Istorie economica

Anul I
Semestru I

Referat
Piata muncii din Romania conform
anuarul statistic al Romaniei 2019

Oprea Dana Andreea

Contabilitate si informatica de gestiune
Anul I
 In centrul economiei mondiale se afla omul. Omul este atat beneficiar al tuturor
produselor dezvoltate de toate ramurile economice existente, cat si reperul de inceput, deoarece
toate serviciile si produsele economice sunt elaborate si dezvoltate de catre om.
Omul reprezinta cea mai importanta resursa a unei companii, la nivel microeconomic,
iar la nivel macroeconomic, cea mai importanta resursa nationala.
Acesta este motivul pentru care am ales sa analizez piata muncii din Romania.
In om se reflecta toate politicile unei tari, iar piata muncii dintr-un stat este un indicativ
clar al dezvoltarii statului respectiv.

1. Precizari metodologice

Inainte de a incepe analiza pietei fortei de munca in Romania, trebuie facute cateva
precizari metodologice.
Sursa datelor care stau la baza statisticilor nationale anuale privind piata muncii este
reprezentata atat de cercetarile statistice (cercetari statistice asupra fortei de munca, asupra
costului fortei de munca, locurile de munca vacante si balanta fortei de munca), cat si de sursele
administrative precum Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Ministerul
Muncii si Protectiei Sociale.
Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) furnizeaza
date esentiale asupra principalelor segmente de populatie, respectiv populatia activa-ocupata si
populatia inactiva-in somaj. Aceste date sunt colectate si structurate in conditii de
camparabilitate internationala pentru a permite diverse analize, comparatii si clasificari intre
state. In tara noastra, datele sunt colectate trimestrial, iar incepand cu anul 2015 esantionul
cuprinde 28 512 locuinte/trimestru.
Un alt indicator esential se refera la costul fortei de munca. Aceste date ofera o
imagine clara asupra maririlor brute si nete, asupra veniturilor salariale structurat pe activitati,
categorii de salariati, sexe, regiuni de dezvoltare etc. Esantionul este format dintr-un numar de
27 300 operatori economici si sociali apartinand tuturor claselor de marime a intreprinderii
indiferent de numarul de salariati. Singura categorie ocupationala care nu este cuprinsa in
aceasta statistica este cea a fortelor armate si a personalului asimilat.
Cercetarea statistica asupra locurilor de munca vacante se realizeaza trimestrial,
avand ca perioada de referinta luna de mijloc a trimestrului, pe un esantion de circa 23 500 de
intreprinderi si unitati locale cu minim 4 salariati.
Balanta fortei de munca este o lucrare care sintetizeaza toate datele furnizate de
sursele mentionate anterior, respectiv costul fortei de munca , cercetarea statistica asupra fortei
de munca in gospodarii, precum si statistica demografica a tarii.
 Indicatorii de forta de munca in Romania sunt clasificati in jurul urmatoarelor
categorii:
- Populatia activa cuprinde toate persoanele cu varsta de peste 15 ani care furnizeaza forta de
munca disponibila, include populatia ocupata si somerii;
- Populatia ocupata se refera la toate persoanele de peste 15 ani care au desfasurat o activitate
economica producatoare de bunuri si servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (o
saptamana) in scopul obtinerii unor venituri financiare sau altor beneficii. Sunt cuprinse si
persoanele incluse intr-un program de invatamant, cele aflate la pensie, ucenicii si stagiarii
remunerati si fortele armate. In aceasta categorie sunt inclusi si lucratorii pe cont propriu si cei
neremunerati din agriculatura daca productia agricola este destinata vanzarii sau reprezinta o
parte substantiala a consumului total al gospodariei;
- Populatia ocupata civila cuprinde toate persoanele care, in anul de referinta, au desfasurat o
activitate economico-sociala aducatoare de venit, cu exceptia cadrelor militare si a persoanelor
asimilate;
- Somerii sunt persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 74 de ani care nu au un loc de munca si
nu desfasoara o activitate aducatoare de venituri, sunt in mod activ in cautarea unui loc de
munca si sunt dispuse sa inceapa lucrul in urmatoarele doua saptamani daca s-ar gasi un loc de
munca imediat;
- Rata de activitate adica raportul dintre populatia activa si populatia totala cu varsta cuprinsa
intre 15 si 64 de ani;
- Rata de ocupare reprezinta raportul dintre populatia ocupata si populatia totala in varsta de
15-64 de ani;
- Rata somajului este raportul dintre numarul de someri si populatia activa. Aici se analizeaza
de asemenea rata somajului de lunga durata (ponderea dintre numarul somerilor aflati in somaj
de peste 12 luni si populatia activa), rata somajului de lunga durata pentru tineri (cu varsta intre
15 si 24 de ani aflati in somaj de 6 luni si peste), precum si ratele de incidenta pentru aceste
doua categorii de someri.
Cand vorbim despre piata fortei de munca un element important este statutul profesional
al unei persoane. Acesta se refera la modul de obtinere al veniturilor prin exercitarea unei
activitati si anume:
- salariat – persoana care isi exercita activitatea pe baza unui contract de munca intr-o
activitate economica sau sociala sau la persoane particulare in schimbul unei remuneratii;
- patron – pesoana care isi exercita ocupatia in propria unitate avand unul sau mai multi
salariati;
- lucrator pe cont propriu - persoana care isi exercita activitatea in unitatea proprie fara
a avea alti salariati;
 - lucrator familial neremunerat – persoana care isi exercita activitatea intr-o unitate
economica familiala condusa de un membru al familiei sau o ruda, activitate pentru care nu
primeste remuneratie;
- membru al unei societati agricole sau al unei cooperative neagricole – persoana care
activeaza ca proprietar de teren agricol intr-o societate agricola sau membru unei cooperative
mestesugaresti, de consum sau de credit.
Elementul central al piatei muncii il reprezinta salariatii. Cu privire la acest statut
ocupational, in cercetarile privind piata muncii sunt colectate si prelucrate date referitoare la
numarul mediu al salariatilor, care cuprinde persoanele angajate cu contract de munca pe durata
determinata sau nedeterminata. Efectivul salariatilor la 31 decembrie este un alt aspect
studiat si se refera la numarul de salariati cu contract de munca cu norma intreaga sau partiala,
pe perioada determinata sau nedeterminata existenti in evidentele intreprinderii la sfarsitul
anului.
De asemenea repartizarea salariatilor pe ramuri ale economiei si pe judete ofera date
importante asupra pietei muncii, date care vor fi analizate ulterior in cadrul acestui proiect.
In ceea ce priveste locurile de munca, principalii indicatori analizati vizeaza totalul
locurilor de munca, locurile de munca vacante, rata locurilor de munca vacante, adica
raportul dintre numarul acestora si totalul locurilor de munca, si repartizarea locurilor de
munca vacante si a posturilor ocupate pe domenii de activitate si arii geografice.

