A RI iLNTRE Tantra nu pare sa aibaé multe legaturi cu sezul, Cum sunt legate intre ele ignoranta si iluminarea® Dece este Krishnamurti impotriva tebnicilor® Argumentele pro si contra erearii de ssteme.Prima intrebare: Auzim mereuafirmatia ci Tantra se preocupamaiales de energia sexual side tehnici pentru centrul sexului, dar tuafirmi cd Tantra cuprinde tot. Daciexistivreun adevar in prima afirmatie, majoritatea tehnicilor din Vigyan Bhairav para fi nontantrice. Aga este? n primal rind este necesar sit infe~ Iegem energia sexuali. Aga cum 0 ingelegi tu acum, ea nu este decit © parte, un fragment, 0 particict 1a forfei vitale, pe cand infelesul pe care il da Tantra este unul sinonim cu viata, Nu este doar o parte, un fiagment, este chiar viaya. De aceea, cind Tantra vorbeste despre energia sexului, en vorbeste despre cenergia ,vitala*, Lael deadevarat este lucrul acesta gi pentru concep- tele freudiene referitoare la energia sexual. $i Freud a fost tare neinteles de Occident. Oamenilor li s-a pirut cc acesta reduce viata la sex, ef insi nu a Acut decat ceea ce Tantra fiicuse de atita vreme. Viata este sex. CCuvantal ,sex" nu se restrange la ideea de reproducere, intreaga manifestare a energici vitale este sex. Repro- ducerea nu este decat o parte a acestei manifestiri, A 1199 Ori de cite ori se intilnese dow’ energii ~ negativa si povitiva -, plitrunde sexul. Este greu de inteles. Spre exemplu: acum mi ascul Dacii-ai intreba pe Freud sau pe maestrii Tantra, t spune ci ascultarea este pasivi, feminind, iar vorbirea este masculing. Vorbirea te pitrunde, iar tu esti receptiv Ia-ea, Intre vorbitor si asculttor are loc un act sexual, pentru 4 vorbitorul incearci si te penetreze, iar ascul- titorul te primegte. Energia din ascultator a devenit feminini, iar daci ascultitorul nu a devenit feminin, anu va avea loc nici un fenomen al ascultri. Int de ce ascultitorul trebuie si fie total pasiv. Nu ar trebui st gindeasci in timp ce asculti, pentru c& prin gindire devine activ. Nu ar trebui si comenteze, pentru c& prin comentarii devine activ. In timp ce asculti, n-ar trebui si faci nimic altceva decit si asculte. Doar atunci mesajul va putea pitrunde in el i il va putea ilumina, Tr in acest eaz ascultitorul a devenit feminin. Comunicarea poate avea loc doar atunci cind una dintre pirti este de tip masculin, iar ccalalté parte de tip feminin, altfel nu poate exista comunicare. Ori de cate ori negativul si pozitivul se intalnesc, are loc un act sexual. El poate avea loc pe plan fizic ~ electrici- tatea negativd intlneste electricitatea pozitiv’ gi aga are loc actul sexual, ‘Tot sex este si atunci cind se intélnese i-arCarrea SecreTeLor contrasiile, polii opusi. Deci sexul este un termen foarte vast, foarte inclpitor, el nu se refer doar Ia reprodu- cere, Reproducerea nu este decit un fenomen cuprins in sex. Tantra spune ci, atunci cind esti pitruns de feri- cire absolut’, de extaz total, inseamni ci in tine s-au intilnit proprii ti poli opusi, cel negativ si cel pozitiv, pentru ci fiecare birbat este in acelasi timp femeie si barbat, la fel cum si orice femeie este atit birbat, cit si femeie. Nu te nasti doar din femeie sau doar din barbat, te nasti din intilnirea contrariilor. $i-au adus aportul amindoi, si mama, dar si tatal. Tu esti jumftate tatil ‘tiu si jumatate mama ta, ambi coexist in tine. lar cind are loc intilnirea lor interioari, atunei apare extazul. Buddha sezind sub copacul séu bodhi trAiegte tun orgasm interior profund. Forfele interioare s-au intalnit, s-au topit una intr-alta, De acum nu mai e nevoie si caute o femeie din lumea exterioari, pentru c& a intdlnit femeia interioari. Buddha este nelegat de femeia exterioari, dar nici detasat de ea. Nu pentru ci ar fi impotriva femeii, ci pentru cA fenomenul absolut a avut loc in interiorul situ. Acum nu mai este nevoie de ea, Ciclul interior s-a intregit, a devenit complet. De aceea se vede atata gratie pe chipul stu. Este feri- cirea de a fi complet, intregit. Acum nu mai lipseste nimic, a avut loc marea implinire, cilatoria s-a sfargit. Si-a implinit destinul absolut. Forfele interioare sau intalnit si nu mai exist niciun conflict. Dar este un fenomen sexual, Meditatia este un fenomen sexual, att de ce se spune ci Tantra se bazeaz pe sex, este orientati spre sex, iar toate cele o suti douisprezece tehnici sunt sexuale. Si-ntr-adevir, nicio tebnici nu poate fi nonsexuala. Va trebui si infelegi insi exhaustivitatea termenului sex‘, Dac ma-I vei infelege, vei fiin mare incurcitur’ si, de aici, o proasti infelegere a lui, Deci, ori de cite ori Tantra pomeneste de energie sexualii, aceasta inseamni ,clan vital“, insisi energia vviefii, Sunt sinonime. Ceea ce noi numim sex este doar o dimensiune a energiei vitale, Mai sunt si alte dimen- siuni, $i aga gi trebuie si fie. Vezi o simanti incoltind, flori pe ramurile unui pom, pisiri cintind ~ intreg fenomenul este sexual. Este viaga care se manifesti in atitea feluri. Ciripitul pisirilor este o chemare sexuali, o invitafie. Florile care atrag futur si all nele fac si ele o invitatie, pentru ci albinele si futur aduc simanga reproducerii. Stelele se migci pe ce Nimeni nu s-a aplecat asupra unuia dintre cele mai vechi concepte Tantra, conform ciruia exist planete masculine si planete feminine ~ pentru ci altfel nu ar exista migcare, Trebuie si fie aga pentru ci este nevoie de polaritate, este nevoie de poli opusi pentra 2 crea magnetismul, pentru a face posibila atractia. Planetele trebuie si fie masculine si feminine. Totul trebuie si fic imparfit in acesti doi opusi. Jar viaga este ritmul dintre aceste polarititi. Repulsie gi atractie, apropiere si ndepartare... acestea sunt ritmurile. ‘Tantra utilizeazt cuvantul ,sex" ori de cite oti se intilnese doi poli opugi. Este un fenomen sexual, Scopul meditasiei este tocmai modalitatea prin care faci posibili intalnirea interioari a acestor opusi. Deci, toate cele o sutii dowiisprezece tehnici sunt sexuale. Nu au cum fi altfel, nu au cum. Trebuie si ingelegi cit de ccuprinzitor este termenul ,sex, A doua intrebare: Spuneai ci existenta inseamni totalitate, ci toate sunt Jegate, cd lucrurile se topesc unele in altele, ci nu pot exista ‘pomi Fri si existe soare, dar nici soarele n-ar putea exista ‘ii si existe pomi. In lumina celor de mai sus, explica, te og, cum se leagi intre cle ignoranta giiluminarea. 1200Orcasmu Ele sunt legate intre ele, Huminarea si ignoranta sunt doi poli opusi, Iluminarea exist doar pentru ci exist ignoranga, Dacii ar fica ignoranta si dispara de pe suprafafa piimantului, atunci ar disptirea simultan gi iluminarea. Doar din eauza gindirii noastre dualiste, noi credem ci opusii se opun. Nu, opusii sunt comple- mentari, pentru ci unul nu poate exista fird celalalt. Deci, nu sunt dusmani. Nagterea gi moartea nu sunt doi vrijmagi, pentru ci moartea nu ar putea exista dact nu ar exista nagterea. Nagteren creeazt premisa exis~ tenfei mortii, dar, dacd nu ar exista moarte, viata nu ar ficu putints. ‘Moartea creeazi premisa ~ ori de cate ori moare cineva, altcineva se naste. La un moment dat, apare ‘moartea, dar imediat i urmeazi un moment al nasterii, Par dou lucrusi in opozitie, la suprafapl chiar acfi- oneazi in opozitie, dar in adancul lor ele sunt prie~ tene, se ajuti reciproc. Este ugor si infelegem cum cu ignoranfa si iluminarea, pentru ci parerea noastri este ci, odati ce un om a devenit un iluminat, igno- ranfa a displirut complet. Acesta este doar punctul de vedere obignuit despre iluminare ~ gi anume ei atunci ignoranta dispare complet. Nu, Nu este deloc aga. Mai degraba este tocmai invers. Cand cineva s-a iluminat, atit iluminarea, cat gi ignoranfa dispar complet. Asta pentru ci, dack exist una dintre ele, automat trebuie si existe gi cealaltd, una fart cealalta nu pot exista. Fie existi impreunt, fe dispar impreun’. Ele sunt dou aspecte ale unui singurlucru, ele sunt cele dows fete ale unei singure monede. Nu pofi face ca una dintre ferele -monedei si dispard, pistrind-o doar pe cealaltt. ‘Asa cf, atunci end cineva devine un buddha, in acel moment ambele au dispirut cu adevirat ~ atat ignoranfa, ct i iluminarea. Nu rimfne decat congti- infa, rimane doar fiinfa puri, iar vrijmagii, opus, L 1201 INTERIOR AL tut Bupoua contrariile care se ajuti reciproc au disparut in acel ‘moment. lati de ce Buddha riminea adesea ticut cénd era intrebat ce anume i se intimpli unui iluminet, EL obignuia si spund: ,Nu pune aceasti intrebare, pentru ch orice fi-ag rlspunde ar fi neadevirat. Orice ag spune ar fi neadevirat. Daci ag spune ci a devenit ticut, inseamni ci mai existi inci opusul ticeri altfel cum ai putea simi linigtea? Daci ag spune cii este absolut fericit, atunci cu siguranti, umir la umas, ar fi gi chinul. Cum ai putea simi fericiren absolut Piri 2 simgi si suferinfa® Buddha ne zice: ,Orice as spune, tot neadevirat ar fi Aga cia plstrat ticere cind era vorba despre starea unui iluminat, pentru ci tofi termenii folosifi de noi sunt duali. Cand spui lamin’, jar cineva insist: ,Defineste-o", cum ai putea oare silo definesti? Va trebui si faci referire la intuneric, abia asa 6 poi defini. Vei spune ci lumina este acolo unde nu este intuneric, sau ceva de felul acesta. Unul dintre cei mai mari ginditori ai lumii, Voltaire, obignuia si spun ci nu pofi comunica firi fi defini mai inti termenii, Dar asta este imposibil. Dacii ar trebui si dai o definitie a luminii, ar trebui si menfionezi si de intuneric. lar daci se pune intrebarea ce este intunericul, va trebui sil definesti folosindu-te de termenul ylumina", termen deja nedefinit. ‘Toate definigile se invart intr-un cere, Mereu s-a pus fntre~ barea: ,Ce este spiritul?, iar definigia data era ,Nu este smaterie*. $i atunci: ,Ce este materia? iar definigia era Nu este spirit", Niciunul dintre termeni nu este definit, iar tu te picalesti singur. Definesti un termen prin altul care are el insuji nevoie de o definitie. intregul limbaj este circular, iar termenii opusi sunt necesari, ‘Aga eX Buddha ne zice: ,Nu voi spune nici micar ct persoana iluminati exist" §i asta pentru ci existenga este posibili doar daci este insofiti de nonexistenpi. Aga ciCarTea SEcRETELOR niu spune nici miicar ci dupi iluminare vei mai exista, pentru ci existenfa trebuie defini prin nonexistenga. ‘Atunci nu se va mai putea spune nimic, pentru ci imbajul este format din termeni opusi, Tati de ce se spune in Upanisade ci, atunci cind cineva afirma ci este un iluminat, inseamna ci nu este. Cum ar putea el oare simi ci este iluminat? Trebuie cf a mai rimas in el o rimisiti de ignorantii; pentru a afirma ceva, € nevoie sii faci o diferenfi, Daca scrii pe o tabla neagri cu o crett alba, cu cit tabla este mai neagrd, cu atit este scrisul mai alb. Nu ppofi serie cu eretit albi pe o tabla alba. Tar daca totusi © faci, scrisul nu se va vedea. Este nevoie de contrast. Dac te simi iluminat, inseamnd ci inci exista tabla neagri, de aceea poti spune