ETAPELE DEZVOLTĂRII SITE-ULUI WEB [1]

Proiectarea unui site Web reprezintă un caz particular de proiectare a unei interfețe cu
utilizatorul. Grija deosebită acordată proiectarii interfeței cu utilizatorul, indiferent de tipul
aplicației software dezvoltate, se datorează faptului că utilizatorul final percepe complexitatea
și utilitatea aplicației exclusiv prin intermediul interfețelor.

Realizarea unei interfețe deplin funcționale, ergonomice, productive și agreabile este o

activitate complexă și dificilă, care necesită combinarea mai multor tehnologii și conlucrarea
unor echipe diverse de profesioniști: graficieni, programatori, experți în relații cu publicul și
chiar utilizatorul final.

Procesul dezvoltării unei interfețe constituie un proces iterativ, compus din mai multe
faze, fiecare dintre acestea putându-se repeta în vederea rafinarii interfeței până când aceasta
se conformează cerințelor.
Este un proces care, în literatura de specialitate, se numește ciclul de viață al aplicației
– software life cycle.

Procesul dezvoltării interfeței poate cuprinde următoarele etape [2]:

 Identificarea și intelegerea nevoilor utilizatorilor finali;

 Analiza activităților și a contextului interacțiunilor dintre om și mașină;
 Prototipizarea interfeței;
 Evaluarea interfeței;
 Programarea interfeței;
 Reiterarea etapelor precedente.

Etapa1. Stabilirea scopului site-ului

Pentru a putea identifica nevoile utilizatorilor este nevoie, în primul rând, de stabilirea
cu precizie a scopului site-ului web. Este necesar să stabilim de la bun început un set de
obiective ce vor fi atinse prin dezvoltarea site-ului, formulând apoi, într-o frază clară și
coerentă, scopul site-ului pe care îl dezvoltăm.

Scopul identificat trebuie să conțină elemente ce denotă eficientizarea activității

organizației sau firmei pentru care dezvoltăm aplicația. Scopul trebuie enunțat astfel încât
succesul respectivului site să poata fi evaluat și cuantificat în termeni calitativi și cantitativi.

Un prim pas în stabilirea scopului site-ului poate fi făcut printr-o bună cunoaștere a
tipului de vizitator căruia ne adresam, adica a audienței site-ului. Structurarea și stabilirea
design-ului acestuia se face în concordanță cu nevoile și asteptările potențialilor vizitatori. Nu
trebuie să pierdem din vedere și gradul de instruire în domeniul IT al vizitatorilor, astfel încât
să putem furniza o interfață utilizabilă în egală măsură atât de către novici cât și de către
utilizatorii experimentați.

Din punct de vedere al experienței si interesului manifestat de vizitatori, putem

identifica trei categorii de utilizatori [2]:
  Utilizatorii novici și cei ocazionali - acesti utilizatori vor fi atrași de structura clară a
site-ului și de navigarea facilă în cadrul structurii informaționale furnizate. Pagina de
primire trebuie să fie organizată judicios, să aiba un design atractiv și să ofere de la
prima privire o imagine generală privind informația ce poate fi găsită aici. Studii
efectuate de specialiști relevă faptul că mai puțin de 10% din cititorii unei pagini web
derulează documentul pentru a vedea partea inferioară a paginii.

 Utilizatorii frecvenți si expertii - aceasta categorie de utilizatori apreciază, în primul

rand, accesul rapid și acuratețea informațiilor obținute. Utilizatorii experți nu au
răbdare să utilizeze meniuri grafice complicate, care se încarcă relativ greu; sunt
apreciate meniurile text, care permit accesul rapid la informatia dorită.

 Utililizatorii internaționali și utilizatorii cu dizabilități - daca site-ul nostru se

adresează unei largi categorii de vizitatori, care ar putea cuprinde și utilizatori din alte
țări, atunci trebuie să furnizăm în cadrul interfeței facilități pentru aceștia: traduceri în
limbile de largă circulație internațională pentru informațiile cele mai importante,
atenție sporită la convențiile locale privitoare la data, timp și unități de măsură.

Pentru utilizatorii cu dizabilități (persoane nevazatoare, hipoacuzici, ...) trebuie să

furnizăm facilități de accesibilizare a site-ului, cum ar fi: posiibilitatea schimbării
dimensiunii fontului, atașarea de texte explicative elementelor grafice, realizarea de
scurtaturi pentru accesul la elementele importante, variante text only pentru paginile
principale.

Etapa2. Stabilirea cerințelor

Proiectarea site-ului nu poate fi realizată fără un dialog eficient între echipa de

dezvoltatori și beneficiarul proiectului. Cerintele vor fi discutate în amănunțime cu
beneficiarul, ajungându-se la un acord în privința unor aspecte generale și/sau particulare ale
site-ului respectiv.
In general, cerintele pot fi împărțite în trei categorii:

 Cerinte absolut necesare - care sunt obligatoriu de implementat și se refera la

functionalitatile indispensabile pentru acel site

 Cerinte opționale - cuprinde cerintele care vor fi incluse dupa prima evaluare a
site-ului, realizata dupa implementarea facilitatilor de baza. Oportunitatea
implementarii cerintelor optionale va fi stabilita dupa aceasta prima evaluare,
pe criterii de functionalitate, necesitate si dupa criterii economice.

