru orice x   −1,  ) .
27
12. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = − x3 + 3x + 2 .
a) Arătați că f  ( x ) = 3 (1 − x )(1 + x ) , x  .
f ( x)
x−2
x →2
c) Demonstrați că f ( x )  4 , pentru orice x   −1,  ) .

13. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 2 x3 − 6 x + 1 .
a) Arătați că f  ( x ) = 6 ( x + 1)( x − 1) , x  .
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = −1 , situat pe graficul
funcției f .
c) Demonstrați că f ( 2018 ) + f ( 2020 )  f ( 2017 ) + f ( 2019 ) .
14. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x 4 − 2 x 2 + 12 .
a) Arătați că f  ( x ) = 4 x ( x − 1)( x + 1) , x  .
f ( x ) − x4
x 2 − 3x + 2
x →−
c) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = −1 , situat pe graficul

funcției f .
x2 + 2 x + 1
15. Se consideră funcția f : ( −2, + ) → , f ( x) = .
x+2

( x + 1)( x + 3) , x  −2, +
a) Arătați că f  ( x ) = ( ).
( x + 2)
2
b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre + la graficul funcției f .

c) Demonstrați că funcția f este convexă pe ( −2, + ) .
x2 − x + 1
16. Se consideră funcția f : (1, + ) → , f ( x) = .
x −1
x ( x − 2)
a) Arătați că f  ( x ) = , x  (1, + ) .
( x − 1)
2

funcției f .
f ( x)
c) Demonstrați că lim =0.
x →+ ex + 1
x2 − x − 1
17. Se consideră funcția f : \ −1 → , f ( x) = .
x +1
a) Calculați f  ( x ) , x  \ −1 .
f ( x )  ln x
b) Calculați lim .
x2 − x − 1
x →+
c) Determinați ecuația asimptotei oblice spre + la graficul funcției f .

x2 + x + 1
18. Se consideră funcția f : → , f ( x) = .
x2 + 2 x + 2
x ( x + 2)
a) Arătați că f  ( x ) = , x .
(x + 2x + 2)
2 2
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = −1 , situat pe graficul

funcției f .
c) Demonstrați că 1  f ( x ) + f ( y )  3 , pentru orice numere reale x și y .
x −1
x2 + 3
a) Arătați că f  ( x ) =
( 3 − x )( x + 1) , x  .
( x 2 + 3)
2
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + la graficul funcției f .

1
c) Demonstrați că −1  f ( x ) + f ( y )  , pentru orice numere reale x și y .
3
x2 + 6 x
20. Se consideră funcția f : ( 2, + ) → , f ( x ) = .
x−2
( x − 6)( x + 2) , x  2, +
( x − 2)
2

c) Demonstrați că funcția f nu are puncte de inflexiune.
x
21. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 2 .
x +4
( 2 − x )( 2 + x ) , x  .
( x2 + 4)
2
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre − la graficul funcției f .

c) Determinați mulțimea valorilor funcției f .
1
22. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x − .
x

1
a) Arătați că f  ( x ) = 1 +
, x  ( 0, + ) .
x2
c) Demonstrați că funcția f este concavă pe intervalul ( 0, + ) .
11
23. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x + 10 − .
x
x 2 + 11
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x2
b) Arătați că funcția f este crescătoare pe intervalul ( 0, + ) .
24. Se consideră funcția f : ( 0,  ) → , f ( x ) = x3 − 3ln x .
3 ( x − 1) ( x 2 + x + 1)
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0,  ) .
x
b) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcției f .
c) Demonstrați că f ( x )  1 , pentru orice x  ( 0, + ) .
25. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x − ln x .
x −1
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x
b) Demonstrați că funcția f este convexă pe intervalul ( 0, + ) .
c) Demonstrați că ln x  x − 1 , pentru orice x  ( 0, + ) .
1
26. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ln x − .
x
x +1
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x2
f ( x ) − f ( 3) 4
b) Arătați că lim = .
x →3 x −3 9
c) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 2 , situat pe graficul
funcției f .
f ( x ) − f ( 4)
a) Arătați că lim =0.
x−4
x →4
b) Demonstrați că funcția f este crescătoare pe intervalul ( 4, + ) .

c) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcției f .
1
28. Se consideră funcția f : 1, + ) → , f ( x ) = e x − .
x
f ( x ) − f (1)
a) Arătați că lim = e + 1.
x →1 x −1
b) Arătați că f ( x )  0 , oricare ar fi x  1, + ) .
c) Demonstrați că graficul funcției f nu admite asimptotă spre + .
29. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = ( x − 2) ex .
a) Arătați că f  ( x ) = ( x − 1) e x , x  .
b) Arătați că lim f ( x ) = 0 .
x →−
c) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre − la graficul funcției f .

d) Demonstrați că −e  f ( x )  0 , pentru orice x  ( −, 2 .
e) Demonstrați că f  ( x )  −1 , pentru orice număr real x .
30. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x2  ex .

a) Arătați că f  ( x ) = ( x 2 + 2 x ) e x , x  .
b) Arătați că funcția f este descrescătoare pe intervalul  −2,0 .
e2 + 1
c) Demonstrați că 0  f ( x ) + f x ( 2
) e
, pentru orice x   −1,0 .
31. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x2 + 3 .

x
x +3 2
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A ( −1, 2 ) .

c) Determinați ecuația asimptotei oblice spre + la graficul funcției f .
32. Se consideră funcția f : ( 0,  ) → , f ( x ) = x − ln x e .
x−e
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x
b) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul funcției f
este paralelă cu axa Ox .
c) Demonstrați că ecuația x e = e x are exact o soluție în ( 0, + ) .
33. Se consideră funcția f : ( −1,  ) → , f ( x ) = 1 − 2 x + 2ln ( x + 1) .
−2 x
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( −1, + ) .
x +1
funcției f .
c) Demonstrați că ln (1 + cos x )  cos x , pentru orice x  ( 0,  ) .
2 ( x − 1)
34. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ln x − .
x
x−2
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x2
b) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcției f
este perpendiculară pe dreapta de ecuație y = x .
 