c& simti. Das, daci tabla dispare, cu ea dispare gi scrisul. Se intampla simultan. Asadar, un iluminat nu este nici infelept, dar nici igno- rant, el pur sisimplu este. Nu-I pofi plasa la niciun pol ‘al niciunei dualititi. Ambii poli au dispirut. Cum se intampli cind acestia dispar? Cet doi poli intilnindu-se se neagit reciproc si dispar. Altfel spus, Buddha este cea mai ignoranti persoana gi in acelagi timp el este cea mai iluminati persoani. Polaritatea a ajuns la extromé, intalnires a avutloc, ier aceast’ intal- nire Ie-a anulat pe amindous. Minus si plus s-au unit. Acum nu mai exist nici minus gi nici plus, pentru c& se anuleazi unul pe celilalt, Minusul I-a anulat pe plus, plusul Ha anulat pe minus si amandoi au disparut. Nu a mai rimas decit fiinta puri, fiinta inocenta, Nu poti spune despre ea ci este ignoranti sau ci este inteleapta, pofi spune doar c& este amandous la un loc. Tluminarea este punctul de unde faci saltul citre nondualitate, Inainte de acel punct exist doar duali- tate, Totul este divizat. Cineva I-a intrebat pe Buddha: ,Cine esti tu?" lar el a rlspuns rizdnd: ,E greu de spus." Dar omul a insistat, zicind cl se ponte spune ceva, atita vreme cit Buddha existi. Ceva important se poate afirma, de veme ce acestaexisti. Buddha -arspuns nsi: ,Nuse poate spune nimic. Eu sunt. Dar chiar rostirea aceasta mi conduce tot spre neadevir* Atunci omul a schimbat tactics. L-a intrebat: ,Esti birbat sau femeie? Buddha i-a zi aE greu de spus. Candva am fost birbat, si pe atunci {ntreaga mea fiinfa era atrasi spre femei, Cand eram bisbat, toatl finfa mea era plini de femei, iar cind au disparut femeile din mintea mea, 2 dispirut si barbatul din mine odati cu ele. Aga ci acum nu pot spune cine sunt, Nu stiu cine sunt si este greu si definese asta." Cand nu mai existi dualitate, nimic nu mai poate Ai definit, Asa ci, dact esti constient ci esti intelept, inseamni ci inci persist prostia. Daci ajungi si crezi ck esti absolut fericit, inseamnii ci inci mai esti in lumea, pe tiviimul suferingei. Daci spui ci simfi o mare stare de bine, de sinitate, asta inseamni ci boala este inci posibil’. Contrariul te urmareste. Cand duci cu tine o stare, te va urma gi cealaltd. Va trebui si le lepezi pe ‘amindou, Tar lepidarea are loc atunci cind cele dou se intilnese. De aceea stiinga fundamentald a tuturor religiilor este de a sti cum si lasi contrariile interioare si se intilneasci, pentru a putea apoi si dispara fara urma, Tar tu vei dispirea odata cu disparitia contrari- ilor. Tu, cel de dinainte, nu vei mai exista, ceva cu totul now, necunoscut, ceva inimaginabil va lua fifi, Acel ceva se numeste Brahma, poti si-i spui Dumnezeu. Buddha prefeet termenul nirvana, Cuvantul nirvana inseamni incetarea total a tot ceea ce a fost, incetarea complet a trecutului. $i nu-fi poti folosi experienta teecutului sau cunostinfele trecutului pentru 2 defini acest ceva nou. Acest nou este indefinibil.OrGasmu Ignoranfa siiluminarea sunt giele parte a dualitati. Pentru noi Buddha pare un iluminat, pentru c& noi suntem ignoranti. Pentru Buddha, el nu este nici una, nici alta. Lui fi este imposibil sti gandeasci in termeni de dualitate, Cea de-a treia intrebare: Vrei sti ne spui, te rog, de ce Krishnamurti se impo- triveste tehnicilor, in vreme ce Shiva este in favoarea atitor tehnici? A fi impotriva tebnicilor este o tehnicd in sine. $i nu doar Krishnamurti utilizeazi aceasta tehnici, ea a ‘mai fost folosita si cu mult inainte, Este cea mai veche tehnica, Nu-i nimic nou. Bodhidhirma a folosit-o acum dou mii de ani. El a fost cel care a introdus in China ceea ce se cheami Chan sau budismul Zen. Bodhidharma era un edlugtr hindus, venea din India, El credea in nontehnici. Zen este fundamentat pe lipsa tehnicii. Maestrii Zen spun ci nu poti reusi nimic ficdnd ceva, Cine este acela care face? Tu? Tu esti o boali si din tine nimic altceva nu se poate nagte. Cine va fi acela care si fact efortul? ‘Mintea ta, iar mintea ta trebuie sa fie distrust, si mu-fi ‘poi distruge mintea prin efortul propriei mini. Orice ai face, mintea iti va iegi tot mai intarita. De aceea Zen afirmé ci nu exist nicio tehnict, nicio metod’, nu exist scrieri si nu poste fi niciun guru. Dar frumusefea este ci Zen a creat cel mai mare ‘guru, iar maestrii Zen au scris cele mai bune scriptuti din lume. $i, tot prin Zen, mii gi mii de oameni au ajuns in nirvana, iar ei spun ci nu existi tehnici. ‘Aga citar trebui ingeles ci ,nicio tehnici* este de fapt una dintre tehnicile fundamentale. Accentul cade L 1203 INTERIOR AL Lui BupDHA pe »nu, pentru a-fi nega mintea. Mintea nu poate avea decét dou atitudini: da sau mu. Acestea sunt cele dowd posibilititi, singurele alternative, aga cum existi de fapt in toate, Ni este femininul, iar da este masculinul. Deci poti folosi metoda lui nu sau metoda lui da, Dact folosesti metoda lui da, atunci exist multe metode, dar va trebui si spui da, gi exist multe feluri de da. Dacf urmezi metoda lui nu, atunci nu ai la indemand mai multe metode, ci doar una singuri, pentru c4 nu pot exista mai multi de mu. Gindeste-te Ia urmitorul lucru: in lume exist atitea religii, atitea tipuri de teisti. In prezent, exist cel putin trei sute de religii. Deci, teismul are trei sute de temple, biserici, scripturi. Exist inst o singura forma de ateism. Nici nu pot fi doua. Ateismul nu are secte. Cind afirmi ci nu existi Dumnezeu, totul s-a incheiat. Nu pofi face diferent intre doi nu, nu poti face absolut nicio diferent. Dar, cfind spui: ,Da, exists Dumnezeu', atunci exist posibilitatea de diferentiere. Pentru ci da-ul meu va crea propriul meu Dumnezeu, iar da-ul tiu-va crea Dumnezeul tiu. De-ul tiu poate fi spus lui Tisus, da-ul meu lui Krishna. Cand spui mz, tofi mu sunt la fel. De aceea, pe tot acest pAmnt, nu exist secte ale ateismului, “Tot ateii sunt la fel. Ei nu au scripturi, nu au nicio biserica. Neavind nicio atitudine pozitiva, nu au nimic prin care si se diferentieze. Le este suficient un simplu nu. La fel s-a intamplat si cu tehnicile. Nu - are 0 singuri tehnici, da — are o sutt douiisprezece tehnici, pot fi chiar si mai multe. Pofi face combinafii noi. Cineva spunea cX metoda pe care 0 predau eu, metoda dinamicd a meditatiei, nu este inclusi in aceste © suti dowisprezece metode, Da, nu este inclust in ele, pentru ci este o combinatie now, dar tot ceea ce cuprinde ea se giseste gi in cele o suti douiisprezeceCarTEA SECRETELOR metode. Unele parti se regisesc intr-o singurd tehnic’, alte parti, in alte tehnici. Aceste o sutk dowisprezece metode sunt metodele de bazai. Din ele poti face 0 mie de alte metode. Orice fel de combinatii sunt posibile. Das, pentru cei care spun ci nu exist metode, este posibila doar o singurii metoda. Nu prea ai ce crea dintr-un ,nu', Aga ci Bodhidharma, Lin Chi, Bokuju, Krishnamurti au o singuri metodi. De fapt, Krish- namurti vine dupi 0 succesiune de maestri Zen. El vorbeste Zen. Nu-i nimic nou. Zen insii pare mereu nou si motivul este acela ci Zen nu crede in scripturi, nu crede in tradipii, nu crede in tehnici. Prin urmare, ori de cAte ori apare un ,nu, acesta este nou, proaspit. Da“ crede in tradifie, in scripturi, in maestri. Ori de clte ori apare un ,da", acesta are in spate o lungi tradigie, fri de inceput. Cei care au spus da, Krishna sau Mahavira, continu si spun ci ei nu aduc nimic nou. Mahavira spune: ,Inaintea mea au fost douizeci si trei de sirehankara care au predicat teclgi eran mines Tar Krishna apne: oaines mea, un iluminat a transmis mesajul altui iluminat, iar acela la transmis altuia gi tot asa mai departe. Eu nu spun nimic nou." Dava fi mereu vechi, etern. Nu va plirea mereu nou, de parci atunci s-ar fi nascut. ,Nu‘-ul nu poate avea ridicinile tradifiei. El este dezsidacinat. De aceea Krishnamurti pare nou. Nu este. Ce este de fapt aceasti tchnicl a snegitii tehnicii"? Ea ponte fi utilizati, Este una dintre cele mai subtile modalititi dea ucide si nimici mintea, Mintea incearca sii se agate de ceva de care si se sprijine, mintea are nevoie de un suport pentru a exista. Ea nu poate exista intr-un gol. Asa ci ii construieste tot felul de suporturi biserici, scripturi, Biblie, Coran, Gita, Atuncie fericits, ‘are pe ce se sprijini. Mintea rlimine insi agitati. 1204 Aceasté tehnicd a lipsei de tehnict insisti pe distrugerea tuturor suporturilor. Aga ci va insista asupra faptului ci nu existi scripturi. Nicio biblie ‘nu poate fi de ajator, pentru ci Biblia nu inseamnk decit vorbe. Nici Gita nu poate fi de folos, pentru ci orice ai afla prin Gita va fi imprumutat, iar adevirul nu se imprumuti Nicio traditie nu poate fi de vreun ajutor, pentru ci adevarul trebuie obsinut individual, in mod autentic. Trebuie si sjungi la el, nu-fi poate fi transferat. Niciun maestru nu til poate ofeti, pentru c& acesta nu este proprietatea cuiva. Nu este transfe- rabil, nu poate fi fnvitat, pentru ci el nu este infor- mafie, Daci un maestru te invapl ceva, acel ceva mu poate fi decit concept, doctrina, vorbe. Niciun maestru nu va face din tine un implinit. Implinirea trebuie si fi se intimple fie gi prin tine, trebuie st aiba loc fri ajutoral cuiva. Daca o obfii printr-un ajutor, atunci en depinde de acel ajutor si deci nu te va putea conduce la ibertatea absolut, la moksha. ‘Acestea sunt pirtile acestei tehnici fini tehnici. Prin aceste critici, negafii, argumente sunt distruse toate suporturile. $i atunci rimai singur, fri guru, Firk scripturi, fark tradifii sau bisericd. N-ai unde te migca, n-ai unde merge, nu existi dependent. Esti isat intr-un gol. $i, dack intr-adevir poi accepta acest gol si esti pregatit si fii in el, vei fi transformat. Dar mintea este foarte viclean’. Cind Krishnamurti igi spune ci toate sunt doar lucruri ~ fra suport, fri si te agiti de ceva, firi maestru, fara scripturi, Fira tehnict te vei agita de Krishnamurti, Exist multe resorturi care te fin agatat de el. Mintea a creat iar un punct de sprijin, si deci s-a dus toatd teoria. Sunt multi cei care vin si-mi spun: »Mintea mi-e nelinigtiti. Cum si ajung la pacea interioard, cum si ajung la linigtea interioara?* Dacti le ofer vreo tehnici,ORGAsmMU L INTERIOR imi spun: ,Odati ce Iam ascultat pe Krishnamurti, tehnicile nu ne mai pot & de ajutor." $i atune! ii intreb: Atunci de ce afi mai venit la mine? Ce intelegeti cand puneti intrebarea: Cum si cunosc linistea?* imi ceri o tehnict, dar continui si-l asculfi pe Krishnamurti. De ce? Daci tot nu exist maestru, iar adevirul nu poate fi predat, de ce continui si- asculti? El nu te poate invita nimic, dar tu continui si-1 asculti, el este invagitorul tiu. De acum ai inceput sii te agiti de aceastii tehnica a negiirii tehnicilor. Asa ci, ori de cite ori cineva ifi va ofesio tehnieX, tu fi vei spune: ,Nu, noi nu eredem in tehnici.