 Cerinte ce pot fi/vor fi implementate ulterior - cuprinde cerintele ce vor fi

implementate, cel mai probabil, intr-o versiune ulterioara a apolicatiei, mai ales
daca necesitatea acestora va fi probata în practica, dupa lansarea site-ului.

Echipa de dezvoltatori și beneficiarul pot decide, printre altele, in privinta

urmatoarelor cerinte:

 Platforma tinta – echipamentele hardware, sistemul de operare, serverul/clientul –

Web;
  Limbajele de programare autilizate si sistemul de gestiune a bazelor de date folosit,
daca este cazul;
 Nivelul programarii Web - la nivel de client, la nivel de server sau mixt;
 Cerintele de securitate, vizand categoriile de utilizatori si nivelele drepturilor de acces
la aplicatie;
 Designul general;
 Audienta si specificul continutului;
 Frecventa de actualizare a continutului;
 Cerinte speciale privind utilizatorii internationali si a celor cu dizabilitati;
 Cerinte privitoare la administrarea ulterioara a site-ului;

Etapa3. Aspecte generale ale proiectarii interfetei Web

Interactiunea dintre vizitator si interfata Web se realizeaza mult diferit fata de

interactiunea dintre cititor si clasicul material tiparit. Interfata grafica a unui sistem software
include metafore de interactiune, imagini si concepte utilizate pentru a exprima functionalitate
si semantica intr-un mod vizual.

Caracteristicile componentelor interfetei si interactiunea acestora cu vizitatorul

contribuie la crearea unei identitati proprii a site-ului, a unei unitati in aspect, design si
functionalitate.

In continuare vom prezenta acele aspecte de care proiectantul interfetei Web trebuie sa tina
cont.

3.1.Tipul designului
Conceptele de baza ale publicatiilor Web, atat in ceea ce priveste ierarhizarea
informatiei cat si a aspectului general, sunt preluate din modul de organizare a tipariturilor
clasice, cuprinse in ghidurile de tehnoredactare computerizata.

Chiar daca designul documentului Web evolueaza, prin inglobarea diverselor tipuri de
medii purtatoare de informatie (imagine, video, aplicatii Java), majoritatea documentelor se
vor conforma organizarii clasice ale unei tiparituri: ierarhizarea informatiei in capitole,
subcapitole si sectiuni, indexarea, notele de subsol, cuprinsul, trimiterile bibliografice.

Designerul Web va trebui sa ia o decizie in privinta designului general folosit, dar

majoritatea acestora opteaza pentru o varianta mixta, combinand metafora cartii tiparite cu
tehnologiile multimedia.

3.2. Cine, ce, cand, unde…

Chiar daca cunoastem elementele de baza privind crearea documentelor Web, folosind
tehnilogiile HTML, CSS si JavaScript, dar exista elemente legate de stilul si functionalitatea
unui site, care nu pot fi exprimate in termeni de etichete si instructiuni.

Spatiul www este atat de vast incat un vizitator se poate „pierde” usor atat in spatiu cat
si in timp. Este foarte important, mai ales pentru credibilitatea informatiei furnizate de site, sa
precizam fara echivoc natura informatiilor oferite (ce ?), sursa informatiilor (cine ?), data cand
am postat informatia (cand ?) si locatizarea spatiala a documentului (unde ?).
3.3 Designul de baza al site-ului
Procesul de proiectare al interfetei Web trebuie sa aiba ca punct central utilizatorul, cu
nevoile si asteptarile sale. Proiectantul trebuie sa adapteze tehnologiile Web utilizate la
asteptarile utilizatorilor, la gradul lor de instruire. Informatiile privitoare la asteptarile
utilizatorilor potentiali se pot stabili fie prin sondaje, fie prin construirea apriori a unui tip de
utilizator generic, realizand o estimare.

Designul de baza al site-ului va fi stabilit in functie de urmatoarele aspecte:

 Navigarea prin site

 Contextul
 Accesul direct si rapid
 Asigurarea simplitatii și consistentei
 Stabilitatea designului
 Asigurarea accesibilitatii
 Contactul cu utilizatorii

Un design bine conceput va furniza utilizatorilor posibilitatea navigarii rapide in structura de

documente a site-ului. Utilizatorii trebuie sa se poata intoarce intotdeauna la pagina de start si
la oricare din punctele importante de navigare. Cuprinsul, meniurile bine structurate si hartile
ce descriu structura site-ului dau utilizatorului siguranta ca stiu unde se afla in structura
hipertext. Elementele de navigare trebuie sa aiba o zona fixa in cadrul oricarei pagini a site-
ului, sa aiba aceeasi structura si aspect identic.

