JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR

Prof.înv.preșc.PRODAN LUMINIȚA
Grădinița cu P.P. Paradisul Piticilor Dej /jud. Cluj

Prezenta lucrare conține exemple de jocuri exercițiu pentru dezvoltarea ceativității copiilor care se pot
desfășura atât la grădiniță cât și acasă de părinți împreună cu copiii.

Jocurile - exercitiu sunt acele activităţi care îmbina armonios învăţarea cu jocul, care creează
un climat destins, favorabil învăţării, transformând comunicarea dintre educatoare şi copii într-un
proces afectiv-emoţional, motivant, creativ şi activ.
Avantaje ale folosirii jocurilor-exerciţiu:
-educatoarea reuşeşte să transmită / să verifice / să consolideze cunoştinţe, să exerseze procesele
cognitive într-o atmosferă relaxantă, atractivă;
-elementele distractive stimulează interesul, curiozitatea şi atenţia copiilor;
-asigură largi posibilităţi de activism intelectual: stimularea operaţiilor gândirii, exersarea
capacităţilor de simbolizare, de abstractizare, capacităţi ce nu se pot forma decât prin exerciţiu;
-stimulează şi modelează viaţa afectivă a copiilor, permit socializarea şi interrelaţionarea mai
rapidă, stimulează cooperarea şi comunicarea;
-copiii sunt deprinşi să respecte reguli, să asimileze modele de exprimare, de comportamente
sociale;
-creează o ambianţă de comunicare, de interacţiune informaţională extrem de stimulativă;
- fiecare joc-exerciţiu este susceptibil la mai multe variante. Astfel copiii sunt atraşi, stimulaţi să
imagineze jocuri similare, să stabilească ei înşişi reguli, să participe intens şi activ;
- au un accentuat caracter interdisciplinar, permiţând educatoarei să exploreze aproape toate
categoriile de activităţi şi să realizeze cele mai diverse obiective;
- pot fi folosite în orice moment al zilei sau al unei activităţi comune sau ca activităţi de sine-
stătătoare;
- sensibilizează copilul faţă de cuvinte şi folosirea lor într-un mod plăcut, dezvoltând în timp aşa
numitul „ simţ al limbii”;
- cultivă ordinea în gândire şi logica în exprimare, favorizează acumularea experienţelor verbale
şi a capacităţilor de verbalizare;
- permit identificarea tulburărilor de limbaj şi ajută la corectarea sau ameliorarea unora dintre
ele;
- au o importantă contribuţie la dezvoltarea auzului fonematic.

a) Exerciții al căror material este cuvântul

„Ce se potriveşte?”- se cere copiilor să împerecheaze cuvinte, imagini, jetoane, cartonaşe

colorate, siluete. Copiii compară, stabilind asemănări, deosebiri, legătura dintre obiectele
împerecheate. Este un mod simplu de a exersa operaţiile gândirii: analiza, sinteza, compararea,
clasificarea, selectarea.
,,Jocul sinonimelor,,- Se cere copiilor să găsească toate sinonimele unor cuvinte date și să
formuleze propoziții. Se evidențiază păstrarea sau modificarea semnificațiilor. Într-o altă variantă
a jocului, se cere înlocuirea în propoziții date a unor cuvinte cu sinonimele lor. Se cultivă
flexibilitatea gândirii, gândirea analogică.
,,Ce titlu se potrivește?,,- Se cere copiilor să găsească cât mai multe titluri posibile pentru
povestoare propuse de educatoare. În altă variantă se cere găsirea titlurilor unui desen, a unei
imagini. Se dezvoltă gândirea logică șși divergentă.
Sesizarea greșelilor sau contradicțiilor dintr-un enunț - Educatoarea propune copiilor diferite
enunțuri în care sunt strecurate greșeli:
Exemplu: Grădinarul seamănă în grădina lui vorbe.etc

