SUTRELE 76 In ploaia noptii negre, patrunde intunericul ca _forméta formelor, 77 Céind noaptea nu-i cu ploaie, ferd luna, inchide ochii si gdsesteintunericul inf ta, Deschizi obit si vezi intunericul. Astfel, greselile dispar pentra totdeauna. 78 Oriunde atenfia fi se trezeste, chiar in acest punct, experimenteazadati, un savant eminent, bine- cunoscut istorie, doctor in filozofie, Jocuia intr-un sat, Prezenga sa a trezit curiozitaten bitrnulai postag al | satului, care a vent la el gil-a intrebat: 1Ce fel de doctor sunteyi, domnule?* Savantul i-a rispuns: ,Doctor in filozofie." Bitrinul postag nu mai auzise niciodatl de aga ceva. Tntrigat, a spus: ,Pini acum n-am auzit si fi suferit cineva de boala asta pe-aiei pe la noi* Nu rideti, deoarece, in felul lui, postagul avea drep- tate ~ a fi filozof este, intr-un fel, o boali. Desigus, doctorii in filozofie nu sunt medici; mai degrabi, sunt victimele perfecte ale unei boli. Filozofia mu este o boal specifict, deci nu vit puteyi gindi la ea in acelasi fel in care vi ganditi la boli in general. Filozofia este o boalit care se nagte odati cu omul. Istoria ei incepe odati cu istoria omenirii. $i, intr-o miisura mai mare sau mai mici, fiecare om este ovictimi a ei — deoarece gindirea nu duce niciieri; sau te face si te invirtesti intr-un cere vicios. Te invarfi intr-un astfel de cerc, mai repede, daci esti expert, dar niciodati nu ajungi undeva. ‘Acest lucru trebuie infeles in profunzime, deoarece, daca nu-l puteti infelege si simfi, atunci nu vi puteti adanci in meditatie, Meditatia este o abordare total 813 opusi flozofiei, Filozofia inseamnii gandire, Meditagia este 0 stare de nongindire. Sunt doi poli opusi. ui intrebviri gist incerci si siisesti rispunsuri. Dar filozofia nu vine niciodati cu Fispunsuti. Stiinfa vine cu anumite rispunsuri, religia vine cu altele, dar filozofia nu vine cu niciun rispuns. ‘Toate rispunsurile pe care s-a piirut ci le-ar fi gisit, la tun moment dat, nu erau deci de suprafapl; Ia 0 cerce- taremai atentd, dacit incerciim si mergem maiadane, nu gilsim decat alte intrebiri, nimic altceva. Aga ci fiecare rispuns duce la o alti intrebare ~ si aya mai departe. Stiinga vine cu anumite rispunsuri deoarece stiinya nu se bazeazit pe gandire, stiinga se bazexza pe expe- rimente. Gandirea nu face decat si ajute, dar baza © formeazi experimentul stiintific. De aceea a fost stlinga in stare si dea rispunsuri, Filozofii, cunoscuti si necunoscufi, lucreazi de secole, dar nu au gisit niciun rispuns, nu au ajuns la nicio concluzie, Nu au cum si ajunga la vreo coneluzie. Insiigi natura gandirii face ca ea si poati ajuta experimentul stiinfific; de aceea a gisit stiinya anumite rispunsuri. Dar gi religia a venit cu anumite rispunsuri, deoa- rece si religia este un experiment. Stiinta experimen- teazai cu obiectul, religia experimenteaza cu subiectul; deci, amindout depind de experiment. Filozofia se afli taman la mijloc intre stint si religie — este gandireCartea SECRETELOR urd, abstract, nu experimenteazi. Filozofati, filozo- fai, si nu ajungeti nictieri. Gandizea abstracti, specu- Iativi nu este altceva decit gindire ad infinitum. Se poate si-vi placa, puteti savura o astfel de cilatorie, dar nu are niciun fel. Intr-un fel, religia si stiinga suntsimilare—amindowit cred in experimente. Desigur, experimentul religios este mult mai profund decit cel stiingfic, deoarece, in experimental gtiingific, omul de stiingl nu este implicat. Bil se folosegte de instrumente, obiecte, lucruri; imine Intrafi total in aceasta situafie, Nu va ginditi la ea. Ce afi putea gindi in legiitur cu ea? Nu puteti decit si repetati prostiile vechi. Moartea este un fenomen atét de nou, de necunoscut, inet nimic din cea ce stifi nu vi va putea ajuta, Deci, lisati mintea la o parte. Adanciti-vi in meditajie cu moartea. Nu faceti nimic ~ ce v-ar putea ajuta din ceea ce afi putea face? Nu stiti. Riméneti in ignorant. Nu aducefi cunostinfe false, imprumutate. Moartea este acolo; vefi fi cu ea. Infruntati-o deschis. Nu treceti in gindire, deoarece atunci nu faceyi decat si evitagi afia, va transformafi intr-un absent. Nu ginditi. Figi prezenti in prezenta morfii. ‘Tristetea va fi acolo, durerea va fi acolo, vefi simi pe umeri 0 grea povari — licafi-le pe toate acolo. Fac parte din vias, parte din maturitate, parte din desi- ‘vargirea voastei ca oameni. Raménefi, fii in totalitate prezenti. Accasta va fi meditatia; prin ea veti ajunge la © profunda intelegere a morfii. Atunci, moartea insigi devine viaja etern’. ‘Dar nu amestecafi mintea si cunogtingele, Rama- refi cu moartea; moartea vi se va dezvalui, si-atunci vvefi sti ce este. Veti putea p&trunde in interiorul ei Si-atunci, moartea