Orice interfata Web trebuie sa tina cont de context, astfel incat utilizatorul sa fie constient de
pozitia sa in cadrul structurii informationale a site-ului. Accesand o hiperlegatura, vizitatorul
nu poate fi niciodata sigur ca destinatia catre care este condus este cea asteptata sau ca va gasi
o informatie cu acelasi grad de relevanta cu informatia sursa a legaturii.

Pentru a realiza un context consistent, proiectantul site-ului Web trebuie sa ierarhizeze

informatia in functie de relevanta acesteia: structura liniara pentru informatia cu acelasi grad
de relevanta, hiperlegaturi catre informatiile subordonate, catre cuprins, glosare de termeni
sau indexuri de notiuni. Utilizatorul va trebui sa aiba permanent la dispozitie elementele de
navigare care sa-i permita parcurgerea materialului in ordinea prestabilita.

Accesul direct si rapid la informatie este un aspect de care trebuie sa tinem cont pentru a
atrage utilizatorii experti si utilizatorii care sa devina vizitatori frecventi. Pe langa proiectarea
atenta a meniurilor si listelor de optiuni, va trebui sa tinem cont si de viteza de incarcare a
paginilor site-ului, realizand un compromis intre paginile cu elemente multimedia si cele cu
informatii de tip text.

Alegerea se va face si in functie de calitatile serverului ce va gazdui situl Web: daca situl se
afla pe un server rapid sau este accesat preponderent din reteaua locala a organizatiei, se va
putea opta pentru elemente multimedia consistente.

Designul ales trebuie sa fie simplu dar consistent, elementele de interactiune cu utilizatorul
fiind putine, alese potrivit cu scopul acestora si utilizate consecvent, in toate paginile site-ului.
O interfata consistenta este aceea care determina crearea unui traseu mental vizitatorului.
Un set de reguli aplicate consecvent in toate paginile site-ului dau caracterul de stabilitate
interfetei proiectate. Stabilitatea functionala a site-ului trebuie sa fie o preocupare constanta
inca din etapa de proiectare, iar pe masura ce implementarea avanseaza se vor face verificari
asupra validitatii legaturilor si asupra continutului paginilor indicate de legaturi. Stabilitatea
unui sit se manifesta si prin mentinerea unei bune functionari de-a lungul existentei sale.

Accesibilitatea site-ului se refera la capacitatea acestuia de a oferi servicii de calitate unei

game largi de utilizatori. De exemplu, nu toti vizitatorii vor putea beneficia de bogatia
multimedia oferita de sit, fie pentru ca nu le permite conexiunea Internet, fie pentru ca au
dizabilitati (nevazatori, eficienti de auz). Proiectantul trebuie sa gandeasca interfata astfel
incat si aceste categorii de utilizatori sa aiba acces la informatie.

Contactul cu utilizatorul trebuie sa fie permanent, pentru a putea cunoaste dorintele si

trebuintele acestora. La nivel minimal, interfata site-ului trebuie sa contina, in fiecare pagina,
o legatura catre pagina ce contine datele de contact ale organizatiei ce detine situl si ale
persoanei/departamentului care il administreaza. Multe situri permit utilizatorului sa insereze
comentarii si recomandari privind serviciile oferite de situl respectiv, eventual se realizeaza
periodic, prin intermediul unui formular online, sondaje de opinie.

Etapa 4. Implementarea interfeței

Etapa ce urmeaza proiectarii si evaluarii interfetei este cea de implementare a

interfetei utilizand limbajele stabilite in etapa de analiza a cerintelor. Etapa de testare a
interfetei poate determina reiterearea intregului proces de proiectare in vederea eliminarii
erorilor si a extinderii aplicatiei cu noi functionalitati.

Numarul interatiilor procesului de dezvoltare este dependent atat de calitatea

proiectarii si implementarii, cat si de calitatea comunicarii dintre executant si beneficiar si,
bineinteles, de bugetul alocat proiectului.
 METODOLOGII PROIECTARE INTERFEȚE UTILIZATOR [2]

3.1. Cunoasterea utilizatorului

Inainte de a proiecta o interfata, trebuie sa gasim raspunsul la intrebarea: "Cine este

utilizatorul?". S-ar putea sa nu ne placa de el...

Un aspect important in proiectarea interfetei este cel referitor la cunoasterea utilizatorului,

trebuind identificate caracteristicile populatiei de utilizatori care va folosi software-ul
dezvoltat:

 virsta, gen, etnicitate

 educatie
 abilitati fizice
 experienta generala in utilizarea calculatorului, eventual a platformei-tinta a aplicatiei
 abilitati / skills - usurinta de a tasta, de a citi, ...
 experienta in domeniu
 experienta in ceea ce priveste tipul software-ului dezvoltat
 mediul de lucru si alti factori sociali
 relatii cu alte persoane si sabloane de comunicare /communication patterns

De retinut !

Multe aplicatii au numeroase tipuri de utilizatori. Un exemplu este o aplicatie Web de

comunicare on-line folosita in contextul jocurilor olimpice, principalele categorii de utilizatori
fiind atletii, prietenii si familiile acestora, personalul de administrare, spectatorii, ziaristii. De
asemenea, trebuie sa ne folosim imaginatia!