“ $i totusi mu ai ajuns Ia liniste. Deci ce s-a intimpla® Unde ai pierdut erenul? Daci intr-adevir nu ai nevoie de tehnici, daci nu ai nicio tehnici—trebuie ci ai reusit. Dar tu nu ai reugit. ‘Ai ratat esengialul. Pentru ea aceasti tehnici a negiriitehnicilor si dea roadele agteptate, esengial este si distrugi orice suport, si nu te agiffi de nimic. Pentru ‘aga ceva este nevoie de un efort foarte sustinut. Este ceva aproape imposibil de ficut, De aceca, desi bau ascultat pe Krishnamurti vreme de patruzeci de ani, multora dintre acei oameni nu li s-a intimplat nimic. Este foarte greu si cere foarte multi striduingt, este aproape imposibil si rimai far niciun suport, si rimai complet singur si i fi vigilent ca nu curva mintea si poati descoperi vreun suport. Pentru ci mintea este foarte vicleand, ea poate inventa la nesfarsit tot felul de suporturi subtile. Posi arunca deoparte Gita, dar te vei umple de castile lui Krishnamurti, Poti ride de Mahomed, pofi ride de Mahavira, dar, dact cineva ride de Krishnamurti, atunci te infurii. Si iar, pe ocolite,ti-ai creat un suport, te agiti de ceva. Si nu te agiti de nimic, iat’ secretul acestei metode, Daca pofi face asta, ¢ bine, dar, daci nu poti, nu te amigi. Atunci apeleaza In metode. Foloseste-le! $i 1205 atunci si-fi fie clar ci nu poti fi singur gi deci ai nevoie de cineva care si te ajute. Ajutorul este posibil. $i, cu ajutor, transformarea este posibil ‘Nu si da sunt contrariile. Poti trece de 1a oricare intre ele, dar va trebui si te hotirdsti asupra minti tale si ceca ce va fice ea, Dack simti ci poi fi singur... ‘S-a intimplat odati, pe cind stiteam intr-un sat, si vind un om la mine care mi-a spus: , Ma simt derutat, Familia incearei si-mi aranjeze 0 cisftorie* Era un om tinir, proaspit iesit de pe bincile universitii ‘Mia spus: ,Nu vreau si mi implic in toate astea. Eu veau si devin sannyasin. Vreau si renunf la tot. Ce sfat imi dai? I-am rispuns: ,Eu nu m-am dus niciodaté si cer sfatul cuiva, dar tu ai venit la mine dupit un efit. Faptul ci ai vent si ceri un sfat dovedegte ci ai nevoie de sprijin, cA simgi nevoia unui sprijin. Ixi va fi greu si trlicsti fist o soyie. $i ea este tot un fel de sprijin ‘Nu pofi tri fark o sopie, nu posi tei Ard sopul tu, dar crezi ch poyi teti fir% un guru. Imposibil. Mintea tare nevoie de sprijin in diverse feluri. De ce te duci la Krishnamurti? Mergi st invefi, mergi si fii invagat de cineva, mergi si imprumugi cunostinge. Altfel n-ai awvea de ce face asta, S-a intamplat de multe ori ca prie~ tenii si-mi spund: ,Ar fi bine dact tu si Krishnamurti v-afi intilni." Tar eu Je-am rispuns: ,Mergi si intrea- birl pe Krishnamurti, iar daci el vrea si ne intilnim, eu voi veni. $i ce se va intimpla atunci? Ce vom face? Despre ce vom vorbi? Vom rimane ticufi. La ce bun?, Dar ei au continuat spunind: ,/Ar fi bine daca voi dot veafi intilni. Ar fi bine pentru noi. Am &i fei ascultim ce spuneti.* ‘Aga ci acestora le spun o poveste. S-a intimplat cindva, in timpul unei cilitorii a unui mistic mahomedan, Farid tl chema, Cnd acesta s-a apropiat de satul lui Kabir, un alt mistic, adepfiiCartEaA SECRETELOR uj Farid au spus cf ar fi bine dact cei dot s-ar ital. uunei singure persoane i se poste intimpla ~ dar si in Tar cand discipolit hui Kabir au aflat de trecerea lui | acest 60% ‘exist 0 cauzi anume. Se prea poate cx aces Farid, si acegtia au insistat ca aceastt intlnire si afba persoand si fost in clutare de-a lungul multor viel san fabir lea spus acestora: ,Bine, este in regull." Si | poate el fi git rnenumirate puncte de sprijin, macstri, Farid a pus acclag lueru:,Bine, vom merge, dareind | mull indrumétori, iar la un moment dat a ajuns in ‘voi intra in coliba lui Kabir voi si nu spunefi ni csi | punctul in care a reusit si rimang singuri. Abia stunci, rimanefi ticuh dupi multe incerciri, se poate intimpla asta. Dar, ori de Timp de dovi zile, Farid a rfimas te coliba lui | cate of ise intimpla cuiva si fi atins singur supremul, Kabir «fost o Lnigte totals, Au stat in ticere timp de | va spune ci ise poate fntimpla site. Bste fires. doui zile, dupa care Kabir Fs insofit pe Farid pani ‘Pentru ci Jui Krishnamurti i s-a intimplat, acesta Ta capltul satu pentru asi tua rimas-bun i so 9 | contin sf firme ‘ci vi se poate intimpla si vou. Dar freer e-au despirfit pleetnd fecare fm drumul s8u- | ny pop reui asta de unul singur! Voi suntei in cttutare Tmediat dup? acces discipoli celor doi au inceput Si | de pri, A ete of singuti fae pund inte. Diseipoit ui Kabir an epus: Ce a fost | apa aid ean Pe aasale| peel eal rae A fost de-a dreptulplictsitor. Aqi statin linigte | yosery ese simi bine aga " a ce pauyeer cma unevinhet | on epi i Fn domme 7 toi seam atit de nertbditori si ascultim." $iadepfii lui Se eck Datel Brae eu Farid au spus: ,Ce a fost asta? Pare strani, Dou zile fi sunt sufcent® Dar ace ep0 mi ee oe ‘am privit iar priv, tot atepeind ceva dela aceast sjutor, Elva devent cea mai puternict aries poss Te ee Dar mu va inekmplat nimic* ‘Acensti technici alipsei de tehnici este buni doar pentru Se spuneci Farida fist Ce vretistspuneti? Dow anumifi oameni: pentru aceia care g-au 7barut dea persoane care gtiu nu pot vorbi, iar dou’ persoane case Iungul mulkor viefi si care acum au aun Ja momentul fu gtiu pot vorbi mule, dar este inutil, chiar Giunitor, | cand pot fi singus. Pentru ei aceasti tehnicd este wt Dact voi afi fi aga, sunt sigur c mu v-afi afla aici. Deci Singura posibilitate este acees ca 0 persoand eare ste : si : Sings Fenscd uneia care nu sic" Tar Kabir a spus: | Pe mine me mi preocupa astfel de persoane, pentru ci nee f seos un cuvint ar fidovedit ea | cle m4 Sar afla aici, Nu ar avea cum si fie aici, nu ar Oricare dintre ns este un negtiutor.* fea de ce si fie aici, $i nu doar aici, mu ar putea fi pe Voi continuafi si punefi intrebari, continuati si | Hngi niciun maestru ascultind, ciutind, practicind. Pe ciutai spriin. Da-yi singur seama daci nu te ipoti | ceicarereugesesinguri mu fi veti gisi nictieri. Aga cl sii lipsi de sprifinul cuiva, iar in cazul sta este bine si-fi | Hisim in pace, si nu mai discutim despre ei. sgisest, cu bunt-ytiing, un spefin, un ghid. Dan dack “Telnicile despre care vorbim aici sunt pentru voi. fa crezi c& nu ai nevoic, cA ifi esti de ajuns, atunci ince- Tati deci conclizia mea: Krishnamurti se adresea7d feaad ate mai duce I Krishnamerti sa Iaovicarealtl, “| uPor persoane care de fapt nu au ce cluta acolo, iar Fnceteaza si faci asta gi rimai singur cu tine. teu mii adrese persoanelor care sunt aici de fays. Tot Sea intimplat gi unor persoane singuratice, feno- ceea cs spune Krishnamurti este absolut corect, doar menu este inst foarte rar, Dintee multe milioane, doar | eX persoanelor cErors le spune aceasta sunt total nepo- 1206 i ---—™L™LlUlmltttw™~”~O”COxcasmu trivite, Acele persoane care pot fi singure, care ating aceastil stare fird vreo metoda, fir vreun sprijin, Fart scripturi, far vreun guru, acclea nu-l vor asculta pe Krishnamurti, pentru ci nu ar avea nevoie si nici nu ar avea vreun sens. Tar daci cei care-1asculta nu sunt astfel de persoane, se vor gisi in mare dificultate, chiar sunt in dificutate. Ei au nevoie de sprijin, dar mintea lor continua si creada ci nu e nevoie de sprifin. Ei au nevoie de un guru, doar c mintea lor continua si spuni cd un guru este o barieri. Au nevoie de tehnici, dar logica lor a conchis ci tehnicile nu pot fide folos. Sunt intr-o mare incurciturd, iar necazul si l-au creat singuri, Inainte de a incepe si faci ceva, va trebui si infelegi exact ce fel de minte ai, pentru ca in cele din urmit nu guru conteszi, ci mintea noastri este cea care conteazi, Prin minte ajungi la decizia final’, destinul iti va 4 implinit prin minte, aga cl ingelege-ti bine mintea si nu te lisa zipicit de eul tiu. Ingelege bine daci ai nevoie de sprijin, indrumare, tebnici, metode cu care si lucrezi, Dac ai nevoie de ele, giseste-le. Daca insi nu ai nevoie de ele, nu ¢ nicio problem’. Fi singus, nu te agia de nimic, migel-te singur, nu te agita. Acelasi lucru se va intampla in ambele cazuri. In ambele moduri poti reusi. ‘Da si mu sunt cei doi opusi, iar tu trebuie sit gisesti care-ti este calea, Ultima intrebare: Spuneai ci Shiva nu este un creator de sisteme gi cf invigitusile sale au pot da nastere Ia secte. Dar persoane ca Buddha, Mahavira, lisus sau Gurdjieff para fi mari creatoare de sisteme. De ce a fost nevoie ca ei si fie creatori de sisteme? Explici-ne argumen- tele pro si contra nevoii de sisteme. Tu egti un creator de multisisteme? L 1207 INTERIOR AL tur Buppua Exist dou’ posibilitagi: fie construiesti un sistem pentru a-i ajuts pe oameni si creeze multisisteme intru ajutorarea oamenilor, fe poti incerca si distrugi sisteme pentru a-i ajuta pe oameni. $i iarigi este vorba despre da sau nu, Tar doi poli opusi. In amindou’ felusile ii pofi sjuta pe oameni. Bodhidharma este un distrugitor de sisteme, Krish- namurti este un distrugitor de sisteme, intreaga tradi Zen este distrugitoare de sisteme, Mahavira, Mahomed, sus, Gurdjieff sunt mari creatori de sisteme, Problema este ci noi nu putem infelege aceste doutifeluri contra~ dictorii ca putind exista impreuni simultan. Noi conti- nuim sii credem ci doar una dintre posibilititi este cea ccorecti, ci nu pot fi ambele corecte. In cazul in care ‘eatorii de sisteme sunt cei care au dreptate, imediat mintea noastri va spune ci demolatorii de sisteme sigur nu au dreptate. Sau, invers, dact demolatorii de sisteme ‘au dreptate, atunci creatorii de sisteme inevitabil gresesc. ‘Na, gi uni, si celalyi au dreptate. Sistemul este un model de urmat, o hart foarte bine jalonati astfel inci si nu poti avea indoieli, astfel {incit nehotiirarea sit nu se poate naste, iar tu poti urma modelul cu tonti cxedinga, ‘Tine minte lucrul acesta: un sistem este creat pentru ca el si nascit credinti, si construiasc’ incredere. Daca totul este clar, increderea este mai ugor de clidit. Daca toate intrebirile tale tsi ggisesc rispunsul, atunci nu vei mai avea indoicli gi vei putea merge mai departe, Aga cA pani si intrebari absurde capiti rispuns. Mahavira ifi rispunde la astfel de intrebati. Sunt intrebati inutile, fica rost, dar el va Hispunde. $i ova face in aga fel incAt si capefi incredere, pentru cd increderea este o calitate absolut necesarii. Cineva care doreste si pitrund’ adne in necu- noscut are nevoie de incredere profunda, altfel cali- toria fi va fi imposibilt. Va fi aga de periculos ineat teCartrea SECRETELOR vei inspaimanta. Este intuneric, drumul nu este clar, totul este haos gi cu fiecare pas te indrepfi inspre tot ‘mai multi nesigurantl. Prin urmare, este nevoie de sisteme pentru ca totul si fie planificat: sti totul despre i despre iad, despre moksha, cunosti punctul din care pornesti, de unde treci mai departe. Fiecare mil metru este bine jalonat. Asta iti di un sentiment de siguranté, sentimentul ci totul este in regula. Au mai fost si alti acolo, si deci nici tu nu te duci pe un tirém al niminui, nu pleci in necunoscut. Sistemul face ca totul si pari cunoscut. Te ajuti, iti acordit sprijinul de care ai nevoie. lar