Programarea activitatilor didactice

Programarea e o altă activitate de organizare a conţinutului invăţamantului ce constă in

definirea obiectivelor speciale ale unui obiectiv de invăţamant elaborarea, structuri tematice a
obiectivului, formularea de implicatii metodice cu privire la strategiile de predare-invăţare-
evaluare.
Programarea se concretizează in programa analitică. Se realizeaza programarea
calendaristică a activitatii de predare invăţare..
Structura tematică ţine seama de unele cerinţe psiho pedagogice:
- conţinutul să fie adaptat la nivelul de dezvoltare intelectuală al elevului
- adaptat la gradul pregătirii lor
La deficientul mintali tre să aibă in vedere capacit redusă de efort intelectual ,
dificultatea de a se angaja in activitateitate. De aceea nr activitatilor e redus iar aportul e
modificat.
Planificarea trimestrială- din confruntarea timpului disponibil fixat prin planul de
invatamant si programa analitica necesar unei clase de elevi pt a atinge anumite performanţe
de invăţare stabilite in urma unei psiho diagnoze psihopedagogice.
Pe baza rezultatelor psihodiagnostice planificarea se realizeaza in formă de tabel cu
rubricile: tema, nr de ore, obiective specifice, probe de evaluare, observaţii.
Metode şi mijloace de invăţamant şi specificul aplicării metodelor in activitate cu copiii
cu deficiente
Metoda – in practica şcolara înţelegem calea de urmat in vederea atingerii unor
obiective educationale dinnainte stabilite.
Metoda – cale eficientă de organizare şi dirijare a invăţamantului. Ea cumulează un
ansamblu de norme şi acţiuni imbinate armonios care sprijină realizarea scopului. Aceste
acţiuni sunt numite procedee. Metoda nu e numai suma procedeelor: procedeele sunt elemente
tactice iar metode e strategia activitaţii.
Activitate de predare-învăţ coordonează mai multe operaţii. Metoda include o serie de
procedee:
Procedeu- detaliu, o particularizare a metodei.
Intre metoda şi procedeu relatiile sunt dinamice, un procedeu poate deveni metodă sau
invers.
Ex: demonstrarea e o metoda dar poate fi procedeu in cadrul povestirii.
Ansamblul metodelor utilizate constituie metodologia pocesului de invăţamant.
Pe baza ideilor şcolare active pt a fi eficiente metodele trebuie să implice ideea de
efort fizic şi psihic, impletirea stânsă a activitatii intelectuale şi a experienţei practice.
Metodele pt a fi eficinete trebuie să fie activ-participative. Acele metode care sunt
capabile să mobillizeze copiii, să il facă să fie curios şi atent acestea sunt metode activitate-
participative. Pune accent pe mobilizarea internă. Metode care aduc elevii in situatia de viată
reală, care dau prilej de participare la rezolvare sit concrete ale vieţii.
Acele metode care activează forţele interne ale copilului. Acele metode care au un
pronunţat caracter formativ. Scopul: condiţii care favorizează aparăţia unor operaţii pt fiecare
domeniu.
Efectul formativ e de raport direct cu angajarea şi participarea activitateă in
obiectivele de invăţamant. Fiecare metodă poate oferi posibil de activare a celui care invaţă,
dar grupa de activare depinde de felul in care e utilizată o metoda.
O activitate de dirijare a invăţamantului prin care cunoştinţele sunt date de-a gata nu e
participativă.
In activitate copiilor deficienţi cadrele didactice tre să adopte fiecare metodă la
trăsăturile fiecărui copil. Pt aceasta trebuie să fie capabil să găsească jocuri potrivite pt a-i
activa cu o bună capacitate de sugestie profului.
 Clasificarea metodelor de invăţamant.
Mai multe criterii: Ioan Cerghit:
1. metode de transmitere şi insuşire a cunoştinţelor.
2 tipuri de met:
Metoda de comunicări verbale: metode expozitive şi metode conversative
Metode expozitive:
1. povestirea
- e o metoda prin care se expun oral sub formă de naraţiune fapte evenimente sau
intâmplări pe care elevii nu le pot cunoaşte in astfel
- presupune ca profii să aibă un limbaj expresiv, să asigure o participare activă a
elevilor, copilul isi imaginează elementele, evenimentele.
- Profu tre să aleagă ce e semnificativ pt susţinerea idei pe care vrea să o sublinieze.
- Devine mai activizantă cand se recurge la material ajutător, inregistrări.
- E bine ca povestirea să nu dureze mult pt a nu plictisi, tre să fie completată cu
intrebari.
- Pt ca povestirea să fie eficientă tre ca frofu să aibă experienţă.
2. descrierea
- se infăţişează aspecte ale realităţii, se schiţează cadrul natural in care se desfăşoară un
eveniment, presupune o observare dirijată şi mai multe interpretări.