Tehnicile privind cunoasterea utilizatorilor recurg la:

 chestionare
 interviuri
 observatii / directe sau indirecte

Impedimente - dezvoltatorii si utilizatorii finali sunt izolati, uzual, unii de ceilalti (suportul
tehnic se poate interpune intre utilizatori si dezvoltatorii propriu-zisi; similar, sectorul de
marketing). Unii utilizatori nu pot fi usor contactati sau nu vor sa fie contactati (de exemplu -
medici, manageri).

Deseori, se realizeaza diverse scenarii privind interactiunea dintre utilizator si programul

conceput:

 ce anume doreste utilizatorul de la sistemul proiectat?

 realizarea de investigatii pas-cu-pas
 ce doreste sa vada - schite, capturi-ecran
 ce doreste sa realizeze - utilizarea tastaturii, mouse-ului
 ce gindeste utilizatorul
 utilizarea proiectelor deja existente (studii de caz).

3.2. Stadii ale proiectarii interfețelor utilizator

Modelul ideal este modelul cascada:

Fig.1 -  Modelul cascada (ideal)

In realitate, de cele mai multe ori se parcurg urmatoarele etape:

A. fundamentarea proiectului (design rationale) - descriere detaliata a istoricului si

scopurilor proiectului de realizare a interfetei, document necesar pentru reutilizarea unui
proiect deja existent, coordonarea participantilor la un proiect de durata, facilitarea intretinerii
si utilizarii ulterioare.
Motive:
 mai multe alternative de proiectare, fiecare implicind optiuni si
compromisuri; necesitatea documentarii lor;
 utilizabilitatea este dependenta de contextul utilizarii, fiind necesara
descrierea contextului pentru care s-a decis o anumita functionalitate.

Alta modalitate de fundamentare a proiectului este analiza spatiului de proiectare -

structurare ulterioara a alternativelor care au fost luate in consideratie. Pentru fiecare tip de
alegere efectuata se defineste o dimensiune, fara a fi obligatoriu ca acestea sa fie
independente.

O dimensiune importanta este cea structurala, determinata de specificul aplicatiei, de

specificul interfetei si de specificul partilor dependente de dispozitivele I/O.
Tipuri de paradigme structurale:
 monolitica
 dispozitiv abstract (e.g. Abstract Data View) - abstractizare a unui dispozitiv fizic;
 toolkit - colectie de componente de interactiune (widgets) care constituie primitive
standardizate cu ajutorul carora se poate proiecta interfata
 manager de interactiune - componenta care receptioneaza evenimente rezultate ca
urmare a interactiunii cu utilizatorul si le distribuie componentelor aplicatiei.

O metoda de analiza in spatiul proiectului este QOC (Questions, Options, Criteria) dezvoltata
de Maclean et al. (1991):
 intrebari privind probleme-cheie care au implicatii in proiectarea interfetei
 optiuni posibile pentru intrebarile puse
 criterii de evaluare a fiecarei optiuni

Analiza se poate rafina ulterior prin asocierea de ponderi de importanta criteriilor alese.
Pentru alegerea solutiei de interactiune (dialog) cu utilizatorul in vederea introducerii unui
nume de localitate exista urmatoarele posibilitati:

A. Metoda QOC (exemplu)

Intrebari Optiuni Criterii
Permite alegerea dintr-o lista;
listbox
un numar mare de localitati vizibile permanent.
specificarea unei Permite alegerea dintr-o lista;
combobox
localitati economie de spatiu, necesita activarea listei.
Economie de spatiu;
textfield
necesita efort de introducere, posibile erori.
Evident, solutia aleasa este cea de-a doua: combobox.

B. proiectarea iterativa - proces ciclic de rezolvare a problemelor inerente ale specificarii

incomplete a cerintelor printr-o dezvoltare incrementala a interfetei. 
Poate coopta beneficiarii (de la distribuitorii de software pina la utilizatorii finali), care devin
evaluatori ai interfetei pe parcursul dezvoltarii ei.

C.prototipizarea - ofera posibilitatea de a exprima conceptia de ansamblu a interfetei, inca

din primele faze ale proiectarii.
Avantaje:
 dinamica
 permite experimentarea interactiunii om-calculator
 permite descoperirea lipsei unor cerinte
 ajuta la testarea proiectului
 furnizeaza o parte din functionalitate cit mai repede posibil
 atrage utilizatorii in cadrul procesului de proiectare

Prototipizarea se incearca sa fie cit mai rapida, realizindu-se prin intermediul schitelor pe

hirtie (in trecut) si via schitelor electronice (in prezent). 
94% din proiectantii de interfete utilizeaza scenarii si schite in fazele initiale ale dezvoltarii.
Unele unelte de realizare a schitelor electronice ofera si posibilitati de programare (prin
intermediul limbajelor de tip script).