va va duce in insugi centrul vieyii ~ deoarece moartea este insusi centrul viefii. Moartea nu este impotriva vietii; este insusi procesul viet Dar mintea susfine contradictia potrivit cireia viata si moartea sunt opuse. In felul acesta, continuati si gindigi si, deoarece ridacina este falst, opozitia este falst, nu putefi sjunge niciodata la o concluzie care si poati fi adevirati, reali.De fiecare dati cind aveti de trait o problema, riménefi cu ea, dar excludeti mintea ~ asta vreau si spun prin meditaie; numai fiind acolo, impreunt cu problema, puteti si o rezolvati. $i, daci afi fost cu adevitrat acolo, moartea nu vi se mai intimpla nicio- dati, deoarece veti sti ce este moarten. Dar noi mu facem niciodatt acest lucru ~ nici cu iubirea, nici cu moartes, cu nimic din ceea ce este cx adevirat real. Ne migcim mereu in ginduti, iar gindurile sunt falsititi, Ele sunt imprumutate, nu sunt ale voastre, Nu vi pot elibera, Numai adevirul vostru poate si vi clibereze. $i nu puteti si ajungeti Ia adevarul vostru dect printr-o prezenga wicutt. Cu orice problema, acest lucru egueazi. Gandirea nu rezolvi problemele reale; poate, ins, si rezolve proble- mele ireale create chiar de gindire ~ deoarece proble- mele acelea urmeazi legile logicii. Viafa nu urmeaz aceste legi. Viafa igi are propriile-i legi, ascunse, care nu pot fi inghesuite in tiparele Logi ‘nci ceva: oricand amestecati mintea, ea nu va face altceva decit si disece si si analizeze, Realitatea este una, dar mintea ereea2 mereu diviziuni. Si-atunci cind avefi o realitate divizati, afi falsificat-o. Tot restul viefi vi vefi putea lupta ~ nu vefi realiza nimic, dcoarece realitatea este una, iar mintea a impiryit-o in douf: acum lucrafi cu ceva impairtit. Deexemplu, asa cum spuncam, viafa gi moartea sunt una, dar pentru minte sunt dou’ lucruri, iar moartea este dusmanul viefii, Nu este, deoarece viaza nu poate si existe fird moarte. Daci viafa nu poate si existe fara moarte, atunei cum ar putea moartea si fie dusmanul? Este un lucru elementar. Face viata posibili. Viata creste in ea; este sufletul. Piri ea, viafa ar fi imposibila. Dar mintea, prin procesul gindirii, imparte si face din 833, PATRUNDE acEasTA cuiPaA vinja si moarte doi poli opusi. Atunci vi putes’ gindi la ea, Orice afi gindi, este fals, deoarece afi inceput printr-un picat — picatul diviziunii. ‘Atunei cind meditati, diviziunea dispare, Cand meditayi, nu pot exista diviziuni - cum afi putea impirti in ticere? Suntem aici. Toatii lumea se gandeste la una sau la alta; deci, suntem diferigi: gindurile voastre sunt ale voastre, gindurile mele sunt ale mele. In mintea mea, eu am visurile mele, voi le aveti pe ale voastre. Suntem aici foarte multi indivizi, dar, daci meditim, nici eu nu giindesc, nici voi nu gandifi, gindirea a incetat; atunci, nu vom mai fi tit de mulfi indivizi. De fapt, nu ar mai fi deloc indivizi. Daci meditim cu tofi,limitele dispar. ‘Atunci cind meditez, atunci cind meditezi situ, nu au cum sii existe dow persoane, deoarece dow’ ticeri devin una. Ele nu pot riméne dow: com am putea trage 0 linie despirpitoare intre o ticere si cealalta? Nu putem. Putem si tragem o linie despiirfitoare intre un gind gi altul, intre o minte gi alta, dar dow’ ticeri sunt una ~ la fel ca dou zerouri. Dow zerouri nu sunt dou dou’ zerouri sunt unul singur. Puteti pune o mie de zerouri, dar ele sunt unul singur. ‘Meditatia creeazti un zero interior ~ toate limitele, toate diviziunile dispar. Aceasti disparigie vi di ochiul adevirati, cel de-al treilea ochi, darshan. Acum avefi ‘ochi adevirat pentru a vedea. Pentru acestia, realitatea este clara, deschisi, denvaluita, $i, odati aceasti reali- tate dezviluitS, nu mai sunt probleme. A treia intrebare: Care este diferenta intre a te uita fix la cerul senin, la fotografia maestrului tiu, care dobandit iluminarea, siprivirea fix in intuneric?Cartrea SecreTELorR ‘Tehnica privitului fix nu are, de fapt, nicio lega- tur cu obiectul; are legitur cu privitul insusi. Deoa- rece atunci cind ne uitim fix, far si clipim, devenim concentrati; dar natura minfii este migcarea perma- nentil. Daca, intr-adevir, vi uitati fix, Pird si va migcati deloc, mintea se vede pust in dificultate. Natura minfii este de a se misca permanent, de a trece de Ia una la alta. Dacé priviti fix la intuneric, la © lumind sau la altceva, dact intr-adevir vi uitagi fx, atunci mintea se opreste, isi opreste migcarea. Deoa~ rece, daci nu s-ar opri, atunci privirea voastri fix nu ar fi acolo; atunci ati pierde esentialul. Cand mintea s-a migeat spre altceva, veti uita, nu vefi fin stare si vi amintifi la ce vi uitati, Obiectul va fizcolo, dar pentru voi el va fi disput, deoarece voi