Simon Hanna-Fatime, anul 3, Medicină Generală

Prevenția osteoporozei

Osteoporoza este o boală sistemică, caracterizată prin masă osoasă scăzută și afectarea
microarhitecturală a țesutului osos, ce determină fragilitate osoasă și risc crescut de fractură.
Dezvoltarea și progresia osteoporozei sunt dependente de două procese: formarea masei osoase în
timpul copilăriei și vârstei adulte tinere, și rata de pierderi osoase mai târziu în viață. Activitatea
celulelor implicate în formarea și regenerarea țesutului osos este reglată de mulți factori, inclusiv
nivelurile și echilibrele hormonale, dieta, efectele metabolice ale consumului de cofeină, de țigări, de
alcool și forțe fizice externe cum ar fi greutatea corporală și exercițiile fizice. Din cauza naturii
complexe a osteoporozei, prevenirea acesteia trebuie să fie cuprinzător, punând accent pe dietă, exerciții
fizice, medicamente, terapii hormonale, și schimbări de comportament.
Prevenția primordială este definită ca scăderea factorilor de risc la nivel populațional. Există
diferite tipuri de factori de risc – ficși și modificabili. Unii factori, cum ar fi vârsta sau sexul, nu pot fi
schimbați; alții sunt legați de alegerile personale privind stilul de viață, cum ar fi fumatul, consumul de
alcool și dieta. Cei mai mulți factori de risc modificabili afectează în mod direct biologia osoasă și au
drept consecință o scădere a densității minerale osoase. Aceștia includ: alcoolul, fumatul, greutatea
redusă, nutriția deficitară, deficitul de vitamina D, tulburări alimentare, exercițiile fizice insuficiente,
aport redus de calciu în alimentație, căzăturile frecvente, de aceea educația populației despre obiceiuri
sănătoase este vitală în prevenirea osteoporozei.
Prevenția primară are ca scop prevenirea bolilor sau rănilor înainte ca acestea să apară vreodată
prin controlul factorilor de risc. Acest lucru se realizează prin prevenirea expunerii la pericole care
cauzează boli sau răni, modificarea comportamentelor nesănătoase sau nesigure care pot duce la boli și
creșterea rezistenței la boli în cazul în care apare expunerea. Cea mai bună apărare împotriva
osteoporozei este atingerea masei osoase maxime în copilărie, adolescență și vârstă adultă tânără.
Prevenția primară include educarea tinerilor cu privire la pericolele bolilor osoase în viața ulterioară,
cu accent pe importanță de dietă și exerciții fizice în anii anteriori. Copiii și adolescenții ar trebui
încurajați să participe la diferite forme de exerciții fizice, variind de la sporturi organizate până la
activități centrate pe familie. Părinții trebuie asigura că copiii lor sunt activi fizic.Părinții trebuie să fie
conștienți de rolul important al calciului în alimentația copiilor lor în construirea și întreținerea osului.
National Institutes of Health recomandă ca copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 10 ani să primesc între 800
și 1.200 mg de calciu în fiecare zi, în timp ce adolescenții și adulții tineri cu vârsta cuprinsă între 11 și
24 de ani au nevoie de la 1.200 la 1.500 mg pe zi. Familiile ar trebui consiliate cu privire la beneficiile
consumului de lapte degresat sau 1% pentru a-și reduce aportul de grăsimi și, în același timp, a-și obține
calciul necesar. Absorbția optimă a calciului necesită niveluri adecvate de vitamina D, care sunt în mod
normal obținute prin expunerea la lumina soarelui (cel puțin 10 minute pe zi). Efectul agresiv al
fumatului și al consumului nemoderat de alcool și cofeină trebuie evidențiat în educația tinerilor.
Prevenția secundară are ca scop depistarea precoce a oricărei modificări în stare de sănătate,
diagnosticare urmată de tratament adecvat. În acest fel pot fi prevenite complicații ale bolii. Terapia
hormonală, exercițiile cu greutate și suplimentarea cu calciu sunt formele majore de prevenire a
complicațiilor. Screening-ul masei osoase prin densitometrie osoasă este adesea recomandat. Terapia de
substituție hormonală (HRT) s-a dovedit a fi foarte benefică în prevenire și tratarea multor afecțiuni de
sănătate. Există anumite contraindicații pentru HRT, inclusiv cancerul de sân, boală hepatică activă,