Fig. 2 - Procesul de prototipizare

Fig.3. Utilizarea schitelor în proiectarea interfeței utilizator

O alta modalitate este oferita de prototipurile orizontale.

 cea mai simpla scena este o secventa de ecrane (storyboard) care descrie modul de
prezentare a informatiei, fara a fi insotita de functionalitate - instantanee ale interfetei
(un gen de snapshot-uri) in diferite momente de interactiune
 adaugarea unui grad de functionalitate limitata la un prototip permite exercitii de s
 imulare, folosite pentru colectarea de informatii de la utilizatori.
 se pot folosi, de asemeni, vrajitori de interfata (wizards), utili pentru proiectarea unor
componente ale interfetei.
 De remarcat faptul ca:
 verificarea si validarea modelului adoptat sunt oprațiuni de cele mai multe ori
imposibil de realizat in realitate
 constringerile si cerintele impuse de lumea reala nu sunt compatibile cu formalismul
utilizat in verificarea si validarea realizate in teorie
 pot sa apara si aspecte legate de latura comerciala si legala a proiectului.

Modelul cascada real este prezentat in figura de mai jos:

Fig.4. Modelul cascada real

Modelul cascada este inadecvat in majoritatea cazurilor de proiectare a interfetei-utilizator.

De exemplu, utilizatorii nu sunt implicati in validarea interfetei decit prea tirziu. De
asemenea, problemele privitoare la interfata conduc la modificari in cerinte si design.

Mai adecvat este modelul in spirala. Pot fi efectuate iteratii multiple, fazele importante fiind
proiectarea, implementarea si evaluarea.
 Fig. 5 - Modelul în spirala

Fig.6 - Exemplu pozitiv de proiectare interfața utilizator - aplicație de modelare 3D

3.3. Principii și trasaturi de utilizabilitate

Trasaturi care afecteaza competenta utilizatorului (Dix et al. - 1993):

 principale:
 suportul acordat utilizatorului
 functionalitatea
 transparenta
 consistenta

 secundare:
 suportul off-line si asistenta on-line
  completitudinea, acuratetea, conformitatea cu scopul, securitatea
 observabilitatea, feedback-ul
 familiaritatea

Trasaturi care afecteaza executia (Dix et al. - 1993):

 principale:
 operabilitatea
 flexibilitatea
 robustetea

 secundare:
 responsivitatea, monitorizarea, simplitatea, accesibilitatea
 initiativa dialogului, migrarea sarcinii, adaptabilitatea
 maturitatea, toleranta la erori, recuperabilitatea

Trasaturi care afecteaza satisfactia utilizatorului (Dix et al. - 1993):

 principale:
 estetica prezentarii
 secundare:
 consistenta obiectelor, consistenta amplasarii spatiale, stilul

Fig.7 - Greșeli de prezentare din punct de vedere cromatic plus lipsa de suport
în ceea ce privește operabilitatea, familiaritatea și maturitatea
 Fig.8. - Inconsistența amplasarii spațiale a obiectelor din interfața

3.4. LUCID - Logical User Centered Interaction Design

Metodologie pentru proiectarea si testarea interfetei cu utilizatorul (Cognetics, 1999).
Dezvoltarea unei interfete se desfasoara in urmatoarele stadii:

Etapele de dezvoltare a unei interfețe

Nume Descriere
envision - dezvoltarea unui model clar al produsului (software-ului)
-stabilirea scopurilor de utilizare a interfetei
-efectuarea unui "UI roadmap" pentru documentarea preliminara
("mission statement", business objectives, target users,
technical/environmental contraints, key functionality, user assistance,
usability goals)
analiza sistematica a cerintelor activitatilor desfasurate de utilizator
analiza activitatilor utilizatorului
(cerinte, nevoi, asteptari, implicatii)

proiectare si prototipizare crearea unui prototip al interfetei

evaluarea prototipului din prisma utilizarii

evaluare si rafinare
rafinarea modelului si extinderea interfetei

-completarea proiectului de interfata in toate detaliile

proiectarea si producerea -dezvoltarea materialului de asistenta a utilizatorului (help online,
manual, legaturi spre site-ul produsului)

evaluare si rafinare  
 -planificarea si implementarea produsului, inclusiv ultimele evaluari
de uzabilitate
release and follow-up
-crearea si monitorizarea mecanismelor de feedback pentru a colecta
informatii utile in urmatoarele versiuni ale interfetei

Fig. 9 - Procesul de dezvoltare a interfeței utilzând metoda LUCID

3.5. Reglemetari și standarde

Apare necesitatea respectarii unor reglementari de proiectare a interfetelor si instituirii
unor standarde. Acestea conduc la cresterea capacitatii de utilizare a interfetelor.