c) Demonstrați că f    0 .
2
35. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = ( x − 1) e x + 1 .
a) Arătați că f  ( x ) = xe x , x  .
n
c) Demonstrați că n e  , pentru orice număr natural n , n  2 .
n −1
x +1
x +3
(1 − x )( x + 3) , x  .
( x 2 + 3)
2

funcției f .
c) Demonstrați că f ( 2 )  f ( 3) . 3
x x +1 x + 2
37. Se consideră funcția f : ( −1,  ) → , f ( x) = + + .
x +1 x + 2 x + 3
1 1 1
a) Arătați că f  ( x ) = + + , x  ( −1, + ) .
( x + 1) ( x + 2) ( x + 3)
2 2 2

c) Determinați imaginea funcției f .
ln x 1
38. Se consideră funcția f : ( 0,  ) → , f ( x) = 1 − − .
x x
ln x
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x2
funcției f .
ln x 1
c) Demonstrați că 1− , pentru orice x  ( 0, + ) .
2 x x
ex
39. Se consideră funcția f : (1,  ) → , f ( x ) = .
x −1
ex ( x − 2)
a) Arătați că f  ( x ) = , x  (1, + ) .
( x − 1)
2
b) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .

c) Demonstrați că e x − 2 − x + 1  0 , pentru orice x  (1, + ) .
x2 + 6 x + 9
ex
a) Arătați că f  ( x ) = −
( x + 1)( x + 3) , x 
.
ex
x+ y+2
c) Demonstrați că 0  ( x + 3)( y + 3)  4e 2
, pentru orice x, y   −3, + ) .
41. Se consideră funcția f : ( −2, + ) → , f ( x ) = e x − 1 − ln ( x + 2 ) .
1
a) Arătați că f  ( x ) = e x −
, x  ( −2, + ) .
x+2
b) Demonstrați că funcția f este convexă pe ( −2, + ) .
f ( x)
c) Calculați lim .
x →
x
42. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x 2020 + 2020 x + 2 .
a) Arătați că f  ( x ) = 2020 ( x 2019 + 1) , x  .
b) Determinați numărul real a , știind că punctul A ( a, 2022 ) aparține tangentei la graficul funcției f
care trece prin punctul de abscisă x = 0 situat pe graficul funcției f .
c) Demonstrați că ecuația f ( x ) = 0 are exact două soluții reale distincte.
x
x + 2x + 2 2
a) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
b) Arătați că lim ( f ( x ) ) = 2 .
2x 1
x →+ e
( )
c) Demonstrați că pentru orice număr real a , a  − 2, −1 , ecuația f ( x ) = a are exact două soluții
reale distincte.
44. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = e x ( x 2 + 4 x + 1) .
a) Arătați că f  ( x ) = e x ( x + 5 )( x + 1) , x  .
b) Determinați abscisele punctelor situate pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul funcției f
este paralelă cu axa Ox .
c) Determinați valorile reale ale lui a pentru care ecuația f ( x ) = a are exact trei soluții reale.
1
45. Se consideră funcția f : \ −1,0 → , f ( x) = .
x ( x + 1)

a) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + la graficul funcției f .
b) Determinați coordonatele punctului situat pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul funcției
f este paralelă cu axa absciselor.
c) Calculați lim ( f (1) + f ( 2 ) + ... + f ( n ) ) .
n
n →
46. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = ln ( )

x2 + 1 + x .
1
x2 + 1
funcției f .
c) Calculați lim f ( x ) .
x →−
47. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = arctgx − x .

2
x
a) Arătați că f  ( x ) = − , x .
x2 + 1

c) Demonstrați că f ( x ) + g ( x ) = , pentru orice număr real x , unde g : → , g ( x ) = arcctgx + x .
2
2 x
48. Se consideră funcția f : ( 0,  ) → , f ( x) = 1 − − ln .
x +1 x +1
x −1
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x ( x + 1)
2

x −1 x
c) Se consideră funcțiile g : ( 0,  ) → , g ( x ) = și h : ( 0,  ) → , h ( x ) = ln . Demonstrați
x +1 x +1
că graficele funcțiilor g și h nu au niciun punct comun.
49. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x 2e− x .
a) Arătați că f  ( x ) = x ( 2 − x ) e − x , x  .
b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f .
c) Demonstrați că, pentru orice a  ( 0, 4e −2 ) , ecuația f ( x ) = a are exact trei soluții reale.
m2 x + m + 1
50. Fie funcția f : → , f ( x) = , m . Valoarea parametrului real m pentru care
x2 + 1
1
tangenta la graficul funcției f în punctul de abscisă x0 = 1 să fie paralelă cu dreapta y = x − m este:
2
a) m = −2 ; b) m = −1 ; c) m = 0 ; d) m = 1 ; e) m = 2 .
51. Fie ecuația 3 − x ln 3 = m , m  . Mulțimea M a tuturor valorilor parametrului real m pentru care
x
ecuația are două rădăcini reale distincte este:

a) M = 1 ; b) M = (1, + ) ; c) M = ( −,1) ; d) M = ( ln 3, + ) ; e) M =  .
1
52. Fie funcțiile f : → , f ( x ) = x 2 și g : 
→ , g ( x) = x +1−
, unde a este un parametru real
ax
nenul. Fie A mulțimea valorilor parametrului a pentru care graficele celor două funcții admit o
tangentă comună într-un punct comun și fie S suma modulelor acestor valori. Atunci:
3 4 32 23 17
a) S = ; b) S = ; c) S = ; d) S = ; e) S = .
2 3 5 5 5
1  ln x
53. Fie funcția f :  , e2  → , f ( x ) = și mulțimea
e  x
 1  
M =  x0   , e2  x0 este punct de minim al functiei f  . Numărul de elemente ale mulțimii M este:
 e  

a) 0 ; b) 2 ; c) 3 ; d) 4 ; e) 5 .
54. Fie funcția f : ( 0, + ) → , f ( x) = e 2 x 2 ln x
și fie  = f  ( 2 ) . Atunci:
a)  = eln 2 ln 2 ; b)  = 4e8ln 2 ; c)  = 2 ln 2 + 1 ; d)  = 210 ln 2 + 1 ; e)  = 210 ( 2 ln 2 + 1) .
7
55. Fie funcția f : → , f ( x ) = e x ( x 2 − x − 5 ) . Notând cu m și M valoarea minimă și respectiv

valoarea maximă a funcției f pe intervalul  −4,3 , suma S = m + M are valoarea:
7 7 15
a) S = 3
+ 3e 2 ; b) S = 3
− 3e 2 ; c) S = 4 − 3e 2 ; d) S = e3 − 5 ; e) S = e3 − 3e 2 .
e e e
 3x + nx − p
2
 , dacă x  0
56. Fie funcția f :  −1,1 → , f ( x) =  x −1 , unde n, p, q sunt parametri reali,
 ln ( qx 2 − 3x + 1) , dacă x  0

