Cele mai bune soiuri de nuc

pentru infiintarea livezilor profesionale

O prezentare a Pepinierei Voinesti si o descriere a celor mai bune
soiuri autohtone de nuc si a câtorva dintre soiurile franceze si ameri-
cane si recomandări privind plantarea si întretinerea lor în livezi

PEPINIERA VOINEȘTI © EDIȚIA 3 - 2019

PEPINIERA VOINESTI
3452 Voinescu, rn. Hancesti
Republica Moldova
www.nucialtoiti.md
voinesti@hotmail.com
+373.69.358.996
> www.facebook.com/voinesti
> căutați: Pepiniera Voinești

DREPTURI DE AUTOR EXONERARE DE RASPUNDERE

Continutul acestei publicatii, inclusiv textul si fotografiile sunt proprietate intelectuala a Pepinierei Opiniile si recomandarile continute in aceasta publicatie rezulta din experienta proprie a autorului si a unor
Voinesti asupra careia toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea partiala sau integrala a acestei terti, iar preluarea acestora se va face doar pe propriul risc al cititorullui si orice eventual insucces sau
publicatii este strict interzisa fara acordul scris al autorului. lipsa de performanta nu va putea face obiectul unei invinuiri aduse autorului.
 Oleg TÎRSÎNĂ
Director tehnic Pepiniera Voinești

CULTURA NUCULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

TRECUT, PREZENT, PERSPECTIVE
Cultura industrială a nucului în Republica Moldova este relativ tânără. Deși cercetările științifice și începuturile aplicării
practice a rezultatelor, inclusiv omologarea primelor soiuri de nuc datează încă din anii 1960, un ritm susținut al
dezvoltării vizibile a ramurii și al înființării livezilor de nuc a fost înregistrat abia începând cu anii 2000. Dar lucrurile au
evoluat atât de repede încât doar zece ani mai târziu ramura este deja foarte dinamică, iar filiera nuciculturii este
integrată și foarte bine structurată: fermierii au la dispoziție un sortiment foarte adaptat condițiilor locale de climă,
există cinci pepiniere bine dezvoltate care produc material săditor din majoritatea soiurilor, inclusiv străine, sunt deja
peste o mie de proprietari de livezi de nuci, mai bine de 10 procesatori și exportatori care prelucrează toată producția
de nuci a țării, există suport bugetar pentru înființarea noilor livezi și pentru dotarea cu inventar agricol și utilaj
tehnologic. În afară de aceasta, din anul 2006 există o asociație a producătorilor care reunește o parte importantă a
nucicultorilor, a prestatorilor de servicii și a furnizorilor de diverse materiale pentru ramură. Există o lege a culturilor
nucifere care reglementează parțial domeniul, confirmând astfel importanța lui strategică pentru țara noastră.
Toate acestea nu existau în nu prea îndepărtatul an 2000. Dacă ne amintim că nucul crește pe meleagurile noastre de mai bine
de două milenii, poate apărea ca paradoxal faptul că în mai puțin de 15 ani Moldova a realizat un salt tehnologic care a ridicat
cultura nucului la nivel de industrie. Cum se explică acest paradox? Care este viitorul ramurii? Este oare rezonabil să continuăm
înființarea livezilor de nuc și de acum înainte? Este capabilă piața mondială să absoarbă produsul moldovenesc care continuă
să crească cantitativ?
Dacă privim în trecutul nostru sovietic, putem constata că în
Moldova, ca și în România de altfel, existau savanți specializați
pe cultura nucului care realizau importante cercetări științifice cu
impact practic (ameliorarea tehnologiei de altoire la masă,
crearea și omologarea soiurilor, ameliorări în formarea coroanei,
elaborarea unor programe de protecție fitosanitară integrată,
etc.). Moldova se poate mândri cu savanți cunoscuți nu doar în
spațiul URSS, dar în toată Europa sau cel puțin în acele țări
europene unde nucul prezintă un anumit interes economic.
Acești savanți au constituit un nucleu în jurul cărora în mod
natural ar fi trebit să se constituie un pol tehnologic care ar fi
transpus cultura nucului în practica economică. Cu toate
acestea, înainte de sfârșitul anilor 1990 n-a existat o dezvoltare
adevărată a acestei ramuri în țara noastră. Atât URSS, cât și
primele guverne naționale de după obținerea independenței, n-
au considerat nucul drept o veritabilă cultură pomicolă în așa fel
încât acesteia niciodată nu-i fusese acordat sprijinul necesar
pentru a profila o industrie sau măcar un început de industrie.
Totul s-a schimbat începând cu a doua jumătate a anilor 1990.
Moldovenii au descoperit că nucile reprezintă un produs valoros
la mare căutare pe piața mondială care, la acea vreme,
înregistra un deficit considerabil. Au apărut primii procesatori ai
producției de nuci care au întreprins exportul acestei producții.
La începutul anilor 2000 nucul înceta să fie privit drept o cultură
sălbatică menită doar să orneze marginea drumurilor și să fie
plantată în fâșii antierozionale și să fie folosită numai în
bucătăria tradițională. S-a produs o transformare și o schimbare de atitudine a băștinașilor față de această specie care a început
să prezinte din ce în ce mai mult interes economic. Alexandru Jolondcovschi, fondatorul Uniunii Asociațiilor Producătorilor de
Culturi Nucifere, declara încă în anul 2006 cu ocazia unei reuniuni de nivel înalt că nucul este Mina de Aur a Moldovei. În anul
2015, țara noastră a exportat nuci în coajă și miez de nuci în valoare de 108,000,000 $ – echivalentul a trei tone de aur, fiind
astfel confirmată prezicerea dlui Jolondcovschi. Pentru o economie atât de fragilizată de tranziția interminabilă, de corupție și de
plăcile tectonice mișcătoare ale geopoliticii regiunii, nucul a devenit o mană cerească.
Un studiu foarte interesant realizat de către iQonsulting, o firmă chiliană de analiză și consultanță specializată în comerțul mondial, scoate în
evidență câțiva factori care au determinat o transformare rapidă a sectorului nucifer moldovenesc. În graficul alăturat vedem evoluția prețurilor la
miezul de nucă în perioada 2001 – 2013. Creșterea medie a
prețurilor în lume a fost de cca 180%. În același timp,
creșterea prețului la export al miezului moldovenesc a fost de
150%, dublu față de Ucraina care a evoluat cu doar 70%.
Aceasta vorbește despre un produs moldovenesc în primul
rând competitiv, calitativ și foarte apreciat. Aici aș vrea să
amintesc că, în general, în lume sunt două țări ale căror
producții de nuci sunt considerate drept cele mai calitative de
pe glob: Chile și Republica Moldova. Acest lucru îl afirmă
majoritatea experților străini în cultura nucului și comerțul cu
nuci. Probabil că și acesta este unul dintre stimulenții care au
determinat o dezvoltare rapidă a industriei nucifere, astăzi
capabilă să obțină contracte valoroase la export și grăbită să
le onoreze.
Cel mai recent raport privind producerea, exportul și
consumul mondial de nucă publicat la ora redactării acestei
analize (octombrie 2018) a fost publicat de către
Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite și acesta
dezvăluie o tendință foarte interesantă. Din acest document,
după cum vedeți în tabelul de mai jos, rezultă că în sezonul
2016/17 în lume au fost produse 2,12 mln tone de nuci care
este un record absolut. De fapt,
fiecare din ultimii 20 de ani a stabilit noi și noi recorduri. În același timp, trebuie să remarcăm că în sezonul 2012/13, producția globală a constituit
1,58 mln tone de nuci. Altfel spus, în decursul a doar patru ani s-a realizat o creștere a producției mondiale cu 540 000 tone! Acest spor al producției

este desigur impresionant, dar vreau să vă atrag atenția asupra altui detaliu. Observați datele din compartimentul Domestic Consumption (consumul
intern) din același tabel.Dacă comparați totalul consumat cu totalul produs, vedeți că populația planetei a consumat (aproape) tot atât cât s-a produs!
Ori asta nu înseamnă altceva decât faptul că cererea pentru nucă este una elastică și capabilă să absoarbă mai mult dacă se produce mai mult și
aceasta fără ca prețurile să scadă semnificativ. Care sunt implicațiile acestei concluzii pentru țări ca Moldova ori România? Oare nu este evident?
Vorbim aici despre un produs alimentar la mare căutare în lume, pentru care avem și o piață de desfacere uriașă în imediata apropiere geografică,
dar și alte piețe cu mare potențial în alte regiuni ale lumii. Amplasarea noastră geografică și pedoclimatică crează condiții excelente pentru a crește o
producție de calitate și foarte apreciată în aspect gustativ. Trebuie să știm să valorificăm această oportunitate extraordinară care ne este oferită!
În 2018, Moldova a produs cca 35 000 tone nuci (față de 18 000 tone în 2006) care au fost practic complet exportate. Să amintim că țara noastră
exportă preponderent producția de nuci colectată de populație din fâșiile antierozionale din câmpii, din pomii din fâșiile de aliniament de-a lungul
drumurilor și din cei de pe lângă gospodăriile individuale. Se estimează că împreună, toți acești pomi ar alcătui aproximativ 15 000 – 20 000 ha,
ajunși la maturitatea
productivă. În prezent, această producție reprezintă cca 65 - 70% din totalul exportat. Gândiți-vă că, cel mai des, această nucă este neomogenă și
deseori insuficient de calitativă având în vedere că, în goana lor de a o colecta înaintea altora, populația o recoltează mult prea devreme iar acest
fapt afectează semnificativ calitățile organoleptice ale acestei producții. Cu toate acestea, și această marfă este atât de bine exportată! Și atunci
întrebarea vine de la sine: cum va fi apreciată pe piețele de export producția noastră de miez atunci când aceasta va fi alcătuită majoritar din nuci din
aceste foarte bune soiuri cum sunt Pescianski, Cogâlniceanu, Ovata, Călărași, Chandler, Fernor și altele care dau un miez atât de valoros și care se
scoate în mare parte ca jumătăți, se păstrează alb și are calități gustative unice în lume? Eu unul abia aștept să văd acea zi!
Până atunci însă mai avem de plantat încă cel puțin 20 000 ha în următorii 10 ani. Ritmul înființării plantațiilor trebuie păstrat cât mai dinamic. Să nu
pierdem din vedere faptul că noi atragem interesul marilor actori de pe piața mondială de nucă atâta timp cât avem volume importante de oferit spre
vânzare. Tabelul de mai jos arată că în 2015 (și anterior) țara noastră a fost al doilea furnizor de nucă pentru țările UE, după SUA. În 2016 și 2017,
am trecut pe locul trei care oricum este o poziție foarte bună, iar diagrama alăturată ilustrează decalajul crescând cu ritmuri foarte rapide dintre
producția internă de nuci a Uniunii Europene și consumul intern. Diferența este acoperită prin importuri din ce în ce mai mari, iar această situație
crează un teren extrem de favorabil pentru nucicultorii moldoveni. Reamintesc aici că pentru UE, producătorii și procesatorii moldoveni sunt
parteneri deja testați în business, există un istoric de colaborare, există contracte pe termen lung, există încredere mutuală care facilitează relațiile
de parteneriat și, nu în ultimul rând, există o proximitate geografică

