Fake News, o nouă provocare la adresa securităţii

naţionale a României?
3 aprilie 2018 - 16:48 - SEBASTIAN RUSU

În ultimii ani, fake news-ul a devenit un concept tot mai des folosit în spaţiul public
pe fondul răspândirii unor ştiri false, furnizate drept evenimente şi fapte reale, cu
scopul de a manipula şi dezinforma.

Prin intermediul acestora, anumite entităţi doresc să influenţeze şi să manipuleze

comportamente şi să inducă în eroare opinia publică pe anumite teme de interes
public, prin impunerea anumitor idei şi concepte.

Contactat de Jurnalistii.ro, analistul Răzvan Munteanu a declarat că singura

modalitate de luptă împotriva fake news (ştirile false) constă în dezvoltarea gândirii
critice şi a culturii de securitate în rândul societăţii. De asemenea, Munteanu a mai
subliniat faptul că autorităţile statului trebuie să dezvolte softuri pentru depistarea
ştirilor false.

În România, fenomenul fake news s-a manifestat cu precădere în campania

electorală din 2016 şi-n timpul protestelor din februarie 2017 împotriva OUG 13,
fiind o reală ameninţare pentru cultura de securitate.  Aceasta reprezintă
conştientizarea problemelor unui stat, implicarea activă în soluţionarea acestora şi
sprijinirea demersurilor pe care instituţiile statului le desfăşoară în scopul prevenirii
şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.
Pornind de la acest deziderat, statul român este obligat să studieze cât mai în detaliu
fenomenul fake news pentru a găsi soluţii eficiente în contracararea acestora, ca
parte a războiului hibrid pe care Federaţia Rusă îl desfăşoară în regiune din 2014,
când a ocupat Crimeea.

Principalele surse de propagare a ştirilor false sunt: mass-media şi reţelele de

socializare. Efectul ”fake news” a determinat ca în 2016  să fie declarat cuvântul
anului de către Oxford Dictionaries şi defineşte o situaţie în care faptele reale devin
altceva decât ceea ce crede o anumită persoană, care reacţionează emoţional într-un
context al neîncrederii.

“Fake news este cel mai des concept folosit în ultimii doi ani, devenind din ce în ce
mai cunoscut ca urmare a fenomenului Brexit sau al campaniei electorale din SUA,
câştigată de către Donald Trump. În ambele cazuri au fost folosite o serie de
informaţii false, care au denaturat realitatea şi au indus voit oamenii în eroare,
unele dintre teme fiind chiar comune, precum imigraţia  sau probleme sociale”, a
declarat Răzvan Munteanu.

Potrivit acestuia, România trebuie să investească în dezvoltarea unor analize

dedicate ştirilor false pentru ca pe baza acestora să realizeze materiale practice
pentru cei din domeniul mass-media.

„Faptul că oricine se poate exprima în mediul online, unde spre exemplu, nu există
instituţii de reglementări, aşa cum este cazul CNA-ului în mediul audio-vizual, este
foarte uşor a nu se respecta normele deontologice specifice jurnalismului. Sunt din
ce în ce mai multe site-uri care care nu au o redacţie publică, unde să existe oameni
care îşi asumă materialele semnate, nu au o adresă oficială a sediului sau alte detalii
care pot trage, cel puţin moral, la răspundere pe cel care creează fake-news”, a
adăugat Răzvan Munteanu.

El a mai spus că  CNN şi Russia Today au fost acuzate că au răspândit foarte multe
ştiri false, pentru a schimba anumite percepţii din rândurile publicurilor ţintă ale
acestora.

„Sigur, în primul rând, propaganda şi dezinformarea sunt aspecte vechi ale

cotidianului, prezente atât în vreme de război, cât şi în vreme de pace, însă
dezvoltarea spaţiului virtual a produs noi schimbări de paradigmă. Mai apoi, trebuie
să facem diferenţa între false news şi fake news, pentru că dacă primul concept
prezintă o dezinformare survenită din greşeală ori din dorinţa de a şoca, atrăgând
cititori pentru scopuri comerciale, cunoscut şi ca “ştiri de clickbait”, fake news-ul
îşi propune să dezinformeze în scopuri politico-militare, ceea ce prezintă inclusiv o
problemă de securitate naţională”.

„Să nu uităm că, printre altele, atât CNN, cât şi Russia Today au fost acuzate pentru
acest fapt.  Sunt studii care arată cum  anexarea peninsulei Crimeea de către
Federaţia Rusă a fost susţinută de către populaţia locală şi pe fondul faptului că
aceştia erau convinşi că dacă Ucraina va deveni membru UE, ei se vor transforma
în cetăţeni de rangul al doilea. Toată această percepţie a fost creată prin fake news-
urile răspândite de posturile tv şi radio din limba rusă, prezente în Crimeea. Iată că,
acest fenomen este şi parte a războiului hibrid, acolo unde este dezvoltat şi
perfecţionat continuu. Singura modalitate de a lupta împotriva fake news este
dezvoltarea gândirii critice şi a culturii de securitate în rândul societăţii”, a conchis
Răzvan Munteanu.
Site-urile din România care promoveazăştiri false pretindcăsuntplatforme de
ştiriindependente, însă le lipseştetransparenţa: nu prezintădetaliidespreautorişi 
redacţie, nu citeazăsurse  de presăcredibileşi nu oferăinformaţii care săpoată fi
verificate. Toateacesteportaluri media susţincăprezintăadevărul.

https://www.jurnalistii.ro/fake-news-o-noua-provocare-la-adresa-securitatii-
nationale-a-romaniei/