9
q . Fie S suma pătratelor valorilor parametrilor reali n, p, q pentru care funcția f verifică
4
condițiile teoremei lui Rolle pe intervalul  −1,1 . Atunci:
a) S = 36 ; b) S = 20 ; c) S = 14 ; d) S = 18 ; e) S = 10 .
57. Fie funcția f : 0, + → 1, + , f x = x 4 + x 2 + x + 1 . Valoarea numărului real  = f −1  4 este:
( ) ( ) ( ) ( )( )
1 1 1 1 1
a)  = ; b)  = ; c)  = ; d)  = ; e)  = − .
7 17 4 9 4
 x 2 − 1, x  2
58. Valorile parametrilor reali a și b pentru care funcția f : → , f ( x) =  este continuă
ax + b, x  2
și derivabilă pe sunt:
a) a = 4, b = −5 ; b) a = 1, b = 1 ; c) a = 2, b = −1 ; d) a = 5, b = 4 ; e) a = −4, b = 2 .
59. Mulțimea M a tuturor valorilor parametrului real a , pentru care ecuația x − 3 x 2 + a = 0 are toate 3
rădăcinile reale și distincte, este:

a) M = ( 0, 4 ) ; b) M = ( −, 0 ; c) M = 0, 4 ; d) M =  4, + ) ; e) M =  .
1
60. Fie funcția f :  0,1 → , f ( x) = . Aplicând teorema lui Lagrange funcției f pe intervalul
2x + 1
c ( x)
0, x  , x  ( 0,1) , se obține punctul c ( x )  ( 0, x ) . Dacă l = lim
x →0
, atunci:
x
1 1 1
a) l = 1 ; b) l = ; c) l = ; d) l = 0 ; e) l = .
3 2 5
61. Fie funcția f : → , f ( x ) = x e
− x−2
. Dacă notăm cu m numărul punctelor de minim local ale
funcției f și cu p numărul punctelor de maxim local ale funcției f , atunci:
a) m  p = 0 ; b) m  p = 1 ; c) m  p = 2 ; d) m  p = 3 ; e) m  p = 4 .
62. Abscisa punctului în care tangenta la graficul funcției f : → , f ( x ) = 3 x 4 − 4 x 3 + 6 x 2 + 1 este
paralelă cu dreapta de ecuație y = 12 x + 5 are valoarea:
5
a) − ; b) 0 ; c) 1 ; d) 5 ; e) 12 .
12
 
63. Fie funcția f : → , f ( x ) = sin 2 ( 3x ) . Valoarea derivatei f    este:
4
1
a) −3 ; b) −1 ; c) 1 ; d) ; e) 3 .
2
 x + 3, dacă x   −2,1)

64. Fie funcția f :  −2,5 → , f ( x ) =  x + 7 . Mulțimea tuturor punctelor din
 , dacă x  1,5
 4
obținute prin aplicarea teoremei lui Lagrange funcției f este:

1 5 1  1 5 
a)  ; b)   ; c)   ; d)   ; e)  ,  .
16  4 2 2 4
x
65. Mulțimea tuturor soluțiilor inecuației − arctgx  0 este:
1 + x2
a) ( −, 0 ) ; b) ( 0,1) ; c) ( 0,  ) ; d) ; e) 
.
66. Fie funcția f : → , f ( x ) = x5 + e3x . Dacă Tn = f ( n ) ( 0 ) (derivata de ordinul n a funcției f în
punctul x = 0 ) , atunci T2012 este:
a) T2012 = 0 ; b) T2012 = 32012 ; c) T2012 = 2011  32012 ; d) T2012 = 32011 ; e) T2012 = 1 .
67. Se consideră funcția f : ( 0,  ) → , f ( x) = e −3 ln x
. Fie parametrul real k astfel încât funcția
x f  ( x ) + kxf  ( x )
2
g : ( 0,  ) \ 1 → , g ( x) = , să fie constantă. Atunci:
f ( x)
1
a) k = 0 ; b) k = 1 ; c) k = −1 ; d) k = ; e) k = 2 .
2
ae3 x , x0
68. Se consideră funcția f : , f ( x) = 
→ . Fie a, b valorile parametrilor reali
 sin 6 x + b cos 4 x, x  0
pentru care funcția f este derivabilă pe și S = a  b . Atunci:
a) S = 9 ; b) S = 1 ; c) S = 4 ; d) S = 0 ; e) S = 16 .
x −1
69. Fie funcția f : ( −, −1)  ( −1, + ) → , f ( x ) = arctgx − arctg . Atunci este adevărată afirmația:
x +1
a) funcția f este pozitivă pe \ −1 ; b) funcția f este constantă pe intervale;
c) funcția f este negativă pe \ −1 ; d) funcția f este constantă pe \ −1 ;
e) funcția f este pară pe \ −1 .
ax 2 − 3x + 1, x   −1,0 )
70. Fie funcția f :  −1,1 → , f ( x) =  2 . Dacă f este continuă pe  −1,1 , există
 x + bx + c, x  0,1
f ( x ) − f ( 0)
lim și f ( −1) = f (1) , atunci parametrii reali a, b, c sunt:
x →0 x
a) a = 5, b = −3, c = 1 ; b) a = 1, b = −3, c = −5 ; c) a = −1, b = −3, c = −5 ;
d) a = −1, b = −3, c = 5 ; e) a = −5, b = −3, c = 1 .
ex
71. Fie funcția f :  −2, b  → , f ( x ) = x , unde b este un număr real, pozitiv, cu proprietatea că
xe + 1
f ( −2 ) = f ( b ) . Fie M valoarea maximă a funcției f pe domeniul de definiție, r abscisa punctului
rezultat prin aplicarea teoremei lui Rolle funcției f pe intervalul  −2,b  și S = r + M . Atunci:
a) S = 1 ; b) S = 0 ; c) S = −2 ;
d) S = 2 ; e) S = eb .
1
72. Fie funcția f :  0, + ) → , f ( x ) = 2 . Pentru oricare n   derivata de ordinul n a funcției
x + 3x + 2
f în punctul x = 0 este egală cu:
2n − 1  1   1 1 
a) ( n + 1)! b) ( −1) n!1 − n +1  ; c) ( n − 1)! n − n  ;
n
;
2n  2   2 3 
 1   1 
d) ( −1) ( n + 1)! n − 1 ; e) ( −1) n! n +1 + 1 .
n n +1
 2   2 
x 2 + xenx
73. Fie funcția f : → , f ( x ) = lim . Dacă D este mulțimea tuturor punctelor în care funcția
n → 1 + e nx
f este derivabilă, atunci:

a) D =  ; b) D = ; c) D = 
; d) D =  0, + ) ; e) D = ( −,1 .
ax + b
74. Fie funcția f : D → , f ( x) =, unde a, b, c sunt parametrii reali, iar D este domeniul maxim
x+c
de definiție. Fie S = a + b + c , unde parametrii a, b și c sunt aleși astfel încât în punctul de abscisă 1

tangenta la grafic să fie paralelă cu prima bisectoare, iar graficul lui f să admită dreptele y = 3 și
x = −1 ca asimptote. Atunci:
a) S = 0 ; b) S = 2 ; c) S = 3 ; d) S = 4 ; e) S = 5 .
75. Fie funcția f :  0, 27  → (
, f ( x ) = 9 − 3 x2 ) 9 − 3 x 2 și C mulțimea tuturor punctelor intermediare
obținute prin aplicarea teoremei lui Lagrange funcției f pe intervalul  0, 27  . Dacă S este suma
elementelor mulțimii C , atunci:
2 2 27 2 9 3 9 2
a) S = ; b) S = ; c) S = 0 ; d) S = ; e) S = .
3 4 2 4
x −1
76. Fie funcția f : → , f ( x ) = 2 . Dacă Im f =  y  există x  , astfel încât y = f ( x ) ,
x +3
atunci:
 1  1 1
a) Im f =  −, −  ; b) Im f =  − ,  ; c) Im f = 1,3 ; d) Im f =  −3, −1 ;
 2  2 6
1 
e) Im f =  ,   .
6 
2x
77. Fie funcția f : → , f ( x ) = 2 . Numărul punctelor de extrem local pentru funcția dată este:
x +9
a) 0 ; b) 1 ; c) 2 ; d) 3 ; e) 4 .
x−2
78. Dacă funcția f : ( 0, + ) → este definită prin f ( x ) = 3 , atunci:
x
a) x = 1 este abscisa punctului de minim; b) x = 2 este abscisa punctului de minim;
c) x = 2 este abscisa punctului de maxim; d) x = 3 este abscisa punctului de maxim;
e) funcția nu are puncte de extrem.

 b  x2 + 1
79. Fie funcția f : \ − ,0  → , f ( x ) = 2 , în care a   , b  sunt parametrii pentru care
 a  ax + bx
1 1
graficul funcției admite ca tangentă dreapta y = x + în punctul A (1,1) . Dacă P = a  b , atunci:
2 2
a) P = 1 ; b) P = −1 ; c) P = 3 ; d) P = −3 ; e) P = 0 .
ax
80. Fie funcția f : → , f ( x ) = 2 , cu a  . Mulțimea valorilor parametrului real a , pentru
x + 2007
care f  ( 0 ) = 1 este:
a)  ; b) 2011 ; c) 1,101 ; d) 2007 ; e) −1, −2 .
1
81. Minimul funcției f : ( 0, + ) → , f ( x) = x + , se obține pentru x egal cu:
x
1 1
a) ; b) ; c) 1 ; d) 3 ; e) 2 .
2 3
1
82. Derivata de ordinul al treilea a funcției f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ln x + , este:
x
6 24 6 2 ( x − 3) 2
a) ; b) ; c) − 4 ; d) ; e) − 3 .
x3 x 4
x x 4
x
83. Fie funcția f : → , f ( x ) = e ( x − x − 1) . Produsul valorilor funcției f în punctele sale de extrem
x 2
local este:
5 1
a) 0 ; b) − ; c) ; d) −e 2 ; e) 5e3 .
e e
84. Fie funcția f : → ( −8, + ) , f ( x ) = 9 x +1 + 4  3x − 8 . Valoarea lui ( f −1 ) ( 85 ) este:
1 1 1 1 1
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
156  ln 3 162  ln 3 174  ln 2 156  ln 2 174  ln 3

x3
85. Funcția f : ( 0, + ) → , f ( x) =
− ln x are:
3
a) un punct de maxim local; b) un punct de minim local; c) un punct de inflexiune;
d) nu are puncte de extrem; e) un punct de maxim local și un punct de minim local.
86. Ecuația tangentei în punctul de abscisă x0 = 1 la graficul funcției f : ( 0, + ) → ,
f ( x ) = x + 2020 − 20212021 x este:
a) y = 1 ; b) y = x ; c) y = x + 1 ; d) y = 0 ; e) y = x − 1 .
 x + a, x  2
2
87. Funcția f : → , f ( x) =  , unde a, b  este derivabilă pe dacă:
ax + b, x  2
a) a = 2, b = 2 ; b) a = 0, b = 4 ; c) a = 4, b = 0 ; d) a = 1, b = 4 ; e) a = 4, b = 1 .
TEMĂ
1. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x3 + 3x .
a) Calculați f  ( x ) , x  .
b) Arătați că funcția f este crescătoare pe .
f ( x)
c) Calculați lim .
x3
x →−
2. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x3 − 3x + 1 .
a) Calculați f  (1) .
b) Determinați intervalele de convexitate și intervalele de concavitate ale funcției f .
c) Arătați că f ( x )  3 , pentru orice x  2 .
3. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 2 x3 − 3x 2 + 1 .
a) Calculați f  (1) .
c) Arătați că f ( x )  0 , pentru orice x  − .