dacd ai credint’, atunci vei avea cenengia de a merge mai departe. Daci te indoiesti, iti risipesti inutil energia, iar migcarea va fi ingreunati Creatorii de sisteme au incercat si dea rispuns ‘tuturor intrebarilor gi si jaloneze o hart foarte clark si limpede. Cu o astfel de hart la indeméni, totul {ise pare in ordine gi deci pofi porni la drum. Eu iti spun insi cd orice sistem este artificial, El nu este decét un ajutor. Nu este adeviirat, Niciun sistem nu poate fi adevarat. Este doar un instrument. Iti este de ajutor ppentru ci toat personalitatea ta este neadevirati, aga cAsiun instrumentneadeviirat te poate ajuta, Traiesti in minciund si esti incapabil st ingelegi adevarul. Sistemul {inseama’ mai pufine minciuni gi aga, incet-incet, te vei propia tot mai mult de adeva. Jar cand adevarul ti se va dezvalui, sistemul nu-si va mai avea rostul, pur gi simplu va fi dat deoparte, Atunci cand Sariputta a devenit un ituminat, cfind aatins ebsolutul, de acolo a privit indarit sia constatat cA sistemul dispiruse, Nu mai exista nimic din tot ceea ce fusese invifat. Aga ct i-a spus lui Buddha: ,Tot sistemul despre care am invijat a dispirut:* Buddha va rispuns atunci: ,Pistreazi ticerea. Nu spune si celorlalti! A disparut, trebuia si dispar, pentru ci nu 1208 a existat niciodata. Nu a fost decit un mod de te face si crezi, dar te-a ajutat si ajungi aici. Nu spune asta celor care inci nu au ajuns aici, Daci ar sti cA acolo unde merg ei nu exist cunoastere, sigur ar renunfa, Ei nu pot merge in necunoscut neprotejafi, singuri nu pot face asta." S-a intimplat de multe ori. Spun asta din expe- rienta mea. Au fost oameni care au venit la mine si mi-au spus: ,Meditaria avanseazi tot mai mult, dar ne temem.* In cele din urmti, va apiires o senzafie cind vei simfi o frici ,mortal’*, de parc s-ar apropia moartea. Cand meditatia atinge punctul culminant, este exact precum moartea. Acestora le spun: ,Nu vi temeti. Sunt cu voi." Atunci incep si se simta in sigurang. Eu ‘nu pot fi acolo, Este imposibil! Nimeni nu poste fi cu ci. Este un neadevic. Nimeni nu poate fi, acolo esti singur. Acel moment este un moment al singurit absolute, Dar, cfind le spun: ,Nu vi faceti griji, mergeti mai departe, eu voi fi cu voi’, se simt in sigurangit continua cilatoria. Daca le-ag spune: ,Veti i singuri gi nimeni nu va 4 cu voi‘, cu siguranti ar da un pas inapoi, Apare un moment cAnd este necesar ca teama sil fie prezenti. Abisul este acolo, iar ei trebuie s& cad in el, Eu trebuie st-i ajut st cad, Aga cf le spun eZ sunt si eu acolo, ei doar trebuie si fact saltul. Tar ei sar in abis! Dupi ce vor fi Bicut acel salt, vor sti ci. mu a fost nimeni cu ei, dar atunci atunci totul s-a incheiat, Nu se ‘vor mai putea intoarce. Este doar un instrument. ‘Toate sistemele nu sunt decit instrumente pentru a-i ajuta pe oamenii coplesiti de indoieli, pentru a-i gjuta pe oamenii lipsifi de incredere, pe cei lipsifi de convin- geri ferme. De asta sunt create sistemele: pentru a-i face pe oameni si pigeasci fir teami in necunoscut. In aceste sisteme totul este ca un mit, si de aceea exist atat de multe sisteme. Mahavira si-a creat propriulOrcasmu sistem. Acel sistem este in concordanti cu nevoile discipolilor sii. Pentru ei a creat acel sistem. Este un mit, dar unul de mare ajutor si multi s-au folosit de el si prin cl au ajuns Ja adevar. Tar cind au ajuns acolo, au stiut ci sistemul era fals, dar ci el a functionat. Buddha defineste adevarul ca fiind ,ceea ce fune- fioneazi". Definitia data de el adevirului este ,ceea ce i rezultat“. Dack o minciuni da rezultatul scontat, atunci ea este adevirata, iar dact adevitrul nu functio- neazi, atunci acesta este fals, Exist atit de multe sisteme gi fiecare dintre ele este de ajutor. Dar nu toate sistemele pot ajuta pe toat Jumea. Jati de ce religiile stevechi au insistat asupra faptului ci 0 persoand nu ar trebui si fie convertita intr-o nouk religie. Desi mintea, dupa o anumiti ‘vreme, poate fi condifionati si chiar schimbatii de un sistem, undeva in adncul fiinfei rimdi neschimbat gi deci un nou sistem nu-fi va putea fi de folos. Un hindus poate deveni crestin, dup cum si un crestin poate deveni hindus. Dar, dup varsta de sapte ani, mintea este aproape fixati, conditionat’, aga ci, in cazul in care un hindus trece la crestinism, undeva in adncul siu va rimane tot un hindus, iar crestinismul nui va fi de ajutor. El insk va fi pierdut contactul cu propriul siu sistem, care poate i-ar putea fi de ajutor. si evreii s-au impotrivit dintotdeauna . $i nu numai convertirii ~ daci cineva, in mod voluntar, doreste si treacit Ia hinduism, acegtia se vor opune. fi vor spune: ,Nu, urmeazi-ti calea.* $i asta pentru ci un sistem este un important fenomen inconstient. El trebuie si fie fixat adiinc in inconstient pentru a putea fi de ajutor. Daci nu, el este neputincios si rimane un lucru artificial. Este precum limba unui popor. Niciodata mu reusim si vorbim o alt limba mai bine decit limba maternt. Este imposibil. Nimic nu Ei 1209 INTERIOR AL tur Buppua poate schimba lucrul acesta. Oricat de bine pregitit ai fi intro limba straina, performanya ta va rimane tot superficiala. Undeva din adanc, limba materna va continua s& 0 influenteze. Vei visa in limba matern’, inconstientul va continua si functioneze in limba ‘materna. Orice i se poate impune sau suprapune, ea nu va putea fi insi niciodata inlocuita. Sistemele religioase sunt la fel ca limbile, ele sunt limbaje. Dar, daci pitrund adine, acestea pot fi de asjutor, pentru cit te fac si te simti increzitor. Sistemul este irelevant, increderea este important. Te simi Iincreztor si de aceea te misti cu pagi fermi, sti incotro mergi. Jar aceast’l cunoastere te ajut Dar exist si demolatorii de sisteme. $i acestia ajuté. Este un cick ritmic, asemindtor celui noapte-2it dupa zi vine noapte si dup noapte vine zi. $i ei sunt de ajutor, pentru ci se intmpla ca la un moment dat si fie atdtea sisteme incat oamenii devin derutafi, In loc sl se orienteze dupa hart, aceste harfi devin poveri pe care ci'mu le mai pot cira. Mereu se intimpli asa. Spre exemplu, o tradifie, una foarte veche, este de ajutor, pentru ci ea ifiinspiri incredere tocmai pentru ci este atét de veche. Dar, pentru ck este veche, este gi foarte impoviritoare gi se va transforma in povari de moarte. Aga ci, in loc si te ajute st te migti ea te impie- dicd. Ai nevoie de despovirare. De aceea exist distru- gitorii de sisteme, care distrug sistemul din mintea ta, te despoviseaza gi te ajutt sk mergi mai departe. $i unii, si ceilalgi sunt de ajutor. Depinde inst de epoct, depinde de petsoana care are nevoie de ajutor. In vremurile de azi, sistemele au devenit apisi- toare si confuze. Din multe motive, intreaga esenti s-a pierdut. Inainte vreme, fiecare sistem triia in propria sa lume. Un jainist se niigtea jainist, triia ca un jainist, murea jainist. El nu studia scrierile hinduse, IucrulCaRTEA SECRETELOR acesta era interzis. El nu se ducea la moschee sau la bisericd. Asta constituia un picat. El a trait intre perefii propriului siu sistem. Nimic strain nu a ptruns in mintea sa si deci nu putea exista confuzie. ‘Toate astea au fost insi distruse si azi toati lumea este la curent cu de toate. Hindusii citesc Coranul, iar mahomedanii citese Gita. Crestinii se indreapti spre Orient, iar Orientul merge spre Occident. Totul este confuz, Nu mai exist increderea cate izvora pe vremuri dintr-un sistem. In mintea ta au pitruns de toate si toate sunt un talmes-balmes, Tisus nu mai este singurul. Au pitruns si Krishna si Mahomed. $i, in tine, ei se contrazic unul pe celilalt. Acum nimic nu mai este sigur. Biblia spune una, iar Gita spune exact contrariul. ‘Mahomed spune asta, Mahavira spune exact invers, Se contrazic unul pe celilat, iar tu esti pe nicdieri. Nu te mai regisesti in niciunul, stai pur gi simplu in nedume- rire. Nicio cale nu-ti mai este proprie. Intr-o astfel de stare spiritual, demolatorii de sisteme pot fi de ajutor. De aici si impactul extraordinar al lui Krishnamurti asupra Occidentului. El nu susciti acelasi interes in Orient pentra ci Orientul nu este inci atit de derutat ca Occidentul, pentru ci orientalii nu sunt la fel de bine informati despre ceilalfi. Occidentul este obsedat dea sti, este obsedat de a afla despre alti, Ei stu deja prea multe, Nician sister nu mai este adevirat. Bi stiu cA totul este doar pentru a te face st crezi, iar cind stii Jucrul asta, sistemul nu mai funcfioneazi. Atractia pentru Krishnamurti este dati de faptul ca el spune si pirisesti toate sistemele. Dact reusesti sii te lepezi de toate sistemele, vei scipa de confucii, dar asta depinde numai de tine. Se poate intdmpla, aga cum de altfel s-a mai intimplat, ca toate sistemele si continue a exista, jar acest nou sistem de distrugere st ise alature. $i uite aga se mai adaugi inci o boal. 1210 Cuvantul Ini Tisus continual si se aud, Krishna continua il, si uite cd intrd in scend si Krishnamurti. Mintea ta devine un turn Babel ~ atitea limbi, iar tu au poti infelege ce se intimpli. Simfi ci incepi si o ici raza, Atitavreme cat crezi intr-un sistem, ein ordines daci insi nu pofi crede in niciun sistem, atunci abandones- ivle pe toate. Curii-te, despovireazi-te, Nu riimine undeva fntre aceste doui alternative. Se pare insi ci toatl lumea se afld tocmai la mijfoc. Uneori mergi spre dreapta, uneori spre stnga, apoi iar spre dreapta gi apoi iar Ia stinga. Bsti precum pendulul unui ceasomnic. Te balansezi dintr-o parte in alta. S-ar putea si ai impresia cA prin aceasti pendulare avansezi. Nu avansezi nici- ieri. Fiecare pas anuleazit alti pasi, pentru ci, miscin- du-te spre dreapta si apoi spre st€nga, nu faci decit si te contrazici singur. Jarla capitul acestui periplu mu ajungi decit si fi confuz, nedumerit, un heos. Sau te pofi despoviira complet — asta ifi va i de ajutor. Vei fi curat, inocent, vei fica un copil si vei putea zbura. Sau, daca accasti intelegere fi se pare prea peri- culoasi, daca te temisi inlaturi povara pentru c& asta te va duce intr-un gol, in neant, dacit aceasti despovirare tise pare periculoasi si te temi, atunci alege un sistem. Dar sunt mulfi cei care ifi vor spune ci toate sunt la fel. Cum spune Coranul spune si Biblia, a fel spune gi Gita, mesajul lor este acelasi. Acestia sunt oamenii care provoacit cele mai mari confuzii. Coranul, Biblia sau Gita nu spun aceleasi lucruri. Ele sunt sisteme. Pur si simply, sisteme, Diferite. $i nu numai diferite intre ele, ci, uneori, chiar contradictorii gi opuse. Spre exemplu, Mahavira spune ci nonviolenga este cheia. Dacé esti violent, chiar si doar usor violent, pentru tine poarta realititii absolute este inchisi Aceasta este o tehnici. Este nevoie de o curtare totalOrcasmu atat a minfii, cit si a trupului, a amfndurora, pentru 4 putea deveni total lipsit de violenpi. Ai nevoie de o purificare totali, doar asa vei deveni nonviolent, Tar acest proces de a deveni nonviolent te va