Fomularea unor propoziții în care toate cuvintele să înceapă cu același sunet

Sunt cultivate flexibilitatea și originalitatea. Exercițiul poate avea mai multe variante:
propoziția este elaborată de un singur copil; la început se formulează propoziții simple, dar pe
parcurs copiii ajung și la propoziții dezvoltate.
Exemplu: Soarele surâde.
Maria mănâncă.
Steaua strălucește.
În elaborarea răspunsului participă mai mulți copii, fiecare continuând propoziția.
Exemplu: Mama Mariei mănâncă.Mama Mariei mănîncă mere.
„ Recunoaşte personajul!”, „ Cine spune aşa?”, „ Recunoaşte cine spune”- se reproduc replicile
anumitor personaje din poveştile cunoscute. Copiii pot dramatiza fragmente din poveşti.
,,Jocul numelor,,
Se cere copiilor să spună cât mai multe nume de persoane care să înceapă cu un sunet dat.
“Atenție la sunet”- în acest joc, sarcina copiilor este sã construiascã propoziţii în care toate
cuvintele sã înceapã cu acelaşi sunet. La inceput copiii pot construi propozitii mai simple, pe
parcurs pot ajunge şi la propozitii dezvoltate.

Exemple: Copilul citeşte.Copilul coloreazã.

Copilul coloreazã cu creioane colorate.
Ana are alune.Ana are alune .Ariciul are ace.
,,Poveste colectivă,,
Se formează grupuri de cinci – șase copii. În fața fiecărui grup se prezintă pe un suport
aceleași imagini. Grupul își alege trei imagini pe baza cărora creează o povestire. Câte un
reprezentant al fiecărui grup reproduce, în numele grupei reunite, povestirea creată. Exercițiul
cultivă flexibilitatea și fluiditatea verbală.
“Gãseşte greşeala din poveste” - scopul acestui joc este de a evalua nivelul de dezvoltare a
atenţiei, spiritului de observaţie, gãndirii, capacitãţii de a selecta informaţiile corecte de cele
greşite. Educatoarea poate să prezinte copiilor anumite texte; ca de exemplu: “Intr-o zi un lup s-
a dus sã fure varzã ca s-o mãnânce. Ariciul, care era pe cãrare, vãzându-l pe lup se sperie şi o ia
la fugã. Îepuraşul cu urechile scurte pãzea grãdina cu varzã. Vãzãndu-l pe lup şi-a scos ţepii. Din
curte îi urmãrea elefantul. Deodatã apare cumãtra vulpe şi mãnâncã toatã varza.”
,,Construirea unei ghicitori,,-este un exercițiu și de logică și de creativitate. Are la bază
analogia, asocierea și comparația și, evident, metafora. Exemplu: ,, Flulgerul pe un câmp
cenușiu trasează o potecă de foc.Înstrăinarea este un moment esențial care face posibile asociații
ai puțin banale și permite declanșarea metaforelor surprinzătoare. Copiilor le plac teribil de mult
ghicitorile. Acestea reprezintă forma concentrată, aproape simbolică a experienței lor de cucerire
a realității. Pentru copii, lumea este plină de obiecte misterioase, de evenimente de neînțeles.
 Jocurile-exercitiu care au ca sarcină crearea unei scurte povestioare sau continuarea
uneia începute, sunt un eficient mijloc de activizare şi antrenare a comunicării, a exprimării
libere, de manifestare a inițiativei şi spontaneitătii, fanteziei inepuizabile, capacităţii de
elaborare. Oferă informatii despre posibilitătile intelectuale ale copiilor, lingvistice şi afective.  

