OLIVIU CRÂZNIC

Cezar Petrescu și misterul „Fantasticului interior” (I)

O scurtă prezentare a scriitorului Cezar Petrescu și a operei sale am publicat în

EgoPHobia #68 – a se vedea Cezar Petrescu și motivul literar al „moartei neliniștite”
(http://egophobia.ro/?p=13697) –, astfel încât nu o vom relua aici; îl îndemnăm însă pe
cititor să parcurgă primele patru alineate ale textului menționat, pentru a înțelege mai
bine ceea ce urmează să explicăm.
Componența subciclului epic Fantasticul interior a ridicat de-a lungul timpului (și
continuă să ridice și astăzi) unele probleme de natură teoretică, probleme cărora ne vom
strădui să le propunem o rezolvare prin intermediul prezentului studiu.
Stabilirea respectivei componențe este dificil de realizat, în primul rând, din chiar
pricina nehotărârii autorului în acest sens, manifestată, concret, prin:
– transferul unor proze din subciclu în alte subcicluri și viceversa, cu ocazia diverselor
reeditări;
– operarea unor modificări substanțiale în cadrul reeditărilor respective, ajungând
uneori până la eliminarea elementelor fantastice din operă, după cum vom vedea
(probabil sub influența noii orânduiri socialiste, care nu privea cu ochi buni abaterile
livrești de la materialismul dialectic, impunând curentul realist și curentul proletcultist,
condamnând fățiș decadentismul și romantismul macabru dezvoltate în România în prima
jumătate a veacului trecut);
– utilizarea conceptului de „fantastic” într-un sens cât se poate de lax (și, deci,
impropriu), extins asupra unor cu totul alte categorii estetice (după cum, de asemenea,
vom vedea).
În al doilea rând, constatăm lipsa unui consens în critica și în istoria noastră literară cu
privire la scrierile cezarpetresciene care aparțin cu adevărat Fantasticului interior,
respectiv la prozele care au fost introduse de către autor în mod nejustificat în subciclu
ori la creațiile care au fost lăsate în afară de către acesta în mod nejustificat.
Cititorul știe deja, din studiul nostru publicat în EgoPHobia #45 și intitulat Fantasticul
delimitat (I) (http://egophobia.ro/?p=11067), ce este fantasticul și prin ce anume se
diferențiază de alți termeni sinonimici. Pentru a îi reîmprospăta memoria, vom relua aici
doar definiția propriu-zisă (o recitire a întregului text la care am făcut referire nu ar fi,
însă, nici pe departe lipsită de utilitate): „În artă, «fantasticul» (gr. «phantastikos»:
«existent numai în imaginație») poate fi definit drept crearea deliberată a unei realități
artistice, structural și semnificativ diferite de realitatea obiectivă, opera rezultată în urma
procesului de creație nemaicorespunzând, astfel, acestei din urmă realități”.
Dar ce este „fantasticul interior”?...
Nu putem accepta explicația lui Cz. Petrescu, oferită într-o scrisoare din 1944,
conform căreia ar fi grupat în subciclu scrieri nu fantastice în sensul strict al cuvântului,
ci psihologice: numeroase alte texte de sondaj psihologic, în special acelea publicate în
volumul Drumul cu plopi, nu au fost niciodată asimilate de către autor Fantasticului
interior, ceea ce contrazice flagrant afirmația de mai sus.
În aceeași ordine de idei, într-un interviu acordat în 1929, scriitorul declara romanul
aflat în lucru – Calea Victoriei, un roman eminamente realist – și alte 7-8 pe care le
preconiza în același „ciclu” (se referea, probabil, la subciclul Capitala care ucide) ca
fiind nu romane de problematică socială, ci romane de analiză și conflict psihologic,
infirmând astfel teza echivalenței dintre „fantastic interior” și „psihologic”.
Prin urmare, deși componenta psihologică a operelor subciclului nu poate fi negată
(rezultând și din termenul „interior” – existent în titlu, dar aflat în mod evident într-o
poziție secundară, accesorie termenului vădit principal „fantastic”), aceasta
caracterizează, în fapt, (aproape) întreaga operă literară a lui Cz. Petrescu și, prin urmare,
nu poate constitui o diferență specifică prin prisma căreia să poată fi definit un singur
subciclu al creației sale.
Nici afirmația autorului conform căreia „fantasticul interior” nu ar reflecta același tip
de fantastic găsit în scrierile lui E.T.A. Hoffmann ori E.A. Poe nu rezistă unei analize
atente: similitudinile, atât stilistice, cât și tematice, cu (unele dintre) scrierile acestor doi
autori sunt incontestabile. Mai mult decât atât, însăși denumirea „fantasticul interior” ne
poartă cu gândul, inevitabil, spre ceea ce E.A. Poe denumea, încă din 1840, „terror of the
soul”.
Neputându-ne, prin urmare, baza pe afirmațiile autorului, suntem nevoiți să ne
îndreptăm atenția spre unele opinii avansate, în acest sens, în critica literară:
– Perpessicius identifică două categorii distincte de proze cezarpetresciene (cărora li s-
ar putea atribui, după caz, unele sau altele dintre operele Fantasticului interior): prozele
fantastice și, respectiv, prozele psihiatrice, ceea ce confirmă apropierea (pe care am
semnalat-o mai sus) de E.T.A. Hoffmann și, mai ales, de volumele cu similară dualitate
structurală Tales of the Grotesque and Arabesque, respectiv Tales of Mystery and
Imagination, semnate de E.A. Poe (chiar scriitorii de care Cz. Petrescu a căutat, în mod
artificial și probabil împins de orgoliu auctorial, să se delimiteze la nivel declarativ);
– O. Botez asimilează „fantasticul interior” psihopatologicului;
– M. Gafița circumscrie aceluiași concept ilogicul și absurdul.
Dacă ultima dintre opiniile de mai sus extinde mult prea mult înțelesul noțiunii de
„fantastic” (împingând-o, astfel, în derizoriu), iar penultima nu poate fi aplicată operelor
Fantasticului interior care au o certă componentă fantastică pe care psihopatologicul,
prin definiție, o exclude (oferind boala psihică drept explicație a unui doar aparent
supranatural), considerăm că teza lui Perpessicius, fără a constitui o rezolvare „per se” a
problemei pe care o analizăm, ne îndreaptă în direcția bună, necesitând doar completare
și nuanțare.