care îi face pe furnizorii moldoveni de preferat în fața unor origini mai

distante.
Contextul european este important, dar să aruncăm o privire și către
tabloul mai larg, mondial. Diagrama de mai jos reprezintă media
exporturilor globale de miez de nucă în perioada 2012 - 2016 și este
extrasă din raportul global privind producerea, consumul, importul și
exportul producției de nuci pentru anul 2017 publicat de către INC,
International Nut and Dried Fruit Council. Din aceste date rezultă că Republica Moldova a fost al patrulea exportator mondial de miez de nucă, care
trebuie să-i convingă și pe cei mai sceptici despre rolul de jucător important pe care îl deținem noi în plan global în exportul și comercializarea
producției nucifere. Această poziție a fost obținută grație unei munci imense realizate pe parcursul ultimilor douăzeci de ani și este în
responsabilitatea tuturor actorilor, inclusiv autoritățile Statului să facă tot ce le stă în puteri pentru a menține și a consolida acest succes.
În același timp, trebuie să conștientizăm că în lipsa unui ritm dinamic al înființării de noi livezi și fără o adaptare a agrotehnicii la noile cerințe,
producția noastră va scădea. De ce? Pentru că,
reamintesc, cea mai mare parte din producția exportată
vine din acele fâșii de aliniament și antierozionale
plantate cu 30 – 40 ani în urmă. Acestor pomi, neîngrijiți
și ajunși la faza de declin, nu le rămâne mai mult de 10 –
15 ani de producție efectivă dar declinul lor este deja
anunțat prin calibrul din ce în ce mai redus al fructelor și
prin uscarea lor treptată. Exact același lucru se întâmplă
și în Ucraina care astăzi încă produce tot atât cât toți
nucicultorii din țările UE luați împreună. Industria nuciferă
moldovenească poate continua să crească doar dacă
cresc și suprafețele plantate.
Astăzi, producătorii moldoveni asistă la o evoluție
calitativă a ramurii nucifere. Tehnologiile agricole
moderne aplicate în plantațiile de nuci înlocuiesc vechile
preconcepții despre nuc ca specie care nu necesită nici
tăieri de formare, nici fertilizare, nici protecție fitosanitară.
Tranziția către o abordare industrială a nucului va
schimba din temelii fața acestei ramuri care a ajuns să fie
cea mai profitabilă din agricultură. Producătorii noștri
învață să cunoască mai bine această cultură cu adevărat
unică și, treptat, își vor spori randamentul livezilor lor și
calitatea produsului final. La următoarea etapă trebuie să învățăm și să păstrăm această calitate excepțională a miezului și după recoltare și sunt
absolut convins că Moldova poate deveni acea țară a cărei producții de nuci va fi recunoscută drept cea mai calitativă din Europa și din lume. Acest
obiectiv este foarte realizabil.
Dacă nu mă credeți, priviți cu 10 ani în urmă, apoi cu 20. Și atunci veți înțelege unde putem ajunge peste 10 ani ■
PEPINIERA VOINEȘTI
O ÎNTREPRINDERE ȘI O ECHIPĂ DE OAMENI DEDICAȚI CULTURII NUCULUI
Experiența pe care o avem în cultura nucului datează din anul 1989, anul când au fost înființate primele plantații-mamă pentru
producerea ramurilor-altoi din soiurile de nuc omologate la acea oră: Cazacu, Cogâlniceanu, Costiujeni, Chișinău, Călărași,
Schinoasa. Posibilitatea de a studia atent comportamentul acestor soiuri în condiții de producție ne-a permis să acumulăm
timp de mai bine de 27 de ani informații prețioase pe care puțini alți specialiști ai culturii nucului le posedă la ora actuală.
Această experiență constituie de fapt temelia recomandărilor pe care le formulăm pentru producătorii care înființează astăzi
livezi de nuc. Manualul de față redă o parte semnificativă a cunoștințelor pe care le posedăm în materie de soiuri de nuc.
Producerea pomilor altoiți de nuc constituie activitatea noastră principală și depunem tot efortul pentru a oferi nucicultorilor noștri
cea mai bună calitate posibilă. Pepiniera Voinești se bucură de reputația de a livra material săditor cu autenticitate și puritate de soi
100%, lucru care este primordial în cazul înființării unei livezi prevăzute pentru trei generații. Pentru a atinge această performanță am
elaborat câteva protocoale pe care le-am integrat în fluxul tehnologic care fac practic imposibil amestecul de soiuri pe întregul segment
al producerii: de la prelevarea ramurilor-altoi și până la scoaterea pomilor din pepinieră, etichetarea corespunzătoare a acestora și
livrarea pe loturi distincte către beneficiari.
De-a lungul anilor, realizând diverse experiențe și teste efectuate la diferite faze ale producerii nucilor altoiți, am reușit să înțelegem
mult mai bine necesitățile fiziologice ale acestei specii creând în rezultat condiții optime de cultură pentru o dezvoltare cât mai
sănătoasă a pomilor în pepinierele noastre. Acest lucru se referă în primul rând la sistemul radicular al plantei în dezvoltarea maximală
al căruia investim cele mai multe resurse. Datorită acestui aspect, prinderea pomilor noștri în livadă reprezintă în medie 98 - 99%.
Producția noastră anuală constituie cca 70 000 pomi altoiți de nuc destinați în proporție de cca 60% producătorilor autohtoni, restul
fiind exportat în România, Ucraina și alte țări. În același timp, anual producem mai bine de 300 000 portaltoi de nuc dintre care
jumătate sunt exportați către pepiniere nucifere din Franța și peste 20 000 ramuri-altoi de nuc dintre care o parte sunt livrate către alte
pepiniere de nuc altoit din țară.
Procesul tehnologic de altoire și creștere în pepinieră a puieților altoiți este realizat
în ciclu complet la pepiniera noastră de către un personal cu experiență medie de
lucru de peste 15 ani în domeniu.
Pepiniera Voinești este un actor foarte activ în dezvoltarea nuciculturii
moldovenești. Astfel, în rezultatul insistenței și a mai multor eforturi depuse de
către noi în sânul comunității producătorilor de nuc altoit, s-a realizat depășirea
unor soiuri învechite și fără perspective și s-a reușit tranziția către plantarea
preponderent a celor mai productive și calitative soiuri. La fel, în rezultatul mai
multor ani de experiențe și cercetări, am reușit să convingem prin rezultatele
obținute în livadă despre posibilitatea plantării soiurilor autohtone pe scheme semi
-intensive (8 x 8m, 8 x 7m). Pentru aceste scheme am elaborat și o serie de
recomandări privind formarea unei coroane etajate cu ax și recomandări privind
conservarea apei în sol în absența unor surse viabile de irigare.
Introducerea în producție la începutul anilor 2010 a unor soiuri noi autohtone
și străine de valoare face parte din obiectivul nostru declarat de a fi un actor
dinamic în tot ce înseamnă progresul ramurii nucifere în țara noastră.
Este vorba mai cu seamă despre soiurile Pescianski, Ovata, Carpatica dar și soiuri din selecțiile altor țări: Fernor, Lara, Chandler,
Fernette. Pescianski este actualmente unul dintre soiurile cele mai căutate pentru înființarea livezilor noi, grație calității excepționale a
miezului său și rapidității intrării pe rod. Ovata și Carpatica sunt două soiuri omologate de către Pepiniera Voinești și care întrunesc
trăsături foarte specifice care le permit acestor soiuri să se integreze în două nișe practic neacoperite până în prezent: gama soiurilor
cu fructe foarte atractive destinate comercializării nucilor în coajă și cea a nucilor cu adevărat gigantice (8 cm+), cu efect preponderent
decorativ, dar foarte căutate de amatori și pasionați ai culturii nucului.
După cum veți vedea în continuare, munca noastră privind soiurile de nuc se extinde mult peste cadrul strict al producerii de material
săditor și suntem antrenați într-o activitate permanentă de studiu, înțelegere și cunoaștere a particularităților acestor soiuri, informație
pe care ulterior o transpunem în recomandări tehnologice foarte precise și punctuale. Aceasta se referă la alegerea corectă a
polenizatorilor, alegerea corectă a distanțelor de plantare, elaborări privind formarea corectă a coroanei și operațiunile în verde
efectuate în anii formării coroanei, recomandări privind tratamentele fitosanitare și prevenirea
Ameliorarea cunoștințelor noastre despre fitopatologia nucului și eficientizarea metodelor de prevenire și combatere
integrată a bolilor și dăunătorilor este una dintre misiunile prioritare pe care ni le asumăm la ora actuală. Rezultatul este o actualizare
a fișelor tehnologice privind
protecția fitosanitară, fișe
disponibile pentru producători la
sediul Pepinierei Voinești. Aceste
materiale actualizate includ
referințe la o serie de produse
biologic active care luptă eficient
contra bacteriozei și bolilor
criptogamice dar care nu
generează rezistența patogenilor
la produs, sunt mai ieftine decât
produsele chimice tradiționale și
sunt compatibile cu programele de
certificare ecologică a producției
de nuci. În același timp, sunt
aduse și recomandări privind
prevenirea răspândirii unor
dăunători periculoși pentru
plantațiile tinere, în special
sfredelitorul ramurilor (Zeuzera
pyrina).

▪ ▪ ▪ ▪ ▪
Pentru că vrem să existe în
permanență o interfață prin care să
vă comunicăm despre cine suntem
și ce ne definește, am creat un
website dedicat :

▪ www.nucialtoiti.md ▪
Materiale video pentru a vă
informa despre cele mai
interesante subiecte de actualitate,
fie că sunteți nucicultor amator sau
profesionist, puteți vizualiza pe
canalul nostru în youtube:

▪ www.youtube.com/olegtirsina ▪
Toate activitățile noastre, fie noi
implementări, seminare sau
ateliere practice pe care le
desfășurăm și orice este nou și
interesant este distribuit pe
pagina noastră de facebook