purifica atit de tare, incat procesul este scopul in sine gi final. Diametral opus este mesajul lui Krishna, Lui Axjuna fi spune: ,Nu-fi fie teami si ucizi, pentra eX sufletul nu poate fi ucis. Pofi ucide trupul, dar nu sufletul. Aga ci de ce si-fi fie frie! Tar trupul este deja mort, si ceca ce este mort e mort gi ce e viu va rimane viu, Nu ai de ce-fi fice probleme. Totul este doar un spectacol." $i el are dreptate, Dact ajungi si infelegi asta — ci sufletul nu are moarte -, atunci intreaga ta -viati devine un spectacol, o ficfiune, o piesti de teatru. Tar dack viaga este o piesi de teatru, chiar si crima sau sinuciderea devin tot spectacol pentru tine, $i nu doar in gindire; ifi vei da scama ca totul este doar un ‘Moartea te va transforma intr-un martor care asi jar acea asistare ca martor se va transforma in trans- cendeng. Vei transcende lumea, Intreage lume devine un spectacol. Nu exist nici bun gi nici rau, este doar un vis. Nu ai de ce si te temi, Aceste dow lucruri sunt total diferite. In cele din urmi, ele conduc Ja acelasi rezultat, insi nu trebuie si le amesteci. Daca le amesteci, vei suferi, Creatorii de sisteme exist pentru a te ajuta, la fel cum existi si demolatorii de sisteme: tot pentru a te ajuta. Se pare ‘ns cd nici unii si nici ceilalfi nu au fost capabili si te ajute. Aga esti tu esti atit de neclintit, atit de siret, ci mereu gisesti o portiti pe unde si te strecori, Secole de-a rindul, si Buddha si Krishna si Tisus au predicat anumite Incruri. Continui si asculfi, dar esti foarte iste. Asculsi si totusi nu asculti. Mereu gisesti o fisuri prin care si evadezi. Smecheria mintii moderne este aceea ci, daci exist un sistem, daci predict L INTERIOR aL tui BuppHa Gurdjieff, oamenii vor merge si-i vor spune: ,Krish- namurti spune: fri sisteme", Tot aceiasi oameni vor merge si la Krishnamurti — Krishnamurti propoviidu- ieste absenta sistemului ~si vor spune: ,Dar Gurdjie® spune ci fir un sistem nu se poate face nimic." Aga ci, in apropierea lui Gurdjieff, acestia se vor folosi de Krishnamurti ca de o portiti de scipare, iar atunci cfnd sunt ling Krishnamusti portiga de scdipare va fi Gurdjieff. De fapt, ei nu picilese pe nimeni. Pur simplu se autodistrug. Gurdjieff poate fi de ajutor, Krishnamurti poate fi de gjutor, dar nu te pot ajuta si Si impotriva ‘Trebuie sf fi sigur de anumite lucrusi. Primul, fie ai nevoie de ajutor, fie nu. Al doilea Iucru: fie poti trece in necunoscut fri niciun fel de team, fie nu poti. $i al treilea: esti capabil si avansezi micar un milimetru fiira nici un fel de metoda, fara niciun fel de tehnica, Fri vreun sistem sau nu? Asupra acestor trei lucruri trebuie si hotiristi in interiorul tu. Analizeaza-ti mintea, deschide-ti mintea, priveste in ea si hotiirig- te-te ce fel de minte ai. Daci ai decis ci nu pofi inainta singur, atunci ai nevoie de un sistem, un maestru, 0 scripturi, o tehnicd. Dar, dact tu crezi cd poti face asta singur, atunci nu mai ai nevoie de nimic altceva. Tu esti maestrul, tu esti scriptura, tu esti tehnica. Dar fi it si i c& ifi este imposibil si decizi — si nu ‘zie ~, daci te simti confuz, atunci incearca mai intai cu un maestru, o tehnici, un sistem. $i di-fi toati silinta, pind la extrema, si daci esi se intample ceva, atunci se va intimpla. Dar, daci nu se va intimpls nimic, atunci inseamnil ci ai ajuns intr-un moment cind pofi hotiri ci ai tot, cd vei fi de unul singur. $i aa va fibine. Dar opinia mea este ci ar trebui si incepi cu un. maestru, cu un sistem, 0 tehnici, pentru ci in ambele 1211Carrea Secrereror variante vei fi in cAstig. Daca poti reugi cu ajutorul lor, este bine, Dact nu reusesti, atunci inseamna ci totul este inutil, si deci pofi renunga si vei putea merge mai departe de unul singur. Atunci nu vei mai avea nevoie de Krishnamurti si-i spund cd nuai nevoie de un maestru. Vei sti chiar tu asta. Atunci nu vei mai avea nevoie de nicio invajiturl Zen care si-fi spun si arunci toate scripturile, si le ari; le vei fi ars singur deja. Deci este bine si pleci Ia drum cu un maestru, cu un sistem, cu o tehnict — dar trebuie si fi sincer. Iar cfnd spun sincer, vreau si spun ci ar trebui sii faci tot ceea ce poti face cu un maestru, astfel incit, daci ceva se-va intimpla, se va intimpla, Dar, daci nu se va | itimpla nimic, atunci vei putea conchide cii nu aceasta este calea care fi se potriveste, si deci por merge mai | departe de unul singur. 1212__CAPITOLUL77_ Sa devii fiece fiintaSUTRELE 106 Simte comstiinfa fiecdrui om ca propria ta constiingé $i asa, lasind orice grijé pentru sine, devi fiece fiinga. 107 Aceasté constiinta exist in fece fiinta, si nimic caltceva nu exist 108 Accasté constinga este spiitul edlaucitor al fectruia Asta si fi.xistenga ca atare mu este decit una, Problema umanititii se naste tocmai din cauza constiingei de sine 2 umanitifii. Constiinga este aceea care ne di senzafia ci noi suntem separafi, iar senzatia ci esti separat de existenpi este cea care di nastere tuturor proble~ melor. Fundamental, acest sentiment este unul fils gi tot ceea ce are la baza falsul va crea suferint, va isca probleme, va crea confiuzie. $i, daci la baz st aceast separare, tot ceea ce faci va iesi ru. ‘Mai intai de toate, trebuie si abordiim problema suferingei umane — cum se nagte ea? Congtiinga iti da sentimentul ci tu esti centrul fiinfei tale si tot consti- inga te face congtient ci ceilalfi sunt yun altul’, cit cu esti diferit de ei. Diferenta apare doar pentru ci tu esti constient. in timp ce dormi, nu mai existi nici o diferenga, pentru ca te-ai contopit cu universul. De aici atta fericire care se naste din vis. Dimineaga, te simti improspatat, intinerit, din nou viu, plin de vigoare. Ce se intimpli in timpul unui somn profund? igi pierzi ego-ul, te pierzi pe tine, intri in uniune cu universul. Aceastit contopire te face proaspit si viu, iar dimineafa, te simi fericit. Suferinfa, conflictele, neli- nistile, toate dispar. Dispare teama de moarte, dispare moartea, pentru ci moartea nu poate avea loc decit iis daci esti separat de univers. Nefiind despacyit, moartea devineimposibila. Dac& nu esti separat, cine vaficel care moare? Cine este cel care suferi, daci nu esti autonom? De aceea Tantra, yoga gi alte metode de meditatie au ‘menirea de ate face constient de faptul ci separatia este falsi, adevarati este nedespirtirea. Si, daca vei deveni congtient de acest lucru, vei fun cu totul altul, pentru ci din tine va fi dispirut centrul, care-si va lua locul cavenit in univers. Tu nu vei mai fi decat un val in acest mens ocean, Nu vei mai fi despargt si deci nu-fi va mai fi teamf, Nu te vei mai simfi in nesigurangs. Nu vei ‘mai suferi Ia gindul c& vei muri, ef vei disparea, Toate acestea dispar odati cu eul tu. Dintotdeauna hindusii au considerat c& samadhi {nseamna vis congtient. In mod automat, fn vis nu mai exigti, Existenga continua si fie, dar tu nu mai esti. Esti profund incongtient, si deci nu gtii ce se intampla. Daci acest fenomen poate avea loc in stare de conti- eng’, atunci asta este iluminare. Buddha merge exact acolo unde mergi si tu in fiecare noapte in somnul tu profund, in somnul fara visuri, Doar ct Buddha merge acolo in mod constient, atent, isi dt seama de acest lucru. El stie incotro se indreapti si ce se va intimpla, jar cAnd se intoarce de la acea sursi profunds, vine un ‘cu totul altul, Cel vechi a disptirut, iar din el s-a ridicat (© nouti fiinfi, o nous energie. Centrul acestei fiinfeCarrea SrcrereroRr este universul. Tar cu acest transfer al centrului dispar toate grijile suferingele, tot indul dispare, pur si simplu dispar. Nu s-au rezolvat, ci pur si simplu nu mai exist. ‘Nu mai pot exista fiiri'un ego. Deci cum pofi fi constient intr-un somn profund? Cum si treci in somn in mod constient? Cum si rlimai ccu simfurile in alerti in timp ce-fi pierzi eul? Eul este un subprodus, un subprodus al evolutiei tale, un subprodus al cursului natural al viefii. El trebuie sit existe. Nu se poate altfel. Nicio finfi nu poste evolua fir a avea de-a face cu eul. Dar vine un moment cind ceul poate fi abandonat, iar flinta ar trebui si meargi dincolo de el. Eul este precum conja unui ou. Este necesar, prote~ jeazi. La fel cum este si coaja unei seminte: este nece- sari, protejeaza. Dar si protectia poate deveni peri~ culoasi daca este prea puternici. Dac protejeazi aga de tare incit siménfa nu mai poate incolfi, atunci ea devine o piedici. Trebuie si se topeasca in pimént, permifind astfel dezvoltarea vietii interioare. Trebuie si moar Siminfa trebuie si moari. Orice om se nagte precum o siminti. Ful este inveligul exterior; el prote- Jexza copilul. Dacit un copil se nagte fri ego, firi sentimentul ci Eu exist’, el nu va putea supraviefui. Na va fi capabil si se apere, mu va putea lupta, nu va reusi in niciun fel si existe. Are nevoie de un centru puternic. Fie el si fals, dar este necesar. Vine ins un moment cind acest ajutor se transforma in obstacol. ‘Te protejeaza din afard, dar devine atat de puternic cX nu te mai lasd, nu-i mai permite flintei tale interioare s& se dezvolte, i treaca dincolo de el, si rodeasci. Deci ego-ul este necesar, dar apoi va fi necesara gi depiisirea lui. Cand cineva moare cu ego, a murit in stadiul de stimfngl, Moare firl a-si fi implinit destinul, fara a fi trlit congtient existenga. Scopul acestor tehnici este de anita cum poate fi distrust aceasta simanpl. 106 Sa devii fiece fini Prima tehnic&: Simte constiinga fieedrui om ca propria ta constiinga. $i asa, lasind orice grija pentru sine, devii fice fing. Simte constiinga flcarui om ca pe propria ta consti- ina. Aga este ca in realitate, doar ci nu este resimfita ‘aga, Constiinta tae doar a ta, iar constiinta altora nu o simi niciodati, In cel mai bun caz, presupui cd gi altii ‘au constiinti. Presupui asta gandindu-te ci, deoarece ‘tu esti constient, si alfii ar trebui si fie constienti. Este deductie logici. Nu-i simfi ca fiind constienti. Este la fel ca atunci cind te doare capul gi simfi ca ai o durere de cap, ai constiinta existentei ei. Presupui ci si pe alti fi doare capul, dar nu simfi durerea lor de cap. Presupui ii tot ceea ce spun trebuie si fie adevirat, ci gi ei simt ceva ce simti gi tu. Doar ci tu nu poti simi asta. Poti simti ce simt ei doar daci devii constient de congtiinga celorlalyi. Altfel nu este decit o deductie logics. Ii inchipui, crezi ci ceilalti afirmi ceva cu onestitate si deci merit si dai crezare celor spuse de ei, pentru ci si tu ai experiente similare. Conform unei anumite gcoli de logict, nu pofi cunoagte nimic despre celilalt, este imposibil. Cel mult, poate fi vorba despre o deductie, dar nu se poate sti nimic despre alfii cu certitudine. Cum ai putea sti ci alii au dureri ca ale tale, nelinisti ca ale tale? Ceilalti exist, dar nu-i putem pitrunde, nu putem decat s-i atingem la suprafati. Fiinta lor interioara rimane necunoscuti. Riménem inchisi fn noi insine. 