2. Domeniile de activitate

O componenta esentiala a pietei muncii sunt conditiile de munca si domeniile de

activitate. Conform CAEN Rev.2 domeniile de activitate din Romania sunt:
Agricultura care include activitatile din agricultura, silvicultura si pescuit;
Industria se refera la toate ramurile industriale existente: industria extractiva si
prelucratoare, productia si furnizarea energiei electrice si termice, gaze, apa calda, aer
conditionat, distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare;
Serviciile comerciale includ activitatile de: comert, transport si depozitare, hoteluri si
restaurante, informatii si comunicatii, intermedieri financiare si asigurari, tranzactii imobiliare,
activitati profesionale, stiintifice si tehnice, activitati de servicii administrative si activitati de
servicii suport.
Serviciile sociale includ activitatile de: administratie publicã si aparare, asigurari
sociale din sistemul public, invatamant, sanatate si asistenta sociala, activitati de spectacole
culturale si recreative.
 Conform anuarului statistic al Romaniei, in anul 2018 populatia civila ocupata era
repartizata pe sectoare de activitate in urmatorul fel:

Domenii de activitate

8% Servicii
23%
48%
Agricultura
Industrie
21% Constructii

1. 47.8% din populatie activeaza in domeniul serviciilor;

2. 23.2% activeaza in industrie;
3. 20.9% din populatie activeaza in agricultura, silvicultura si pescuit;
4. 8,1% din populatia ocupata civila lucreaza in constructii.