▪ www.facebook.com/voinesti ▪
PEPINIERA VOINEȘTI ÎN IMAGINI
CUM PRIND VIAȚĂ POMII ALTOIȚI DIN CELE MAI BUNE SOIURI
ARTICOL PUBLICAT PE BLOGUL PEPINIEREI VOINEȘTI ÎN MARTIE 2019
Suntem la mijloc de primăvară, perioada cea mai încărcată tehnologic pentru noi. Este momentul când se produce magia
prinderii puieților de nuc altoiți la masă, în rezultatul unui complex proces tehnic, scopul căruia este de a oferi nucicultorilor
nuci altoiți din cele mai bune soiuri de pe această planetă. Campania de altoire este unul dintre segmentele cele mai
determinante ale întregului flux tehnologic al producerii pomilor altoiți de nuc. Or, anume la acest moment se formează
sudura între rădăcină și partea altoită, iar de calitatea acestei suduri va depinde și viabilitatea viitorilor pomi în livezile
plantate cu acest material.
Chiar dacă toate lucrările care țin de altoire, stratificarea la cald a puieților altoiți, post-stratificarea și aclimatizarea înainte de plantare
sunt de o complexitate aparte, mai ales având în vedere volumul mare de altoiri pe care îl efectuăm (peste 140 000), experiența pe
care o avem, mașinile de altoire unice și special concepute de inginerii noștri, rigorile pe care ni le impunem și caietul strict de sarcini
pe care îl respectăm la toate aceste etape ne permit să obținem rezultate foarte bune și să creștem nuci altoiți de cea mai bună calitate
posibilă.
Pentru că fiecare dintre pomii pe care îi altoim
se va regăsi în una din livezile nucicultorilor
noștri și pentru că dorim să-i asigurăm cu cea
mai bună genetică posibilă, depunem tot efortul
pentru a le oferi doar cele mai bune soiuri.
În acest an, ca și în anii precedenți, rămânem
cea mai specializată pepinieră nuciferă pe soiul
Pescianski care, s-o spunem direct, este cel mai
bun soi dintre toate selecțiile varietale de nuc est
-europene. Trebuie să vă reamintesc aici că
relația noastră cu acest soi nu ține doar de
producerea pomilor altoiți, ci se referă la
o înțelegere profundă a trăsăturilor și
particularităților acestuia și la capacitatea
noastră de a implementa aceste informații în
tehnologiile aplicate în livezile plantate cu
Pescianski. Aceasta se referă în primul rând la
adaptarea schemei și a densității de plantare, la
specificul formării coroanei, la protecția
fitosanitară integrată și, foarte important, la
recoltarea, prelucrarea post-recoltă și
conservarea producției-marfă.
Fiind și prima pepinieră nuciferă din Moldova
care produce material săditor de nuc din soiurile
franceze și americane, am altoit și în acest an
soiurile Chandler (vom avea circa 15-20 000
pomi de Chandler), Fernor și Lara. Chandler
este și cel mai popular soi din lume, datorită
productivității sale și a nucilor de calitate, dar să nu uităm că este și cel mai exigent soi în materie de tehnologie aplicată în plantațiile de nuc. Îl
recomandăm în special în plantațiile irigate, la schemele de plantare de 8 x 5 sau 8 x 4m. Fernor este considerat ca fiind cel mai bun soi din selecția
franceză, este unul dintre cele mai tardive soiuri care există, datorită cărui fapt are o rezistență excelentă atât la înghețurile târzii de primăvară, cât și
la bacterioză și antracnoză.
Iată care sunt și celelalte soiuri pe care le-am altoit și cu care vom surprinde nucicultorii noștri în acest an.
Cogâlniceanu, un alt soi moldovenesc foarte interesant, face parte din sortimentul altoit, disponibil ca pomi altoiți de un an, bun pentru livrare în
toamnă. Vorbind despre soiurile Pepinierei
Voinești, Ovata este de bază și estimăm o
producție de pomi pentru circa 15 ha în acest
an. Carpatica, Hector sunt soiuri deja foarte
populare, pe care la fel le vom avea disponibile
în acest sezon.
Revenind la sortimentul american, noi suntem
primii care am introdus și testat în condițiile
Moldovei soiul Tulare (altoit prima dată în 2013).
Este un soi cu fructificare laterală, ceva mai
viguros decât Chandler, care ar putea conveni
pentru plantații intensive în situații de livadă
neirigată. Vom reveni ulterior cu mai multe detalii
despre cum se adaptează și cum fructifică acest
soi, informații acumulate pe un termen de 5 ani.
Este de la sine înțeles că fiecare dintre soiurile
menționate mai sus va fi livrat împreună cu
polenizatorul său specific. Poate vă întrebați de
ce n-am altoit și alte soiuri cunoscute, încă
populare în unele cercuri și încă solicitate de unii
nucicultori. Răspunsul este simplu: la Pepiniera
Voinești producem exclusiv cele mai bune
soiuri! Nu suntem interesați să multiplicăm soiuri
care nu dau decât rezultate mediocre și credem
că nici fermierii noștri nu ar trebui să caute așa
ceva. Secolul în care trăim și principiile care
ghidează în prezent umanitatea și economia
lumii nu mai acceptă mediocritatea și jumătățile
de măsură. Din acest considerent, pentru că
vorbim de o investiție pe termen de 5 ani.
Este de la sine înțeles că fiecare dintre
soiurile menționate mai sus va fi livrat
împreună cu polenizatorul său specific.
Poate vă întrebați de ce n-am altoit și alte
soiuri cunoscute, încă populare în unele
cercuri și încă solicitate de unii nucicultori.
Răspunsul este simplu: la Pepiniera
Voinești producem exclusiv cele mai bune
soiuri! Nu suntem interesați să multiplicăm
soiuri care nu dau decât rezultate
mediocre și credem că nici fermierii noștri
nu ar trebui să caute așa ceva. Secolul în
care trăim și principiile care ghidează în
prezent umanitatea și economia lumii nu
mai acceptă mediocritatea și jumătățile de
măsură. Din acest considerent, pentru că
vorbim de o investiție pe termen lung,
trebuie să știm să facem cea mai bună
alegere.
Inclusiv când vorbim despre alegerea
furnizorului de material săditor. Ca și
producător, ne străduim să depunem tot
efortul pentru a oferi nucicultorilor pomi
altoiți sută la sută autentici soiului declarat
și de cea mai bună calitate posibilă.
Avantajul colaborării cu noi nu ține doar
de calitatea materialului săditor, dar și de
un alt aspect extrem de
important: asistența tehnologică. Ce faceți
atunci când întâlniți o problemă? Pe cine
contactați? Când n-aveți cea mai vagă
idee despre o boală sau un dăunător care
afectează pomii. Când sunteți confruntați
cu situația în care nu vă este deloc clar
cum să formați corect coroana pomilor.
Când înțelegeți că trebuie să introduceți
îngrășăminte, dar nici nu știți de care, nici
în ce doze și în ce perioade, etc. etc.
Pepiniera Voinești este un partener de
încredere atât la înființarea plantației,
oferind sfaturi de calitate pentru a realiza
un proiect de livadă cât mai reușit, cât și
la partea post-plantare, fiind alături de
Dvs. pentru a vă oferi cea mai bună
consiliere pe toate componentele
întreținerii livezii și comercializării
producției. Cu toate acestea, nu negăm
faptul că există și alți pepinieriști
profesionșiti dedicați culturii nucului și
puteți colabora cu orice alt producător de
încredere. Atâta timp cât acest producător
este unul autohton, pentru că vrem să
susținem producătorii locali și să
încurajăm economia națională și nu a
Turciei (care a dominat și jefuit această
țară timp de secole) și cât timp acest
producător are o producție certificată,
însoțită de toată documentația oficială și
este membru al Asociației Nucicultorilor
din Moldova.
Echipa tehnică.
5 SFATURI DE AUR PENTRU O LIVADĂ DE SUCCES
ARTICOL PUBLICAT PE BLOGUL PEPINIEREI VOINEȘTI ÎN MARTIE 2018
Pentru mulți dintre noi, înființarea unei livezi de nuc este o chemare a inimii, un lucru pasional pe care îl înfăptuim deseori cu
mult suflet și dedicație. Dar, era în care trăim ne obligă să aplicăm mai mult calcul rațional și o planificare foarte riguroasă a
oricărei investiții pe care vrem s-o realizăm or plantarea unei livezi de nuc este până la urmă o investiție într-o afacere ca în
oricare alta, chiar dacă particularitățile culturii nucului sunt foarte pronunțate.
PREA MULTE STEREOTIPURI DESPRE CE PRESUPUNE CULTURA NUCULUI au împiedicat mult timp nucicultorii să obțină
rezultate economice în livezile lor. S-a impus renunțarea la vechile concepții despre faptul că nucul este o specie autosuficientă care
nu necesită intervenții de nici un gen. Producătorii (unii dintre ei) au învățat că în condițiile unei plantații comerciale randamentul și
calitatea producției sunt dictate de profesionalismul nucicultorului. La ora actuală suntem la o etapă de tranziție către o nouă abordare
tehnologică, bazată pe cunoașterea profundă a trăsăturilor și necesităților culturale ale speciei și aplicarea tuturor măsurilor
agrotehnice necesare pentru a maximiza recolta și calitatea producției. Pepiniera Voinești posedă o expertiză bogată pe care o pune la
dispoziția tuturor celor care vor să facă livezi de nuc moderne și productive. Iată mai jos câteva sfaturi care vă vor ajuta să luați decizii
corecte și să vă bucurați de recolte înalte și de calitate.
Prima întrebare pe care unii și-o pun: plantez puieți nealtoiți sau pomi altoiți? Deși halucinantă pentru specialiști, această întrebare îi
frământă pe unii nucicultori începători. Discuțiile pot fi lungi la acest subiect, dar voi spune scurt: o livadă înființată cu sălbatici este o
livadă sălbatică, spontată, un fel de pădure. Eterogenitatea pomilor și a nucilor pe care aceștia le vor produce vor anula din start orice
șanse de a obține și un profit din această afacere. Încă nu mi-a fost dat să văd o livadă de succes plantată cu pomi nealtoiți.
ALEGEREA CORECTĂ A SOIULUI trebuie să fie a doua întrebare. În prezent, genetica are un cuvânt foarte greu de spus în
agricultură. În ultimele decenii a fost realizat un salt remarcabil la acest capitol, iar în cazul nucului astăzi avem soiuri performante care
dau producții foarte înalte, cu o calitate excepțională a
miezului și o facilitate neegalată a extragerii acestui
miez. Pot spune cu certitudine că Moldova este lider
de clasament față de alte țări din regiune în privința
sortimentului nucifer: soiuri moldovenești de foarte
mare valoare cum sunt Pescianski, Cogâlniceanu,
Călărași, Ovata, demonstrează din plin acest lucru.
Însă, soiurile se deosebesc între ele și, ținând cont de
aceste deosebiri, trebuie ales acel soi care convine
într-un caz și nu convine în altul. Producătorii de
material săditor, inginerul-proiectant, alți cunoscători
ai culturii vor putea să vă ajute cu un sfat în această
privință. Manualul de față constituie un suport de
neegalat în acest sens.
ALEGEREA CORECTĂ A DISTANțELOR DE
PLANTARE este unul din capitolele cele mai învăluite
de neclaritate, cel puțin aici în Republica Moldova. În
imaginea alăturată puteți vedea o diagramă extrasă dintr-o prezentare pe care am susținut-o în februarie 2018 la Academia Agricolă
din București. Diagrama pune în relație vigoarea soiului și fertilitatea naturală a solului pentru a determina numărul de plante la hectar.
Vedeți și acest articol foarte explicit pe care l-am publicat anterior la subiect. Ca și tendință, se renunță treptat la distanțele foarte mari,
optându-se mai mult pentru densități de 140 – 208
pomi/ha, bineînțeles că pentru acele soiuri care se
pretează la aceste densități mai mari.
CONTEAZĂ ÎNCEPUTUL. În orice întreprindere și
inițiativă. Într-o livadă de nuci, dacă ratezi startul, este
foarte dificil și aproape imposibil să recuperezi
vreodată plantația. Realizând timp de mai mulți ani
diferite aplicații cu îngrășăminte și stimulatori de
creștere și urmărind reacția pomilor, am elaborat un
program complex pentru a obține cele mai bune
rezultate posibile pe care îl puteți descărca de pe
pagina web a Pepinierei Voinesti: www.nucialtoiti.md la rubrica Info Practice.
Aplicați produsele recomandate (sau echivalentele
lor), țineți plantația liberă de buruieni pe o rază de cel
puțin 2m în jurul pomilor, irigați în cazul secetelor
prelungite și asta vă va garanta o pornire foarte bună
a pomilor în creștere. Plantațiile tinere trebuie
monitorizate constant pentru a identifica la timp
potențialele amenințări și a întreprinde măsuri de
prevenire. Aceasta presupune o inspecție periodică a
pomilor, adică cel puțin odată la zece zile, iar în
perioada 15 aprilie – 15 iunie: cel puțin odată la
fiecare șapte zile. Observați starea generală a
plantației, starea culturală a solului, dezvoltarea
plantelor, aspectul frunzelor, prezența dăunătorilor
sau a simptomelor bolilor, vedeți dacă n-au apărut
anumite discolorări nefirești ale frunzelor. Dacă ați
depistat anumite lucruri care vă par suspecte, luați
imediat legătura cu un specialist.
Și țineți minte că prevenirea problemelor este cea
mai bună strategie pentru a avea o livadă de
succes.
PROIECTAREA CORECTĂ A COROANEI este una
dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă
nucicultorii în livezile lor. Tot acesta este și cel mai
neglijat aspect din toată gama de intervenții care se
fac într-o livadă. Să vedem mai întâi prin ce anume
acest capitol este esențial.
Prin tăierile de formare se intervine în determinarea tipului de coroană, se reglează înălțimea trunchiului, se stabilește distanța dintre ramurile de
schelet, se întărește partea bazală a arhitectonicii pomilor și se menține potențialul de fructificare. La o creștere nedirijată, coroana ia un curs haotic,
ramurile principale sunt multiple și au baza slabă iar cu timpul se degarnisesc. Pomul formează un interior des în care lumina nu mai pătrunde. Ceea
ce urmează este o migrare a fructificării spre periferie și o slăbire a sănătății și imunității pomilor. Tratamentele fitosanitare și fertilizările foliare nu
pătrund în coroanele aglomerate cu foliaj dens iar, ca urmare, se dezvoltă și se acumulează de la un an la altul focare de infecții cu bacterioză și alte
boli provocate de ciuperci care pot cauza pierderi importante de recoltă. Plantațiile de nuci cărora nu li s-au aplicat corect tăierile de formare și de
întreținere îmbătrânesc prematur și își pierd potențialul de fructificare.
Rețineți importanța acestei lucrări. Și tratați-o cu toată seriozitatea. Atât pe pagina noastră web,
cât și la oficiul nostru din s. Voinescu, Hâncești veți putea obține mai multe informații despre
formarea corectă a coroanei. Contactați-ne și pentru asistență directă în plantațiile voastre
CUNOAȘTEREA FITOPATOLOGIEI NUCULUI ESTE OBLIGATORIE. Cred că toată lumea a
înțeles demult că imunitatea pe care zice-se că nucul ar avea-o la boli și dăunători este un mit.
Cei care mai au dubii în acest sens ar face bine să devină realiști și cât mai repede. Nu dispunem
aici de suficient spațiu pentru a face o introducere pe larg la acest subiect, de aceea voi spune pe
scurt: fără o aplicare rațională, efectuată la timp și corect dozată a unui program de protecție
fitosanitară, niciodată nu veți atinge potențialul sperat de recoltă. Două – trei stropiri cu produse
cuprice, în special cuplate cu fungicide pe bază de mancozeb ar trebui să prevină și infecțiile
primare cu boli criptogamice (antracnoză, alte boli micotice care atacă în special fructele). Dar
aceste boli pot reveni in a doua jumătate a lunii iunie, când vor trebui aplicate fungicide pe bază
de tebuconazol, difeconazol, dithianon, boscalid+piraclostrobin, myclobutanil, etc.
Trebuie să învățați să distingeți între afecțiuni pentru a ști cu ce aveți de a face și cum și cu ce produse trebuie să preveniți ori să combateți maladia.
Cu răbdare și perseverență veți realiza acest obiectiv. Partea bună e că aceste probleme se vor pune mai mult din anul 5 – 6 de la plantarea livezii.
Dacă livada este mai mare de șase ani, nu pierdeți timpul. Studiați tot ce puteți la acest capitol, sistematizați informația și consultați-vă și cu un
specialist pentru a vă asigura că ați înțeles totul corect.
La nuc avem și dăunători. În cazul pomilor tineri, cel mai problematic dăunător este sfredelitorul ramurilor (zeuzera pyrina). Va trebui să știți să
