Bandajul circular 

(fig. 8-23) al toracelui se realizeaza conducând faşa

circular incepând
din regiunea inferioară a toracelui 2-3 ture de fixare, după care
efectuam ,,manevra policelui”şi se conduce faşa de jos în sus peste umăr,
coborând faşa pe spate pentru arealiza asfel o bretea de susţinere pe umăr,
fixând-o apoi cu o tura circulară peste torace.Se repetă manevra pentru a doua
bretea peste celălalt umăr. Se conduce faşa în turespiralate pâna în axilă, unde
se închee cu 2 ture circulare.
Spica sânului (fig. 8-23) se începe cu două ture circulare de fixare pe torace,
dupăcare se conduce faşa de jos în sus spre umarul opus sânului de pansat,
trecând peste sânul interesat. Se coboară faşa pe spate prin axila sânului ce
trebuie pansat, pâna în dreptul turei circulare, care se execută de fiecare
dată după ce s-a trecut faşa peste sân şi spate. Se încheie bandajul cu doua ture
circulare. Spica dublă acoperă în mod similar ambii sâni.
Bandajul Desault (fig. 8-24) este tehnica cea mai des folosită de imobilizare
provizorie pentru leziunile claviculei şi umărului, precum şi ca mijloc de
imobilizareprovizorie pentru fracturile braţului. Pentru realizarea acestui tip de
bandaj avem nevoiede 4 feşi cu laţimea de 20 cm, vatăşi talc. Iniţial se sprijina
membrul superior al pacientului , astfel încât braţul şi antebraţul să formeze un
unghi de 90o. Se începe îmbrăcarea toracelui cu ture circulare pâna sub axilă.
Aceste ture vor izola pielea toracelui şi pielea braţului şi antebraţului, evitând
apariţia iritaţiei şi chiar a eroziunii pielii, provocate de transpiraţia locală. Se
întroduce în axilăşi în plică cotului o cantitate mica de vată îmbibată cu talc,
după care lipim braţul şi antebtaţul de torace cu cotul îndoit la 90o. Fixăm
membrul superior de torace prin ture circulare de faşa care trebuie să
cuprindă braţul, cotul şi antebraţul. Apoi din spate faşa se trece peste umărul
lezat,coboară anterior peste braţ, sub cot şi urcă în spate paralel cu braţul. Faşa
revine în faţa peste umărul lezat, se indreaptă oblic sub axilă sănătoasăşi se
reântoarce în faţă peste umărul bolnav, coboară lateral de-a lungul braţului sub
cot, apoi susţinând antebraţul , se indreaptă spre toracele opus facând o
tură circulară de fixare la cot. După această tură de fixare, fasa se trece din nou
peste umarul lezat, coboară anterior, va susţine antebraţul, se face iar o
tură circulară si tehnică se continuă astfel încât fiecare tură oblicăşi circulară
să depasească cu câţiva centimetri tura anterioară. După imobilizarea membrului
superior cu 2-3 feşi circulare, intreg antebraţul va fi întarit cu benzi de leucoplast.
Pumnul, mâna si degetele trebuie sa rămâna libere pentru a putea fi permanent
mobilizate.
Acelaşi lucru îl putem realiza cu o basma cu 4 colţuricare suspenda
membrusuperior ca într-un hamac în poziţia descrisăşi ale cărei capete se
înnoadă în spaţiulinterscapularşi la ceafă. Această tehnică este cunoscută sub
numele de ,, eşarfa lui Petit”(fig. 8-25).
Figura 8-25
Bandajul Velpeau are aceleaşi indicaţii caşi bandajul Desault, de care
diferă prin faptul că imobilizarea membrului se realizează cu cotul flectat in unghi
ascuţitşi cu mâna fixată pe umarul opus (fig. 8-26).

1
Figura 8-26
Bandajul umaruluişi axilei (fig. 8-27)
La nivelul braţuluişi axilei se pot aplica bandaje cu feşi trase în ,,8” sau în
spică,precumşi o basma, care trece pe sub axilă, se încrucişează peste umărşi
se innoadă subaxila opusă (cravata biaxilară Mayor).
Cu aceste tipuri de bandaje, pe linga fisarea pansamentului se poate realiza si
compresia regiunii.
Figura 8-27
Bandajul degetelor si miinii (fig. 8-28)

2
 La nivelul acestor segmente faşa se fixează prin ture circulare la
nivelularticulaţiei radio-carpiene, apoi se duce faşa oblic pe partea dorsală a
mâniişi se acoperădegetul respectiv prin ture în spirală. Pentru auricularşi
police,câtşi pentru haluce,bandajul se face în spică.
Bandajul în spirală
Bandajul în spică
bandajul mânii
bandajul în spirală
bandajul în spică
Figura 8-28
Bandajul regiunii inghinale şi fesiere
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in formă de spică. Fixarea
iniţială se faceprin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor
iliace. De la această faşă setrece oblic peste regiunea inghinală, pe faţa internă,
posterioarăşi externă a radaciniicoapsei de unde urcă iar oblic, peste regiunea

3
inghinală realizând prima spică ce secontinuă printr-un nou circular pe abdomen
dus apoi oblic peste regiunea inghinal’ pânăse acoperă (fig. 8-29)
Figura 8-29

Bandajul regiunii perineale şi anale

Pentru perineu se foloseşte faşa în ,,T”. Aceasta fixare a pansamentului
seefectuaza cu ajutorul a două feşe. Prima se trece în jurul abdomenului,
deasupra cresteloriliace înnodându-se. Ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa
care se trece dublu întrecoapse, acoperind perineul (fig. 8-30).
Figura 8-30
Bandajul bontului de amputaţie
Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării
recurente cu 2feşi sau înfaşarea cu o faşă. Se incepe prin ture circulare de fixare
la 10 cm de plagă, după care se rasfrânge faşa antero-posterior, ca şi în cazul
calotei craniene, pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture
circulare.
Bandajul scrotului
Pansamentul regiunii scrotului se fixează cu ajutorul suspensorului, care
poate fi confecţionat din pânză asemenea bandajului în ,,T” sau din material
elastic şi de formă corespunzatoare regiunii.