Cel mai mare procent din populatia ocupata activeaza in domeniu serviciilor. Asociatia
Americana de Marketing recomanda urmatoarea definitie pentru servicii: „serviciul este
activitatea oferita la vanzare care produce avantaje si satisfactii fara a antrena un schimb fizic
sub forma unui bun”. O alta definitie este data de Ph. Kotler, care sustine ca: „serviciile sunt
activitati sau beneficii pe care o parte le poate oferi alteia, care sunt in general intangibile si ale
caror rezultate nu presupun dreptul de proprietate asupra unui bun material”. Acest domeniu
este in continua dezvoltare datorita multitudii de ramuri pe care il cuprinde. Romania este una
dintre cele mai bune destinatii pentru companiile din industria serviciilor pentru afaceri, in
principal, datorita fortei de munca cu o buna pregatire, dar si datorita costului redus, este
concluzia la care au ajuns reprezentantii Asociatiei Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru
Afaceri din Romania (ABSL).
In ceea ce priveste industria, Romania este o tara care beneficiaza de conditii
favorabile pentru dezvoltarea unei intregi varietati de ramuri industriale. Dezvoltarea industriei
ramane in continuare ramura care asigura cea mai mare contributie la realizarea produsului
intern brut si in același timp, are si un rol important in realizarea exporturilor. Privatizarea
industriei in Romania a avut unele aspecte negative, in sensul in care, anumite ramuri au
disparut, iar altele si-au diminuat importanta. 23.2% din populatia ocupata pe parcursul anului
2018 activa in domeniu industrial.
Agricultura este cea mai veche ramura economica dezvoltata de om. In Romania in
2018 agricultura reprezenta 5%, din PIB, in scadere fata de anul anterior, si 20.9% din populatia
civila ocupata. In tara noastra, datorita regimurilor politice care s-au succedat in sec. XX acest
domeniu s-a aflat in centrul unor schimbari majore. In perioada 1949-1962 in Romania s-a
desfasurat procesul de colectivizare, cand aproape toate proprietatile agricole din tara au fost
confiscate si comasate in ferme agricole administrate de stat. Acestea au fost supuse unui
proces de modernizare, a crescut gradul de mecanizare al muncii in agricultura si au fost
construite sisteme de irigatii. Cu toate acestea sistemul controlat de stat in agricultura s-a
dovedit un esec. Odata cu caderea regimului comunist in anul 1989 CAP-urile au fost
desfiintate si suprafetele agricole au fost retrocedate proprietarilor de drept. Acest proces de
retrocedare a suprafetelor agricole a determinat farmitarea terenurilor, adica aparitia unor
culturi agricole pe suprafete mici. Lipsa investitiilor in agricultura si lipsa tehnicilor moderne
de cultivare a plantelor determina o productie care este influentata de conditiile meteorologice
aproape in totalitate.
Aproximativ 75 mii de companii (10% din total) care si-au raportat rezultatele pentru
2018 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente sectorului
de constructii, Astfel, in 2018 numarul de angajati din domeniu insuma 342 mii, 8.1% din
totalul populatiei ocupate.

3. Statutul profesional al persoanelor

In functie de statutul profesional al persoanelor, in anul 2018, 74.8% din totalul

populatiei angajate are statutul de salariat. Apoi avem categoria lucratorilor pe cont propriu si
membrii unei societati agricole sau ai unor cooperative. Aceasta categorie de persoane ating un
procent de 16.3%. Urmatoarea pondere ca si marime este aceea a lucratorilor familiali
neremunerati, care se ridica la 7.9%. Cel mai redus procent din structura populatiei ocupate il
reprezinta patronii care in aceasta statistica insumeaza un procent de doar 1%.
 Statut profesional

8%

16%

1%

75%

Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

In privinta repartitiei pe sexe barbatii au statutul profesional de salariati in procent de

73.8%. Acest procent este comparativ cu cel al femeilor cu statul profesional de salariat,
respective 76.1%.