recunoașteți acest dăunător și cum îl combateți dacă apare. Livezile intrate pe rod pot fi afectate de viermele mărului (cydia pomonella). Știu că pe
unii îi surprinde că anume acest vierme care este al mărului poate afecta și nucul. Cu toate acestea, el este cel mai mare dăunător. Există
tratamente bazate pe metode preventive și pe aplicații cu insecticide. Toate aceste lucruri le veți afla pe parcurs. Important este să știți că acest
dăunător există și că, dacă îl veți ignora, veți avea pierderi de recoltă.
Experții Pepinierei Voinești au elaborat un program complex de protecție integrată și fertilizare. Punem acest program la dispoziția clienților noștri
care au livezi de 5 ani și mai mult. Vom actualiza permanent aceste recomandări pentru a ține cont de ultimele inovații la subiect.
NUCUL ARE NEVOIE DE APĂ ȘI HRANĂ. Este adevărat că Republica Moldova și România dispun de soluri foarte profunde și bogate. Nucicultorii
noștri nici nu realizează cât de mult îi ajută acest fapt. Aceste soluri fertile compensează cu mare succes lipsa de experiență a fermierilor la capitolul
nutriției minerale. Dar bogăția solului nu este o resursă inepuizabilă iar nucul, din câte cunoaștem, este un pom care știe să extragă din sol cam tot
ce poate oferi acesta. Una din legile de bază ale agriculturii spune că trebuie să restituim solului ceea ce este extras din el de către planta de cultură.
Vestea bună este că există programe de nutriție minerală a nucului bine gândite, care pot fi înțelese relativ ușor și care sunt simple de aplicat.
Abundența pe piață a fertilizanților va ușura acest demers.
Vreau să mai punctez aici un detaliu foarte important. Puțini sunt cei care știu despre cât de utile sunt aplicațiile cu microelemente înainte de, în
timpul și imediat după înflorit. Aceasta se referă în primul rând la elementele bor, zinc, fer și alte oligoelemente care sunt foarte puțin mobile în
plantă și al căror deficit reduce considerabil potențialul de recoltă în livezile noastre. Cei care vor învăța să aplice eficient aceste produse în livezile
lor își vor vedea efortul remunerat din plin prin recolte considerabil mai mari.
Cât privește deficitul hidric, eu cred că toți înțeleg foarte bine că o secetă prelungită are ca și impact o dezvoltare vegetativă redusă, o scădere a
recoltei anului în curs, dar și o mai puțină diferențiere de muguri de rod pentru recolta anului viitor. Dacă în astfel de situații asistăm fără a întreprinde
nimic, este evident că rezultatele vor fi mediocre. În cazurile unde disponibilitatea apei de irigare este o problemă, se vor aplica metode de
conservare a apei în sol: mulci, distrugerea periodică a crustei solului și buruienilor pentru a frâna evaporarea apei. Dacă există posibilitatea de
irigare, se va opta fie pentru un sistem permanent de irigare, fie pentru o irigare de aprovizionare cu cisterna, în funcție de cantitatea de apă
disponibilă și de proximitatea sursei.
* * *
Sfaturile și recomandările de mai sus reprezintă o incursiune rapidă în ceea ce ar presupune un curs de exploatare a unei livezi de nuc.
Am vrut să vă atrag atenția asupra câtorva dintre cele mai importante elemente de care trebuie să țineți cont atunci când vă lansați în
această afacere. Știu că sursele de informare despre ce presupune tehnologia întreținerii livezilor de nuc sunt destul de limitate și, din
acest motiv, la Pepiniera Voinești vom lansa în cursul acestui an 2019 un Ghid privind protecția și fertilizarea plantațiilor de nuc. Urmăriți
pagina noastră web și de facebook pentru a fi informați despre ultimele noutăți.
Trebuie să știți că o livadă de nuc este astăzi una dintre cele mai prospere activități din agricultură, dar că acest pom al regilor crește și
rodește doar la cei muncitori și perseverenți!
În serviciul nucicultorilor,
Oleg TÎRSÎNĂ
Director tehnic Pepiniera Voinești
Președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere
SCHEME DE PLANTARE A LIVEZII DE NUCI
ARTICOL PUBLICAT PE BLOGUL PEPINIEREI VOINEȘTI ÎN SEPTEMBRIE 2015
Distanțele de plantare ale unei livezi de nuci sunt un subiect care dă multe bătăi de cap celor care se apucă să planteze. Toată
lumea înțelege că trebuie să măsoare de șapte ori și apoi să taie, doar că în cazul nostru se poate măsura de foarte multe ori
fără a fi clar până la urmă cum trebuie de procedat. Acest aspect nici nu poate fi simplu, ori simplu este pentru cei care vor să
abordeze superficial o chestiune atât de importantă, rezultatul căreia practic nu mai poate fi schimbat ulterior.
Ce e cu aceste scheme de plantare? Nu putem oare să plantăm 10 x 10 și am rezolvat problema simplu și eficient? Aud deseori aceste
întrebări și este evident că răspunsul meu este negativ, ori noi tratăm acest aspect de bază ce ține de realizarea unui proiect de livadă
cu multă diligență, mult tact și doar după ce analizăm minuțios celelalte fațete ale problemei.
12 x 12, 12 x 14
Sugestia de a planta o livadă la distanțe de 12 până la 14 m între pomii pe rând și între rânduri este recomandată activ de către unii
actori din filiera nucicolă din Republica Moldova. Ideea de a opta pentru distanțe atât de exstinse nu este una nouă, ea fiind de fapt mai
degrabă foarte veche și aparținând unei epoci în care cunoștințele acumulate de știința agricolă în materie de nucicultură erau limitate,
nu exista o veritabilă bază experimentală, empirică, a modului în care se comportă această specie atunci când este plantată mai
intensiv, nu existau soiuri adaptate acestor scheme și nici metode de formare a coroanei sau tratamente fitosanitare care să prevină
apariția sau se reducă gradul de atac al bolilor care se exprimă mai intens atunci când densitatea plantelor pe o unitate de suprafață
este mai mare.
Toate aceste lucruri nu existau atunci, dar există acum.
Nu vreau să spun că oamenii care insistă pe aceste scheme de plantare nu cunosc actualitățile în acest domeniu, însă ei au tot dreptul
și temeiul să-și facă griji sporite în privința spațiului care de-a lungul anilor după înființarea livezii va deveni tot mai limitat în livezile
plantate intensiv. Problema este că nu este discutată până la urmă și partea a doua a acestei întrebări – ce facem cu spațiul imens de
teren care rămâne neacoperit, neutilizat un timp foarte îndelungat și cum obținem venit într-o livadă unde pomii sunt atât de rari? Este
evident că utilizarea culturilor intercalate este o soluție, dar ce facem cu cei care nu vor și nu sunt interesați de aceste culturi
intercalate? Ce facem cu oamenii care vor să planteze nuci? Doar nuci! Pe care nu-i interesează nici prunul între rânduri, nici arbuștii
fructiferi, nici culturile leguminoase sau legumele.
Trebuie să spunem că acestea sunt două școli diferite care rezultă din modul diferit de abordare și polii opuși la care se poziționează
unii și alții. Privind dintr-o perspectivă pe termen lung și gândindu-ne la ce se va întâmpla peste 25-30 ani, distanțele inițiale mari par
justificate. Privind însă prin prisma sugerată de noi, care se referă la primii 15-30 de ani, cei pe durata cărora omul care plantează va
beneficia în mod real de livada sa, lucrurile par mai puțin justificate.
PROBLEMA CU DISTANȚELE PREA MARI
Este evidentă. Achiziția și consolidarea terenurilor agricole, deși ieftină măsurată după buzunarele unora, rămâne destul de scumpă
pentru nivelul de trai al majorității. Și nu aceasta este problema principală, ci dificultatea comasării unui lot de teren suficient de mare
pentru a se justifica plantarea și întreținerea unei livezi. În aceste condiții, fiecare metru pătrat contează. Atunci când se vorbește
despre mărirea numărului de pomi la hectar, se vorbește despre o mai bună valorificare a terenului, adaptând ceilalți factori la această
situație – soi, forme de coroane, agrotehnică, fertilizare, planuri de restructurare a livezii (vorbim în alt articol) într-o optică pe termen
lung.
La distanțe mai mari crește și distanța parcursă de tractor și utilaje pentru prelucrarea solului, diferența dintre aplicațiile foliare
efectuate și cele captate de pomi crește și ea pentru că mai multă soluție de lucru este pulverizată de către utilaje în spațiul vid dintre
pomi. Rezultatul => aceleași cheltuieli mari pentru a întreține un număr mai mic de pomi, ceea ce face livada nerentabilă un termen
destul de îndelungat. În livezile plantate pe astfel de scheme, cheltuielile sunt mai mari decât veniturile pentru o perioadă de timp
destul de mare.
Problema principală însă este cea legată de randamentul plantației.
Priviți imaginea de mai sus. Este un Pescianski de 6 ani. Cu un an în urmă, la vârsta de 5 ani, au fost recoltate cca 2-3 kg nuci de la fiecare pom.
Recolta așteptată pentru acest an (anul 6) est de 4-6 kg nuci la 1 pom. Prognoza noastră pentru anul următor (anul 7) este de 10 – 12 kg nuci la 1
pom. Trebuie să menționăm că la soiurile productive, ritmul de creștere a coroanei descrește odată cu intrarea pe rod și cu cât mai abundentă este
fructificarea, cu atât mai reduse sunt creșterile anuale, astfel că distanțe de 7-8 m între pomi sunt mai mult decât suficiente pentru un termen de cel
puțin 18 – 25 ani.
Acum să vedem ce rezultate obținem într-o astfel de plantație în dependență de densitatea plantării.
12 x 12, 69 pomi/ ha
anul 5, 69 pomi x 2,5 kg nuci/ pom = 173 kg
anul 6, 69 pomi x 5 kg nuci/ pom = 345 kg
anul 7, 69 pomi x 11 kg nuci/ pom = 759 kg
8 x 8, 156 pomi/ ha.
anul 5, 156 pomi x 2,5 kg nuci/ pom = 390 kg
anul 6, 156 pomi x 5 kg nuci/ pom = 780 kg
anul 7, 156 pomi x 11 kg nuci/ pom = 1716 kg
Cred că orice interpretare a acestor date și orice comentarii sunt inutile.
ȘI TOTUȘI: SE POATE SAU NU PLANTA NUCUL LA SCHEME INTENSIVE?
În țările unde cultura nucului este suficient de avansată, foarte puțini sunt cei care plantează mai puțin de 200 pomi/ ha. Este evident că se lucrează
cu soiuri ale căror productivitate înaltă justifică astfel de densități de plantare. În cazul nostru, recomandarea este de a planta în sistem intensiv doar
soiurile autohtone cu fructificare de tip semi-lateral. Acesta este cel mai bun compromis pentru a obține randamente înalte în termeni timpurii.
O altă întrebare care apare atunci când ne gândim la densități mai mari de plantare este caracterul fructificării la nuc și gradul de manifestare a
alelopatiei (vedeți aici ce presupune acest fenomen). Se spune că nucii nu fructifică dacă sunt plantați la distanțe mici unii de alții. Acest lucru este
doar parțial adevărat. Este adevărat pentru anumite soiuri (Recea, Cazacu, Schinoasa, Costiujeni) și neadevărat pentru altele (Pescianski,
Cogâlniceanu, Codrene, Ovata, Fernor, Lara, Chandler). În plantațiile de colecție și de ramuri-altoi pe care le avem la Pepiniera Voinești de mai bine
de 25 de ani și care sunt plantate la distanțe de 5 x 5 m, am reușit să ne convingem de acest fapt. Există soiuri care ignoră prezența inhibitoare a
altor nuci și fructifică destul de bine dacă au asigurate condiții de iluminare suficientă, fertilizare și formare adecvată a coroanei care trebuie să
dispună de ax în mod obligatoriu.
Până la urmă, fiecare este liber să decidă pentru sine parametrii livezii sale. În analiza pe care am făcut-o mai sus, încerc să vin cu anumite
informații pentru a determina oamenii să-și folosească rațional cea mai prețioasă resursă de care dispune această țară – pământul, această resursă
pe care am moștenit-o de la strămoșii noștri
■
SOIURI DE NUC
pentru infiintarea livezilor profesionale
O descriere a celor mai bune soiuri autohtone de nuc si a
câtorva dintre soiurile franceze si americane si recomandări
privind plantarea si întretinerea lor în livezi
Pescianski
Soiuri moldovenesti
Pescianski este un soi de nuc rezultat din programul de selecție condus de către
cercetătorul științific, dr. Victor Jadan, fiind identificat prin anii 1970 într-o plantație
seminceră. Primele livezi moderne cu acest soi au fost înființate abia începând cu anul
2008. În acele plantații intrarea pe rod s-a produs în anul 4, fiind recoltate circa 1,5 - 2 kg
nuci/ pom. În anul 7 au fost recoltate deja 11 kg nuci/ pom. În anul 8 producția per pom a
constituit 20 kg iar în anul 9: 25 - 30 kg (sau cca 2,5 t ha la schema de plantare 10 x 10
m).
Pomul este de vigoare medie, port semi-etalat, foarte ușor de condus ca ax liber sau
structurat datorită unei pronunțate plasticități a tipului său de creștere și a unei reacții
moderate la tăieri. Excitabilitatea foarte înaltă a mugurilor laterali face ca acest soi să
producă un număr important de ramuri scurte fructifere. Fructificarea este de tip semi-
lateral, iar capacitatea sa de ramificare foarte bună îi asigură un număr foarte mare de
ramuri scurte care se constituie ulterior în formațiuni de rod.
Pescianski are rezistență medie la antracnoză și bacterioză, fiind necesare tratamente
fitosanitare în perioada dezmuguritului care survine relativ timpuriu, înfloritul având loc
către finele lunii aprilie - începutul lunii mai. Aplicați un produs cupric pe bază de hidroxid
de cupru când lăstarii porniți în creștere din mugurii terminali ating lungimea de 2-3 cm. Al
doilea tratament cupric (pe bază de zeamă bordeleză), la care se adaugă și un fungicid pe
bază de mancozeb, se aplică înainte de apariția florilor feminine. A treia aplicație cuprică
se face după încheierea înfloritului și concomitent cu produsul cupric se aplică un fungicid
pe bază de difeconazol. Pentru mai multe indicații despre un program eficient de protecție,
contactați-ne și vă vom oferi asistență calificată la acesta și alte capitole care țin de
întreținerea livezii de nuc.
Înfloritul este de tip protogin, dar în majoritatea anilor florile feminine și cele masculine
înfloresc simultan, ori maturarea polenului în amenți și diseminarea are loc treptat,
acoperind astfel cu polen toată perioada de receptivitate a florilor femele . În perioada
înfloritului se recomandă efectuarea unei aplicații foliare cu bor, iar atunci când lăstarii
tineri ating lungimea de 15 - 20 cm, o aplicație cu zinc. Aceste tratamente vor maximiza
legarea fructelor și vor asigura nucicultorul cu o recoltă foarte bună.
Fructele la Pescianski sunt de o calitate excepțională: miezul este alb, are gust dulce,
soiul fiind foarte apreciat ca nucă de desert consumată în stare proaspătă sau uscată.
Pescianski este unicul soi autohton care are capacitatea de a-și păstra miezul de culoare
albă și timp de un an, în condiții optime. Sutura valvelor este foarte bună și coaja este
subțire dar robustă, rezistând foarte bine la operațiile de recoltare mecanizată și
prelucrare industrială. Greutatea medie a unei nuci este de 14 g. Miezul alcătuiește circa
54-58% din greutatea nucii, se extrage foarte ușor și cel mai des întreg și se desprinde
ușor pe jumătăți. Circa 85-90% din miez se încadrează în clasa extra light de calitate. La
ora actuală, Pescianski este cel mai bun soi moldovenesc pentru randamentul de miez și
calitatea acestuia, similare doar cu cele mai bune soiuri americane.
Scheme de plantare:
Intensitate redusă : 125 - 156 pomi/ ha, soluri cu fertilitate înaltă și medie, coroană: ax
structurat, productivitate: 3 - 3,5 t/ha;
Livadă intensivă: 156 - 208 pomi/ ha, soluri cu fertilitate redusă, coroană: ax structurat,
intrare pe rod: anul 5, productivitate: 3,2 - 4 t/ha.
Recomandări tehnologice. Soiul dispune de un potențial înalt de productivitate și poate
asigura un rezultat economic foarte bun, dacă sunt create condiții optime de cultură în
plantație. Aceasta înseamnă în primul rând întreținerea corectă a solului și controlul efi-
cient al buruienilor, formarea corectă a coroanei și fertilizare corectă a plantației care să
țină cont de necesitățile reale ale plantei (analiza foliară anuală este un instrument indis-