1216Nu simtim lumea care ne inconjoard, o deducem doar ~ rational, logic. Mintea ne spune ci e2 exist, dar inima nu o simte. lati de ce ne purtim cu ceilalfi de parca ar fi obiecte, nu persoane. Relatia noastei cu ceilalti este la fel cu relatia pe care 0 avem cu obiec~ tele. Soful se poarti cu sofia de parc’ aceasta ar fi un obiect, o trateazii ca pe o proprietate. Tot un obiect de posesie este si soful pentru sotie. Daci ne-am purta cu celilalt precum cu o persoanii, atunci nu am mai incerca si-I posedim, pentru ci numai obiectele pot fiin posesia cuiva. Persoand inseamnd libertate. Persoanele nu pot uate in posesie. Daci incerci s& pui stipanire pe ele, le veiucide, Vor deveni obiecte. Relafia noastri cu ceilalti mu este cu adeviirat relatia EuTu. in adancul nostra este relatia Eu — acel obiect. Celilalt mu este decit un obiect de manipulat, de utilizat, de exploatat. Din aceasti cruzi jubirea devine din ce in ce mai imposi- bili. Tubirea inseamna si-l tratezi pe celélalt ca pe o persoanii, ca pe o fling congtienti, ca libertate, ca fiind ceva la fel de valoros ca gi tine. ‘Daci te porfi de parca totul ar fi un obiect, atunci tu vei fi centrul, iar lucrurile nu sunt decat obiecte de folosing, Relatia va devent una utilitard. Lucrurile nu au o valoare intrinsecit ~ valoarea lor consti in uti tatea lor pentru tine. Ele exist doar pentru ca tu si le folosesti. Poti fi legat de casa ta, Casa existit pentru tine, Este un lucru folositor, Masina exista pentru tine, dar sofia nu exist pentru tine gi nici soful nu exist pentru tine. Soful exist pentru sine, asa cum sofia cexistl si ea pentru sine. Orice persoand exist pentru a insisi, Asta inseamna si fi o persoand. $i, daci-i vei permite unei persoane si fie persoanii gi nu 0 vei reduce la a fi un obiect, atunci, incet-incet, vei incepe si simfi persoana. In caz contrar, nu ai cum si o simfi. SA pevit Piece riry ga Relafia voastrii va riimane la nivel conceptual, intelec- tual, minte la minte, cap la cap, dar nu va fo relatie de Ia inimé la inima, . Aceasti tehnici spune: Site constiinga fiscarui om ca propria ta constiinga. $i asa, lasind orice grija pentru sine, deoii ieee fiinga. Va fi greu, pentra c& mai intai trebuie si simfi persoana ca pe 0 persoani, ca pe 0 fiinta constienti, Chiar si asta este grew. Tisus spunea: ,Lubeste-fi aproapele ca pe tine insu. Este exact acelagi kucru, doar ci mai inti aproapele trebuie si devini pentru tine o persoani. Ea trebuie si fie pusi in drepturile ei, si nu exploatati, manipu- ati, utilizati; mu un mijloc, ci un scop in sine. Mai inti celalalt trebuie si devind o persoani, un ,tu Ia fel de valoros ca si tine. Abia atunci pofi pune in practic aceasti tehnicl. Simte constiinta fiecarui om ca propria ta congtiinfa. $i asa, lasdnd orice grija pentru sine, devii _fiecefinga. Mai int&i trebuie s& simi ca gicelilalt este cconsticnt, si cbia apoi vei putea simfi ci si celilalt are aceeagi constiintii ca gi tine. Si-ntradevir, ,celilalt® va digparea, iar intre voi nu va mai curge decit 0 consti Veti deveni cei doi poli ai accleiagi congtiinge curgitoare, un singur curent. Se intimpli ca intr-o iubire profundi cele dow persoane si nu mai fie dou. Ceva s-a miscut intre ei, iar ei devin cei doi poli. Intre cei doi curge ceva. Jar cand apare aceast curgere, te vel simgi absolut fericit. Daci iubirea poate oftri fericire absoluta este pentru ca, pentru un singur moment, cele dowd persoane igi pierd eul, devin una singuré. Pentru o clip, o clip unicl, ,celilalt* se pierde si ia nastere un singur tot, intregirea. Daci se intimpli asta, atunci vei simi extazul, fericirea absolut’, ai intrat in paradis. Va fi doar pentru un moment, dar acel moment te poate transforma definitiv. 117CarTea SECRETELOR Aceastii tehnicd spune ci pofi face acest lueru cu oricine. In iubire nu incerci asta decit cu o singuré persoani, dar in meditafie trebuie si 0 faci cu oricine. ‘Oricine se apropie de tine, topeste-te in el pur si simplu, simte ci nu mai suntefi dowa vieti, ci una singurt, curgind. Este o schimbare a structurii globale. Odati ce stii cum si faci asta, odati ce ai reugit s-o faci, ffi va fi ugor. La inceput, pare imposibil pentru c& noi suntem atat de infepeniti in eul nostru. Ne este greu si pierdem, este greu si devenim o curgere. De aceea este bine ca mai inti si incerci cu cineva care nu te sperie prea tare sau de care te temi mai pufin. ‘Te vei teme mai pufin de un copac, aga ci-ti va fi mai ugor. Stand Jing’ un copac, simte copacul, simte ci ai devenit una cu acel copac, c& acel copac se scurge in tine, simte comunicarea, dialogul cu el, simte cum Vi topifi unul in celilalt. Stind lang o api curgitoare, simte-i curgerea, simte cum tu si rful afi devenit unul singur. Stai intins gi priveste cerul. Simte ci tu gi cerul afi devenit unul gi acelagi. La inceput, nu va fi decét imaginatic, dar cu timpul vei simfi ci prin imaginsyie atingi realitatea. Apoi, incearcit si cu oameni. La inceput, va fi greu pentru ci exist frica, Pentru ci ai redus persoancle Ia simple obiecte, iti va fi teami ci, permipiind cuiva si devin atat de intim cu tine, si el te va reduce Ian un simplu object. Asta este teama, De aceea nimeni tau permite prea mult intimitate: 0 anumita distane trebuie mereu pastrata gi pazita. O prea mare apropiere este periculoasi, pentru ci celalalt te poate transforma intr-un obiect, s-ar putea si incerce si te fact propri- etatea Tui. Asta este teama, Tu incerci si-i transformi ‘pe ceilalti in obiecte si acestia la rindul lor incearci si te transforme gi el intr-un object. Nimeni inst nu doreste si fie un obiect, nimeni nu doreste si devind un 1218 instrument, nimeni nu vrea si fie folosit. Sa fii redus la a fiun simplu instrument care foloseste la ceva, si fi redus Ia ceva firi valoare in sine este cel mai degra- dant fenomen. $i totusi toat lumea incearci asta. Din aceasti pricinil ne temem foarte tare si ne va fi greu si incepem practicarea acestei tehnici cu oameni. Deci, incepe si o practici cu un rau, cu un deal, cu stelele, cu cerul sau cu pomii, Odatit ce vei sti cum € si fi una cu pomul, odati ce vei sti cat de fericit poti fi atunci cind devii una cu raul, cind, firs a pierde nimic, cAstigi intreaga existenp’, atunci pofi incerea si ‘cu persoane. $i, dacl simti atita fericire cind ejti una cu pomul, cu raul, nici nu-fi poti inchipui ce fericire absolut vei simfi cu 0 persoand, pentru cl o persoank este ceva superior, o fiinti mult mai evoluati. Prin contopirea cu 0 persoani pofi atinge piscuri si mai fnalte ale existenfel. Dact pofi cunoaste extazul pint sicuo stinci, cu persoandl te vel simfi cuprins de extazul divin, ‘Dar mai intai incearci aceasti metodi cu ceva de care nu te temi, Sau, daci existi cineva pe care-liubesti, un prieten — cu cineva indrigit, cu un iubit, cineva de care nu te temi, cu care pofi fi cu adevitrat intim, de care ‘te pofi apropia fiiri rezerve. Incearcit asta cu cineva in care te pofi pierde firé teama intcrioari ci s-ar putea ca acesta si te transforme intr-un obiect. Daci ai pe cineva de acest fel, poti incerca aceastt tehnicd cu el. Pierde-te in el in mod constient. Aceasti abandonare constienta in cineva va face ca acel cineva si se piard’ Ja rindul sau in tine, Cand egti deschis si te scurgi in celilalt, si acela se va scurge in tine, astfel va avea loc 6 intalnire profunda, o comuniune. Sunt dowk energii care se contopesc. lar in acea stare nu mai exist eu, nu mai exist un individ, nu mai exist’ decit constiinga. $i, dact lucrul acesta este posibil cu un singur individ,sigur este posibil gi cu intreg universul. Cea ce sfinfii au numit extaz, samadhi, este exact acest fenomen al jubirii profunde intre o persoani gi marele univers. ‘Simte constiinga fiecitrui om ca propria ta constiingd. $i «3a, asind orice grija pentra sine, devii fiece find. Sinele este cel care ne preocupi pe noi. Chiar si atunci cind suntem indrlgostiti, preocuparea noastri riméne tot propriul sine, si din cauza asta jubirea se transforma in nefericire. Ar putea fi rai, dar ea devine iad pentru ci iubifii sunt mai mult preocupati de propriul sine. I jubesti pe celilalt pentra citi aduce fericire, i iubesti pentru c& te simi bine cu el, si nu pentru valoarea lui intrinsecd. Valoarea lui sau a ei este data de plicerea ta. intr-un fel sau altal, esti mulfumit, satisficut, si pentra asta celilalt devine important. Dar gi asta inseamni tot ate folosi de cineva. Preocuparea pentru sine inseamni exploatarea celuilale. Congtiinga religionsi nu poate apirea decit atunci cfd dispare preocuparea de sine, pentru cit doar atunci nu mai esti un explontator. Atunci relagia ta cu cexistenga devine nu una de exploatare, ei una de desi- vargiti participare comun’, de fericire absolut, impair- tasitd. Nu te folosesti si mu egti folosit, este prefuirea deplina a fiingei. ‘Dar pentru asta trebuie si dai la o parte preocu- paren pentru sine... preocupare foarte bine inridiici- nati, de care nici macar nu esti constient! Intr-una din Upanisade se spune ci soful igi iubeste sofia nu ca sotie, © iubeste pentru sine insusi, iar mama nu-gi iubeste copilul ca pe un copil, ci pentru ea insisi. Preocuparea pentru propriul sine are ridicini atat de adinci incit, orice ai face, faci doar pentru sinele tu. Asta inseamna cA nu faci decit sit mulfumesti acest ego, alimentin- du, hrinind falsul centru care s-a transformat intr-o barierd intre tine $i univers. 