b) Exerciții creative cu obiecte sau evenimente

Cele mai utilizate sunt:
- Jocul soluțiilor;
- Reconstituirile;
- Careurile magice;
- Pătratul Tangram;
- Construcțiile din bete de chibrit;
- Regula comună;
- Cine găsește mai multe posibilitțti?
- Jocul corespondențelor
- Adevărat sau fals;
- Ghicește numărul!
Compunerea de probleme , activitate care-i învață pe copii să selecteze date, să le
combine, să formuleze întrebari, să descopere căi de rezolvare, să valideze rezultatele;
este o modalitate de a activiza vocabularul, de a spori nivelul de cunoștințe, de a stimula
activitatea intelectuală. Educatoarea poate propune copiilor crearea unor probleme de tipul:
 probleme de acțiune sau punere în scenă;
 creare de probleme dupa imagini;
 probleme după model prezentat anterior;
 probleme cu indicarea operației ce trebuie efectuată;
 probleme create după un plan stabilit;
 probleme cu întrebări posibile;
 probleme cu intrebare probabilistica;
 probleme dupa exercitiu simplu sau compus;
 probleme cu inceput dat;
 probleme cu marimi/ valori numerice date;
 crearea libera de exercitii si probleme;
Ce putem face cu aceste obiecte?
Se aleg obiecte familiare copiilor, astfel încât aceștia să cunoască funcția obișnuită a
obiectelor, și se cere copiilor să indice cât mai multe și diferite utilități.
Exemple: Ce putem face cu un ziar?
Dar cu un scaun?
Dar cu o pălărie?
Dar cu un pahar?
Ce s-ar întâmpla dacă?
Se cere copiilor să indice multiple și variate consecințe ale unor întâmplări neobișnuite:
Ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai fi soare?
Ce s-ar întampla dacă nu s-ar mai face noapte?
Ce s-ar întâmpla dacă ar fi permanent vară?
Ce s-ar întâmpla dacă ar ploua mereu?
Ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai fi grădinițe?
Se dezvoltă gândirea logică, dar și capacitatea predictivă.
Ce aș face dacă aș fi?
Se cere copiilor să descrie evenimentele și stările prin care ar trece dacă ar fi un obiect
(portocală, nor, rachetă, leu). Se dezvoltă capacitatea empatică.
Invitații sau anunțuri – colaje
Se lucrează pe grupuri mici. Se distribuie materiale diverse: plante presate, resturi rămase
de la ascuțirea creioanelor colorate, imagini decupate etc. Se cere copiilor să realizeze o invitație
pentru colegii de la celelalte grupe care să-i convingă să participe la o anumită activitate.
c)Exerciții creative al căror material este elementul plastic
,,Forme geometrice ,,
Se cere copiilor să realizeze cât mai multe și diferite desene sau să construiască cu ajutorul
formelor gometrice) pe baza unei forme geometrice: cerc, triunghi, pătrat, dreptunghi. Apoi,
exercițiul se complică, propunându-se copiilor două, trei sau patru forme. Într-o a treia variantă,
se complică exercițiul prin cerința de a combina concomitent acesta forme geometrice exercițiul
cultivă flexibilitatea, fluiditatea și originalitatea.
,,Spune ce poate fi,,
Se prezintă copiilor diferite forme plastice. Se cere să indice cât mai multe obiecte cu care
se aseamănă. Se apreciază de fiecare dată răspunsurile originale. Se folosește analogia.
Exemplu:

minge, soare, cerc, inel, balon etc.

,,Desenul colectiv succesiv,,
Copiii sunt distribuiți în grupuri formate din 3-4 membri. Fiecărui grup i se repartizează
creioane colorate, foi și i se precizează cerințele. Fiecare copil va desena câte un element
compozițional, subordonându-se temei date de educatoare și continuând ceea ce au desenat
colegii de grup. Membrii grupului pot comunica între ei. După ce fiecare grup își finalizează
lucrarea, desenele se afișează pe același panou. Reprezentanții grupului explică ce au vrut să
deseneze. Pentru a favoriza concentrarea, precum și comunicarea intragrupală, grupurile vor fi
așezate la oarecare distanță unele de altele. Se stimulează fluiditatea plastică și empatia.

BIBLIOGRAFIE:

1. Taiban, M., Petre,M., Nistor,V., Berescu ,A.,(1976)Jocuri didactice pentru grădiniţa de

copii, Ed.Didactică si pedagogică, Bucuresti
2. Taiban, Maria, Gheorghian, Elena,(1977) Metodica jocurilor și a programului distractiv în
grădinița de copii, Manuale pentru liceele pedagogice de educatoare, Editura didactică și
pedagogică, București