sângerare vaginală inexplicabilă, și tromboză vasculară activă; cu toate acestea, studiile sunt în curs de
desfășurare asupra unei doze mici de estrogen pe bază de plante care pare să aibă mai puține riscuri și
efecte secundare. La orice vârstă, activitatea fizică afectează pozitiv masa osoasă, creșterea forței,
coordonării, echilibrului și flexibilității. Astfel de exerciții includ mersul pe jos, tenisul, urcatul scărilor
și ridicare de greutăți. NIH recomandă un aport de 1.000 mg de calciu în rândul femeilor adulte cu
vârsta cuprinsă între 25 și 49 de ani care sunt în premenopauză și cei în vârstă de 50-64 de ani care sunt
în postmenopauză dar iau terapia cu estrogeni. Femeile cu vârsta cuprinsă între 50-64 de ani care nu iau
estrogen și toate femeile în vârstă de 65 de ani și peste au nevoie de 1.500 mg. Doza recomandată este
de 1.000 mg pentru bărbații adulți cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani și 1.500 mg pentru bărbații cu
vârsta de 65 de ani și peste. Majoritatea medicilor recomandă măsurarea densității osoase pentru
persoanele cu risc crescut pentru complicațiile osteoporozei și pentru fractură osoasă. Acestea includ
femeile aflate în postmenopauză care nu sunt pe terapie de hormoni; femeile cu antecedente familiale de
osteoporoză, femeile cunoscute cu menopauză precoce, amenoree sau greutate corporală mică; persoane
cu dovezi radiografice ale osteopeniei; persoane care urmează tratament cu glucocorticoizi pe termen
lung sau persoane cu hipertiroidism sau hiperparatiroidism.
Prevenția terțiară are ca scop atenuarea impactului unei boli sau răniri în curs care are efecte de
lungă durată pentru a îmbunătăți calitatea vieții. Acest lucru se realizează ajutând oamenii să gestioneze
problemele de sănătate pe termen lung, adesea complexe. Aceste activități au ca scop limitarea
viitoarelor dizabilități și sprijinirea reabilitării. Programele de exerciții fizice, o nutriție mai bună și
terapia medicamentoasă sunt toate componentele unui program complet. Educația și managementul
pentru prevenirea căderilor sunt de o importanță vitală în rândul persoanelor în vârstă. Aproape nouă
din zece fracturi (87%) în rândul persoanelor în vârstă (cu vârsta peste 65 de ani) sunt cauzate de căderi.
Acești pacienți au nevoie de îngrijiri specifice, care pot fi acordate la nivelul unor unități medicale
specializate în recuperare și reabilitare. Absorbția calciului este adesea o problemă mai mare în rândul
persoanelor în vârstă, aceste persoane sunt expuse riscului de deficit vitamina D deoarece nu sunt expuși
la lumina soarelui în mod frecvent și pot avea nevoie un supliment de vitamina D pentru a satisface
necesarul lor zilnic. Bifosfonații sunt o nouă clasă de medicamente care măresc masa osoasă prin
inhibarea resorbției osoase. Ele oferă o alternativă la HRT la femeile aflate în postmenopauză și pot fi
util la bărbații și la pacienții care urmează tratament cu glucocorticoizi pe termen lung. Calcitonina este
o altă terapie medicamentoasă care a fost aprobată de FDA pentru tratamentul osteoporozei. Calcitonina
este un hormon natural care crește densitatea osoasă prin încetinirea ratei pierderii osoase și, de
asemenea, ameliorează durerile osoase la unii pacienți.
Profilaxia cuaternară: protejarea indivizilor de medicație excesivă (screeningul cu
densitometru ajută în monitorizarea tratamentului).
În concluzie, morbiditatea și mortalitatea crescute, impactul important socio-economic impun
identificarea precoce a pacienților cu risc de osteoporoză, individualizarea tratamentului
antiosteoporotic pentru a preveni fracturile și a crește calitatea vieții persoanei afectate. Profilaxia poate
reduce factorii de risc care au rol în evoluția osteoporozei, poate îmbunătăți sănătatea generală împreună
cu calitatea vieții, și poate reduce cheltuielile pentru îngrijirea sănătății.

Bibliografie:
1. Prezentările de curs
2. Prevention of osteoporosis-M A Dambacher, R Kissling, M Neff
3. The burden of osteoporosis in West Virginia-Treatment and profilaxis
4. Primary, secondary and tertiary prevention of osteoporosis-Masayuki Iki MD
5. Tertiary prevention of bone disease-American Bone Health
6. Addressing Primary and Secondary Prevention of Osteoporosis-Andrea J. Singer MD