Ștefan Popov

Societatea postadevăr și dictatura celor care nu șiu că nu știu

În perioda anilor de studii la filosofie eram profund indignat și mânios pe tendința
societății de a da valoare opiniilor subiective și neîntemeiate, în detrimentul expertizelor
riguroase și a cunoștințelor fundamentate științific. “Fiecare cu adevărul său” a născut o
generație de ignoranți, oamenii nu mai fac difernțe dintre afirmații științifice și opinii, iar munca
intelectualilor devine neglijată, oamenii sunt mai curând interesați de “expertul de pe facebook”.
Influenserii fără carte dau tonul societății, iar titlu de expert este obținut nu prin efortul
intelectual, dar cu puțin tupeu. Există cursuri despre cum să scrii o carte în trei pași simpli, cum
să devii expert în doar 3 luni, iar o mulțime de literatură din ziua de azi e plină de plagiat, idei
combinate, o virgulă mutată, “oleacă altfel”, dar pretinse ca descoperiri și revoluții științifice.
Am ajuns să avem mult gunoi informațional, să costruim o societate bazată pe opinii, e ca și cum
am repara o mașină după opinia vecinului, pentru că așa crede el, este opinia lui și are dreptul de
adevăr, dar nu pe legile fizicii și a mecanicii.
Cu trecerea anilor m-am resemnat cu ceea ce se întâmplă, dar discuțiile din cadrul
seminarelor mi-au reaprins această indignare și nemulțumire, mi-a întărit dorința de a fi eu
însumi mult mai atent la propriile analize și cercetări, mai multă rigurozitate și mai multă
încredere în afirmarea idelor inovatoare, dar și motivația de a transmite un mesaj în societate, în
comunitatea din care fac parte, către tinerii specialiști, despre riscurile societății postadevăr și
dictatura celor care nu știu că nu știu.