(Continuarea în numărul următor)

Despre autorul rubricii:

OLIVIU CRÂZNIC (n. 1978; părinții: Oliviu, prof. evidențiat gr. I Lb. și lit. română, distins cu diploma
de onoare „Creativitate și eficiență”, și Dorothea, prof. gr. I Lb. și lit. română; studii: licențiat în „Științe
juridice”, specializarea „Drept”, cu lucrarea de diplomă intitulată Particularități tactice privind
confruntarea dintre inculpat și persoana vătămată, susținută la disciplina „Criminalistică”, și absolvent al
unui curs de formare a mediatorilor) este prozator și poet, traducător literar, antologist, critic literar,
conferențiar şi consilier juridic (membru al Ordinului Consilierilor Juridici din România și al Colegiului
Consilierilor Juridici București). În 2010, a publicat romanul gotic …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul.
Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul de colecție Ceasul
fantasmelor, 2015), foarte bine primite de critică şi de public, şi a câştigat numeroase premii, inclusiv un
premiu acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste
alături de nume importante ale literaturii universale contemporane (G.R.R. Martin) sau clasice (A.C. Doyle,
R.E. Howard, R. Kipling, H.P. Lovecraft, G. de Maupassant, Saki). Apare menționat în monumentala The
Encyclopedia of Science Fiction (ed. J. Clute, P. Nicholls), iar operele lui fac obiectul unor studii de
specialitate (publicate inclusiv în volume apărute sub egida Fac. de Lit. din varii centre universitare): Once
Upon Atrocity. Gothic Music Influences in the First Romanian (Neo)gothic Novel (dr. dr. Șt. Bolea), Hero
and Villain in Hôtel Transylvania and in Crâznic’s Nightmare (dr. E. Atudosiei) ori masterate: Oliviu
Crâznic, ... și la sfârșit a mai rămas coșmarul (M. Vlatković, Vampirul balcanic p. 35-42, Univ. din
Zagreb, Fac. de Ştiinţe Sociale și Umaniste). Apare, ca personaj, în nuveleta Ispășirea, scrisă de prof. doc.
C. Mitoceanu. Cronicile de carte, articolele şi studiile sale de teorie şi istorie literară sunt apreciate pe scară
largă – unele dintre acestea fiind publicate şi peste graniţă, ceea ce i-a conferit statutul de membru al
organizației scriitoricești și artistice Imagicopter: The Author/Artist Cooperative (2012-2017). În România,
a fost invitat, în mai multe rânduri, să vorbească studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. din București
(prelegerea Literatura gotică și romantismul întunecat american. Sec. al XIX-lea: Hawthorne, Melville,
Poe și moștenirea lor culturală) ori studenților Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie
Cantemir” (prelegerea Lumi ficționale în literatura modernă, în colaborare cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă),
a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) Concursul de creație literară pentru elevi, studenți și
masteranzi: Proză scurtă organizat de Fac. de Lb. și Lit. Străine a Univ. Creștine „Dimitrie Cantemir” (ed.
I-III, 2018-2020), a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie
și Filosofie a Științei, cu comunicarea Literatura științifico-fantastică și căutarea (modelarea?) viitorului,
fiind prezent, cu studiul Teoria colapsului civilizației în literatura anticipativă de avertisment, și în
NOEMA (revistă a Academiei Române). A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii
SF, la cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București și, în calitate de invitat
al „Casei Fantasy” (moderator: D. Doboș), la cea de a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură
și Traducere Iași. A participat, în calitate de invitat, în repetate rânduri, la emisiuni culturale televizate sau
radiodifuzate. În prezent, colaborează cu revistele culturale EgoPHobia (în paginile căreia deține
rubrica Studii fantastice) și Apostrof (revistă a Uniunii Scriitorilor). Pagină virtuală
oficială: Facebook: Oliviu Craznic (https://www.facebook.com/oliviucraznicofficialpage). Blog oficial:
Goodreads: Oliviu Crâznic`s Blog
(https://www.goodreads.com/author/show/4939353.Oliviu_Craznic/blog).
„Oliviu Crâznic chiar este un romantic, un personaj coborât efectiv din propria-i operă
extraordinară și spectaculoasă, melanj de Baudelaire, Edgar Allan Poe și Walter Scott, sub ochii
necruțători ai lui Bram Stoker și H.P. Lovecraft. Citiți-i romanul și povestirile și o să înțelegeți imediat
la ce mă refer!” (Șt. Ghidoveanu, realizatorul emisiunii Radio România Cultural Exploratorii lumii de
mâine, în Galileo Online, nov. 2012)