Fig. 10 -  Reglementari și standarde (relația lor cu factori legați de generalitate și autoritate)

Standarde
 impuse de organismele de  autoritare nationala/internationala
exemple
Consortiul X - www.x.org,
Consortiul Web - www.w3.org
ECMA - www.ecma-international.org
 ofera mai putine detalii, pentru a putea fi utilizate mai mult timp se refera deseori la
hardware si mai putin la software
exemplu: ISO 9241
Reglementari
 mult mai sugestive si detaliate
 pot oferi principii abstracte care se pot utiliza in primele faze de proiectare a interfetei
 pot ajuta la rezolvarea conflictelor de design
 exemple: Macintosh Human Interface Guidelines, Motif  User Interface Style Guide,
Microsoft Windows XP Visual Guidelines

WEB DESIGN – CARACTERISTICI PE CARE FIECARE SITE AR

TREBUI SĂ LE AIBĂ [3]

În forma sa de bază, un site este format din două elemente principale: forma (imaginea
companiei) și functionalitatea. Un site cu o funcționalitate adecvată va permite utilizatorilor o
navigare ușoară de la pagina A la pagina B, întărind la fiecare pagină nou accesata, imaginea
și mesajul companiei până când vizitatorul va înțelege necesitatea produselor și serviciilor
acesteia.

Totuși, între aceste două elemente principale, există 5 componente care fac posibil procesul:

 Continut fluid - Un conținut bine scris este ca un ghid la muzeu. Este necesar, subtil și mai
ales, eficient. Vizitatorii pe site nu trebuie să vâneze informația. Conținutul trebuie să
curgă într-o manieră naturală și necomplicată, astfel încât cititorul să fie condus fără
efort atât la raspunsurile corecte, dar mai ales la concluziile corecte și anume că
produsul sau serviciul tău este exact de ce are nevoie;

 Design atragator - Dacă conținutul este rege, atunci web desing-ul este coroana și
sceptrul. Un design atrăgător, bazat pe template-uri și pe un layout modern va scoate
artistic conținutul în evidență. Chiar înainte de a lectura un singur cuvânt, desing-ul
 general al site-ului este primul lucru pe care un vizitator îl observă. Web design-ul este
simbolic pentru întreaga imagine a companiei, iar dacă un site arată neprofesional,
dezorganizat sau dacă conținutul este învechit, utilizatorul va merge pur și simplu mai
departe;

 Pagina de contact - Era digitală în care trăim poate fi un loc impersonal și rece. Un
conținut prietenos sau poate niște emoticon-uri sunt limita "amprentei personale" pe
care un site le poate oferi unui vizitator. O pagina de contact aduce legitimitate și un
element de umanitate în imaginea companiei. Este comfortabil pentru consumator să
știe că există oameni reali în spatele cosmetizării digitale;

 Call to action – Mulți dintre vizitatori vor ajunge pe site din întâmplare, în timp ce alții se
afla în căutarea unor astfel de produse și servicii ce sunt prezentate pe site. Este bine
de organizat site-ul astfel încât utilizatorii să știe că site-ul nu doar oferă informație,
dar și elemente care pot fi cumpărate. O chemare la acțiune eficient construită va avea
aceleași rezultate ca o reclamă afișată într-un magazin care crează impulsul de a
cumpara;

 Precizare privind dreptul de copyright - După tot timpul alocat și efortul susținut pentru
realizarea prezenței pe web, ar fi neînțelept să lași o ușă deschisă pentru alți oameni de
afaceri să îți fure munca. Partea care ține de copyright face parte din identitatea
companiei. O notiță de copyright este necesară pentru protecția legală a conținutului,
în masura în care un competitor decide să fure conținut de pe site.

Atragerea vizitatorilor pe site este importantă însă totodată, site-ul trebuie să le ofere un motiv
ca să rămână cât mai mult. Aplicând aceste elemente, vizitatorii care poposesc pe paginile
site-ului se vor transforma în scurt timp în clienți fideli.
Anterior
ELEMENTE CHEIE PENTRU O DEZVOLTARE WEB DE SUCCES [4]

Sunt multe lucruri care trebuie avute în vedere atunci când se construiește un site, însă cu
siguranță șase dintre acestea trebuie aplicate cu strictețe atunci când se decide structura
afacerii tale pe Internet:

 Site-ul tău trebuie să fie conceput având în vedere profilul clientului actual și
potențial. Audiența are un nivel diferit de pregătire și de înțelegere, de aceea este
important ca web design-ul să fie conceput de așa o manieră încât, chiar și un copil de
12 ani să poată înțelege ce exprimă conținutul site-ului și cum să navigheze către
informația dorită. Această regulă generală nu se aplică în măsura în care produsele și
serviciile tale au un grad de tehnicitate de nivel înalt; caz în care conținutul trebuie
conceput în funcție de limbajul specific al domeniului, întrucât potențialii vizitatori
sunt, în general, persoane specializate în domeniul respectiv.

 Un site trebuie sa aibă o structură logică, în care conținutul este împărțit în categorii
și subcategorii. Vrei ca un utilizator să "cumpere" un produs sau doar "să arunce o
privire in jur"? Cu alte cuvinte, este important ca prin organizarea informației în site,
să poți conduce utilizatorul în mod subtil de la o pagină la alta către scopul tău final și
anume achiziția produsului sau serviciului comercializat.