pensabil de verificare a statutului macroelementelor și a unor microelemente în compoziția
chimică a țesuturilor verzi). Un program de protecție integrată este extrem de important
pentru a evita pierderi de recoltă din cauza maladiilor sau dăunătorilor. Echipa tehnică a
Pepinierei Voinești este disponibilă pentru a vă oferi asistență tehnologică în acest sens.
Destinația fructului. Pescianski produce un miez alb exceptional foarte bine cotat la ex-
port. Astfel, destinația de bază a acestui soi va fi producerea de miez iar, în condițiile în
care exportul de nuci din Republica Moldova se referă în primul rând la exportul de miez,
acest soi trebuie să fie prioritar la înființarea livezilor de nuc în țara noastră. Fiind însă un
soi universal, producția din livezile de Pescianski poate fi valorificată și în coajă.
Aceste fotografii ilustrează valoarea foarte
înaltă a soiului Pescianski, valoare datorată
întâi de toate miezului de calitate, cu textură
și aromă specifice foarte apreciate. Acesta
este motivul pentru care Pescianski este
considerat unul dintre cele mai bune soiuri
de nuc la ora actuală
Chiar și nucile pe care le găsim frecvent
iarna, cu ocazia tăierilor de formare a coro-
anei, au calitatea și culoarea miezului foarte
bine conservate, chiar dacă s-au aflat la sol
mai bine de patru luni.
Două produse de lux de export ale
Moldovei. Vinul de calitate și nucile sunt
două industrii puternice al căror potențial
maxim suntem încă departe de a-l fi realizat.
Aspectul fructificării la pomi de Pescianski
de 8 ani. Observați distanțele de plantare
foarte mari (12x10m) în raport cu coroanele
pomilor. O densitate de cel puțin 156 pomi/
ha este recomandată pentru a obține ran-
damente economice satisfăcătoare.
În această plantație de Pescianski, recolta a
constituit cca 20 kg/pom în anul 8, ori 2 tone
nuci uscate la 1 ha (schema de plantare în
livadă este de 10 x 10m).
Cogâlniceanu
Soiuri moldovenesti
Cogâlniceanu este ultimul dintre soiurile de nuc selecționate (identificat în 1967) și omol-
ogate de către profesorul dr. Ion Țurcanu. Acesta este și printre cele mai productive soiuri
ale acestui autor, având fructificarea de tip intermediar. Cogâlniceanu este și unul dintre
cele mai apreciate soiuri de către nucicultorii moldoveni și români.
Dezmugurește și înflorește în termene medii, are înfloritul de tip protogin, iar decalajul
dintre înfloritul florilor feminine și cele masculine este foarte pronunțat, ceea ce face
imperativă asocierea polenizatorilor. Ca și Pescianski, acest soi produce un număr consid-
erabil de flori feminine din care se dezvoltă producția de nuci. Pentru a asigura un procent
cât mai înalt al legării acestor flori, sunt binevenite aplicațiile cu bor în timpul înfloritului și
cu zinc imediat după ce lăstarii tineri depășesc lungimea de 15 - 20 cm. Cogâlniceanu
face parte din grpul de soiuri cu vigoare de creștere redusă și intrare suficient de rapidă pe
rod. Aceste trăsături îl fac pretabil pentru înființarea livezilor de tip semi-intensiv.
Are rezistență foarte bună la îngheț, nefiind constatate de către noi timp de 27 de ani de
când îl urmărim în plantațiile noastre cazuri când acesta ar fi suferit de înghețuri. Cogâlni-
ceanu are rezistență foarte bună la secetă însă, în cazul absenței îndelungate a precipi-
tațiilor, trebuie efectuate irigări pentru a menține calibrul fructelor.
Cogâlniceanu are rezistență relativ bună la infecțiile timpurii de bacterioză și antracnoză
însă este sensibil la maladiile care pot afecta fructul în cursul verii (Gnomonia,
Colletotrichum, Phomopsis, Botryosphaeria). Aplicarea tratamentelor de bază la începutul
perioadei de vegetație (produse cuprice + mancozeb) ajută la distrugerea preliminară a
unora dintre focarele acestor maladii. Ulterior, fungicide pe bază de tebuconazol,
difeconazol, miclobutanil, etc. pot fi aplicate la apariția simptomelor.
În ceea ce ține de calitatea fructului, Cogâlniceanu produce nuci de formă alungită, ușor
cilindrică și puțin ascuțită la vârf. Valvele sunt ușor asimetrice și au sutura foarte bună.
Coaja este subțire, dar foarte rezistentă la operațiile de procesare. Miezul umple bine
cavitatea nucii, constituind până la 55% din greutatea acesteia, are culoare initial alb-
gălbuie, iar ulterior galbenă. Nuca cântărește în medie 13 - 14 g, se sparge suficient de
ușor, iar miezul se extrage fără dificultate.
Cogâlniceanu este unul dintre puținele soiuri autohtone care pot fi plantate pe scheme
semi-intensive, datorită modului său de fructificare semi-laterală (intermediară) și a intrării
foarte rapide pe rod. În anul 2015, într-o plantație tânără de 6 ani din raionul Căușeni,
roada medie a unui pom a constituit 540 nuci, ceea ce înseamnă o producție de 7,3 kg
nuci uscate/ pom. Exprimat în producție la 1 ha într-o livadă plantată pe schema de 8 x 8
m, aceasta ar reprezenta 1,1 t/ha în al 6-lea an de la plantare - o producție foarte bună
pentru această vârstă a plantației.
Scheme de plantare:
Plantații tradiționale: 100 - 125 pomi/ ha, pentru soluri foarte fertile și profunde, coroană:
vas, producitivitate: 2,5 - 3 t/ha;
Intensitate redusă: 125 - 156 pomi/ ha, soluri cu fertilitate înaltă și medie, coroană: ax
structurat sau vas, productivitate: 3 - 3,8 t/ha;
Recomandări tehnologice. În primii ani de la plantare, pomii acestui soi trebuie stimulați
printr-un program eficient de fertilizări radiculare și foliare pentru a-i asigura o creștere
rapidă și suficientă pentru a forma elementele primare ale coroanei. Formarea corectă a
coroanei este importantă pentru a putea realiza pe deplin potențialul genetic de
productivitate al acestui soi. Cogâlniceanu trebuie rezervat pentru terenuri dificile și acolo
unde orice formă de irigare este imposibilă, datorită capacității sale mai bune de a face
față unor astfel de condiții adverse comparativ cu alte soiuri. În cazurile unde condițiile
permit o cultură tehnologizată, va trebui să se opteze pentru soiuri cu potențial mai înalt.
Destinația fructului. Nucile soiului Cogâlniceanu sunt destinate prioritar comercializării ca
nucă în coajă, dar pot fi sparte și pentru o producție de miez.
Miezul acestui soi este specific varietăților locale moldovenești, uleioase, cu textură ușor
grosieră și savoare puternic exprimată. Cogâlniceanu este apreciat de către cei care caută
să înființeze livezi pentru a produce nuci care, prin gustul lor, să reprezinte fidel arealul lor
de proveniență.
Nucile soiului Cogâlniceanu au un aspect
oarecum rustic, care evocă un sentiment de
naturalețe, de produs alimentar asupra
căruia intervenția tehnologică este minimă și
acesta poate deveni un atribut, un plus de
imagine în cazul comercializării în coajă,
inclusiv ca și produs rezultat dintr-o cultură
ecologică.
Aspectul unui pom de soiul Cogâlniceanu de
8 ani și fructificarea din muguri laterali
(stânga). Formarea corespunzătoare a ele-
mentelor de schelet este importantă pentru
a permite o iluminare eficientă a coroanei și
a maximiza numărul formațiunilor purtătoare
de recoltă.
Călărași
Soiuri moldovenesti
Călărași este un soi autohton identificat prin selecție individuală de către prof. dr. Ion
Țurcanu în raionul Călărași în anii 1960, omologat în 1980. Din punctul nostru de vedere,
Călărași reprezintă, alături de Cogâlniceanu, două cele mai interesante soiuri din selecția
prof. dr. Țurcanu.
Acesta este un pom de vigoare medie care are coroana sferică, cu densitate medie și
ramuri de schelet puternice și foarte bine inserate pe ax. Soiul Călărași are rezistență
foarte bună la îngheț, nefiind totuși recomandate zonele unde există riscuri sporite de
geruri în timpul iernii sau înghețuri de revenire de primăvară. Vigoarea sa de creștere
foarte bună îi conferă un grad sporit de rezistență la secetă, permițându-i să producă nuci
de calibru comercial chiar și în anii secetoși. Din același considerent, soiul Călărași poate
fi plantat în terenuri mai degradate, cu fertilitate naturală redusă.
Rezistența la boli a soiului este de regulă destul de bună în condiții normale. Cu toate
acestea, în anii cu umiditate atmosferică sporită în special în prima parte a perioadei de
vegetație pot apărea afecțiuni provocate de bacterioză. Pomul reacționează însă foarte
bine la aplicarea câtorva tratamente de bază cu produse cuprice care, în mod normal, pot
fi suficiente pentru a preveni răspândirea ulterioară a maladiei. Din observațiile noastre, se
pare că soiul Călărași ar putea să se încadreze suficient de bine în rigorile unei producții
organice de nuci, fiind mai interesant din acest punct de vedere decât alte soiuri autoh-
tone care necesită mai multe tratamente pentru controlul în special a bolilor care afectea-
ză fructele.
Dezmuguritul și înfloritul la Călărași au loc în termene medii, înfloritul este de tip protan-
dru, diferența înfloritului între florile feminine și masculine este de 4-6 zile.
Fructificarea la soiul Călărași este de tip terminal și subterminal. Însă capacitatea foarte
bună de a forma lăstari scurți cu muguri terminali și subterminali floriferi care formează
câte 2 - 4 flori într-un singur mugure de rod și gradul înalt de legare a florilor îi asigură
acestui soi un potential de fructificare foarte bun, astfel că deja în al 6-lea an de la plan-
tare unii pomi în livadă au dat recolte de 12 - 13 kg nuci în coajă uscate. Această recoltă,
pentru a o compara cu cea obținută în același timp la soiuri străine mult mai cunoscute în
afara țării, este una de 10 ori mai mare decât la pomi de vârstă similară crescuți în condiții
similare de soiul Franquette și de 2,4 ori mai mare decât la pomi de 8 ani de soiul Lara.
Nucile soiului Călărași sunt de foarte bună calitate și se încadrează în criteriile industriei
procesatoare. Fructul uscat cântărește în medie 17 g, dar variază în intervalul de 15 - 19
g. Miezul alcătuiește 48 - 51% din greutatea acestuia și conține 68% substanțe grase și
are un gust apreciabil. Forma acestui soi este sferică cu proeminența pistilară ușor as-
cuțită, cu un aspect gen1eral foarte estetic care poate fi valorificat cu succes la comer-
cializarea în coajă a nucilor. Coaja este suficient de dură, are grosime medie și sutura
valvelor este foarte bună. Aceste trăsături permit o procesare mecanică a nucilor fără
riscul de a sparge coaja sau, dacă sunt efectuate tratamente pentru înălbirea cojii, riscul
ca fluidele să pătrundă în interior este foarte redus.
Miezul este alb, se extrage foarte ușor, interiorul cojii fiind practic neted, fără excrescențe.
Deși forma fructului permite o valorificare excelentă a acestui soi în coajă, culoarea albă a
miezului, ușurința extragerii sale și forma sa foarte apreciată de către consumatori permit
o valorificare reușită ca miez în egală măsură, în funcție de oportunitățile oferite de piață.
Această versatilitate a modului de comercializare a fructelor îi conferă soiului un prețios
avantaj.
Scheme de plantare. Plantații tradiționale: 100 - 156 pomi/ ha, a se adapta densitatea în
funcție de gradul de fertilitate a terenului, coroană de tip vas sau ax, intrare pe rod: anul 6,
productivitate: 2,5 - 3,5 t/ha.
Recomandări tehnologice. În sol fertil, dezvoltarea poate fi mai rapidă și intrarea pe rod
mai timpurie - în care caz vor putea fi păstrate distanțe inițiale ceva mai mari și forma de
coroană vas. În soluri sărace se poate planta mai intensiv prioritizându-se axul structurat.
În cadrul tăierilor de fructificare, se vor prefera tăieri de suprimare completă a ramurilor
anuale, minimizând cazurile când vor fi realizate tăieri de scurtare a ramurilor (cu excepția
perioadei de formare la pomii tineri unde astfel de tăieri sunt obligatorii).
Destinația fructului. Din punct de vedere al modului de valorificare a fructelor, Călărași
este un soi mixt, îmbinând avantajele comercializării în coajă cu cele ale desfacerii ca
miez. Decizia va fi luată de către nucicultor în dependență de ofertele pieței.
Aspectul nucilor și a miezului la soiul
Călărași. Dacă sunt recoltate la timp,
spălate și uscate în mod corespunzător,
fructele acestui soi au o capacitate remarca-
bilă de a-și conserva calitatea astfel încât
miezul rămâne de culoare foarte deschisă și
după jumătate de an de la recoltare.
Călărași este unul dintre cele mai interesante
soiuri moldovenești pentru înființarea livezilor
industriale de nuc. Acesta are avantajul de a
se adapta destul de ușor la soluri mai slabe.
Cu toate acestea, dacă în plantație nu este
respectat un program adecvat de fertilizare
minerală și protecție integrată, pomii pot intra
pe periodicitate de rodire sau chiar sterilitate.
Luați legătura cu noi sau cu oricare alt spe-
cialist în cultura nucului pentru a elabora un
program de întreținere a plantației pe care o
aveți.
Codrene
Soiul Codrene a rezultat din activitatea de selecție desfășurată pe parcursul mai multor decenii de către dr. hab. Ion Comanici în cadrul Academiei
de Științe a Moldovei și este unul dintre cele mai remarcabile soiuri ale acestui autor. Codrene reprezintă într-adevăr un genotip foarte interesant
datorită fructificării sale semi-laterale care face ca acest soi să aibă o intrare pe rod rapidă și o productivitate destul de înaltă. Pomul are vigoare de
creștere medie spre mare, coroană semi-răsfirată, ramurile formează un unghi destul de mic față de ramurile de ordin superior pe care sunt inserate
(unghi de 65 - 70°), ceea ce condiționează necesitatea de a interveni cu tăieri de formare pentru a reduce la 45° inserția elementelor de schelet.
Codrene preferă soluri bogate însă pare să se adapteze destul de ușor și pe terenuri cu nivel de fertilitate mai redus grație vigorii sale de creștere
foarte bună. Are rezistență foarte bună la secetă, iar în urma observațiilor efectuate de către noi în câteva livezi de Codrene în ani secetoși, am con-
statat că la acest soi, spre deosebire de altele, nu se remarcă căderi fiziologice provocate de secete de lungă durată, foliajul rămânând la fel de
verde și apparent sănătos în astfel de condiții dure.
Conform datelor autorului, soiul Codrene este unul dintre cele mai rezistente la îngheț, concluzie la care s-a ajuns după o iarnă foarte geroasă în
cursul căreia, în regiunea unde era amplastă plantația experimentală, temperaturile au scăzut până la -37ºC. Soiul are rezistență bună și la
înghețurile tardive (de revenire) de primăvară datorită dezmuguritului său tardiv care survine 5 - 7 zile mai târziu decât celelalte soiuri.
În plan fitosanitar, Codrene are o rezistență foarte bună la bacterioză și antracnoză și - ceea ce este nu mai puțin important - soiul manifestă și o
anumită rezistență la viermele mărului.
Înfloritul este mai tardiv decât la majoritatea soiurilor, dar ceva mai timpuriu decât la soiul Chișinău. Soiul este de tip protogin, florile masculine
înfloresc la aproximativ 1 - 4 zile după cele feminine. În unii ani, înfloritul florilor masculine coincide cu cele feminine.
Scheme de plantare: 123 - 156 pomi/ ha, soluri cu fertilitate înaltă și medie, coroană: ax structurat, productivitate: 2,8 - 3,5 t/ha.
Recomandări tehnologice. A se prefera soluri fertile, dar aceasta nu este o condiție obligatorie. Mai mult decât atât, Codrene poate fi plantat cu
succes în soluri cu fertilitate redusă având în vedere faptul că vigoarea sa bună de creștere compensează potențialul redus al solurilor slabe.
Fructul acestui soi are un aspect foarte rustic cu suprafețe neregulate și puternic brăzdate. Nuca cântărește 15-17 g, însă miezul reprezintă doar 49
- 50%. Miezul este de calitate mai redusă decât la Pescianski, astfel că recolta va trebui realizată prioritar ca nucă în coajă sau, eventual, pentru o
producție de ulei. Plantarea acestui soi trebuie rezervată doar în arealuri cu temperaturi foarte scăzute în cursul iernii sau în soluri slabe.