nu mai sunteti acolo: afi trecut in gind. A privi fix, ‘ratak, inseamna si mu permiteti consti- entului si se migte. $i, atunci cdnd nu permitefi minfii si se migte, la inceput ea se opune, huptit din greu, dar dack continuafi si privifi fix, incet-incet igi pierde puterea de a lupta. Se opreste pentru citeva momente. $i, atunci cand mintea se opregte, nu mai existi, deoarcce ea nu poate exista decit in migcare, in gindire. Atunci cand nu existt migcare, gindirea dispare, nu puteti gandi, deoarece gandirea inseamni miscarc — migcarea, trecerea dela un gind Ia altul. Este un proces. Dact privigi fix, nefntrerupt, la un lucru, dar pe deplin constienfi... deoarece putefi privi prin ochi mori; atunci, de fapt, continuapi si gandigi — numai ochii privesc, ochii unui om mort, dar mintea continua sligindeascd. Asta nu vi va ide folos, A privi fiximplica nu numai ochii, dar si mintea, concentrati prin ochi. Deci, oricare ar fi obiectul... depinde: dact vi place lumina, bine, dact ponte si vi placd intunericul, bine. Oricare ar fi obiectul, el este lipsit de relevanta. 834 Problema care se pune este aceea de a opri complet mintea in timp ce privifi fix, dea o fice s8 se concentreze in aga fel incét zbaterea ei interioara si se opreascil. Pur si simplu privifi, nimic altceva. Acea privire profundi viva schimba complet. Va deveni o meditatie. Gi este bine; puteti si incercati. Dar refineti: ochii, -vostri gi constientul vostru trebuie si se intélneasci in concentrate, Trebuie intr-adevar si priviti prin ochi; au trebuie si fri absenti acolo, Este nevoie de prezenta voastei ~ de prezenta voastri total. Atunci nu puteyi gandi, atunci gindirea este imposibili. Nu existi decit un singur pericol: puteti deveni inconstiengi, puteti adormi. Chiar si cu ochii deschisi este posibil si ador- mifi. Atunci privirea voastri se va impietri Problema este ci, la inceput, veti privi, dar nu vveti fi prezenji. Aceasta este prima barieri. Mintea se va migca. Ochii vostri vor privi fx, dar mintea se ‘va migca — nu va fi nicio intalnire intre ochi si minte. Aceasta va fi prima dificultate. Dac& treceti de ea, a doua dificultate pe care o ridic& privitul in nemiscare ‘va fi somnul, vefi adormi, Vi veti autohipnotiza. Este normal, deoarece mintea cunoaste numai dowd stir: fie miscarea neintrerupti, fe somnul, Mintea cunoaste numai doua stiri: migcarea permanenta, gandirea, sau sommnul. Tar meditatia este a treia stare. Aceastii a treia stare, a meditatici, inseamni ci ‘mintea voastri este ticut®, ca atunci cind se afli adancita intr-un somn adine, dar, in acelasi timp, alerti si consti enti, ca atunci cind gindeste — ambele stiri trebuie si fe prezente. Trebuie si fgi pe deplin alerti, dar ticuti a gi cind afi fi adaincifi in somn. Deci sutrele lui Yoghi Patanjali spun cit meditatia este un fel de soma — cu singura diferent ci cel care o practici este alert. Patan- Jali pune in ecuatie sushupt si samadhi somnul profand 5i meditatia suprema. Diferenta consti in faptul cd{in timpul somnului nu suntem constienti, in timp ce {in meditatie suntem ~ dar calitatea ambelor stiri este tiicerea, ticerea profundst, netulburati de nimic. La inceput, se poate intimpla ca, in timp ce privigi fix, si adormigi. Deci, dact ati devenit capabili si va aducefi mintea in stare de concentrare, iar mintea nu se mai misc, atunci riméneti alerti, nu edormifi. Deoarece, daci vine somnul, atunci cAdegi in abis, in pripastie. Meditafia este puntea ingusti dintre aceste doua pripisti: gindirea constanti si somnul, ‘A patra intrebare: Ai spus ca stiinga experimenteaz cu obiectivul, iar religia cu subiectivul. Dar stiinga care se afld in plin avant, psihologia, mai exact psihologia sbisali, este ‘atat subiectiva, cat gi obiectiva. Deci, stiinta gi religia se intalnese in psihologia abisala. Ele nu se pot intilni, Psihologia abisali sau studiul fenomenelor psihice este tot obiectiva. Iar metoda ei este metoda stiingei obiective. ncercafi si vedesi diferenta. De exemplu, putefi studia meditayia in mod stiinfific. Putei observa 0 persoani caremediteazd, daratunci acest lucruadevenit obiectiv pentru voi. Voi meditafi, iar eu observ. Eu pot folosi toate instrumentele stiintifice pentru a observa ce se petrece cu voi, dar studiul riméne obiectiv. Eu sunt in afar, Eu nu meditez. Voi meditati; voi sunteti ‘un obicct pentru mine. Atunci pot incerca si infeleg ce se petrece cu voi. Chiar prin instrumente se pot infelege multe dintre Tucrurile care se petrec cu voi, dar acest mod de inte~ legere va rimane obiectiv si stiinfific. Deci, ceea ce studiez nu vise intimpli cu adevirat: sunt numai efec- tele pe care le inregistreaz’ corpul. 