 Un alt element important este scopul site-ului. Site-ul are capacitatea de a lăsa în
mintea utilizatorului o idee despre scopul pentru care acesta a fost realizat? Sau, după
vizualizare, utilizatorul rămâne confuz, fără să înțeleagă obiectivul pentru care acesta a
fost creat? Daca tu nu simți că site-ul își exprimă foarte bine scopul, atunci nici
utilizatorul nu o va face.

 Site-ul trebuie să aibă o alură de simplicitate. Fiecare pagină trebuie să fie îngrijită,
ușor de navigat, fără elemente în plus care ar crea confuzie. Un site elegant și simplu,
care transmite mesajul în mod clar și coerent face ca vânzările să crească și afacerea să
prospere.

 Actualizarea conținutului. Este foarte indicat să actualizezi conținutul site-ului prin

 articole, informații noi și utile astfel încât vizitatorii să aibă cat mai multe motive
pentru a se întoarce pe site-ul tău. Totodată, motoarele de căutare indexează mai bine
un site care este actualizat, sporindu-ți astfel șansele să fii afișat în primele pagini de
rezultate generate de către acestea.

 Feedback de la clienți. Un proces de vânzare nu se încheie după ce clientul a

achiziționat un produs. Trebuie să menții continuu relația cu clienții, să primești
feedback de la aceștia, să îmbunătățești continuu serviciile sau produsele oferite în
funcție de necesitațile acestora. O dată ce un client a achizitionat un produs de la tine,
nu trebuie să permiți ca viitoarea achiziție de produse a acestuia să fie făcută la un alt
furnizor! Aceasta este cheia unei afaceri de succes!

 Realizarea unor campanii de publicitate eficiente. Poate cel mai important pas în
creșterea vânzărilor afacerii tale online ține de realizarea campaniilor de publicitate
online. Un website foarte bine construit nu servește la nimic dacă nu se vor desfășura
campanii de Email Marketing, Link Building, Social Media.

 Analiza rezultate & comportament audiența + refactoring. Îmbunătățirea

performanțelor este un pas esențial în creșterea eficienței afacerii tale online. Se vor
analiza prin intermediul platformei Google Analytics mărimi specifice precum:
Bounce Rate, ClickThrough Rate, timp pe site, număr pagini viztate, rata de conversie.
Scopul final este îmbunătățirea continuă a ratei de conversie.
ELEMENTE ESENTIALE IN WEB DESIGN – INTELEGE
CUMPARATORII SI DECIZIILE LOR DE CUMPARARE [5]

Web design-ul site-ului tău se pliază pe preferințele clienților potențiali? Ei bine, de cele mai
multe ori, oamenii de afaceri ar raspunde negativ la această întrebare. Atunci când dezvoltăm
aplicații web sau un site de prezentare, de cele mai multe ori, compania își fixează atenția mai
mult pe estetică și pe tehnologia respectiv funcționalitatea generală a site-ului. Totuși, ceea ce
este mai important - dacă paginile tale au forța de a capta și reține atenția utilizatorilor un timp
suficient de îndelungat astfel încât acestea să creeze un impact asupra lor.

De aceea, înainte de a începe să lucrezi propriu-zis la web design, este bine să înțelegi foarte
bine care este audiența specifică spre care te îndrepți - demograficele acestora, preferințele,
comportamentul online și mai ales, înclinația acestora de a deveni sau nu clienții tăi.

Următoarele 5 puncte sunt elementare atunci când analizezi audiența target-ată/ țintă:

 Piața - Este extrem de important să știi care este piața pe care te adresezi, ce oraș și ce
țară ai în vedere. De exemplu, structura de web design pentru o companie orientată
către piața din Dubai este diferită față de structura unei companii orientată pe piața din
China.

 Grupul de vârsta - Este bine de definit foarte clar acest segment, altfel vei ajunge la
inconsistențe în conținutul site-ului.

 Educația - Nivelul de educație al unui utilizator este un factor important în decizia de

cumpărare, în aceste condiții, conținutul site-ului trebuie pliat pe acest element.

 Cunoștinte tehnice - Este un factor important în măsura în care produsele tale fac
parte din tehnologia de nivel înalt. În aceste condiții, trebuie să analizezi nivelul de
 cunoștinte tehnice pe care îl posedă utilizatorii finali și să construiești paginile în
concordanță cu acest nivel.

 Orientarea grafică - În măsura în care ai cateva idei despre orientarea grafică a

utilizatorilor, poți să crești numărul vânzărilor aduse prin site.

Responsabilitatea unui design web și a unei echipe de dezvoltatori este să inducă vizitatorului
un anumit comportament. Structura și forma paginilor trebuie să conțină indicii clare cu
referire la afacerea ta și la modul în care vizitatorul beneficiază de produsele și serviciile
companiei.