Foloseste materialului intuitiv cu filme. In activitate cu deficienti mintal tot ce vede tre
discutat şi tre puse intrebari pt a fi capabil să observe caracteristicile.
3. explicaţia
- se urmăreşte clasificarea unor noţiuni prin relevarea notelor esenţiale sau a legaturilor
fundamentale ale obiectelor. Solicita intr-un grad mai mare operatiile gandirii
Se enunţă mai intâi definiţia iar apoi se analizează argumentele. Dezvăluirea unor date
noi pe baza unei deducţii. E mai greu de realizat cu deficientii mintal. Solicită intr-un grad
mai mare operaţiile gândirii.
4. prelegerea
- expunerea cu ajutorul cuvintelor a unei volum mai mare de cunoştinţe prin inlănţuire logică
de argumente.
- se foloseste la varsta mai mare: nu poate fi folosita in activitate cu deficientii mintal.
Metoda conversative:
Dialog intre prof elev prin care se dirijează activitate de invăţare. Se realizează in scopul
cunoştinţelor noi.
Conversaţia euristică.
o Poate avea ca scop reactualizare cunoştinţelor
o Poate avea ca scop fixarea schematizarea sau verificare cunoştinţelor
o Constă in conducerea copilului prontr-o succesiune de intrebari şi copilul face
asociaţii, investigaţii in sfera informatiilor, existente in mintea lor şi pe baza lor să
ajungă la descoperirea unor cunoştinţe noi. Se foloseste şi la deficientii mintale, dar
intrebarile tre să fie simple, clare accesibile. La nevoie trebuie adresate intrebari
ajutatoare.
Problematizarea
o Metoda co nversativa care se bazează pe crearea unor stări cnflictuale ce rezulta din
trăirea simultană a 2 realităţi de cunoaştere diferite- una e experienţa anterioară şi elem
de noutate şi de surpriză impus de o nouă sarcină in faţa căruia cunoştinţele anterioare
nu sunt suficiente pt rezv sarcinii.
o Cop resimte o stare de curiozitate şi dorinţa de a insuşi cunoştinţel noi. Şi la
deficientul mintal poate fi utilizată pornind de la concret de la experienţa de viată.
Metoda de comunicare scrisă
Munca cu manualul , sunt:
Citirea explicativă
 E deprinderea citirii curente, conştiente, expresive de dezvoltare a vorbirii in general.
Se bazează pe analiza conţinutului şi a formei de exprimare.
Citirea independentă
 Presupune ca copilul să fie capabil să foloseasca singur manualul- să extargă ideile
principale.
2. metodele de explorare şi descoperire
Se impart in :
Metode de explorare directă
 observaţia in condiţii naturale de existenţă.
 Observatia permite o percepţie pe baza mai multor simţuri, permite detectarea unor
informatii prin efort propriu
 Asta inseamnă ca copilul tre să primească o sarcină de la inceput pe a şti ce să
observe. Pe baza sarcinii de observare urmează apoi discuţii:
Lucrările experimentale: teme uşoare in care se sesizează dilatarea, prop H2O, pt toate
categoriile de deficienti, in laborator au loc, indicarea pas cu pas că să faca.
Metode de explorare prin intermediul substitutelor realităţii
Demonstrarea – prezentarea fenomenelor reale sau inlocuirii acestora in scopul
asigurării unui suport concret activitatii de invăţare. Substitue- planşe desene proiecţii filme.
La baza sursei stă un model intuitiv
Modelarea- se bazează pe analogie. Redarea intr-o formă schematizată a unor obiecte
sau fenomene ca sunt greu sau imposibil de observat direct.
Modele didactice:
- obiectuale- care reproduc sub forma materială obiecte sau procese din realitate:
mulaje, machete.
- figurative: - surprind relatia intre obiect cu ajutorul imaginilor, sunt schemele
3. metode bazate pe acţiune
 Reală
Exerciţiul
- presupune efectuarea conştientă şi repetată a unor ecţiuni şi operaţii in scopul formării
deprinderilor practice şi intelectuale, in scopul dezvoltarii unor deprinderi sau a consolodării
cunoştinţelor. Se folosesc in toate sarcinile instruirii
- pt a fi eficientă exersarea tre să se demonstreze modelul acţiunii. Situatia de exersare cât mai
variate. Exersarea modelului impus până la executarea lui.
Algoritmizarea- succesiunea de exerciţii intotdeauna in aceeşi ordine şi duce la rezolvarea
unei sarcini.
 Fictivă
Imitarea, repetarea in mod fictiv a unor fapte creând impresia ca ele se produc cu adevărat
Jocul didactic: de baza in activitate cu deficientii mintali, jocuri de dezvoltare a vorbirii, de
construcţii
Dramatizarea: trăirea pe viu a ceea ce invaţă.