835 PATRUNDE ACEASTA curPA Nu putefi ingelege un buddha, nu puteti infelege ceea ce i se intampli, deoarece, de fapt, in interiorul lui ‘nu se intimpla nimic. Centrul cel mai profund al unui iluminat este nefiinta, Acolo nu se intimpli nimic. $i cum s-ar putea studia acest Iucru? Putefi studia ceva. Putegi studia undele alpha; puteti studia ce se petrece cu mintea, cu corpul, cu procesele chimice; asta pteyi infelege. Dar, de fapt, in adancul unei persoane care a dobindit iluminarea nu se petrece nimic. Orice intim- plare a incetat. ‘Acesta este infelesul — Iumea a incetat. Acum ‘nu mai existi sansara; nu se mai intimpla nimic. El este ca si cind nu ar mai fi. De aceea spune Buddha: »Acum am devenit un non-atma, un non-sine. Inliun- {ral meu nu este nimeni, Nu sunt decit neant. Flacira a dispiirut, iar casa este goal“ Nu se intimpli nimi. Ce putefi inregistra in legiituri cu asta? In cel mai bun az, faptul ck nu se intimpli nimic. Daci se intimpli ceva, atunci lucrul acela poate fi inregistrat obiect ‘Metoda stiinfei rimine obiectiva si, din mai multe motive, stiinfa se teme de subicctiv. Stiinta gi mintea stlingificd nu pot si cread in subicctiv, deoarece acesta este, in primul rind, personal si individual gi nimeni nu poate si pitrunda induntru. Nu poate deveni public si colectiy, iar dacti un lucru nu este public si colectiv atunci nu se poate spune nimic despre el, Cel care spune ceva poate ci se ingala sau poate cit ingala pe alfii. Poate fi un mincinos, Poate ci nu este un mincinos, dar triieste cu o iluzic. Poate si creada ci este un lucru care i s-a intamplat, dar poate fi gio autoamigire. Deci, pentru stint’ adevarul trebuie si fie obiectiv. ‘Trebuie si participe si alpii pentru ca si putem judeca daca se intiimpli cu adevatrat sau nu, In al doilea rand, trebuie si se poatl repeta, trebuie. Dac incalzim apa, aceasta se evapori la o anumiti temperaturi — trebuieCarrea SecreTELOR sii fie repetabil, Deci, repetim, iar gi iar yi In o anumiti temperaturii se evapora. Daci se evapori o dati Ino suti de grade, altidati Ia nowizeci, iar alti data la optzeci, atunci mu poate fi considerat un faptgtiintific. Trebuie si fie repetabil gi trebuie ca, in urma repetirii experimen- tului, si se angi de fiecare dati Ia aceeasi concluzie, Dar infelegerea subiectiva nu este repetabila — nu se poate nici macar prezice. $i nu o poti nici chema: se petrece, pur si simplu, Nu o poti forta. Poti si ajungi Ja o meditafie profund’, pofi si triiesti o experieng’i de virf, dar, daca cineva spune: ,Repeti, s-ar putea si nu fii in stare sii repefi, Dimpotriva, daci cineva spune acest lucru, atunci vei face un efort si efortul insugi va deveni o barieri. Chiar si prezenta observatorilor poate silva distragit. S-ar putea si nu fifi in stare si repetati. Stiinga are nevoie de cxperimente obicctive, repc~ tabile. lar psihologia, daci vrea si devin o sting’, trebuie si urmeze regulile stiintei. Religia este subiec- tiv. Nu este interesati si dovedeasci vreun fapt; mai degrabi, este preocupati de experienga personal, de felul in care o recepteazi fiecare. $i ceea ce este profund trebuie sit riimdni individual, iar supremul trebuie si rimani personal; nu poate si devina colectiv. Deos- rece, daci nu a atins toati lumea iluminarea, atunci ‘nu poate si devina ceva colectiv. Trebuie si crestefi, si devenifi, ca si o atinget Deci, intr-adevir, stiinta si seligia nu se pot intalni, deoarece modalititile de abordare sunt diferite. Religia este o chestiune personal, care priveste relatia individului cu el insusi. Din aceasti cauz’, anumite fri in care, in trecut, religia a jucat un rol insemnat au rimas individualiste. De exemplu, India. India este o far individualist. Uneori, pare chiar egoista. Fiecare este preocupat de el insusi, de propria sa deve~ nite, de propria sa iluminare; fecare individ manifest 836 a fatii de semenii lui, fafi de societate, fat le din societate, fat de siricie si fafa de sclavie, Fiecare individ este preocupat de el insusi, de propria Iui devenire, de atingerea absolutului. Pare un Jucru foarte egoist. ‘Tisile occidentale sunt altel, sunt mai putin indivi- dusliste lati de ce pentru mintea indian comunismul este o imposibilitate. Noi am dat un Buddha si un Patanjali, dar nu am putut da un Marx. Ela trebuit st vini din Occident, acolo unde societatea, comunitatea sunt mai importante decit individul; unde stiinga este maj importanti decét religia; unde ceea ce se petrece in ‘mod obiectiv este mult mai important decat ceea ce se pettece in intimitate. Ceea ce se petrece in intimitate este, pentru Occident, de domeniul visului. Priviti: noi am numit maya, iluzie, tot ceea ce se petrece public. Shankara spune ci lumea intreagi este 6 iluzie; ci numai