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE SEXE

100% 4.50%
12.40%
90%
20.40%
80% 10.80%
1.30% 0.70%
70%
60%
50%
40% 76.10%
73.80%
30%
20%
10%
0%
Barbati Femei

Salariati Patroni Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

Diferenta in cee ace priveste statutul profesional pe sexe se vede la categoria lucratorilor
pe cont propriu sau membrii ai unei societati agricole sau a unei cooperative. Aici ponderea
barbatilor, de 20.4%, este aproape dubla fata de cea a femeilor, de 10.8%. In schimb femeile
inregistreaza un procent aproape triplu, fata de cel al barbatilor, la statutul de lucrator familial
neremunerat. Numarul barbatilor cu statutul ocupational de patron este aproape dublu fata de
cel al femeilor, 1.3% fata de 0.7%.
Aceste cifre statistice denota faptul ca femeile intampila numeroase obstacole in
atingerea unei egalitati de gen pe piata muncii. Principalul motiv al acestei realitati il constituie
dificultatea pastrarii echilibrului intre profesie si viata de familie, precum si a stereotipurilor
legate de gen care restrange optiunile femeilor privind educatia si cariera. In momentul de fata
exista masuri reale de eliminare a practicilor discriminatorii bazate pe criterii de gen.
La baza acestei diferente inregistrate in cadrul statutului profesional pe sexe se afla
cauze complexe. Pentru a identifica factorii care determina o mai slaba integrare a femeilor pe
piata muncii trebuie urmarita evolutia persoanei inca din momentul in care se naste. Vorbim
aici de mediul social si economic in care isi duce existenta, respectiv de statutul social al
familiei, de venituri, de accesul la educatie etc. Un alt factor important care influenteaza
dezvoltarea profesionala a femeilor il reprezinta etnia. Femeile de alta etnie fata de populatia
sociala, au un risc mai crescut de discriminare pe piata muncii.

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE MEDII

2018
120%

100% 0.80%
4.90%
1.30% 16.50%
80%
30.10%
60%
0.70%
93%
40%
52.70%
20%

0%
Urban Rural

Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

In ceea ce priveste distributia pe mediul urban si mediul rural, persoanele rezidente in

mediul urban, atat femei cat si barbati, sunt incadrati ca si salariati in proportie de 93%, in timp
ce in mediul rural proportia este de doar 52.7%. In schimb in mediul rural 30.1% din populatia
rezidenta este incadrata ca si lucrator pe cont propriu sau membru al unei societati agricole,
fata de doar 4.9% din mediul urban. Acest aspect este usor de inteles datorita specificului
zonelor de rezidenta si a dezvoltarii deficitare a locurilor de munca din mediul rural din
Romania. Cea mai mare diferenta se inregistreaza in cadrul categoriei de lucratori familiali
neregumerati. In mediul urban doar 0.8% dintre rezidenti sunt incadrati in aceasta categorie, in
timp ce in mediul rural procentul este de 16.5%. Desi nu exista o defalcare pe sexe a statisticii
privind structura populatiei ocupate pe medii, in mediul rural problema integrarii femeilor pe
piata muncii este si mai pregnanta.
Femeile întampina, mai ales în mediul rural, o serie de dificultati ce au ca rezultat
neocuparea si lipsa initiativelor antreprenoriale si anume:
- problemele economice (femeile fiind ocupate preponderent în agricultura de
subzistenta),
- incarcarea cu sarcini domestice si de ingrijire a copiilor sau a altor persoane dependente,
- lipsa unor modele de succes,
- lipsa accesului la informatii,
- lipsa unor retele de sprijin,
- existenta unui nivel ridicat de discriminare.

Cu toate acestea, de-a lungul anilor se observa o schimbare in ceea ce priveste structura
populatiei ocupate pe medii.
Propun spre analiza situatiei ocuparii populatiei pe medii geografice incepand cu anul 2014
si pana in present.