Cazacu
Pomul inițial de Cazacu a fost identificat în anul 1965 în cadrul programului de selecție a soiurilor de nuc condus de către prof. dr. hab. Ion Țurcanu
și este unul dintre cele mai cunoscute soiuri ale acestui autor. Pomul are vigoare medie spre mare și tip semi-erect de creștere. Se pretează cel mai
bine la forma de coroană vas. Cazacu este bine cunoscut pentru rezistența sa foarte bună la înghețurile severe din timpul iernii. Urmărindu-l în
plantațiile noastre timp de mai bine de 30 de ani, am constatat că acest soi are cel mai înalt grad de rezistență la îngheț, fapt care îl recomandă
pentru plantare în cele mai reci regiuni, de exemplu în zonele premontane din România sau în regiunile estice ale Ucrainei. Soiul însă este sensibil la
înghețurile de revenire de primăvară din cauza intrării sale timpurii în vegetație.
Rezistența sa naturală la maladiile specifice este insuficientă fiind obligatorii tratamentele fitosanitare în perioada dezmuguritului și, eventual, în
cursul verii în caz de apariție a simptomelor. Cazacu este susceptibil la bolile micotice care afectează fructul. Manifestă și o susceptibilitate sporită la
viermele mărului (Cydia pomonella). Nu manifestă sensibilitate față de secetă dar, pentru a obține fructe de calibru suficient, sunt necesare irigări în
cazul unor secete îndelungate.
Înfloritul este de tip protogin și are loc în termene timpurii. Există un decalaj de 5 - 6 zile între înfloritul florilor feminine și cele masculine, fapt care
implică obligativitatea asocierii a 1 - 2 soiuri polenizatoare. Fructificarea este de tip terminal și începe din al 6-lea an de la plantare. Intrarea pe rod
economic se produce către anul 8 când pot fi recoltate până la 8 - 12 kg nuci/ pom. Această producție crește până la 20 - 25 kg la un pom de vârstă
medie (15-20 ani). Fructul este de mărime mică spre medie: 10 - 11 g, are o formă ușor cilindrică aplatizat pe sutură și vârf doar puțin proeminent.
Coaja este subțire spre mediu de groasă, de culoare specifică cu pete gri, netedă. Miezul constituie 52 - 55 % din greutatea nucii, este destul de
mare comparat cu dimensiunea nucii și se extrage foarte ușor. Gustul specific foarte plăcut al acestui soi constituie una dintre trăsăturile sale cele
mai interesante. Această savoare particulară a miezului acestui soi îl fac unul de predilecție pentru utilizare în prepararea dulciurilor și unii nucicultori
deja îl livrează industriei alimentare în acest scop.
Scheme de plantare:Plantații tradiționale: 100 - 123 pomi/ ha. A se rezerva exclusiv pentru soluri cu fertilitate redusă din cauza vigorii net
superioare altor soiuri, coroană: vas ameliorat, intrare pe rod: anul 7-8, producitivitate: 2 - 2,6 t/ha. Recomandări tehnologice. Cazacu trebuie
plantat doar în soluri mai slabe, deoarece în soluri fertile acesta are tendința să dezvolte coroane mari, viguroase și intră mai târziu pe rod. A se evita
greșelile de formare a coroanei. Tratamente fitosanitare: trei tratamente pe bază de cupru și mancozeb sunt obligatorii primăvara contra primelor
atacuri de bacterioză și pentru reducerea focarelor primare de antracnoză și 1 - 2 tratamente ulterioare pentru prevenirea bolilor criptogamice speci-
fice fructelor. După intrarea pe rod, trebuie instalate în mod obligatoriu capcane feromonale, pentru a monitoriza evoluția populațiilor de viermele
mărului pentru a putea efectua la timp tratamentele cu insecticide și a preveni astfel răspândirea acestui dăunător periculos, soiul fiind ceva mai sus-
ceptibil la atacul acestui dăunător. La efectuarea tăierilor de fructificare, se vor prefera (valabil pentru majoritatea soiurilor cu fructificare strict termi-
nală) tăierile de suprimare a lăstarilor celor de scurtare (aplicat mai mult în cazul soiurilor cu fructificare laterală sau intermediară).
Chișinău
Soiul Chișinău provine din același program de selecție condus de dr. Ion Țurcanu care, în deceniul 60 al secolului trecut, a efectuat identificări în
câteva populații seminale de nuc, evidențiind cele mai valoroase genotipuri. Acest soi este unul foarte specific: are dezmuguritul, înfloritul și
maturarea fructelor cea mai tardivă din toate soiurile autohtone și este autofertil.
Pomul are vigoare medie spre mare, formează o coroană sferică iar - specific acestui soi - ramurile au o creștere ondulat - spiralată. Modul de
conducere a acestui soi va trebui să fie vas ameliorat sau vas întârziat. Are rezistență suficient de bună la secetă. Datorită dezmuguritului tardiv,
soiul Chișinău evită infecțiile primare cu bacterioză și antracnoză, practic nefiind necesare tratamente fitosanitare în prima perioadă decât dacă se
dorește o profilaxie și o reducere a riscului de apariție a unor focare ulterioare. Rezistența la ger a acestui soi este exemplară, nefiind practic afectat
niciodată de temperaturile extreme din timpul iernii. Însă cel mai important aspect este rezistența soiului Chișinău la înghețurile tardive de primăvară
care nu-i sunt periculoase având în vedere dezmuguritul său foarte tardiv (7-10 zile mai târziu față de restul soiurilor). Acest aspect îl fac un soi de
preferat pentru regiunile unde incidența înghețurilor de revenire de primăvară este sporită, ori îl recomandă pentru plantarea în locuri cu altitudine
joasă, unde masele de aer rece se mențin un timp mai îndelungat față de zonele învecinate mai elevate.
Înfloritul este foarte tardiv, având loc către sfârșitul primei decade a lunii mai. Florile feminine și cele masculine înfloresc simultan ceea ce face
opțională amplasarea polenizatorilor (doar soiuri franceze tardive: Ronde de Montignac sau Franquette). Fructul este de mărime medie: 10 - 11g,
privit din față are formă ovată aplatizat pe sutură, cu vârful pistilar destul de proeminent. Coaja este netedă, ușor brăzdată, relativ subțire. Miezul are
epiderma alb-gălbuie și se păstrează astfel, se extrage foarte ușor din endocarp. Maturarea este foarte tardivă - finele primei decade a lunii oc-
tombrie.
Scheme de plantare:
Plantații tradiționale: 100 - 123 pomi/ ha. coroană: vas ameliorat, intrare pe rod: anul 7-8, producitivitate: 2 - 2,3 t/ha.
Recomandări tehnologice. Soiul Chișinău face parte din prima generație de soiuri care nu se mai încadrează în setul de criterii privind productivi-
tatea și calitatea producției, de aceea plantarea lui trebuie rezervată aproape exclusiv pentru parcele de conservare a genofondului și amatori. Pomii
se dezvoltă foarte bine chiar și în soluri mai slabe. În ceea ce ține de protecția fitosanitară, tratamente pe bază de cupru au doar rol profilactic. Dato-
rită dezmuguritului foarte tardiv în comparație cu celelalte soiuri, Chișinău scapă de infecțiile primare cu bacterioză și pot fi necesare doar 1 - 2
aplicații cu fungicide în cursul lunii iunie, doar în cazul apariției simptomelor de antracnoză sau alte boli micotice.