1
2
4. Se consideră funcțiile f , g : → , f ( x ) = x 3 − 3x 2 + 4 și g ( x ) = x 3 − 5 x 2 + 8 x − 4 .
a) Calculați f  ( x ) − g  ( x ) , x  .
f ( x)
b) Calculați lim .
x →2 g ( x)
c) Demonstrați f ( x )  0 , pentru orice x  ( 0, + ) .
5. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x 2021 − 2021( x − 1) − 1 .
a) Calculați f ( 0 ) + f  ( 0 ) .
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A (1,0 ) .
c) Arătați că funcția f este convexă pe  0, + ) .
→ , f ( x ) = ( x + 1) + ( x − 1) .
2 2
6. Se consideră funcția f :
a) Arătați că f  ( x ) = 4 x, x  .
f ( x)
b) Calculați lim .
x →+ x2
f ( x)
c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției g : → , g ( x) = .
f ( x)
7. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x) = x + x .

a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
b) Arătați că funcția f este crescătoare pe ( 0, + ) .
c) Determinați coordonatele punctului graficului funcției f , în care tangenta la grafic are panta egală
3
cu .
2
8. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x + 2 − 3 3 x .
1
a) Arătați că f  ( x ) = 1 − , x  ( 0, + ) .
3
x2
x+2 3
c) Demonstrați că  x , pentru orice x  0 .
3
9. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x x − 3x .
3 x −6
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
2
( )
c) Arătați că −4  f ( x ) + f x  0 , pentru orice x  ( 0,1 .
2
2x −1
x −1
a) Calculați f  ( x ) , x  (1, + ) .
f ( x ) − f ( 2)
x →2 x−2
c) Arătați că funcția f este descrescătoare pe intervalul (1, + ) .
x +1
11. Se consideră funcția f : \ 1 → , f ( x) = .
x −1
a) Calculați f  ( x ) , x  \ 1 .
f ( x ) − f ( −1)
b) Calculați lim .
x →−1 x +1
c) Determinați ecuația asimptotei orizontală către + la graficul funcției f .
x +1
12. Se consideră funcția f : \ 3 → , f ( x ) = .
x−3
a) Calculați f  ( x ) , x  \ 3 .
f ( x ) − f ( 4)
b) Calculați lim .
x →4 x−4
c) Determinați ecuația asimptotei orizontală către + la graficul funcției f .
x x +1
13. Se consideră funcția f :  0, + ) → , f ( x ) = + .
x +1 x + 2
a) Calculați lim f ( x ) .
x →+
1 1
b) Verificați că f  ( x ) = + , x  0, + ) .
( x + 1) ( x + 2)
2 2
1
c) Demonstrați că  f ( x )  2 , pentru orice x   0, + ) .
2
x2
x +1
a) Calculați derivata funcției f .
c) Demonstrați că f ( x )  −4 , pentru orice x  −1 .

x2
x −1
x2 − 2 x
a) Arătați că f  ( x ) = , x  (1, + ) .
( x − 1)
2
b) Determinați ecuația asimptotei oblice către + la graficul funcției f .

c) Arătați că f ( 2 )  f ( 3) .
3 3
x2 + 1
16. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x) = .
x
x2 − 1
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x2
c) Arătați că funcția f este convexă pe intervalul ( 0, + ) .
2x
x2 + 1
b) Determinați punctele de extrem ale funcției f .
3
( )
c) Arătați că f ( x ) + f x  −2 , pentru orice x  .
x2
x2 + 1
2x
a) Arătați că f  ( x ) − = 0, x  .
(x + 1)
2 2
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale către + la graficul funcției f .

c) Arătați că f ( 3
2020  f) ( 3
2021 . )
x2 − 1
x2 + 1
4x
(x + 1)
2 2
c) Știind că g :
  1
→ , g ( x ) = f ( x ) + f   , determinați lim
( ) (
g ( x ) + g x 2 + ... + g x 2021 + x 2022).
 x x →0 x 2021
x2 − x + 1
x + x +1
a) Determinați ecuația asimptotei către − la graficul funcției f .
2 ( x 2 − 1)
b) Arătați că f  ( x ) = , x .
(x + x + 1)
2 2
c) Arătați că f ( 3
) (
2021  f 3
2022 . )
 f ( x 4 ) + f ( x 2 )  2 , pentru orice x  .
2
d) Arătați că
3
x2 + x + 2
21. Se consideră funcția f : \ 1 → , f ( x) = .
x −1
x2 − 2x − 3
a) Arătați că f  ( x ) = , x \ 1 .
( x − 1)
2

1
c) Demonstrați că f ( x ) − f    8 , pentru orice x  1 .
 x
1
22. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x2 − .
x2
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
f ( x)
c) Calculați lim .
x →+ x
1 1
23. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x) = + .
x 2 ( x + 1)2
2 2
a) Arătați că f  ( x ) = − − , x  ( 0, + ) .
x ( x + 1)3
3
b) Demonstrați că funcția f este descrescătoare pe intervalul ( 0, + ) .

c) Calculați lim x3 f  ( x ) .
x →+
1 1
24. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x) = − .
x x +1
1 1
a) Arătați că f  ( x ) = − , x 0.
( x + 1)
2
x2
1 1
b) Demonstrați că −  f ( x ) , oricare ar fi x  (1, + ) .
x x +1
  1 
c) Calculați lim  xf ( x ) f    .
x →+
  x 
3
25. Se consideră funcția f : 
→ , f ( x ) = x3 + .
x
a) Calculați f  ( x ) , x  
.
f ( x ) − f (1)
b) Calculați lim .
x →1 x −1
c) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f .
1
26. Se consideră funcția f : \ 1 → , f ( x ) = x + 1 + .
x −1
x2 − 2 x
a) Arătați că f  ( x ) = , x  \ 1 .
( x − 1)
2

c) Demonstrați că f ( x )  4 , pentru orice x  (1, + ) .
f ( x)
27. Se consideră funcțiile f , g : \ 1, 2 → , f ( x ) = ( x − 1)( x − 2 ) și g ( x ) = .
f ( x)
1 1
a) Arătați că g ( x ) = + .
x −1 x − 2
b) Demonstrați că funcția g este descrescătoare pe intervalul ( −,1) .
c) Arătați că ( f  ( x ) )  f ( x )  f  ( x ) , pentru orice x  \ 1, 2 .