ce se petrece adic in interiorul fiecirui individ, acel Brahma suprem care se petrece acolo, este real, si tot restul este ireal. Atitudinea st fificd occidentalé este total diferiti: ceea ce se petrece in adancul vostru este iluzoriu; ecea ce se petrece afar este real. Realitatea este acolo, afar, iar lumea visu- rilor este acolo, iniuntru, ‘Acestea sunt cele dou atitudini - atit de dife- rite; abordarile sunt diametral opuse, incat nu poate fi vorba ca ele sii se intilneasci. Dar nici nu este nevoie. Dimensiunile lor sunt diferte, sferele lor sunt diferite, Elenu-si incalci niciodatii teritoriile; nu existii conflict. Si nici nu este nevoie de vreun conflict. $tiinfa lucreazi cu lumea obicctivi; religia lucreaz cu individualul, eu jumea subiectiva. Ele nu se intersecteazii niciodati. Nu poate exista niciun conflict. Din punetul meu de vedere, atunci cind lucragi cu Iumea de afar, adoptati o abordare stiinyificl. Atunci nd lucrafi cu voi insivi, adoptaio atitudine rligioast.$i nu creafi niciun conflict; nu este nevoie. Nu aduceti stiinfa in lumea interioara gi nici nu aducefi religin in Jumea exterioari, Dack aducefi religia in lumen exterioari, creafi haos. in India, am Aicut acest lucru ~ este un adeviirat hhaos. Dack aducefi in interiorul vostra o atitudine stiintifica, vefi crea ncbunie - Occidentul a reusit acest Iucru. Acum, Occidentul este nevrotic. Ambele au Ricut aceeagi grescali. Nu le confundati si nu incercapi si aducefi in afard ceea ce avefi inliuntrul vostru gin si aducefi in interiorul vostru ceea ce este afari. Lisafi subiectivul si fic subicctiv gi obiectivul si fie obiectiv. in timp ce vi migcati in afari, adopteti o atitudine stiintifict si obiectiva si, in timp ce vi migcagi fn inte rior, fitireligiogi gi subiecti Nu este nevoie si creafi vreun conflict. Nu exist niciunul. Conifictul se isc numai atuncé cand vrem si impunem aceeasi atitudine in ambele tirfimuri, Vem si avem fie o abordare absolut stiimtifics, fie 0 atitu- dine absolut religioasi ~ ceea ce este gresit. Cu obiec~ tivul, abordarea subiectiva va fi una falsi, periculoasé, diunitoare — gi invers. A cincea intrebare: Ai vorbit despre atat de multe metode gi tehi Doringa de a reusi si nile insugim este foarte mare. ‘Cum putem si ne controlim neribdarea? Douf lucruri sunt de refinut aici. Primul: spiritu- alitatea nu poate fi un rezultat al doringei, deoarece doringa este ridicina, cauza a tot ceea ce inseamna anxietate si angoasa. Si nu vi puteti directiona dorin- ele spre tirimul spiritualului, Dar se intimpla, este un lucru normal, deoarece cunoastem numai dorinfa. 837 PATRUNDE acbpAsTA cLiPA Dorim lucruti lumesti. Unii dorese averi, alfi faim’, altii prestigio si putere sau altceva. Noi dorim lucruri lumesti si asta ne produce frustra ‘$i nu avem cum si fim altfel ~ nu are importangi daci dorinjele ni se implinese sau nu. Daci o doringi nu ne este satisficuti, atunci suntem frustrafi. Suntem frustrati si dact se indeplineste, deoarece, de fapt, se indeplineste numai doringa, nu si speranfa, promisi- una. Putefi dobindi atita bogiie cit vi doriti, dar, de fapt, nu avere v-afi dorit; afi dorit altceva gi nu afi obginut acel altceva. Puteti dobandi bogitie, dar speranta care insofea acea dorinti de avere — visul de feticire, 0 via, exta- ticti — nu ‘s-a indeplinit. Daci nu dobanditi avere, sunteti frustrasi, Dac o dobinditi, si asa veti i frus- trafi, deoarece promisiunea nu este indepliniti, visul nu devine realitate. Totul este acolo. Mijloacele sunt acolo, dar finalul v-a scipat printre degete. Finalal vi scapi mereu printre degete. rin doring’ se ajunge lao frustrare profunda. Cand apare aceasti frustrare, inevitabil incepeti s& clutati cu totul altceva decit puteti gisi in aceasti lume ~ se naste setea, doringa de religie — dar gi aceasta este dorings. Devenigi neribditori; vreti i alta, Mintea nu s-a schimbat. Obiectul doringei este diferit: era averea, acum este meditafia, Erau puterea si prestigiul, acum sunt linistea si pacea. Inainte era ceva, acum este altveva, Dar mintea, mecanismul de gindire este acelasi. Inainte doreagi A, acum doriti B, dar dorinfa este tot acolo. Problema este dorinfa, si nu ceea ce doriti. Nu ceea ce doriti este problema, ci insisi doringa. Aveti din now o doringa gi veti fi din nou frustrati. Daca vi se indep! neste, vefi fi frustrati. Daci nu vi se indeplineste, veti fi frustragi. Vi se va intimpla acelagi lucru, deoarece nu afi infeles esentialul, v-a scipat. Mg teresaCarrea Secrereror Nu puteti dori meditatia, deoarece meditapia are Joc numai atunci cind nu existi dorinti. Nu puteti dori eliberares, nu putefi dori nirvana, deoarece sunt stiri pe care le puteti atinge numai in absenta