19 Scapi de preocuparea pentru sine. Chiar da ‘ar insemna si o faci doar uneori, doar pentru citeva momente, dack poti scipa de propriul sine pentru a fi preocupat de sinele altcuiva, vei intra intr-o cu totul altd realitate, intro alti dimensiune. De asta se pune atit de mult accent pe gesturile pentru ceilalti, pe iubire, pe compasiune, Tubirea, compasiunea, ajutorul dat celorlalfiinseamni preocupare pentru sincle altuia, nu pentru propriul tiu sine. Dar vezi cum e... mintea omeneasci este atit de vicleand, incit a convertit slujirea, ajutorul, compa- siunea si iubirea in preocupare pentra sine. Mi onarul crestin slujeste, iar slujirea sa este sincert. Si-ntradevis, nimeni altul nu slujeste, nu sjutt mai tare si mai profund decét un misionar crestin, Niciun hindus nu poate face asta aga, niciun mahomedan nu eugeste asta atat de bine, pentru ci cel earea pus foarte mult accent pe slujirea cuiva a fost Tisus. Un misionar crestin di ajutor celor sirmani, celor bolnavi, celor suferinzi, day, in strifundurile sale, grija este mai mult pentru sine decit pentru cei sirmani, bolnavi ori sufe- rinzi. Slujirea nu este decit un mijloc de a ajunge in sai. Preocuparea lui nu este att pentru acejtia sau, mai bine spus, el nu este deloc preocupat de ei, ci grija lui cea mare este pentru propriul sine. Prin slujire, prin ajutorul dat, igi poate implini mai bine propriul sine, aga el slueste. Dar i-ascipatlucrul esengal, pentru c& ajutorul, slujirea inseamna grijé pentru al devin centrul, tu mu esti decat periferia. Incearea asta din cind in cind. Pune in centru pe alteineva, gi atunci fericirea lui va deveni fericirea ta, nefesicirea Iui va deveni nefericirea ta. Orice i se va ‘intimpla se va scurge in tine. Inst el este centrul, Daca micar 0 data, o singuril dati poti simi ci celilalt este centrul, iar tu nu esti decat o periferie a sa, vei reugi siCaARTEA SECRETELOR pitrunzi intr-o altfel de existent, intr-o alt dimen- siune a experienfei. $iasta, pentru ci in acel moment vei fericire absolut, nestiut’ pind atunci, nemai- pani in acel moment. Transformind preocu- parea pentru tine in preocupare pentru altcineva, nefe~ ricirea ta va dispirea cu totul, In acel moment, pentru iad, ai intrat in paradis. De ce se intimpli asta? Se intimpli pentru i ridicina tuturor nefericirilor este eul. Daci-l poti da itil, dac-1 poti face s& dispari, toate nefericirile vor dispizea odati cu el. ‘Simte constiinga flecdrui om ea propria ta constiinga $i asa, lasind orice grija pentru sine, devii fece lina. Fit copacul, fi aul, fi sofia, fi sopul, fii copilul, fii mama, prietemul este ceva ce pofi fice in orice moment al viepii. Insi la inceput va fi greu. Aga ci exerseazii cel putin o oi pe zi, In acea ori, fii acel ceva pe care ai intlnit in acea or’. Te intrebi cum se poate intimpla asta, Nu existi o alti modalitate de a afla cum se poate {intimpla asta— trebuie si exersezi. ‘Agazi-te lang un pom si simte cum devii pom. Jar edd incepe si adie vintul si pomul incepe s® frea mite, si se unduiased, simte in tine acea unduire, acel freamit; iar cind risare soarele gi tot pomul se invio- reazi, simte acea inviorare in tine; cAnd stropii ploii ating pomul, iar pomul este mulyumit si satisficut, finsetarea, agteptarea au disparut, iar pomul este pe de-a intregul mulfumit si satisfcut, simte acea satis factie si mulfumire impreund cu pomul. Atunct iti vei da seama de subtilele lui stiri, de nuanfele bu De atifia ani te-ai uitat le acel pom si niciodae nu i-ai stiut stirile, trairile. Uncori este fericit, alteori este nefericit. Uneori este trist, mort, ingrijorat, frustrat, alteori este foarte fericit, extaziat. Acestea sunt stiri. tine nu mai exis 1220 Pomul este viu si simte, $i, daci vei fi una cu el, vei simfi gi tu. Atunci vei simti daca pomul este tinir sau batran, dact este mulgumit sau ma de viaga lui, dact pomul este sau nu este indrigostit de existent. Vei simi dact se impotriveste, daci este furios, supirat, daci este violent sau daci in el existti compasiune. Asa cum tu te schimbiin fiecare clipa, si pomul se schimba. Vei simi dac ai pentru el o profundiiafinitate sau ceea ce se cheami empatie. Empatie inseamni ci afi devenit atit de solidari unul cu celilalt incat ati devenit cu adevarat doar unul singur. Starile pomului au devenit stirile tale. Tar dact acest lucru merge tot mai adine si mai adang, vei putea vorbi cu pormnl, vei putea avea o comunicare cn pomul De indati ce fi vei cunoaste stirile, vei incepe si-i infe- Jegi limbajul, pomul va impirtlgi cu tine mintea sa, agonia gi extazul sku, Tarlucrul acesta fi se poate intimpla cu tot universul. Cel putin 0 ori pe zi incearci si fii in empatie cu ceva. La inceput igi va pairea ci esti prost. Te vei gindi: ,Ce prostie pot face! Te vei uita imprejur si te vei gindi ci, daci cineva te-ar vedea sau daci ar gti ce faci, sigur ar crede ci fi-ai pierdut minfile. Asta se va intimpla doar la inceput. De indati ce vei intra in. aceasti lume a empatiei, ti se va prea cX toat’ lumea e nebund., Oamenii irosesc inuti atit de multe lucruri, Viafa le oferd atat de multe cu atata generozitate, iar i irosesc viata. Totul le scapi pentru ca sunt inchisi, pentru ea nu permit vietii si-i pitrunds. Tar viata nu te vapitrunde decét daci tu patranzi viafa in nenumdrate feluti, pe nenumérate cai, prin dimensiuni multiple, ‘Traieste empatic cel pufin o ori pe zi. De fapt, acesta era ingelesul rugiciunii atunci cand au apiirut religille. Rugiciunea insemna afinitatea cu universul, comunicarea profunda cu universul. Prinrugiciune te adresezi lui Dumnezeu ~ Dumnezeu inscamna totalitate. Uneori, pofi fi supirat pe Dumnezeu, uneori ii esti recunoscator, un lucru este inst sigur: comunici cu Dumnezeu, Dumnezeu nu este un concept mental, el a devenit o relagie intima profunda. Asta inseamnd rugiciune. Rugiciunile s-au degradat, au devenit putrede pentru ci noi nu stim si comunicim cu fiinfele. $i, daci nu poti stabili o comunicare cu fiintele, nu poti comunica nici cu Fiinta — fiinta cu majusculi -, este imposibil. Daca nu esti capabil sii comunici cu un pom, cum ai putea stabili o comunicare cu plenitudinea exis tenjei? lar dact pofi crede ci esti nebun vorbind cu un ‘pom, te vei simfi gi mai nebun vorbind cu Dumnezeu, Rezervi o ori in ficcare zi pentru o stare mental de rugiciune gi mu face din rugiciune o chestiune verbal’. Fi din aceastii rugiciune simtire. Nu folosi capul, folo- segte simfirea. Du-te gi vorbeste cu ponmul, imbrigi- seazi-l, shruti-l, inchide ochii gi fi cu pomul asa cum ai fi cu iubita, Simte-1. Foarte curind vei ingelege cu adevitrat ce inseamni si dai deoparte cul, ce insearnni sk fi cella Simte constiinfa fiecdrui om ca propria ta cons $iasa, lasind orice grija pentru sine, devit fie finfa. 107 Si gti cd existd doar congtiinga. Cea de-a doua tehnict: Aceasta constiinga enista tn flece _fiinp, si nimicaltceva nu exist ‘Oamenii de stiingé obignuiau si spund in trecut c& doar materia exist, nimic altceva, Au apirut impor- tante sisteme filozofice care au la bazi acest concept wat SK pevir riece Fiinya conform c&ruia nu exist decat materia. Dar pan’ si aceia care afirmau existenta materiei au fost nevoifi si accepte ci exist si constiinfa. $i atunci ce era aceasta? Pentru ei constiinfa era doar un epifenomen, un subprodus al materiei, Nu era decit materie deghizati, ceva foarte subtil, dar totugi material. Insi in aceastit ultima jumiitate de secol am asistat la aparitia unui miracol semnific Oamenii de stiinti au tot incercat si afle ce este materia, Cu cit se striduiau mai mult, cu atit isi diideau seama ci nu exista nimic aseminiitor materiei. Materia a fost analizati gi s-a constatat cA ena dispirut. Cu o suti de ani in urmé, Nietesche tocmai spunea ci ,Dumnezeu a murit“, Cu Dumnezeu mort, nu se mai putea vorbi de constiint, pentru ci Dumnezeu inseamni totalitatea constiintei. Dar intr-o suti de ani 1 murit si materia, $i nu a murit pentru ci cei religiosi credeau asta, ci pentru ci oamenii de stiingé au ajuns la concluzia clara c& materia este doar aparengi. Ea ni se aratila fiaga cum este pentru ci noi nu suntem capabili si vedem mai departe de atit. Dac’ am putea veden fn profunzime, atunci am vedea cum ea dispare i mu Flimane decit energia, Acest fenomen al energiei, al fortei de energie nonmateriala a fost cunoscut de mistici de foarte mult vreme, inck din timpul Vedelor, Bibliei, Coranului, Upanisadelor. Peste tot in lume misticii au pitruns exis ‘tenga si au ajuns mereu la concluzia c& materia nu este decat aparenta. In profunzime nu exist decat energie, materie mu. Acum stiina este de acord cu acest lucru. Dar misticii au mai spus inci un lucru pe care stiinga inc nu i accept ~ dar cu care va fi de acord intr-o bund zi. Misticii au mai ajuns gi la o alta conckuzie. Ei spun ci, atunci cand pitrunzi adanc in energie, energia dispare gi ea, nu rimane decit constiinga.Carrea SecreTELoR ‘Aga cit acestea sunt cele trei straturi. Materia este primal strat, suprafafa. Daci reugesti sk pitrunzi suprafafa, vei putea vedea cel de-al doilea strat. Vei putea percepe cel de-al doilea strat, care este energia. Jar dupi ce ai pitruns si energia, cel de-al treilea strat se ilumineazi — cel de-al treilea strat este constiinta. La inceput, stiinga afirma ci misticii viseazd, stiinga nu vedea decat materie, si ni ii {ncercat si meargi mai departe, si aga a iesit In veal cel de-al doilea strat invocat de mistici: materia este doar aparenti, in profunzime nu exist’ decat energie. Cea de-a treia afirmatie a misticilor este: patrundefi si mai adanc energia si veti constata ci i energia dispare, iar in urmaci nu riméne decit constiinja. Acea constiint este Dumnezeu. Este miezul cel mai profund. Daci vei pitrunde in trup, vei constata c& in el exist aceste trei straturi. Trupul este doar la suprafaa. ‘Trupul pare material, dar in adincul lui sunt curentele viefii, prana, energia vitald. Fart aceast energie vitala trupul ar fi doar un cadavru, Dar el este viu, ceva curge fn el. Acel ceva curgitor este energia. Dar i mai in profunzime, mult mai in adancime, esti congtient, esti cel care asisti, cpti martorul. Vezi stat trupul, cat si cenergia vital’. Acest martor, acest observator este chiar congtiinga ta. Orice existenga cuprinde trei straturi. Stratul cel mai profund este constiinga-martor. In energia vitalé si doar la suprafita este materia, trupul material. Aceastit tehnicd spune: Aceastt constiinga exista in fiece fiintd, si nimic altceva nu exista. Ta ce esti? Cine ‘esti tu? Daca inchici ochii gi incerci si afli cine esti, in cele din urmi vei fi obligat si admii ci esti constiints. Otice altceva poate fi al tu, dar tu nu esti acel ceva. ‘Trupal iti spartine, iti dai seama de trup, dar acel ceva 1222 care-gi di seama de trup este separat de trup. Trupul devine un obiect al cunoasterii, iar tu devii subiectul. Ji pofi cunoaste trupul. Dar nu numai atit, iti poti ‘manipula trupul, il poti face activ sau inactiv. Tu esti separat de el. Poti face ceva cu trupul ti $i numai ci nu esti trupul tia, mu esti nici mintea ta, Poti fi congtient ji de minte, Poti vedea gandurile care se misc’ si deci le poti face ceva: le pofi face st dispart complet, poti deveni lipsit de ganduri. Sau iti poti concentra congtiinta asupra unui gind pe care nu-l rai lagi si plece. Te poti concentra asupra lui, ficdn- du si riméni pe loc. Sau poti da drumul gandurilor sii curgi asa cum curge un rau. Poti face ceva cu gandu- rile tale. Le pofi nimici pe toate, tu insi vei continua si existi. Vel gti cl mu mai exist ginduti, cit in Jocul lor a luat nastere un gol, dar tu vei continua si exigti observind acel gol. Singurul lucru de care nu te potisepara este energia care constientizeaz, martorul, Ceea ce inseamna ci asta egti. Nu te poti separa de ea. Te poti separa de orice altceva. Poti infelege, iti pori da seama ci nu esti ‘trupul, ci mu esti mintea, dar nu pofi gti cA nu esti congtiinfa care observa, martorul, pentru ci, orice ai face, tu vei fi martorul. Nu te pofi separa, nu te poti desprinde de martor, de observator. Aceastit observare, aceastl constientizare este de fapt constiinga. $i, pant cand nu ai ajuns in punctul in care aceasta separare devine imposibila, nu ai ajuns la tine insugi. Existti mai multe metode prin care cel care cauti procedeazi Ia eliminare, Mai intai da Ia o parte trupul, poi mintea si ajunge in punctul in care nu mai exist nimic de eliminat. In Upanizade i se spune neti, neti Aceasta este 0 metodi profunda: ,Asta nueste, cealalta mu este." Aga ci el afld mereu ci ,Asta nu este, cealalti anu este, asta nu sunt eu, eu nu sunt asta.