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE MEDII

2014
120%

100% 0.70%
5.70%
1.60%
24.50%
80%

60% 35.60%
92%
40% 0.50%

20% 39.40%

0%
Urban Rural

Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

 STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE MEDII
2015
120%

100% 0.90%
5.80%
1.50% 19.90%
80%

60% 33.40%

92% 0.60%
40%

20% 46.00%

0%
Urban Rural

Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE MEDII

2016
100% 0.90%
5.70%
90% 1.30% 18%
80%
70%
31.20%
60%
50% 0.70%
92%
40%
30%
50.10%
20%
10%
0%
Urban Rural

Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

 STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE PE MEDII
2017
100% 1.00%
5.70%
90% 1.30% 17.00%
80%
70% 31.00%
60%
50% 0.70%
92%
40%
30%
51.30%
20%
10%
0%
Urban Rural

Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

Daca analizam perioada de 5 ani de zile cuprinsa intre 2014 si 2018 observam
urmatoarea evolutie:

Evolutia statutului profesional in mediul urban

2014-2018
92% 91.80% 92.10% 92% 93%

5.70% 5.80% 5.70% 5.70% 4.90%

1.60%
0.70% 1.50%
0.90% 1.30%
0.90% 1.30%
1% 1.30%
0.80%
2014 2015 2016 2017 2018

Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

Se observa ca modificarile in structura populatiei ocupate sunt aprope insesizabile. In

mediul urban in decursul celor 5 ani analizati, s-au pastrat proportiile, ponderea cea mai mare
avand-o salariatii.
 Evolutia statutului profesional in mediul rural
2014-2018

51.3% 52.8%
50.1%
46.0%
39.4%
35.6%
33.4%
31.2% 31.0% 30.1%
24.5%
19.9% 18.0% 17.0% 16.5%

0.5% 0.7% 0.7% 0.7% 0.7%

2014 2015 2016 2017 2018

Salariat Patron Lucrator pe cont propriu Lucrator familial neremunerat

In mediul rural structura populatiei ocupate pe criteriul statutului profesional al

persoanelor se modifica. Putem observa cresterea ponderii persoanelor salariate, in defavoarea
lucratorilor pe cont propriu sau membrii ai unor societati agricole sau ai unei cooperative.
Acest lucru arata faptul ca oamenii renunta la activitatile individuale, in special in
domeniu agricol, si isi cauta un loc de munca mai stabil. Cauza acestui fenomen este lipsa unor
mijloace de control al productiei agricole, lipsa mecanizarii in agricultura si a sistemelor de
irigatii. Cu toate acestea numarul patronilor din mediul rural ramane constant. Asta inseamna
ca micii proprietari de teren renunta la practicarea culturilor agricole in favoarea acestor, dand
in arenda terenurile detinute marilor cultivatori. Consecinta acestui lucru reprezinta practicarea
culturilor agricole pe suprafete mai mari si comasarea terenurilor.
Conform Anuarului Statistic al Romaniei in perioada 2013-2018 indicii productiei
ramurii agricole, respectiv productia vegetala, productia animala si serviciile agricole, au
inregistrat cel mai mare nivel in anul 2013. A urmat apoi o scadere a productiei vegetale si
animale, pragul minim inregistrande-se in anul 2015. In anii urmatori se inregistreaza cresteri
ale productiei agricole, fara a mai atinge insa nivelul anului 2013. Aceasta evolutie a avut ca
efect cresterea numarului salariatilor in mediul rural, multe persoane cautand un loc de munca
mai sigur.
Tot din graficl de mai sus mai putem observa scaderea numarului lucratorilor familiali
neremunerati.
Aceasta evolutie arata o crestere a locurilor de munca in mediul rural si o mai buna
integrare a persoanelor care traiesc la sat pe piata muncii.
Statutul profesional care are o evolutie constanta este cel al patronilor.
 4. Somajul
Un alt aspect pe care mi l-am propus sa il analizez in cadrul acestui proiect il reprezinta
somajul. Somajul este unul dintre cei mai importanti indicatori ai pietei fortei de munca dintr-
un stat.
Rata somajului este influentata de numarul locurilor de munca existente la un moment
dat, precum si de accesibilitatea acestor locuri de munca pentru populatie.
In cadrul populatiei rezidente a statului, numarul somerilor este invers proportional cu
numarul locurilor de munca si numarul salariatilor. In primul rand ne uitam la evolutia
numarului locurilor de munca din Romania, implicit evolutia numarului de salariati.
Pentru a avea o imagine clara asupra evolutiei pietei muncii, anuarul statistic al
Romaniei analizeaza datele perioadei cuprinse intre 2013 si 2018. Astfel, in perioada analizata
se observa o creste a numarului de salariati in tara noastra. In 2013 existau 4 443 554 salariati,
iar in anul 2018 numarul acestora a ajuns la 5 068 063 persoane. Observam asadar o dezvoltare
economica a tarii, o crestere a locurilor de munca si o mai buna integrare a populatiei pe piata
muncii.