2
x −1
x
x +1
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
2x x
b) Arătați că 2009 2011  2010 2010 .

c) Demonstrați că funcția f nu are asimptotă către + .
29. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x) = 2 x − 33 x .
1 1
a) Arătați că f  ( x ) = − , x  ( 0, + ) .
x 3 x2
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A (1, −1) .
c) Demonstrați că f ( x )  −1 , pentru orice x  ( 0, + ) .
30. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ( x − 3) x .
3x − 3
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
2 x
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A (1, −2 ) .
2
c) Demonstrați că x +  3 , pentru orice x  ( 0, + ) .
x
31. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = e x − ex − 1 .
b) Demonstrați că funcția f este convexă pe .
c) Determinați coordonatele punctului de intersecție dintre tangenta la graficul funcției f în punctul
O ( 0,0 ) și dreapta de ecuație x = 1 .
32. Se consideră funcția f : → , f ( x) = ex − x .
b) Demonstrați că f ( x )  1 , pentru orice x  .
c) Determinați ecuația asimptotei oblice către − la graficul funcției f .
33. Se consideră funcția f : → , f ( x) = ex − x −1.
f ( x)
b) Calculați lim .
x →+ f  ( x )
d) Arătați că e 2009
+ 2010  e 2010
+ 2009 .
e) Arătați că e + e  x + x + 2 , pentru orice x 
x2 x 2
.
34. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x 2 + e x .
f ( x ) − f ( 0)
a) Calculați lim .
x →0 x
b) Demonstrați că funcția f nu are asimptotă către + .
c) Arătați că funcția f este convexă pe .
f ( x)
d) Calculați lim .
ex
x →+
e) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația f  ( x ) − f  ( x ) + f ( x ) = e x − 3 .

35. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = e x − e− x .
f ( x ) − f ( 0)
a) Calculați lim .
x →0 x
b) Arătați că funcția f este crescătoare pe .
c) Calculați S = g ( 0 ) + g (1) + ... + g ( 2021) , unde g : → , g ( x ) = f  ( x ) − f  ( x ) .
36. Se consideră funcția f : → , f ( x) = x + e . −x
b) Arătați că funcția f este descrescătoare pe ( −,0 și crescătoare pe  0, + ) .

c) Determinați ecuația asimptotei oblice către + la graficul funcției f .
37. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = xe x .
a) Arătați că f  ( x ) = e x ( x + 1) , x  .
c) Determinați ecuația asimptotei orizontale către − la graficul funcției f .
38. Se consideră funcțiile f , g : → , f ( x ) = ( x − 1) e x și g ( x ) = xe x .
a) Arătați că f  ( x ) = g ( x ) , pentru orice x  .
b) Determinați ecuația asimptotei către − la graficul funcției g .
c) Dacă I  este un interval, să se demonstreze că funcția g este crescătoare pe I dacă și numai
dacă funcția f este convexă pe I .
39. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = ( x 2 + 2 x + 1)  e x .
a) Arătați că f  ( x ) = ( x + 1)( x + 3)  e x , x  .
8
c) Arătați că f ( −2 ) + f ( −4 )  .
e3
40. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = ( x 2 − 2 x + 1) e x .
b) Determinați punctele de extrem ale funcției f .
 f ( x) 
c) Calculați lim x  − 1 .
x →+  f ( x )
 
41. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = ( x 2 − 3x − 3) e x .
c) Arătați că tangenta la graficul funcției f , dusă în punctul de coordonate ( −2, f ( −2 ) ) , este paralelă
cu axa Ox .
42. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = ( x 2 + 2 x + 3) e x .
f ( x ) − f ( 0)
b) Calculați lim .
x →0 x
c) Demonstrați că funcția f  este crescătoare pe .
43. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = e ( ax + bx + c ) , unde a, b, c 
x 2
.
a) Pentru a = 1 , b = c = 0 , calculați lim f ( x ) .
x →+
b) Verificați că f  ( 0 ) − f ( 0 ) = b .
c) Determinați a, b, c  astfel încât f ( 0 ) = 0 , f  ( 0 ) = 1 și f  ( 0 ) = 4 .
44. Se consideră funcțiile f n : → , f 0 ( x ) = e − x − 1 și f n +1 ( x ) = f n ( x ) , pentru orice n  .
a) Determinați f1 ( x ) , x  .
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale către + la graficul funcției f 0 .
f2 ( x ) + x − 1
c) Calculați lim .
x →0 x2
45. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = ( x 2 + 1) e x − 1 .
a) Arătați că f  ( x ) = e x ( x + 1) , x 
2
.
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul O ( 0,0 ) .
c) Determinați ecuația asimptotei spre − la graficul funcției f .

ex
x
e x ( x − 1)
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x2
b) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcției f .
c) Arătați că e x  ex , pentru orice x  0 .
ex
x −1
( x − 2 ) e x , x  1, +
( x − 1)
2
2
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A 2, e . ( )
c) Demonstrați că f ( x )  e , pentru orice x  1 .
2
ex
x +1
xe x
a) Arătați că f  ( x ) = , x \ −1 .
( x + 1)
2
b) Determinați ecuația asimptotei către − la graficul funcției f .

c) Demonstrați că f ( x )  1 , pentru orice x  −1 .
ex
49. Se consideră funcția f :  0,1 → , f ( x) = .
x+2
a) Calculați f  ( x ) , x   0,1 .
b) Arătați că funcția f este crescătoare pe  0,1 .
3 1
c) Demonstrați că   2 , pentru orice x   0,1 .
e f ( x)
ex
50. Se consideră funcția f : 
→ , f ( x) = .
x2
a) Calculați f  ( x ) , x  
.
b) Arătați că funcția f este descrescătoare pe ( 0, 2 .
c) Demonstrați că 2e
3
 3e 2 .
1
51. Se consideră funcția f : → , f ( x) = x − .
ex
a) Calculați f ( 0 ) + f  ( 0 ) .
f ( x) + f ( x)
b) Calculați lim .
x →+ x
c) Arătați că funcția f este concavă pe .
2e x
52. Se consideră funcția f :  0, + ) → , f ( x) = 1 − .
x + ex
2e x (1 − x )
a) Verificați că f  ( x ) = , x  0, + ) .
(x + e ) x 2