‘ $i continuaga pind cind, Ia un moment dat, ajunge si nu mai poati spune: eu nu sunt asta." Nu mai rimane decit constiinga de sine. Nu mai rimine decit constiinga purl. Aceasti constiing puri exist in fiecare finfa. ‘Tot ce se ait in existenfi este un fenomen al acestei constiinge, doar un val, doar o cristalizare a acestei constiinge, nu exist nimic altceva. Dar trebuie si simi asta, $i analiza poate fi de ajutor, si intelegerea intelec- tual poate fi utili, dar trebuie sd simti c& nu mai exist nimic altceva in afara de constiingt. $i atunci poarti-te ca sicum au existi decat constiinga. ‘Am auzit o poveste despre Lin Chi, un maestru Zen. In vreme ce sedea in coliba sa, cineva a venit si-l vada, Cel care venise era manios. Se prea poate si se fi certat cu sofia sau cu seful ori era vorba despre altceva, dar era minios. A deschis cu mAnie uga, sa descaleat ‘cu manie, apoi, cu mult respect, s-a apropiat si a inge~ suncheat in fata tui Lin Chi. Lin Chi i-a spus: ,Mai nti du-te si cere-fiiertare de la upi si de la incalyari% ‘Omul s-a uitat la Lin Chi destul de ciudat. Alaturi de Lin Chi mai erau gi alfi oameni, care au inceput st rid. Lin Chi lea spus: ,Oprifi-va!* Tar omului spus: ,Dacd nu faci asta, atunci pleaca. Nu am ce si-fi fac:*Tar omul a rispuns: Ag prea nebun cerdnd scuze usii i incalgirilor Lin Chi iva spus: ,Cand fi-ai aratat furia, nu afost o nebunie, De ce ar fi acum? Orice tucru are constiings. Aga ci du-te, pani cind usa nu-fi va da iertarea, eu nu-ti voi permite si intr.“ Omul s-a simfit ciudat, dar a trebuit si fick ce i s-a spus. Mai tirziu, a devenit el insugi cilugir si a devenit un iluminat. Dupi ce s-a iluminat, a povestit aceasti istorioard, spunand urmatoarele: ,M-am simtit ciudat, idiot, stind si cerind iertare unei usi. M-am ‘gindit totusi ci, dack Lin Chi a spus asta, inseamni ci avea un rost, Aveam incredere in Lin Chi, aga ci m-am 1223, SA pevir Figce FiringA giindit ci trebuie si fac lucrul acela, chiar daca parea ceva prostesc. La inceput, tot ceea ce spuneam ugii era artificial, superficial; incet-incet, am inceput si ma incilzesc. Lin Chi astepta, imi spusese cX va urmii cu atentie. Abia dup ce usa mi va ierta, voi putea intra. Pani atunci va trebui si stau in fafa usii gi silo conving si mi ierte gi s& conving si incilyirile sf ma ierte. Incet-incet, mi incilzeam. Am uitat de oamenii care ma priveau, am uitat de Lin Chi, preocupares a devenit sinceri si adevirati. Am inceput si simt ci usa gi incalirile igi schimbau starea, Jar in momentul in care mi-am dat seama ed atit usa, eat gi Incilpirile s-au schimbat, ci se simt fericite, Lin Chi mi-a spus de Indati si poftesc induntru, Fusesem iertat: Aceasti pijanie a devenit un fenomen de transfor~ mate in viata lui, pentru ci, pentru prima oar, gi-a dat seama ci totul este de fapt o cristalizare a consti ingei, Dac nu pofi vedea asta, este pentru ci esti orb. Daca nu poti auzi asta, inseamn’ ci esti surd. Nu este nimic material in lucrurile din jurul tau. Toate sunt constiingl condensati. Tu esti problema — nu esti deschis gi sensibil. Aceastii tehnick spune: Accastd constiinga exista in fiece finta, si nimic altceva nu existd, Trieste ca aceasti nofiune. Fii sensibil la ea si, oriunde te-ai duce, plistreazi gi in minte, si in nimi ideea ci totul este congtiingi gi citaltceva nu mai exist, Mai devreme sau mai tarziu, lumea igi va schimba chipul. Mai devreme sau mai tarziu, obiectele dispar si peste tot apar doar persoane. Mai devreme sau mai tirziu, dintr-odata, lumea se va iluming, iar tu vei sti ci ai trait intro lume a lucrurilor Fara viata doar din cauza lipsei tale de sensibilitate. De fapt, totul este viu; nu numai viu, ci tot ce existi este constient.Cartea SecrevELor in profunzimea sa, totul nu este decat constiinga. Dax, daci triiesti asta doar ca pe o teorie, daci o crezi doar ca teorie, atunci nimic nu se va intampla. Va trebui s-0 transformi in mod de viati, purtindu-te ca gi cum totul este constiinsa. La inceput, va fi ,ca gi cum* gi te vei simfi ridicol, dar, daca vei persista in nestbuinga ta, si dacd ai indrizneala si fii nestibuit, foarte curind Jumea igi va dezvalui misterele, Stiinta nu este singura modalitate prin care pofi pitrunde misterele existentei, Si-ntr-adevir, ea este cea mai crud si mai lenti metodologie. Un mistic poate pitrunde in existent’ intr-o singura clipt. Mil cane de ani i-ar trebui stiinfei si poat pitrunde atat de adanc. In Upanisade se spune ci lumea este iluzorie, ‘ci materia este iluzorie. Abia dupa cinci mii de ani a ajuns si stiinga si spund ci materia este iluzorie. Upani- adele spun cX, in adincul ei, energia este constientt. Ai vor trebui stiingei inc’ alfi cinci mii de ani si afle asta, Misticismul este un salt, in vreme ce stiina este un proces lent. Intelectul nu poate face salturi. Lui fi trebuie argumente, trebuie si punii in discutie fiecare fapt, si-1 dovedeasci sau 8-1 infirme, trebuie si expe- rimenteze. Inima poste face saltul imediat, ‘Tine minte, intelectul are nevoie de un proces, abia apoi poate trage concluaiile. Mai intai procesul, apoi concluzia. Logic. Pentru inimé, concluzia vine prima, abia dupa aceea. Este exact invers nu pot dovedi nimic. Ei au concluzia, dar le lipsegte procesul. S-ar putea si nu-ti dai seama, s-ar putea si nu fi observat ci misticii nu spun decat concluziile, Daci vei citi Upanisadele, ma vei gisi decit concluzii. Cand au fost traduse pentru prima dati, filozofi occidentali nu ‘Je-au putut infelege, pentru ci nu exista nicio argumen- tafie. Cum ai ajuns Ia concluzia asta? Care este dovada? 1224 Care sunt premisele de la care pornesti cfnd afirmi cx Exist Brahma"? Upanisadele nu spun nimic, ele pur i simplu enunf concluzia, Inima ajunge imediat la o concluzie. lar cdnd ai ajuns la 0 concluzie, poti construi procesul. Acesta inseamni teologia. ‘Misticii ajung la 0 concluzie, iar teologii constru- iesc procesul. $i Iisus a ajuns lao concluzie, si abia apoi teologi ca Sfintul Augustin, ‘Thomas Aquino au creat procesul. El este secundar. S-a ajuns la concluzie, de acum trebuie si gilsesti probele. lar dovada se giseste in viata unui mistic. El nu o poate sustine. El insugi este dovada, daca stii s-o vezi. Dar, daci nu stii, atunci nu exist nicio dovada. $i atunci religia este absusd. Nu transforma aceste tehnici in teorii. Ele nu sunt asta. Ele sunt salturi in experienti, salturi in conchuzii 108 Si devii ghidul tiu interi Cea de-a treia tehnicks Aceastd constiinft este spiritul clitoral flecdiruia. Asta si fi Mai intai de toate, trebuie si gtii c& ghidul exist in tine, dar nu il folosesti. $i mu Lai folosit de atita vreme, de atita amar de ani, incit s-ar sii putea nici nnu-fi dai seama ci el exist in tine. Citeam o carte de Castaneda. Macstrul su, Don Juan, I-a pus sit fact cel mai frumos experiment. Este unul dintre cele mai vechi experimente, Inti-o noapte, pe 0 cirare foarte abruptt, pericu- Joasi, neluminat, maestrul Iui Castaneda i-a spus acestuia: ,increde-te in cilauza ta interioara gi fy Era periculos. Era o cirare abrupt, necunoscuti, cu mulfi copaci, tufiguri, pripisti. La orice pas, ar fi pututcadea. Chiar si pe timp de zi ar fi trebuit si fie foarte ‘atent mergind pe drumul acela, iar noaptea totul era in intuneric, Nu se vedea nimic, dar maestral ti spusese: »Si nu mergi, aleargil* Nu-i venea a crede! Era sinuct dere curati. A inceput si-i fie frici, insti maestrul fugise deja. Fugise ca un animal silbatic si s-a intors tot in fugi. Castaneda nu putea infelege cum Picuse una ca asta. Nu numai ci alergase in intuneric, dar de fiecare dati s-a intors exact Ia el, de parci Lar fi putut vedea. ncet-incet, Castaneda incepu si-yi aduune curajul. Dacit biteinul ista putea five asta, de ce n-ar putea si cl? Asa cd a incercat si, incet-incet, s-a simtit pitruns de o lumind interioard, Apoi a inceput si alerge. Nu existi decit atunci cind incetezi st te mai gandesti. In clipa in care ai incetat si te mai gandesti, iese la ivealf fina interioari. Daci nu te gandesti, totul este in reguli. Este ca si cum ai avea o cilia: interioari. Ratiunea este cea care te-a indrumat gresit. Si cea mai mare inducere in eroare a fost aceasta: de a nu te increde fn ciiliuza ta interioari, ‘Mai intai trebuie si-ti convingi rafiunea. Chiar dact ghidul tau interior ifi spune: ,Mergi inainte’, trebuie ‘mai intai si-ti convingi ratiunea, si uite aga ratezi nume- roase sanse. Pentru ci sunt momente... pe care le poti folosi sau le poi rata, Intelectului ii trebuie timp, iar in ‘vreme ce tu curmpiinesti contempli, cugeti, nu faci decat jerzi clipa. Viara nu sti sii te astepte. Viaga trebuie t. Trebuie si fii un adevarat riizboinic— asa ‘cum se spune in Zen, pentru ci pe cimpul de lupta, ce sabia in mang, nu mai ai vreme de cugetiri. Va trebui sii te migti flr a mai sta pe ginduri. ‘Maestrii Zen s-au folosit de sabie ca de o tehnici de meditatie, In Japonia se spune ci, daci doi maestr Zen, dow persoane meditative, se lupti cu acele sibii, tu va exista niciun final. Nimeni au poate fl infrint si 1225 Sk pevii nimeni nu va iesi invingator, pentru ci niciunul dintre cei doi nu gandeste. Sibiile nu se afli in mii ele sunt in mainile cdliivzei interioare, in mainile acclei nonginditoare ciliuze, care-va sti si se ve aptira inainte ca unul dintre ei si atace. Nu este vreme de gindire, Celiilalt finteste spre inima. Intro fractiune de ‘moment, sabia ffi va strlipunge inima. Nu ai vreme si te gindesti la asta sau la ce trebuie si faci. In momentul fn care celuilalt fi trece prin minte gindul ,stripung inima’, fie trebuie si-fi vind simultan, fari nicio clip de intarziere, gindul ,pareazi*, Doar aga te vei putea apira. De nu, s-a terminat cu tine. De aceea la ¢i arta duelului se pred ca 0 meditatie si lise spune: FRamai clip de clip cu ghidul tiu inte- rior, nu cugeta, Orice ar face, Iasi fiinga interioarx si actioneze. Nu interveni cu mintea in niciun fel." Este foarte greu, pentru ci noi suntem invifati si ne folosim mintea. Scoala, colegiul, universitatea, toat cultura, intreaga civilizafie ne modeleazi capul. Am pierdut contactul cu ghidul interior. Cu tofii ne nagtem cu 0 cltu2i interioar’, doar ci nu o kisim si-gi faci treaba, snu-i permitem si functioneze. Este aprozpe paralizati, ins poate fi readusi Ia ving ‘Aceasti sutra este pentru acea ciliuzi interion Accasta constiingé este spiritul ealaucitor al fccéruia. Asta sa fi. Nu gandi cu capul. De fapt, nu gindi deloc. Migci-te doar. Incearci asta in diverse situatii, Va fi greu, pentru ci potrivit vechiului obicei vei incepe si ‘gindesti, Va trebui st fii alert, dar au si gindesti, ci si simf in interior ceea ce ifi vine in minte. S-ar putea ca de multe ori si fi in incurcitur’, pentru ci nu vei putea sti dacd acel ceva vine de la cXliuza interioara sau vine de la suprafafa mini tale, Curind insi vei simi, vei sti diferenta.