Numarul somerilor pe gen

2013-2018
600000

500000

400000

300000

200000

100000

0
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Barbati 512000 478000 436000 418000 351000 289000
Femei 216000 200000 185000 173000 149000 129000

Barbati Femei

Rata somajului in aceeasi perioada a evoluat invers proportional cu numarul de salariati.

Astfel avem o scadere a numarului de someri de la 512 000 de persoane in 2013, pana la 289
000 de someri in 2018. Este aproape o injumatatire a ratei somajului de la 5.7 la 3.3 puncte.
Aceste date vizeaza somerii de sex masculin.
In ceea ce priveste femeile fara loc de munca evolutia este una similara. Numarul
femeilor aflate in cautarea unui loc de munca a scazut de la 216 000 de persoane, in 2013, la
129 000 persoane in 2018, atingand o rata a somajului similara cu cea a barbatilor de 3.3 puncte,
fata de nivelul initial de 5.1 puncte.
 Pe baza acestor date se poate trage concluzia ca fenomenul de discriminare pe criterii
de gen in piata fortei de munca a scazut, de-a lungul acestei perioade, femeile avand o mai
mare sustinere in ceea ce priveste integrarea pe piata muncii.
Toate aceste date denota o evolutie pozitiva a pietei fortei de munca.

Un ultim aspect pe care mi-am propus sa il analizez in ceea ce priveste somajul este
rata somajului pe grupe de varsta.

Rata somajului pe grupe de varsta si gen

16.3
16.2

5.7

3.7 3.5 3.3

2.8 2.5
2.3
1.5

15-24 ANI 25-34 ANI 35-44 ANI 45-54 ANI 55 ANI<

Barbati Femei

Ceea ce se observa din reprezentarea grafica de mai sus este procentul foarte mare al
somerilor in randul populatiei tinere precum si diferenta ratei somajului dintre aceasta grupa
de varsta si toate celelalte. Aceste cifre denota dificultatea integrarii tinerilor pe piata muncii
la terminarea studiilor.

Somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului scazut si mediu, pentru
care rata somajului a fost de 5,8%, respectiv 4,3%. Rata somajului a fost de doar 2,1% in cazul
persoanelor cu studii superioare. Și totuși parcurgerea unei experiențe educationale intr‐o
universitate nu asiguraa neaparat si succesul insertiei pe piata muncii. Universitatile nu ofera
studentilor cunostinte si competente tehnice sau specifice profesiilor la nivelul cerut pe piata
muncii, sistemul de invatamant superior este insuficient adaptat la nevoile dinamice ale pietei
muncii. Accesibilitatea locurilor de munca pentru tineri este mai scazuta si datorita lipsei de
experienta a acestora.

Un alt motiv pentru care rata somajului in randul acestei categorii de varsta este atat de
ridicata poate fi sustinerea financiara din partea familiei a tinerilor dupa incheierea studiilor.

O solutie pentru integrarea cat mai rapida a tinerilor in cadrul campului muncii este
adaptarea curriculei scolare la cerintele reale existenta pe piata fortei de munca, impunerea
unor programe de practica reale in cadrul carora persoanele cuprinse in programul de
invatamant sa deprinda cunostiintele practice necesare desfasurarii activitatii profesionale
pentru care se pregatesc.

Datele statistice referitoare la piata muncii din Romania cuprinse in anuarul statistic
sunt foarte amanuntite si ofera o imagine detaliata asupra acestui aspect al economiei tarii
noastre. Avand in vedere ca piata muncii este intr-o dinamica neintrerupta ar fi interesant de
urmarit evolutia pietei fortei de munca in contextual actualei pandemii de Covid-19 si a crizei
economice care este preconizata ca urmare a pandemiei.
 Bibliografie:

Anuarul statistic al Romaniei 2019, 2018, 2017, 2016, 2015;

https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-8-2015-006653_RO.html

Studiu-despre-bunele-practici-nationale-privind-integrarea-femeilor-pe-piata-muncii.pdf