dorintei. ‘Nu pot fi transformate intr-un obiect al dorinfei. Deci, pentru mine si pentru tofi cei care stiu acest lucru, Jumea este doringa; nu c& afi dori lucruri lumesti. Acest fenomen numit doringl este de fapt, lumea. $i, atunci cind doresti, nu are cum s& lipseasci neribdarea, deoarece mintea nu vrea si astepte, mintes ‘mu vrea si amane, Este neribditoare. Neribdarea este umbra dorintei. Cu cat dorinta este mai mare, cu att vefi fi mai neribdatori. Tar neribdarea va produce perturbafii. Deci cum veri atinge starea de meditagie? Dorinja va produce migcarea mingii, apoi va crea neribdare, iar neribdarea vi va deranja tot mai mult. ‘Asa se petrec hucrurile, $i eu observ ilnic asta: 0 persoanii care trlia o vial foarte Iumensc nu era, in mod normal, atit de nelinigtitt. Atunci cind incearcd si mediteze sau 6% caute dimensiunes religioasi a vietii sale, se instaleazé nelinigcea, mult mai mult decat inainte. Motival este ci acum dorinfa este mai puter nici, nertbdarea mai mare. In cea ce priveste lucrurile lumesti, ele erau atat de reale, de obiective, inc&t putea si le astepte. Nu erau niciodati atat de departe incat si nu le poati atinge. Acum, pe tirimul spiritual, ele par siti scape printre degete, par foarte indepartate, par de neatins. Vinga i se pare foarte scurta si obiectul dorinfei —infinit, de unde gi o neribdare sporiti, si 0 neliniste tot mai mare, $i cum se poate medita cu o minte nelinistita? Deci, aceasta este dilema. Incercati si 0 intele- gefi. Dack suntepi intr-adevar frustrafi si efi ajuns la concluzia ci tot ceea ce vi inconjoari este lipsit de valoare — banii sau sexul, puterea sau prestigiul -, dact 838 afi ajuns In aceastit concluzie, atunci trebuie si mai intelegefi inet ceva. Daci aceste lucruri nu sunt decit zidamnicie, atunci dorinfa este o si mai mare zidir- nicie: dorigi, doriti, si nu se intimpla nimic — doringa duce la nefericire. Gindifi-va la faptul ci doringa provoact nefericize, Dacii nu exist dorinfa, nu exist nici nefericire. Deci incetafi sii mai aveti doringe. $i nu creati o dorinta noua; pur si simplu incetati de a mai avea doringe, Nu creaji o dorinti spirituala. Nu spuneti: ,Acum il voi ciuta pe Dumnezeu, Acum voi gisi asta si asta. Acum am si injeleg adevarull Nu creati o nouk doring’. Dact facefi acest Incru, inseamnii ck nu v-afi ingeles nefericizea, Priviti ce nefericire provoaca dorinta. Ingelegeti faptul cK doringa este nefericire si renuntati laea. Nu este nevoie de niciun efort pentru a face acest lueru. Refi- nefi, dacii faceti cel mai mic efort, atunci creafi o nowt, doringt. De aceea avefi nevoie de o alti dorinti, pentru ca sf puteti renunfa fa ea, Dac aveti o dorint3, atunci vv putefi crampona de ea. Puteti si va cramponayi de noua voastri dorinf si putegirenunga la cea veche. Este usor si renunfafi la vechea voastri dorings dact avesi una noua, dar, in cazul acesta, nu ati inteles esentialul, Renunfafi, pur gi simplu, la doringa, deoarece dorinta inseamni nefericire, si nu vi creati o nou’ dorinti. Nu va mai exista neribdare. Si-atunci, de fapt, meditafia nu se practic’, ci pur si simplu se intampli: © minte care nu doreste este o minte in meditafic. Si-atunci, vi vefi putea juea cu aceste tehnici. $i vi spun si va jucati, Atunci vii veti putea juca cu aceste ‘ehnici; mu Te practicati. ,A. practica nu este cuvantul cel mai potrivit; cuvantul insusi este gresit. Atunci vi veti putea juca cu aceste tehnici si va vefi putea bucura de aceasti joaci, deoarece nu exist’ nicio dorinti si nu exist neribdarea de a ajunge undeva,Putef si v8 jucati si, prin joacl, atunci cind medi- este o joaci, totul este posibil. $i totul este posi imediat, deoarece nimic nu vi deranjeazit, nu sunteti neribdatori, nu vi gribigi, mu mergefi nictieri, nu tindeti spre nimic. Suntefi aici si acum. Daci intrati in meditatie, este foarte bine. Daci nu, si aga este bine, Nimic nu este in nereguli cu voi, deoarece nu aveti nicio doringi, nu asteptati nimic, nu existé viitor. Si, refineti: atunci cind starea de meditatie este, pentru voi, similari cu cea de nonmeditajie, de fapt vi affati in meditapie. Api ajuns. V-afi atins scopul, afi atins supremul. Faptul ci vi spun si nu transformafi meditafia intr-un antrenament, ci mai degraba i joac’, intr-o distractie, vise va prea ciudat. Simi bine atunei ciind faceti acest Iueru, pentru ca il facefi nu pentru rezultatul ce urmeazi a fi obfinut. ‘Dar mintea noastri este foarte serioasi. Chiar dact ne juciim, fucem din joaci un lucru serios. Transformim joaca in muncé, in obligatic. Jucati-vi precum copii ‘ici. Jucati-vi cu tehnicile de meditagie gi atunci, prin cle, sunt posibile mult mai multe lucruri. Nu fii foarte seriosi in legltura