1− e
c) Demonstrați că −1  f ( x )  , pentru orice x   0, + ) .
1+ e
x2 − 1 x −1
53. Se consideră funcțiile f , g : → , f ( x) = și g ( x ) = x .
x2 + 1 e

g ( x ) − g ( 2)
a) Arătați că lim =0.
x →2 x−2
b) Determinați coordonatele punctului de extrem al funcției f .
1
c) Demonstrați că g ( x ) − f ( x )  1 + 2 , oricare ar fi x  .
e
x2 − x + 1
54. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = .
ex
− x 2 + 3x − 2
ex
1
c) Arătați că f ( x )  , pentru orice x  2 .
e
x −1
55. Se consideră funcția f : 1, + ) → , f ( x) = ex + .
x
a) Calculați f  ( x ) , x  1, + ) .
b) Studiați monotonia funcției f pe intervalul 1, + ) .
c) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A (1, e ) .
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
b) Arătați că f (1) − f  (1) = 1 .
d) Determinați punctul de extrem al funcției f .
f ( x) − x
e) Calculați lim .
x →+ x
f) Demonstrați că x  1 + ln x , oricare ar fi x  ( 0, + ) .
57. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x − 2ln x .
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
b) Demonstrați că funcția f este convexă pe intervalul ( 0, + ) .
2010 1
c) Demonstrați că ln  .
2009 2
e2
d) Arătați că f ( x )  ln , pentru orice x  ( 0, + ) .
4
e) Folosind faptul că 1  x  x 2  2 , oricare ar fi x  1, 2  , demonstrați că x 2 − x  2ln x , pentru orice
x  1, 2  .
58. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ln x − x + 1 .
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
b) Determinați punctul de extrem al funcției f .
c) Arătați că 2 − e  f ( 2 )  0 .
59. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x − e ln x .
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
f ( x)
b) Calculați lim .
x →e f ( x)
x4
60. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x) = − ln x .
4

a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
b) Determinați punctul de extrem al funcției f .
x2 − 1
c) Demonstrați că ln x  , pentru orice x  ( 0, + ) .
4
61. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x 2 − x − ln x .
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
b) Arătați că funcția f este convexă pe intervalul ( 0, + ) .
c) Arătați că f ( x )  0 , pentru orice x  0 .
x2
62. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ln x + .
2
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
f ( x ) − f (1)
b) Calculați lim .
x →1 x −1
c) Determinați intervalele de convexitate și intervalele de concavitate ale funcției f .
63. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = 2 x − ln x .
x −1
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A (1, 2 ) .
c) Arătați că 2 x  2 + ln x , pentru orice x  0 .
64. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = x 2 ln x .
a) Arătați că f  ( x ) = x ( 2ln x + 1) , x  ( 0, + ) .
f ( x)
b) Calculați lim .
x →+ x ln x
1
c) Arătați că f ( x )  − , pentru orice x  0 .
2e
65. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ( x − 2 ) ln x .
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
f ( x ) − f (1)
b) Calculați lim .
x →1 x −1
c) Arătați că funcția f  este crescătoare pe ( 0, + ) .
66. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ( x − 3) ln x .
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
f ( x ) − f (1)
b) Calculați lim .
x →1x −1
c) Demonstrați că funcția f este convexă pe intervalul ( 0, + ) .
ln x
x
1 − ln x
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
x2
 1
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A  e,  .
 e
c) Determinați ecuația asimptotei orizontale către + la graficul funcției f .
d) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f .
e) Arătați că f ( 2021)  f ( 2022 ) .
f) Demonstrați că x  e , pentru orice x  0 .
e x

ln x
x2
a) Calculați f  ( x ) , x  ( 0, + ) .
b) Calculați lim f ( x ) .
x →+
)
1
c) Demonstrați că 0  f ( x )  , pentru orice x   e , + .
2e
ln x
x
2 − ln x
a) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) .
2x x
c) Demonstrați că 3
5
5 3 .
1 + ln x
70. Se consideră funcția f : ( 0, + ) \ e → , f ( x) = .
1 − ln x
x →1
2
b) Arătați că f  ( x ) = , x  ( 0, + ) \ e .
x (1 − ln x )
2
c) Determinați ecuația asimptotei orizontale către + la graficul funcției f .

x − ln x
71. Se consideră funcția f : 1, + ) → , f ( x ) = .
x + ln x
x →1
2 ( ln x − 1)
b) Arătați că f  ( x ) = , x  1, + ) .
( x + ln x )
2
f ( x)
c) Determinați ecuația asimptotei către + la graficul funcției g : 1, + ) → , g ( x) = .
( f ( x ) + 1)
2
72. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x 2021 + 2021x .

b) Demonstrați că funcția f este convexă pe .
f  ( x ) − f  ( 0)
c) Calculați lim .
x →0 x
73. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 2 x − x ln 2 .
f ( x ) − f ( 3)
b) Calculați lim .
x →3x −3
c) Determinați punctul de extrem al funcției f .
74. Se consideră funcțiile f , g :  0, + ) →

x
, f ( x) = și g ( x ) = f 2 ( x ) .
x +1
2
2x
a) Arătați că g  ( x ) = , x  0, + ) .
(x + 1)
2 2
b) Determinați ecuația asimptotei orizontală către + la graficul funcției f .

c) Demonstrați că funcția g este crescătoare pe intervalul  0, + ) .
75. Pentru orice n  se consideră funcțiile f n : ( 0, + ) → , f 0 ( x ) = ln x și f n ( x ) = f n−1 ( x ) .
a) Determinați funcția f1 .
b) Determinați ecuația asimptotei către + la graficul funcției f 2 .

