PROCEDURA ÎN FAŢA INSTANŢEI

DE RECURS

1.    Recursul împotriva încheierilor judecătoreşti

Încheierile date în primă instanţă, pot fi atacate cu recurs numai o dată cu hotărîrea, cu excepţia
cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs:
a)    Încheierile princ care s-a întrerupt ori s-a suspendat procesul;
b)    De strămutare a pricinii;
c)    De restituire a cererii;
d)    De refuz în primirea cererii;
e)    De respingere a cererii de coparticipare obligatorie sau de intervenţie accesorie ori
principală;
f)    Cu privire la probleme de judecată;
g)    De respingere a cererii privind repunerea în termen sau asigurarea probelor;
h)    De anularea sau reducere a amenzii;
i)    De asigurarea a acţiunii;
j)    De corectare a greşelilor din hotărîre;
k)    De explicare a hotărîrii;
l)    De amînare sau eşalonare a executării hotărîrii;
m)    De schimbare a modului şi ordinii de executare a hotărîrii;
n)    Dispunerea de executare imediată;
o)    De indexare a sumelor adjudecate;
p)    De încetare a procesului;
q)    De scoatere a cererii de pe rol;
r)    De încuviinţare sau refuz de încuviinţare a executării hotărîrii judecătoreşti arbitrale sau
străine;
s)    De desfiinţare a hotărîrii arbitrale sau refuzul de a o desfiinţa;
t)    De eliberare a titlului de executare silită a hotărîrii arbitrale sau refuzului de a-l elibera;
u)    Încheierile care fac posibilă desfăşurarea de mai departe a procesului.
Curţile de Apel examinează recursurile împotriva încheierilor judecătoriilor. Colegiul civil,
comercial şi de contencios administrativ al CSJ examinează recursurile împotriva încheierilor
Curţilor de Apel. Încheierile CSJ rămîn irevocabile de la momentul emiterii.
Recursul împotriva încheierilor se depune în termen de 15 zile de la data pronunţării ei, fără
achitarea taxei de stat, la instanţa a cărei încheiere se atacă. Depunerea recursului nu suspendă
executarea încheierii de asigurarea a acţiunii şi a încheierii de executare imediată a acţiunii.
Instanţa de recurs nu se implică în esenţa fondului litigiului, ci verifică în exclusivitate
respectarea normelor procedurale la emiterea încheierii atacate, pronunţînd o decizie de admitere
sau respingere a recursului.
Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni, într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi
fără participarea părţilor.
Instanţa de recurs este în drept să dea următoarele soluţii:
1.    Să respingă recursul şi să menţină încheierea;
2.    Să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre
rejudecare;
3.    Să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionînd prin decizie
problema în fond;
Decizia instanţei de recurs rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe
pagina web a instanţei la data emiterii. Copia deciziei se remite părţilor, în termen de 5 zile de la
data emiterii.
2.    Elementele recursului împotriva actelor de dispoziţie a instanţei de apel
Rolul recursului împotriva deciziei instanţei de apel nu este acela de a realiza o nouă judecată în
fond, ci de a verifica legalitatea soluţiei contestate. Părţile şi alţi participanţi la proces sunt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural.
Subiecţii cu drept de recurs sunt:
a)    Părţile şi alţi participanţi la proces;
b)    Martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentanţii (auxiliarii) cu privire la
repartizarea cheltuielilor ce li se cuvin;
c)    Obiectul. Obiect al recursului îl formează hotărîrile pronunţate de Curţile de Apel în
procedura de insolvabilitate, precum şi deciziile pronunţate de Curţile de Apel, în calitate de
instanţă de apel.
Majoritatea încheierilor date în apel, pot fi atacate cu recurs numai o dată cu decizia, cu excepţia
cazurilor cînd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs. Recursul împotriva deciziei se
consideră declarat şi împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au fost emise după pronunţarea
hotărîrii atacate cu recurs.
Nu pot fi atacate cu recurs:
a)    Deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare care nu se supun nici unei căi de atac;
b)    Hotărîrile în a căror privinţă nu a fost folosit apelul, odată ce legea prevede această cale de
atac.
Părţile şi ceilalţi participanţi la proces, sunt în drept să declare recurs, în cazul în care se invocă
încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau deciziei integrale. Termenul de
2 luni este un termen de decădere şi nu poate fi restabilit.
Recursul împotriva deciziilor instanţei de apel, de regulă, nu este suspensiv de executare. Ca
excepţie, recursul suspendă executarea hotărîrii în cazul strămutării de hotare, distrugerii de
plantaţii, demolării de construcţii sau orice alt imobil.
La cererea recurentului, instanţa este în drept să dispună suspendarea executării hotărîrii, dacă
recurentul a depus o cauţiune în pricinile patrimoniale, în mărimea valorii admise prin hotărîrea
contestată, pe contul executorului judecătoresc, în procedura căreia se află hotărîrea pentru
executare.
În pricinile ne-patrimoniale, executarea hotărîrii poate fi suspendată, la cererea motivată a
recurentului.
3.    Sesizarea instanţei de recurs. Admisibilitatea recursului împotriva actelor de dispoziţie
ale instanţei de apel.