cu ele; luati-le ca pe o distractie. Dar trattim totul cu prea multi seriozitate. Chiar dactt ne jucdim suntem seriogi. $i, in ceea ce priveste religia, ‘am fost mereu mult prea seriosi. Religia nu a fost nici- odati distractiv’, de aceea pimAntul a rimas nereli- ios. Religia trebuie s& devin amuzament si festivism, © sirbitoare — 0 sirbitorire a momentului, in care savurtim orice am face; si savurim atit de profund {ncAt mintea si inceteze. ‘Dac mi ingelegeti cu adevarat, atunci aceste o suti dowisprezece tebnici vi pot arita c& orice poate deveni tehnici — daci intr-adevar intelegeti. De aceea sunt 0 sutii doutsprezece. Totul poate deveni tehnici dact ingelegeti acea calitate a mintii care aduce meditatia. 839) PArrunpe aAcpASTA curPa Atunci orice faceti poate deveni tehnica. Fiti dispusi si ‘vi jucafi, bucurafi-va. Pitrundefi atat de adane, incit timpul si inceteze. Dar timpul nu poate si inceteze citi vreme doringa este prezenti, Dorinfa inseamni timp. Atunci cind exist’ doringa, este nevoie de vitor, deoarece dorinta nu poate fi indeplinita aici si acum. Dorinta poate fi indepliniti numai cindva in viitor, deci va va trebui viitor ca si vil miscafi. Apoi, timpul va va distruge. Veti pierde eternitatea. Eternitatea este aici. ‘Deci luafi meditapia ca pe ceva distractiv, ca pe o rbtoare, ca pe o celebrare a ceva — a orice. Sipafi {in gridini ~ si acest ucrn poste deveni o tehnicd. Pur si simplu sipati si bucurati-va de acest lucru. Deve- nifi sipatul insugi si uitagi de voi. ,Bu nu este acolo, imine numai actiunea, iar voi suntefi prezengi in actiune — ceea ce este 0 binecuvantare. Extazul este prezent — nu neriibdarea, nu doringa, nu motivatia. Dacd aduceti motivatia, doringa gi neribdarea in meditafie, atunci veri distruge totul. $i, cu cit faceti mai mult acest lucru, cu atit vefi fi mai frustrati. Vefi spune: MA striduiese atét de mult si totusi nu se intimpli nimic:" Oamenii vin la mine. Imi spun: ,Fac deja de cateva luni, de cdtiva ani, asta siasta, dar nu s-a int&mplat nimic.* Un ciutitor olandez a venit la mine; practica aceeasi metod de trei sute de ori pe zi. Mi-a spus: ,De doi ani, de trei sute de ori in fiecare zi, practic aceasti tehnic3. ‘Nu m-am oprit nici o singura zi. Am abandonat orice altceva, numai pentru a putea si practic metoda de trei ste de ori pe zi — si nu s-a intamplat nimic.* Era pe cale si faci o crizi de nervi din cauza acestei tehnici. ‘Aga ci i-am spus: ,Primul lucru pe care trebuie si-] faci este si renunti la aceast’ tehnicl. FA orice, dar nu asta, Altfel ai si innebunesti Era foarte adancit in problema nereusitei lui, Devenise o chestiune de viati side moarte. Trebuia si reugeasci.CartTEa SECRETELOR Mira spus: ,Cine stie cite zile au mai rimas? ‘Timpul este scurt, iar eu trebuie sii reugesc in accastii viagd. Nu vreau sii mi mai nasc inca o data. Viata nu este decit nefericire.* Se va nagte inci o dati. Dupi felul in care proce~ deazi, va deveni tot mai nebun. Dar greseste ~ intreaga lui atitudine este una gresiti. Luati meditatia ca pe 0 joac’, ca peo distract, bucurati-vl de ea; atunci, insti calitatea ei se va schimba. Atunci nu vefi mai face ceva pentru a obfine ceva. Nu, atunci vi veti bucura de ea aici si acum. Este, in acelasi timp, si cauza, si efectul. Este atit inceputul, cat si sfirsitul. Si-atunci nu se poate si nu reusiti. Veti putea medita, veti reusi, deoarece acum suntefi pregititi si primigi meditayia. Suntefi deschigi. Nu a mai spus nimeni ci meditatia poate fi luati ca o joaci, dar spun eu acest lucru. Facefi din meditafie 0 jonc. La fel ca gi copii mici, jucafi-va cu ea. Ultima intrebare: Zilele trecute ai spus c4 intunericul este fundamental pentru existenti, desi majoritatea religiilor sustin contrariul. Vrei, te rog, si ne mai dai gi alte limu- tri in legiturd cu acest lucru, mai ales in legitura cu punctul de vedere al stiintei? Nu sustine gtiinta ci ultimele componente divizibile ale materiei nu sunt decit energie electrica? Din nou aceeagi divizare ~ lumina si intuneric. Dac’ le privim cu ochii mini, atunci sunt dow’. Dact meditim asupra lor, atunci sunt una. Fie ci meditim asupra luminii, fie ci meditim asupra intunericului este acelagi lucru. Dack meditim, se vor dizolva una in alta. Atunci lumina nu este altceva decét mai putin intuneric, iar intunericul nu este altceva decat mai 840 puting lumina, Este o diferengi de grad. Ble nu sunt dow’ lucruri opuse, mai degraba sunt grade ale acelu- iasifenomen. lar acel fenomen nu este nici lumin’, nici intuneric. Fenomenul care are aceste dow’ grade nu este nici luming, nici intuneric; sau este gi una, gi alta, Puteti pitrunde in el fie din lumina, fie din intuneric. Multe religii au folosit