Costiujeni
Soiul Costiujeni este omologat din anul 1980. Pomul este viguros, se adaptează cu ușurință la diferite tipuri de sol și crește bine chiar în regiuni cu
căderi de precipitații anuale reduse. Portul este etalat. Nefiind dirijată, coroana devine răsfirată și ramurile se degarnisesc de la bază, ramificațiile
migrând spre periferii și se apleacă spre pământ căpătând în consecință un aspect “pletos”. Din aceste considerente, tăierile de formare în primii 5 -
6 ani sunt foarte importante. Corect condus, pomul formează ramuri de schelet foarte puternic inserate pe ax cu unghi de inserție convenabil.
Preferă scheme de plantare ceva mai mari, cu distanțe de 10 - 12 m între pomi și rânduri. Celora care optează pentru distanțe de plantare de 11 și
12 m între pomi le este recomandat să opteze pentru triunghiul echilateral care va permite o utilizare mai eficientă a terenului de (+16% pomi) în
care caz se vor planta 80 pomi/ ha față de doar 69, în cazul patratului cu latura de 12m.
Are rezistență suficient de bună la îngheț, dar trebuie evitate zonele unde temperaturile coboară la minime mai scăzute față de regiunile învecinate.
Rezistența la secetă este foarte bună. În cei mai mulți ani, are rezistență suficientă la boli dar pot fi afectate în special florile feminine de către in-
fecțiile primare cu bacterioză din care cauză sunt recomandate două tratamente pe bază de cupru + mancozeb.
Înfloritul este de tip protandru, florile masculine înflorind cu 5 - 6 zile înaintea celor feminine ceea ce îl recomandă ca un foarte bun polenizator
pentru cele mai multe soiuri cu înflorit de tip protogin (Pescianski, Cogâlniceanu, Cazacu). În foarte mulți ani, se poate observa la acest soi o cădere
importantă a florilor feminine avortate. La ora publicării acestui manual, originea și esența acestui fenomen nu au fost complet elucidate, dar nucicul-
toriii care au acest soi în plantațiile lor sunt avizați să exploreze două piste promițătoare și s-o aplice în contiuare pe acea care se va dovedi a fi cea
mai eficientă: (1) aplicarea în perioada înfloritului florilor femele a unui inhibitor de etilenă și, în altă parcelă, (2) aplicarea acidului boric. În ambele
cazuri, atunci când lăstarii din mugurii terminali ating lungimea de 15-20 cm, este recomandată și aplicarea unui îngrășământ pe bază de zinc. Re-
zultatele pot fi variabile de la o livadă la alta, de aceea producătorii vor trebui să consemneze rezultatele și să decidă care a fost cea mai efectivă
aplicație. La mijlocul lunii iulie o analiză foliară poate indica asupra unor potențiale carențe de macro sau microelemente.
Fructificarea este de tip terminal și pare să fie alternantă cu randamente bune peste un an, motiv principal pentru care foarte puțini producători mai
plantează acest soi în livezile lor. Fructul este de mărime medie, rotund, cu greutate de 14 - 15 g. Coaja este groasă și rezistentă. Miezul umple
bine nuca reprezentând circa 50 % din greutate, are culoare galbenă traversată de vine. Miezul acestui soi are o aromă și textură specifică.
Scheme de plantare:
Plantații tradiționale: 80 - 123 pomi/ ha. coroană: vas, intrare pe rod: anul 7-8, producitivitate: 1,6 - 2 t/ha.
Recomandări tehnologice. Nu este pretențios față de sol. Scurtarea obligatorie la 2/3 din lungimea ramurilor care vor deveni baza șarpantelor
pentru a iniția subșarpante mai aproape de trunchi și a evita degarnisirea. Trebuie să remarcăm că acest soi a fost practic abandonat de către pepin-
ieriști și producători, unica sa întrebuințare fiind în calitate de polenizator foarte bun pentru soiurile Pescianski, Cogalniceanu și Cazacu.
Chandler
Soiuri americane
Chandler provine dintr-o încrucișare realizată de către amelioratorii americani Serr și
Forde în anul 1963, înregistrat ca soi de către Universitatea din California în anul 1979. În
prezent, Chandler este probabil cel mai popular soi de nuc la scară globală, datorită
productivității sale foarte înalte și calității excelente a miezului.
Prima plantație cu soiul Chandler din țara noastră a fost înființată în primăvara anului
2012 în raionul Glodeni, în regiunea de nord a Republicii Moldova. Încercarea de a
introduce acest soi în țara noastră în condiții de climă mult mai dure decât în statul din
care provine acesta (California) a fost inițial privită cu mult scepticism, mai ales că în
județele învecinate din nord estul României bună parte dintre plantațiile înființate cu acest
soi au pierit. Cu toate acestea, la ora publicării acestui manual - septembrie 2019 - livada
respectivă este în anul 8 și chiar dacă unii pomi au fost doar parțial afectați de îngheț,
putem constata că o anumită adaptare s-a produs și putem fi încrezători că perspectiva
extinderii ariei de cultivare a soiului în Republica Moldova și România este una foarte
reală. În același timp, nu trebuie să ingorăm faptul că există totuși alte plantații de
Chandler unde în iarna 2016 pomii fie au pierit complet (raionul Soroca și în regiunea
Vinnița Ucraina), fie au fost parțial afectați de îngheț (Anenii Noi, Hâncești).
O altă trăsătură a soiului s-a exprimat în ultimii ani și suntem obligați să recomandăm
nucicultorilor să țină cont de acest aspect. S-a constatat că în plantațiile de Chandler
neirigate și unde întreținerea solului fără buruieni este ineficientă, dezvoltarea pomilor este
extrem de lentă și practic duce la o încetare a creșterii coroanei. Iar o coroană
subdezvoltată înseamnă randament redus la hectar și calibru mic al fructului.
Find un soi de mare valoare, interesul firesc al nucicultorilor pentru Chandler este ușor
de înțeles. Opinia noastră este că acest soi poate fi cultivat pe teritoriul Moldovei sau
României, dar producătorii trebuie să conștientizeze că Chandler crește și fructifică foarte
bine doar în soluri adânci și fertile și doar în condiții de irigare. În soluri mai puțin decât
ideale și fără irigare, plantarea acestui soi este o provocare căreia puțini îi vor face față. O
înțelegere profundă a exigențelor fiziologice ale plantei și un management excelent a tot
ce înseamnă întreținerea unei plantații de nuc se cere pentru a compensa lipsa irigării și/
sau a unui sol cu fertilitate medie sau redusă. O abordare mai puțin decât profesionistă
sau, mai ales una superficială, în livezile intensive cu cerințe tehnologice mari duce
inevitabil la degradarea livezii și eșecul respectivului proiect.
În plantație, acest soi trebuie să beneficieze de o întreținere ideală. În plantațiile neirigate,
solul trebuie menținut ca ogor negru, fie prin prelucrare mecanică ori chimică, înierbarea
fiind posibilă doar în plantațiile irigate și doar ca o bandă de 3 - 5 m pe mijlocul spațiului
dintre rânduri. Concurența timpurie a buruienilor, ierbii sau a oricărei culturi intercalate
afectează drastic dezvoltarea pomilor din acest soi. În primii 4 - 5 ani creșterea pomilor
trebuie stimulată prin aplicarea îngrășămintelor minerale și organice în sol și aplicarea
foliară a produselor destinate stimulării creșterii. În a doua jumătate a perioadei de
vegetație trebuie aplicate foliar îngrășăminte minerale cu conținut sporit de potasiu pentru
a favoriza o mai bună pregătire a pomilor pentru iernare și a spori rezistența lor la geruri.
În plan fitosanitar, datorită dezmuguritului mai tardiv față de soiurile autohtone, Chandler
evită parțial inoculările timpurii cu bacterioză și demonstrează o anumită rezistență față de
această principală maladie a nucului. Sunt recomandate cel puțin două - trei aplicații
cuprice, cuplând cel puțina dintre ele cu un fungicid pe bază de mancozeb pentru un efect
sinergetic maxim de control al bolii.
Productivitatea unei plantații intensive de Chandler în condițiile țării noastre se poate
ridica până la 4 - 5 t/ha, la o respectare a tehnologiilor recomandate. Într-o plantație foarte
bine menținută, dar neirigată, estimarea noastră este că se pot obține cca 3 - 3,5 t/ha de
producție de calitate. Nucile soiului Chandler sunt de o calitate excepțională (foto) și oferă
diverse oportunități de comercializare, atât în coajă, cât și ca miez. Producătorii moldoveni
care în ultimii doi ani deja au obținut producții importante de nuci de Chandler au optat
pentru o comercializare în coajă, având în vedere prețul foarte avantajos oferit pentru
loturile de calitate. Nucile acestui soi se pretază excelent și pentru o producție de miez
care reprezintă cca 50% din greutatea nucii, se extrage foarte ușor și se separă imediat în
jumătați. Miezul este de categorie extra light în proporție de peste 90%.
Schemele de plantare
Chandler se plantează exclusiv în sistem superintensiv. Fără irigare, recomandarea este
de a opta pentru 8 x 6m în soluri profunde și fertile și 8 x 5m în soluri mai slabe. În plantații
irigate se optează pentru 8 x 4m sau 7 x 5m.
Livadă de Chandler de 5 ani în Franța în
apropiere de Toulouse. Densitatea foarte
mare (357 pomi/ha), irigarea și fertilizarea
foarte bine gestionate au permis obținerea
unui rezultat economic impresionant (3,5
tone nuci/ha) în această tânără plantație.
Nucicultorii noștri întreabă dacă asemenea
rezultate pot fi obținute și în Moldova.
Răspunsul este afirmativ, cu condiția că
aceleași resurse vor fi alocate în producție.
Aspectul unui pom de Chandler, într-o
plantație din nord-vestul Republicii Moldova.
Schema de plantare: 8 x 6 m. Înierbarea
solului până sub proiecția coroanei duce la o
încetinire puternică a dezvoltării pomilor.
Pentru a asigura condiiții optime de culltură,
în primii 3 ani solul este ținut ca ogor negru
și fructele sunt înlăturate în întregime.
Serr
Soiuri americane
Serr este un soi american creat în cadrul unui complex program de selecție condus de
către amelioratorii Serr și Forde și a fost obținut prin încrucișarea în anul 1958 a soiului
Payne cu un nuc de origine afgană, PI 159568. Soiul a fost omologat în 1968, deci
predatează Chandler cu 11 ani.
În Republica Moldova, Serr a fost introdus întâmplător în anul 2007, odată cu importul și
plantarea unui lot de pomi de soiul Fernor proveniți de la o pepinieră din Franța. Din
greșeala producătorului de material săditor, câțiva pomi de soiul Serr s-au strecurat printre
pomii de Fernor. Șapte ani mai târziu, în cadrul unei vizite în plantația respectivă, doi
colaboratori ai Pepinierei Voinești au observat acești pomi care erau destul de diferiți de
restul, neînțelegând imediat despre ce este vorba. Identitatea varietății a fost stabilită în
cursul lunii septembrie al acelui an, odată cu maturarea fructelor. Deși numele Serr ne era
cunoscut, observarea unor pomi maturi pe viu, în condițiile țării noastre și examinarea
fructelor și a calității excepționale a miezului a fost pentru noi un moment cu adevărat
fascinant. Astăzi suntem bucuroși să vă putem prezenta în această publicație rezultatele
cercetărilor noastre, fiind și primii specialiști ai nucului nu doar din Republica Moldova, dar
și din România și Ucraina care au reușit pentru prima dată să observe și să vină cu
informații despre soiul Serr și comportamentul său în condițiile regiunii. Pepiniera Voinești
a inițiat și demersul de omologare a soiului în Moldova și cel mai probabil va deveni
menținătorul acestui soi.
În septembrie 2019 se împlinesc 5 ani de studiu și observații pe care colaboratorii noștri
le-au întreprins pentru a acumula cât mai multe informații despre Serr în perspectiva
introducerii sale în cultură. Plantația în care am urmărit soiul se află în zona de centru a
Republicii Moldova, terenul aflându-se într-o depresiune unde riscul înghețurilor târzii de
primăvară, dar și incidența gerurilor mari din timpul iernii sunt semnificative. Cu toate
acestea, pomii s-au dezvoltat constant și nici înghețurile de revenire, nici gerurile nu i-au
afectat niciodată, de unde si concluzia că Serr se adaptează foarte bine la clima țării
noastre și, prin deducere, am putea afirma același lucru și despre România.
Harold I. Forde, unul din cei doi autori, spunea despre Serr că acesta “prosperă în
adversitate”, adică are acea abilitate suprinzătoare de a crește și fructifica bine chiar și în
condiții dificile. Aflăm că Forde se referea în special la situații de replantare a nucului după
nuc, la zonele foarte aride și fiebinți unde Serr se adaptează ușor, fructele sale nefiind
sensibile la arsura solară care în verile fierbinți afectează sever alte soiuri.
Dezmuguritul la Serr este relativ timpuriu, la circa 5-7 zile după Pescianski. Soiul nu
necesită polenizatori, ceea ce simplifică sarcina înființării proiectelor de livezi, dar și asig-
ură loturi omogene cu 100% puritate varietală în producția de nuci. Pomii au vigoare de
creștere foarte bună, care îi face mult mai ușor de adaptat în zone aride, în special în
absența irigării. Rezistența sa la bacterioză și alte maladii a fost confirmată prin ob-
servațiile noastre în tot acest interval de timp. Doar afecțiuni nesemnificative provocate de
antracnoză și acestea doar în anii foarte ploioși par să fie vizibile la Serr. Am putut consta-
ta și o rezistență foarte bună la viermele mărului, dar acest aspect va trebui reconfirmat în
condiții de plantații mai mari în timp.
Fructificarea la Serr este laterală în proporție de circa 55 - 60%. Pomii tineri nu par să se
încarce cu recoltă la fel de timpuriu ca Chandler, ceea ce în opinia noastră reprezintă un
avantaj, pomul conservându-și energia pentru a dezvolta elementele primare de schelet.
Recoltarea fructelor este timpurie, este primul dintre toate soiurile americane pe care le
avem în colecție care ajunge la maturitate, care survine la cca 6-10 zile după Pescianski.
În cultură, autorii recomandă distanțe de plantare de la 7 la 8m. Noi considerăm că 8 x
6m sau 7 x 7m sunt două configurații optime pentru Serr. Conducerea ca ax structurat
este o prioritate în formarea coroanei pomilor. Serr este un soi destinat înființării
plantațiilor intensive, lucru care presupune și un aport tehnologic pe măsură, inclusiv
irigare. Cu toate acestea, din punctul nostru de vedere, datorită vigorii sale genetice, Serr
este unicul soi american cu fructificare laterală pentru care irigarea nu este indispensabilă.
La fel, credem că este cel mai interesant soi pentru o producție organică de nuci.
Calitatea producției la Serr este remarcabilă, după cum vedeți și din fotografiile din
această publicație care ne aparțin cu drept de autor. Sutura valvelor este foarte bună,
coaja este subțire, dar rezistentă. Nuca are o alură foarte atractivă și specifică unui soi de
cultură și cântărește în medie 14g. Miezul reprezintă 58% din greutatea nucii, este de
calitate excepțională și, chiar dacă autorii vorbesc despre 70-80% light, testele pe care le-
am făcut noi atestă mai curând 90% extra light.
Aspectul fructificării la pomi de Serr. Remar-
cați foliajul și fructele sănătoase, fără urme a
atacului de boli, chiar dacă în această
plantație nu s-a făcut decât o singură
aplicație cuprică. Serr pare să fie unul dintre
cele mai interesante soiuri pentru o
producție BIO de nuci.
Calibrul predominant de 34-36 la Serr îl face
foarte interesant pentru o valorificare ca nuci
în coajă. Calitatea remarcabilă a miezului
însă adaugă versatilitate producției de nuci a
acestui soi, oferind alternativa spargerii și
desfacerii ca miez.
Aspectul aceluiași pom în perioada de vege-
tație și în repaosul vegetativ. Observați ca-
racterul semi-erect al coroanei formată aici
ca un ax structurat. Trunchiul este aparent
prea sccurt, recomandăm o lungime de cel
puțin 1m la acest soi. Formarea coroanei la
pomi de soiul Serr este facilitată de o anu-
mită plasticitate pe care o are acest soi,
similară cu Pescianski.
Fernor
Soiuri franceze
Fernor este un soi de nuc francez obținut prin încrucișarea în anul 1978 a soiului Lara cu
Franquette, omologat în 1995. Fernor este un soi prin care amelioratorii francezi au reușit
să îmbine tardivitatea dezmuguritului și înfloritului cu fructificarea laterală și calitatea înaltă
a miezului.
Vigoarea soiului este medie și este inferioară soiului Franquette, fiind similară cu
Pescianski. Pomii necesită o întreținere foarte bună pentru a realiza un start cât mai rapid
și susținut al creșterii și dezvoltării. În caz contrar, plantația poate intra într-un blocaj de
creștere, după care reluarea creșterii poate fi foarte dificilă. Soiul Fernor, ca și celelalte
soiuri cu fructificare laterală, necesită soluri fertile și profunde pentru realizarea deplină a
potențialului său de productivitate. Plantarea lui în soluri mai sărace se admite doar dacă
se planifică a fi realizate aporturi constante de îngrășăminte minerale și organice și
fertilizări foliare cu stimulatori de creștere.
Rezistența la maladii. În condițiile țării noastre, am putut constata că acest soi este
practic imun la antracnoză și are rezistență excelentă la bacterioză, unica afecțiune
produsă de această maladie fiind observată doar în unii ani pe apexul fructelor (BAN -
bacterial apical necrosis). Soiul demonstrează și o rezistență foarte bună la viermele
mărului.
Înfloritul și fructificarea. Soiul Fernor are dezmuguritul și înfloritul cel mai tardiv dintre
toate soiurile de nuc cultivate în prezent în Republica Moldova. Primele înfloresc florile
masculine, ulterior cele feminine. Fructificarea este de tip lateral și intrarea pe rod destul
de rapidă (anul 6). Fernor necesită obligatoriu polenizator pentru a atinge nivelul scontat
de productivitate. În condițiile climatice din Moldova, Meylannaise pare să fie cel mai bun
polenizator pentru Fernor.
Fructul. Nucile acestui soi se aseamănă după calitate cu cele ale soiului Franquette și
mulți specialiști argumentează că la Fernor calitatea ar fi chiar mai înaltă. Fructul are
greutatea cuprinsă între 11 și 14 g, are formă ușor alungită cu baza și vârful aplatizate.
Miezul reprezintă cca 45% din greutatea fructului, este alb și de calitate ecxelentă. Fernor
este destinat prioritar pentru vânzarea ca nucă în coajă, extragerea miezului fiind ceva
mai dificilă din cauza cojii dure. În Republica Moldova, începând cu anul 2015 - 2016,
producția de nuci din soiurile franceze este tradițional achiziționată aproape integral de
către companii turcești și, mai recent, companii europene au început să achiziționeze
această producție.
Riscul de îngheț. Plantarea primei livezi cu Fernor în anul 2006 a stârnit multe discuții
aprinse privind oportunitatea plantării acestui soi. La acea vreme, părerea predominantă
era că soiul nu se va putea adapta la condițiile țării noastre. Cu toate acestea, plantarea
câtorva livezi-pilot cu Fernor s-a realizat atunci și iată că astăzi - zece ani mai târziu -
trebuie să spunem că acest risc nu s-a confirmat, soiul adaptându-se fără dificultăți. Cu
toate acestea, plantarea în zona de nord a țării trebuie evitată, optându-se pentru
Pescianski. De asemenea, trebuie să se dea preferință materialului săditor produs la
pepinierele din țara noastră care are avantajul că pomii sunt altoiți pe portaltoi de
proveniență locală fapt care imprimă pomilor un grad de adaptabilitate mai înalt. Același
principiu este valabil și pentru Chandler, sau oricare alt soi de selecție străină dar care
deja se produce și în pepinierele moldovenești.
Recomandări tehnologice. Caracterul puternic continental al climei țării noastre (veri
fierbinți și deseori secetoase) face creșterea acestui soi foarte anevoioasă. Astfel,
instalarea unui sistem de irigare în livadă este mai mult decât recomandată. În caz
contrar, va trebui să se opteze pentru metode eficiente de conservare a apei din
precipitații în sol. Fernor are rezistență foarte bună la bacterioză, dar cel puțin un
tratament cupric înainte de înflorit este recomandat, iar în caz de precipitații pe durata
perioadei de înflorit, este obligatoriu un al doilea tratament odată cu încheierea înfloritului.
Fertilizarea minerală radiculară este indispensabilă dacă se dorește obținerea unui calibru
bun al producției de nuci. Aceasta se referă în primul rând la fertilizările azotate cu uree și
nitrat de amoniu, dar și la fertilizarea cu potasiu. Analiza foliară efectuată la sfârșit de iulie
va permite conturarea unui tablou mai clar despre balanța minerală în compoziția chimică
a țesuturilor pentru a interveni cu fertilizări de corectare. Aceleași recomandări privind
aplicarea îngrășămintelor sunt valabile și pentru Chandler, Lara, Pescianski.
Schemele de plantare optime pentru Fernor sunt de 8 x 4/ 5m pentru o plantație irigată și
de 8 x 7m pentru o plantație irigată în sol profund și fertil și 8 x 6m pentru o plantație
irigată în sol mai slab.
FERNOR, ANUL 7.
Pentru acest soi, cea mai bună formă de
conducere a coroanei este cu ax. La primul
etaj pot fi păstrate trei - patru ramuri de
schelet și trei la etajul al doilea. Distanța
dintre etaje trebuie să fie de cel puțin 1m iar
porțiunea de trunchi dintre etaje trebuie
garnisită cu formațiuni de rod.
 În condițiile țării noastre, la densități de cel
puțin 156 pomi/ha și , credem că soiul
Fernor poate produce până la 4 tone nuci
uscate la hectar. Cei mai buni polenizatori
Fiind un soi cu intrare rapidă pe rod și pentru Fernor sunt Meylannaise, Ronde de
vigoare medie de creștere, Fernor poate fi Montignac si Fernette.
plantat atât în plantații intensive, cât și ca
gard viu fructifer. Din observațiile noastre,
schema optimă recomandată este de la 8 x
6 la 8 x 8 m, iar în condiții de irigare, se
poate planta chiar și la 8 x 4 m.
Două produse de lux de export ale
Moldovei. Vinul de calitate și nucile sunt
două industrii puternice al căror potențial
maxim suntem încă departe de a-l fi realizat.
Lara
Soiuri franceze
Soiul Lara provine dintr-o selecție de nuci semănate din soiul american Payne. În
prezent, Lara este un soi destul de popular, datorită fructificării sale laterale și intrării
rapide pe rod.
Pomul este de vigoare redusă, portul etalat, dezmuguritul său survine ceva mai târziu
decât în cazul soiurilor locale. Soiul are rezistență suficient de bună la antracnoză și
bacterioză fiind rareori afectat de aceste maladii.
Lara preferă soluri fertile asigurate cu umiditate. Deficitul de precipitații trebuie compensat
prin irigare, altfel creșterile anuale rămân scurte și calibrul fructelor este redus.
În ceea ce ține de rezistența acestui soi la gerurile din timpul iernii, plantațiile de Lara
înființate începând cu anul 2006 în raioanele centrale ale Republicii Moldova ne permit să
constatăm că
este cel mai probabil ca la centrul și sudul țării acest soi să se adapteze suficient de bine
și să poată fi cultivat cu succes. Acest lucru este mai puțin cert în privința raionelor din
nordul țării.
Înfloritul și fructificarea. În țara noastră, soiul Lara înflorește la începutul lunii mai cu
circa 7 - 10 zile mai târziu decât majoritatea soiurilor autohtone. Înfloritul este de tip
protandru, soiul fiind doar parțial autofertil, deci necesită polenizatori. Cei mai buni
polenizatori sunt: Franquette, Fernette și Fernor. Maturarea fructelor survine la sfârșitul
lunii septembrie.
Fructul. Lara produce nuci de formă globuloasă cu o greutate de 12 – 14 g, sudură
proeminentă și foarte bună a valvelor. Coaja nucii este de grosime medie, se sparge bine,
miezul se extrage ușor. Miezul este alb, cu gust agreabil, apreciat pentru faptul că
membrana sa nu este amară putând fi consumată chiar și în stare proaspătă. Miezul
reprezintă circa 47 – 49 % din greutatea nucii. Livezile înființate cu acest soi trebuie să
aibă ca destinație prioritară comercializarea nucii în coajă, mai ales în stare proaspătă
(fără a fi fost uscată în prealabil).
Recomandări tehnologice. Lara, ca și Fernor, manifestă o sensibilitate sporită la
bacterioză în primii trei ani după plantare. În acest sens, pentru a preveni agravarea
simptomelor este imperativ ca bacterioza să fie identificată la timp și imediat aplicate
tratamente pe bază de produse cuprice. Alt produs care poate fi folosit pentru prevenirea
apariției bacteriozei este Rizoplan, un produs biologic activ care conține
bacterii vii din specia Pseudomonas fluorescens, fabricat de către Institutul de Genetică
și Fiziologie a Plantelor
din Chișinău. Noi am aplicat cu succes acest produs, care reduce din numărul de aplicații
cuprice în plantație.
LARA, ANUL 7
Această plantație se află în zona de centru a
Republicii Moldova. Schema de plantare: 8 x
4 m. Alte scheme de plantare recomandate
pentru Lara sunt: 8 x 8 m (fără irigare, sol
fertil) și 8 x 6 (fără irigare, sol cu fertilitate
medie). În soluri cu fertilitate redusă nu este
recomandată plantarea acestui soi.
Ovata
Soiurile Pepinierei Voinesti
Ovata® este un soi de nuc dezvoltat și înregistrat de către Pepiniera Voinești, cu acordul
autorului soiului (Nicolae Kiktenko) și constituie un genotip impresionant pentru aecastă
specie: nucă de alură nobilă, culoare atractivă și calibru mare. Acesta este un soi foarte
specific de nucă de calibru care va fi destinată unui segment special de piață. Înființarea
plantațiilor de Ovata® va fi limitată ca suprafață și urmează să fie stabilită o coordonare
între nucicultorii cărora li se va propune acest soi pentru producere urmând să fie dezvol-
tată de către noi o strategie și imagine comercială cu target clar, iar la intrarea pe rod a
plantațiilor înființate va fi solicitată o apelațiune și imagine de marcă specială pentru acest
produs.
Ovata® este o nucă cu o greutate medie de 24 g și cu un conținut de miez de cca 48%.
Forma sa foarte estetică, coaja sa subțire și miezul său alb de o calitate ab-
solut excepțională cu un gust neobișnuit de fin și dulce, toate sunt calități unice ale acestui
soi marcant. Datorită calităților sale organoleptice deosebite, Ovata® poate să devină și
cel mai plantat soi de nuc în gospodăria casnică acolo unde spațiul permite dezvoltarea sa
suficient de viguroasă.
În plan agrobiologic, Ovata® este un pom de vigoare medie, dezmugurit și înflorit mai
tardiv decât celelalte soiuri locale care este un avantaj având în vedere înghețurile de
revenire de primăvară care se produc uneori în condițiile țării noastre. Are fructificarea de
tip sub-terminal cu productivitate foarte înaltă la hectar, iar capacitatea sa foarte bună de
ramificare îi asigură un număr mai mare de puncte de fructificare. Are rezistență excelentă
la îngheț și maladii față. Rezistă foarte bine și la temperaturile înalte din timpul verii și
tolerează seceta.
Productivitatea foarte înaltă a soiului și
greutatea medie de 24 g a soiului determină
o producție globală la hectar semnificativă.
Astfel, într-o livadă experimentală de 8 ani au
fost recoltate mai bine de 21 kg nuci uscate
la fiecare pom, adică cca 2100 kg la hectar.