1
c) Arătați că f 0 ( x )  − 1 , pentru orice x  ( 0, + ) .
f1 ( x )
76. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 2 x + 3x .
c) Arătați că funcția f este convexă pe .
x
1
77. Se consideră funcția f : → , f ( x) = 3 −   .
x
2
f ( x ) − f ( 0)
b) Calculați lim .
x →0 x
c) Arătați că funcția f este crescătoare pe .
 x − x, x  1 2
78. Se consideră funcția f : , f ( x) =  2
→ .
 − x + x, x  1
a) Studiați continuitatea funcției f în punctul x0 = 1 .
b) Calculați f  ( 0 ) + f  ( 2 ) .
c) Demonstrați că funcția f este concavă pe ( −,1) .
ax − 6, x  4
79. Se consideră funcția f : , f ( x) = → , unde a este un parametru real.
 x , x  4
a) Determinați valoarea reală a lui a astfel încât funcția f să fie continuă în punctul x0 = 4 .
b) Calculați f  ( 9 ) .
c) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A ( 9,3) .
e x − 1, x0
80. Se consideră funcția f : , f ( x) =  2
→ , unde a  .
 x + x + a, x  0
a) Determinați a  astfel încât funcția f să fie continuă în punctul x0 = 0 .
 1 
b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A  −1, − 1 .
 e 
c) Arătați că funcția f  este crescătoare pe ( 0, + ) , oricare ar fi a  .
1 + x , x  0
81. Se consideră funcția f : , f ( x) =  x
→ .
e , x0
3x + 1, x  1
82. Se consideră funcția f : , f ( x) = → , unde a  .
ax + 2, x  1
c) Calculați lim
x →−
( ( f ( x ) − 1)  x ) .
2 x + 3, x  1
83. Se consideră funcția f : , f ( x) = 
→ .
 ln x, x  1
f ( x)
b) Calculați lim .
x →+ x

c) Calculați lim
( ) ( )
f ( e x ) + f e x + f e x + ... + f e x
2 3
( 2021
).
x →+ 2021
x
 x 2 − x + 1, x  ( 0,1)
84. Se consideră funcția f : ( 0, + ) → , f ( x) =  .
1 + ln x, x 1
f ( x)
b) Calculați lim .
x →+ x
3
c) Arătați că f ( x )  , pentru orice x  0 .
4
1 x
  e − 1, x  1
85. Se consideră funcția f : → , f ( x ) =  e .
 ln x, x 1
c) Arătați că funcția f este concavă pe (1, + ) .
 x2 + 3
 2 , x 1
86. Se consideră funcția f : → , f ( x ) =  x + 1 , unde a  .
 2x + a , x  1
 x 2 + 2
b) Determinați ecuația asimptotei orizontale către − la graficul funcției f .
c) Determinați a  astfel încât panta tangentei la grafic în punctul ( 2, f ( 2 ) ) să fie egală cu 1 .
 1
 , x0
87. Se consideră funcția f : → , f ( x ) =  x2 + 1 .
 −2 x + 1, x  0
b) Demonstrați că funcția f este crescătoare pe intervalul ( −,0 ) .
 1
c) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A  −1,  .
 2
 2x + 3
 x + 2 , x  0
88. Se consideră funcția f : → , f ( x ) =  .
 x+ 3,x  0
 2
3 
c) Arătați că f ( x )   , 2  , pentru orice x   0, + ) .
2 

Tema 18.

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Tema 18.

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

TEMA 18. FUNCȚII DERIVABILE.

STUDIUL FUNCȚIILOR CU AJUTORUL DERIVATELOR

➢ Derivata unei funcții într-un punct

3. Funcția f : ( 0,  ) → , f ( x ) = x ,   este derivabilă pe ( 0, ) și ( x ) =  x −1 . Cazuri

4. Funcția f : → ( 0,  ) , f ( x ) = a x , a  ( 0,  ) \ 1 este derivabilă pe și ( a x ) = a x ln a . Caz

Tema 18. Pagina 1 din 27

Tema 18. Pagina 2 din 27

Observație: Dacă funcția f : I → J este continuă, bijectivă și derivabilă pe I și f  ( x )  0, x  I

atunci f −1 este derivabilă pe J și ( f −1 ) =

b) funcțiile f și g sunt derivabile pe I \  x0  ;

Tema 18. Pagina 3 din 27

Tema 18. Pagina 4 din 27

Consecința 4. Fie f : I → , unde I  interval, o funcție derivabilă.

Tema 18. Pagina 5 din 27

1. Calculați derivatele următoarelor funcții:

c) Demonstrați că f ( x )  6 , pentru orice x   0,  ) .

Tema 18. Pagina 6 din 27

c) Demonstrați că −5  f ( x )  9 , pentru orice x   −1,1 .

c) Demonstrați că 0  f ( x )  8 , pentru orice x   −1,1 .

c) Demonstrați că f ( x )  4 , pentru orice x   −1,  ) .

c) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = −1 , situat pe graficul

Tema 18. Pagina 7 din 27

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre + la graficul funcției f .

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 2 , situat pe graficul

c) Determinați ecuația asimptotei oblice spre + la graficul funcției f .

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = −1 , situat pe graficul

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + la graficul funcției f .

b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre + la graficul funcției f .

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre − la graficul funcției f .

Tema 18. Pagina 8 din 27

b) Demonstrați că funcția f este crescătoare pe intervalul ( 4, + ) .

c) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre − la graficul funcției f .

Tema 18. Pagina 9 din 27

31. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x2 + 3 .

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul A ( −1, 2 ) .

b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + la graficul funcției f .

Tema 18. Pagina 10 din 27

b) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .

a) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .

Tema 18. Pagina 11 din 27

46. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = ln ( )

47. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = arctgx − x .

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + la graficul funcției f .

ecuația are două rădăcini reale distincte este:

Tema 18. Pagina 12 din 27

55. Fie funcția f : → , f ( x ) = e x ( x 2 − x − 5 ) . Notând cu m și M valoarea minimă și respectiv

rădăcinile reale și distincte, este:

Tema 18. Pagina 13 din 27

f este derivabilă, atunci:

Tema 18. Pagina 14 din 27

c) x = 2 este abscisa punctului de maxim; d) x = 3 este abscisa punctului de maxim;

e) funcția nu are puncte de extrem.

Tema 18. Pagina 15 din 27

c) Arătați că f ( x )  0 , pentru orice x  − .

Tema 18. Pagina 16 din 27

Tema 18. Pagina 17 din 27

b) Determinați ecuația asimptotei oblice către + la graficul funcției f .

b) Determinați ecuația asimptotei orizontale către + la graficul funcției f .

b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f .

b) Determinați ecuația asimptotei oblice către + la graficul funcției f .

Tema 18. Pagina 18 din 27

b) Demonstrați că funcția f este descrescătoare pe intervalul ( 0, + ) .