Recurentul depune recursul la CSJ, însoţit de atîtea copii cîţi participanţi la proces sunt, plătind
taxa de stat, cînd aceasta este cerută de lege, în cuantum de 50% din taxa achiatată în primă
instanţă. Cererea de recurs trebuie să cuprindă:
a)    Denumirea instanţei sesizate;
b)    Numele sau denumirea;
c)    Calitatea procesuală şi adresa recurentului şi intimatului;
d)    Data pronunţării deciziei atacate;
e)    Denumirea instanţei care a emis-o;
f)    Dispozitivul deciziei;
g)    Argumentele admiterii sau respingerii apelului;
h)    Esenţa şi temeiurile recursului;
i)    Argumentul ilegalităţii deciziei atacate;
j)    Solicitările recurentului;
k)    Data şi semnătura.
Cererea de recurs se înregistrează la Serviciul GREFĂ al CSJ. Dacă cererea nu corespunde
condiţiilor de conţinut menţionate, ori nu s-a plătit taxa de stat, se restituie în termen de 5 zile,
printr-o încheiere semnată de preşedintele ori vice-preşedintele Colegiului respectiv.
După lichidarea neajunsurilor se poate declarat repetat recurs. Dacă cererea este completă, grefa
CSJ, înregistrează intentarea procedurii de recurs. După intentare, în cel mult 10 zile, CSJ
solicită dosarul din instanţa respectivă. După parvenirea dosarului, preşedintele colegiului
respectiv desemnează 3 judecători, dintre care unul raportor, pentru a decide asupra
admisibilităţii recursului.
Judecătorul raportor verifică încadrarea temeiurilor invocate în prevederile legii şi face un raport
verbal în faţa completului de judecată din 3 judecători, care decide asupra admisibilităţii. Dacă
completul găseşte recursul inadmisibil, pronunţă o încheiere motivată irevocabilă asupra
inadmisibilităţii.
Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute de lege sau recursul este depus cu omiterea termenului de declarare sau
persoana care a declarat recursul nu este în drept să-l declare, ori recursul este depus repetat după
examinarea lui.
Concomitent cu verificarea admisibilităţii recursului, judecătorul mai dispune expedierea de pe
recurs intimatului, cu înştiinţarea necesităţii depunerii obligatorii a referinţei timp de 1 lună de la
data primirii acesteia. În caz de neprezentare a referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
4.    Judecarea recursului împotriva actelor de dispoziţie a instanţei de apel. Decizia
instanţei de recurs.
Dacă completul din 3 judecători decide că recursul este admisibil, el se trimite spre judecare
Colegiului Lărgit al CSJ, format din 5 judecători. Judecînd recursul instanţa verifică, pe baza
actelor din dosar, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea
deciziei atacate fără a administra noi probe.
Pînă la pronunţarea deciziei, recurentul are dreptul să-şi retragă recursul printr-o cerere scrisă.
Recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Completul din 5 judecători
poate decide invitaterea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora, pentru a se pronunţa
asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs.
După judecarea recursului, instanţa este în drept să dea următoarele decizii:
a)    Să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel, hotărîrea primei instanţe şi
încheierile;
b)    Să admită recursul şi să caseze (anuleze) intergral sau parţial decizia instanţei de apel şi
hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre, atunci cînd eroarea judiciară poate fi
corectată de instanţa de recurs, adică atunci cînd la judecarea pricinii în fond şi apel au fost
aplicate eronată a normele dreptului material fără ca aceasta să necesite stabilirea şi verificarea
circumstanţelor de fapt sau administrarea unor noi dovezi. În acest caz hotărîrea nouă trebuie să
se bazeze pe circumstanţele constatate şi dovedite în prima instanţă sau în instanţa de apel;
c)    Să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel, restituind pricina spre
rejudecare în instanţa de apel, cînd eroarea nu poate fi corectată de instanţa de recurs;
d)    Să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe,
trimiţînd pricina spre rejudecare în primă instanţă, doar în cazul în care a constat încălcarea
competenţei jurisdicţionale, sau dacă instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane
neantrenate în proces.
La fel, la cererea participanţilor la proces, instanţa poate trimite pricina spre rejudecare în primă
instanţă, dacă aceasta a fost soluţionată în lipsa vreunui participant citat legal.
e)    Să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe,
dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol, dacă există temeiuri pentru aceasta;
f)    Să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe,
atunci cînd nu este necesară stabilirea sau verificarea circumstanţelor de fapt şi administrarea
unor noi probe;
g)    Să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei
instanţe.
În urma examinării recursului, instanţa emite o decizie irevocabilă, care se plasează pe pagina
web a CSJ, iar copia deciziei se trimite părţilor în termen de 5 zile de la data emiterii.

P.S.:Încercaţi una dintre următoarele surse:

a) http://legeaz.net/noul-cod-de-procedura-civila/art-491 – la secţiunea comentarii;
b) http://www.juridice.ro/210023/apelul-si-recursul-in-noul-cod-de-procedura-civila.html;
c) http://www.euroavocatura.ro/articole/1352/NCPC:_Recursul