În momentul în care ai stabilit audiența căreia i te adresezi, este datoria echipei de web design
să analizeze această audiență și să realizeze conținutul și forma site-ului în funcție de
preferințele acestei audiențe: care informație este solicitată, ce cuvinte cheie folosesc aceștia
în căutările lor, ...
ÎNCEPUTUL SITE-ULUI TAU – STATIC SAU DINAMIC? [6]

În măsura în care ești un utilizator de Internet obișnuit, probabil că nu faci diferența între un
site static și unul dinamic, însă, daca ești proprietarul unei afaceri, este indicat să fii preocupat
de acest aspect pentru prezența ta pe web.

Acum, vom explica pe larg diferentele fundamentale între cele doua tipuri de site-uri:

 Paginile statice sunt formate din documente specifice fixe care sunt formate din text și
limbaj de marcare. O cerere către server generează pagina stocată în browser, care este
de cele mai multe ori un document HTML și care este afișată în forma exactă în care a
fost concepută. Singurul rol al server-ului este acela de a furniza pagina, fără să îi
aducă acesteia modificări.

 Pagina dinamică cere un efort mai mare din partea server-ului. Astfel, server-ul nu
doar furnizează pagina, însă adaugă în aceasta conținut care este generat în mod
dinamic. Această funcționalitate a fost implementată server-elor încă de la începuturile
site-urilor create dinamic. În prezent, server-ul interpretează conținutul pe care
utilizatorul îl caută și asamblează un document specific pe care îl trimite în browser
spre afișare. În esență, pentru un site dinamic, serverul crează fiecare pagină pe care o
transmite în browser.

Site-uri precum eBay sau Amazon sau alte magazine virtuale sunt posibile datorita paginilor
dinamice. Totodată, forumurile, blogurile și rețelele sociale au la baza interacțiunea între
servere și milioanele de linii de cod existente.

De exemplu, atunci când vizitezi un site static și dai click pe un link, vei vedea exact aceeași
pagină pe care o văd toți ceilalți utilizatori care apasă pe același link. Cu un site dinamic,
atunci când apeși un buton, sau dai click pe un link, pagina afișată are un conținut unic creat
pentru utilizator. Astfel, atunci cand încarci un coș de cumpărături virtual pe un site precum
Amazon, și apeși pe link-ul de achiziție, pagina respectivă este unică și este construită în
funcție de preferințele tale, lucru absolut imposibil pentru un site static.

Motivul pentru care 90% dintre pagini sunt create în mod dinamic este flexibilitatea.
Conținutul poate fi ușor manevrabil, mai ales pentru site-urile mari. Astfel, dacă dorești să
obții funcționalități interactive ale site-ului, cum ar fi: formulare, chestionare, sisteme de
achiziție, feed-uri de știri, comentarii, forumuri, nu există o altă metodă decât site-urile
dinamice.

Avantajele paginilor statice:

 se dezvolta repede si ieftin
 pot fi folosite, de exemplu, pentru un site de prezentare
 sunt mult mai rapide și prietenoase pentru motorul de căutare
 datorită evoluției tehnologiei (Inline Editing), după 2013, paginile au devenit ușor
administrabile

Dezavantajele paginilor statice:

 NU permit o logică foarte complexă de randare a conținutului, scenariile mai
sofisticate de randare a conținutului nu pot fi puse în practică.

Avantaje ale paginilor dinamice:

 permit colaborarea între mai mulți utilizatori și mai multe sisteme informatice
 oferă o funcționalitate ridicată
 permit interacțiunea între utilizatori - forumuri, comentarii, bloguri, ...
 permit lucrul mai eficient cu colecțiile de date - sortari, filtrari, ...

Dezavantaje ale site-urilor dinamice:

 mai scumpe de dezvoltat și necesită o pregatire informatică superioară
 necesită un server robust și mai multe resurse fizice

În esentță, efortul suplimentar pentru crearea unui site dinamic merită dacă avem de realizat
un site mai complex gen Shop, CRM, forum, o rețea socială, ...

Dacă se dorește realizarea unui site de prezentare pentru companie, cred ca varianta unui
website static este mai acceptabilă și mai prietenoasă inclusiv pentru motorul de cautare. În
ultimii ani, website-urile statice au putut fi îmbunătățite cu module adiacente gen - blog,
comentarii, shop, preluând, astfel, din funcționalitățile unui site dinamic.

Din punct de vedere al securității și al resurselor fizice ocupate, website-urile statice sunt mai
convenabile decât cele dinamice. Problema se pune dacă acestea pot răspunde cu succes
implementării tuturor proceselor business-ului respectiv.
BIBLIOGRAFIE

[1] http://www.creeaza.com/referate/informatica/php/Etapele-dezvoltarii-unui-sit-w527.php

[2] http://www.scritub.com/stiinta/informatica/Metodologii-de-proiectare-a-in32662.php

[3] https://www.webstrategy.ro/articole-web-design/caracteristici-pentru-un-site-calitativ.html

[4] https://www.webstrategy.ro/articole-web-design/elemente-cheie-pentru-dezvoltare-
web.html

[5] https://www.webstrategy.ro/articole-web-design/elemente-esentiale-web-design.html

[6] https://www.webstrategy.ro/articole-web-design/site-static-sau-site-dinamic.html