Aspectul unui pom de Ovata® la sfârșitul

anului 8 de vegetație. Ovata® preferă
unghiuri largi de inserție a ramurilor de
schelet. Pentru a realiza un calibru cât mai
mare al fructelor, soiul preferă coroane care
să permită pătrunderea luminii în interiorul
coroanei. Sunt necesare intervenții anuale
pentru a suprima lăstarii lacomi și a regenera
periodic zonele îmăbtrînite ale coroanei.
Carpatica
Soiurile Pepinierei Voinesti
Carpatica® reprezintă rezultatul unei munci de mulți ani de căutare și dezvoltare a unui
soi care să culmineze în fascinația oamenilor pentru nucile uriașe or, Carpatica®, așa cum
o evocă și denumirea sa, este ceva gigantic… Căutarea acest soi în flora spontană din
Moldova a durat mai bine de 10 ani fiind identificat în anul 2014 într-o localitate din mun.
Chișinău.
Nucile acestui impresionant soi ating până la 90 mm lungime și o greutate de până la 55
g. Astfel de forme de nuci sunt rareori întâlnite în natură, iar exemplare cu astfel de
parametri practic nu au fost identificate și popularizate până în prezent.
Carpatica® fascinează prin dimensiunea sa unică, prin miezul său uriaș cu gust dulce și
foarte specific care îl amintește pe cel de alună, în special prin textură. Miezul imens al
acestei nuci poate fi un atribut excepțional atât la pregătirea casnică a deserturilor, cât și
în industrie, unde poate servi și drept ornament gastronomic neobișnuit pentru diverse
produse. Nucile acestui soi pot servi drept element original și autentic pentru decorul
diferitor spații, compoziții florale cu elemente naturale.
Carpatica® poate fi cultivat cu succes în livadă fiind, sub aspect agronomic, un soi cu
parametri culturali foarte interesanți (fructificare de tip sub-terminal). Soiul manifestă o
rezistență excelentă la boli, în special la bacterioză și o rezistență totală la îngheț. Cu
toate acestea, trebuie să se aibă în vedere că soiul Carpatica® este unul de nișă,
suprafețele cultivate trebuind să rămână foarte restrânse pentru a putea regrupa producția
și menține un preț înalt de comercializare (+40% față de prețul nucilor obișnuite).
CARPATICA®, PLANTA-MAMĂ, 40 ANI
Această fotografie a fost realizată în august
2015. Observați aspectul foarte sănătos al
frunzelor și fructelor, fără nici o aplicație
chimică. Având în vedere că cele mai multe
plantații de soiul Carpatica numără mai puțin
de 50 pomi, rezistența genetică a soiului la
maladii este un mare avantaj pentru acești
mici producători care, plus la toate, ar putea
obține și un certificat ecologic/ bio pentru
producția lor de nuci uriașe.
Rubin
Soiurile Pepinierei Voinesti
RUBIN – Este un nou soi de nuc selecționat în anul 2017 de către specialiștii Pepinierei
Voinești. Acesta este un soi cu un miez de culoare natural roșie (tegumentul care în-
velește miezul este de culoare roșu – purpurie) cu un contrast remarcabil. Miezul acestui
soi are o textură ușoară și crocantă și un gust agreabil dulce. În natură, astfel de exem-
plare se întâlnesc extrem de rar și, pentru noi, selecția unui astfel de soi înseamnă un pas
foarte important în extinderea gamei sortimentale a varietăților cu trăsături unice. Pentru
țara noastră, producerea și plasarea pe piață a pomilor altoiți de nuc din acest soi este o
noutate absolută. Deja la această etapă planificăm promovarea consumului acestui tip de
miez în pregătirea diferitor produse de patiserie, salate și în alte tipuri de produse alimen-
tare, pregătind astfel piața pentru momentul intrării pe rod a primelor livezi înființate cu
Rubin.

Fructificarea la soiul Rubin este de tip terminal. Are

rezistență foarte bună la bacterioză și se
adaptează ușor în regiunile cu ierni aspre
și veri secetoase. Este un soi viguros,
schema de plantare recomandată
este de 10 x 10 m în soluri
cu fertilitate redusă și de
12 x 10 m în soluri bogate.

RUBIN este cea mai nouă și exclusivă varietate de nuc identificată de către specialiștii Pepinierei Voinești, în
colaborare cu partenerul nostru oficial din România (SRL Patru Agro), în genofondul nucifer românesc, în
toamna anului 2017.
Rubin produce nuci cu un miez de culoare naturală roșu-purpurie (tegumentul care învelește miezul are această
culoare). Miezul are o textură ușoară și crocantă și un gust agreabil dulce. La ora publicării acestui text, încă nu
dispunem de informații complete despre această varietate, dar în procesul de cercetare vom acumula
cunoștințele necesare pentru a reveni cu o descriere mult mai amplă care va satisface curiozitatea persoanelor
interesate. Cu toate acestea, știm deja că fructifcarea sa este de tip terminal dar suficient de productivă, că
posedă o rezistență excelentă la bacterioză, antracnoză (o absență totală a urmelor de afecțiuni pe toate
organele studiate) și la îngheț. Are o dezvoltare destul de viguroasă și, în aparență, este foarte rezistent și la
secetă. Aceste constatări ne fac să credem că Rubin s-ar adapta foarte bine atât în zone cu condiții aride, cât și
în zone cu geruri puternice în timpul iernii. Densitatea de plantare care pare optimă pentru acest soi ar fi de 83 –
125 pomi/ha (12 x 10m, 10 x 10m, 10 x 8m, funcție de fertilitatea naturală a solului, expoziție, intenția
nucicultorului).
În natură, astfel de exemplare se întâlnesc extrem de rar și, pentru noi, selecția acestei varietăți înseamnă un
pas foarte important în extinderea gamei sortimentale a varietăților cu trăsături unice și cu adevărat speciale.
Pentru țara noastră, producerea și plasarea pe piață a pomilor altoiți de nuc din acest soi este o noutate
absolută. Deja la această etapă planificăm promovarea consumului acestui tip de miez în pregătirea diferitor
produse de patiserie, salate și în alte tipuri de produse alimentare, pregătind astfel piața pentru momentul intrării
pe rod a primelor livezi înființate cu Rubin.
Dezvoltarea acestei frumoase varietăți și transformarea ei în soi se va face în paralel în Republica Moldova și
România. Primii pomi altoiți vor fi disponibili în ambele țări din toamna anului 2017 (prețurile vor fi exclusive și vor
demara de la 35 €/buc). O cerere de omologare va fi depusă simultan în România și Republica Moldova în
noiembrie 2018. Ca și în cazul celorlalte soiuri exclusive create și multiplicate de către noi până aici, soiuri care
se bucură de un interes foarte înalt, în special în România, suntem convinși că și această varietate va deveni
una foarte populară în anii următori și vă rugăm să vă asigurați că rezervați din timp pomii pentru a evita decepția
stocului epuizat de la sfârșitul sezonului.
Pescianski Rubin
SOIURI DE NUC
pentru infiintarea livezilor profesionale
O descriere a celor mai bune soiuri autohtone de nuc si a
câtorva dintre soiurile franceze si americane si recomandări
privind plantarea si întretinerea lor în livezi
PESCIANSKI, ANUL 1
Întreținerea solului ca ogor negru este cea
mai bună opțiune pentru a asigura o creștere
optimă a pomilor. În acest caz, lucrarea
solului este realizată cu grapa cu discuri.
CAZACU, ANUL 2
Creșteri de peste 1m la mijlocul lunii iunie
sunt posibile doar la o întreținere excelentă
a solului. Nucicultorul a optat în acest caz
pentru un cultivator la care a cuplat o grapă
cu dinți pentru o afânare excelentă a solului.
PESCIANSKI, ANUL 3
În primul an după plantare, pomii de nuc își
concentrează energia și resursele asupra
dezvoltării sistemului radicular, ceea ce
determină o creștere mai slabă a tulpinii, mai
ales în lipsa irigării permanente. Din acest
considerent, este recomandat ca la începutul
anului doi să se suprime complet tulpina
pomului la cca 15 - 30 cm deasupra solului.
În cursul anului doi, se alege cel mai puternic
lăstar care va fi legat de suport și care va
dezvolta o tulpină suficient de puternică
pentru a putea forma trei - patru ramuri de
schelet în anul 3. În această imagine, aveți
rezultatul unor astfel de intervenții în
formarea coroanei. Această tehnologie este
cea mai eficientă pentru a asigura pomii cu
un sistem radicular capabil să asigure
dezvoltarea coroanei și o structură primară a
scheletului care să reziste vânturilor
puternice capabile uneori să răstoarne pomi
cu ancoraj insuficient în sol.
PESCIANSKI, ANUL 3
Livadă de aceiași vârstă ca în imaginea
precedentă și formată după același principiu
(aceasta a fost fotografiată două luni mai
târziu). La acești pomi, în anul următor au
fost recoltate peste 100 nuci, echivalentul a
1,3 kg nuci uscate, ceea ce a fost peste
așteptările noastre.
CHIȘINĂU, ANUL 6.
Terenul în care a fost plantată această
livadă este amplasat într-o regiune cu
vânturi puternice. Observați tutorii groși care
au fost instalați la fiecare pom. Instalarea
acestor tutori este recomandată și chiar
obligatorie dacă remarcați un început de
înclinare a tulpinii pomilor din cauza
vânturilor puternice. Dimensiunile tutorilor:
lungime - 2 m, grosime - 6 cm.
CAZACU, ANUL 8.
Distanțele de plantare în această livadă
sunt de 10 x 10 m. Pentru a ușura trecerea
tehnicii agricole prin livadă, spațiul dintre
rânduri est înierbat și cosit periodic, iar pe
rândul de pomi se aplică erbicide. Fiecare al
doilea rând este menținut ca ogor negru, iar
din trei în trei ani rândurile înierbate și cele
prelucrate mecanic se alternează.
Pom de 6 ani, soiul Pescianski
CĂLĂRAȘI, ANUL 6
Fermierul a optat pentru soiul Călărași din
cauza fertilității slabe a solului știindu-se că
soiuri viguroase cum este și Călărași se
adaptează mai ușor în astfel de terenuri.
CODRENE, ANUL 7
Schema de plantare fiind de 12 x 10 m,
nucicultorul a decis să crească culturi
cerealiere între rândurile de pomi (în acest
caz - ovăz). În același timp, pe rândul de
pomi a fost aplicat un erbicid sistemic total.
Lățimea benzii erbicidate constituie aici 2 m,
noi am fi recomandat cel puțin 4 m, având în
vedere vârsta livezii.
COSTIUJENI
COSTIUJENI, ANUL 10
Din cauza creșterii viguroase, plantarea
acestui soi în soluri fertile și profunde nu
este recomandată, deoarece tendința de
creștere activă se va menține până în anul 8
- 9 în detrimentul intrării pe rod. În acest caz,
soiul a fost totuși plantat într-un sol foarte
bogat și, la schema de 10 x 10 m, coroanele
deja încep să se apropie. În această situație,
se recomandă să nu se administreze
îngrășăminte care să conțină azot decât în
cantități mici (până la 300 g N anual/ pom) și
spațiul dintre rânduri să se mențină înierbat.
SCHINOASA, ANUL 10
Iată încă un exemplu reușit de menținere a
solului în plantațiile intrate pe rod. Și soiul
Schinoasa, fiind unul foarte viguros și
susceptibil de a intra pe rod mai târziu în
condiții optime de cultură, necesită o limitare
a vigorii prin menținerea solului cu înierbare
care frânează creșterea vegetativă. Totuși,
este bine ca odată la trei ani, fâșia înierbată
să fie discuită și solul să fie menținut alți doi -
trei ani ca ogor negru înainte de a fi lăsată
iarba să crească din nou.
Formarea coroanei

CAZACU

PESCIANSKI, POM DE 3 ANI CHA

Formarea elementelor primare de schelet: Cu
turnchiul cu înălțimea de 0,8 - 1,2 m; trei coro
ramuri de schelet scurtate la cca 2/3 in later
lungimea inițială la un mugure exterior și cu a
axul care depășește cu cca 50 - 60 cm des
planul orizontal format de cele trei ramuri de real
schelet. vă a

ANDLER, POM DE 3 ANI
toate că cele mai adaptate forme de
oană aplicate la soiurile cu fructificare
rală și vigoare mică de creștere sunt cele
ax, nucicultorii americani optează foarte
și pentru vas. În această fotografie
izată într-o livadă din raionul Anenii noi,
aducem un astfel de exemplu.
PESCIANSKI, POM DE 5 ANI
Axul sturcturat este, în opinia noastră, cea
mai adaptată formă de coroană după care
trebuie condus acest soi Pescianski. Primul
etaj trebuie să conțină trei - patru șarpante,
al doilea etaj se află la 1,2 - 1,5 m mai sus
de primul și conține trei ramuri principale,
care trebuie să fie mai puțin dezvoltate decât
cele de la primul etaj pentru a menține
permanent o formă piramidală.
 PEPINIERA VOINEȘTI
3452 Voinescu, Hâncești
Republica Moldova
producator profesionist de pomi altoiti de nuc
+373.69.358.996
www.nucialtoiti.md
voinesti@hotmail.com
www.facebook.com/voinesti