lumina deoarece este mult mai comod, mai usor. Intunericul este mai greu, mai incomod; daci alegeti si pitrundeti din intuneric, atunci afi ales calea cea mai grea. De aceea multe religit au ales lumina. Dar putefi alege pe oricare dintre ele, depinde de voi. Dack aveti o fire aventuroasi, cure joast, alegeti intunericul. Dack vi este team, daci nu ‘refi si mergefi pe calea grea, atunci alegesi iumina, deoarece atit lumina, cat si intunericul aparfin acelu- jagi fenomen, care apare intr-un punct ca lumind, iar in altul ea intuneric, De exemple, aceasti inciipere este plinil de lumina, ‘Darlumina aceasta nu este acecagi pentru toyi, nu-iaga? Daca vederea mea este slabiti, atunci lumina nu este ‘aceeagi pentru mine; pentru mine este puin mai intu- necat decat pentru voi. Imaginafi-va ci vine cineva de pe Marte sau de pe alti planet, cineva cu ochi mult mai pitrunzitori. In acest caz, acolo unde voi vedeti lumina, el va vedes gi mai mule’ lamin’. Tar acolo unde ‘voi vedeyi intuneric, el va vedea lumina. Exist animale si plsiri care vid noaptea acolo unde voi nu vedefi. Pentru ele este lumin§, pentru voi este intuneric. Deci, ce este lumina? si ce este intunericul? ~ sunt un singur fenomen. Cat de mult putefi voi st pitrun- defi in acest fenomen si cit de mult poate si pitrundi el in voi... depinde de acea capacitate de penetrare, indiferent daci il numifi lumini sau intuneric. Acesti doi poli sunt numai aparent opusi. De fapt, nu sunt; sunt numai grade relative ale aceluiasi fenomen. Deci,‘oamenii de stiing spun ci ultimele componente di bile ale materiei sunt energie electricd. Dar ei nu spun lumina, ei spun ,energie electrics", §i intunericul este tot energie electric, la fel ca gi lumina, Energia electric nu este sinonima cu lumina. Dacit o numim energie electric’, atunci lumina este o expresie a ei, iar fntunericul alta. Dar mu este nevoie s& ne angajim intro discutie stlingificd pe aceasti tem. Chiar nu are niciun rost. Mai degrabi trebuie si vi génditi In propria voastri minte, ‘In ceea ce vi place. Daci lumina vi face si va simgigi in largul vosteu, atunci pitrundeti prin luminé. Aceea va fi usa voastri. Daci, in schimb, intunericul este cel care va face si vi simi in largul vostro, atunci pitrundeti prin {ntuneric. Ambele ugi vi vor duce in acelagi loc. ‘Multe dintre aceste 0 suti douisprezece metode se ocupi cu lumina, Céteva, cu intunericul. lar Shiva incearci si explice toate aceste metode. El nu ia un anumit tip de persoani; el se referd la toate tipurile, ‘Dar sunt persoane care vor pitrunde prin intuneric, ‘De exemplu, o minte feminin’, mult mai receptiva, va prefera si pAtrund’ prin intuneric. I se va prea mult mai acceptabil. O minte masculind va prefera lumina. Poate ati observat ci multi dintre poetii din trecut sau din prezent, mulfi dintre filozofi si multi alfi ‘oameni care au o mare capacitate de a pitrunde mintea ‘omeneascl au comparat mereu femininul cuintunericul, jar masculinul cu lumina. Lumina este agresiva, un clement masculin; intunericul este receptiv, un element nin. Intunericul este asemiinat unui péntece. sat PAtTRUNDE AcEASTA CLIPKA Deci, depinde: daci va place intunericul, atunci pitrundeti prin el. Daca vi place lumina, atunci patrundefi prin ea. Uneori, chiar si contrariul a ceea ce ati creaut la inceput poate ajunge si-vi plac’. Puteti incerca si acestlucru, Nu este niciun pericol in aincerca ceva, deoarece orice cale duce spre acelasi fel. Dar nu vi ginditi la ce anume si alegesi. Nu pier- defi timpul; mai bine incercayi. Deoarece putefi si vi tot gindigi ce ar fi potrivit, ces facepi si ce si mu faceti, de ce cele mai multe religii au insistat asupra luminii gi numai eiteva, foarte pufine, asupra intunericului. Nu lisafi aceste aspecte si vi ingrijoreze: acest hucru mu vi vva ajuta in niciun fel. Mai bine ginditi-va la propriul vostru tip, la ce vi se potriveste mai bine, la ce vi face s& va simpigi mai bine gi, apoi, incepeti. Siatunci, uitayi de toate celelalte, deoarcce nu toate aceste o suti douilsprezece metode sunt pentru voi. Chiar daca alegeti o singura metodi, este suficient pentru voi. Nu trebuie st treceti prin toate cele o sutt dowisprezece metode; una singuri va fi suficienti. Fi, deci, deschigi si receptivi pentru a descoperi metoda potrivita pentru fiecare. Nu trebuie si vii preocupe fiecare metoda. Alegeti una, jucafi-va cu ea si, daca va simfiti bine gi dacd se int4mpla ceva, atunci apucati-vi de ea gi ignorati-le pe celelalte o sutS unsprezece. Daci simfigi ci afi ales gresit, atunci abandonati-o, alegeti alta gi jucafi-vi cu ea. Dupi ce va vefi fi jucat astfel cu cinci sau gase metode, o veti gisi pe cea potriviti. Dar nu fii sobri jucati-va.