3.

Compozitia ansamblului:

 Relatiile stabilite intre componentele ansamblului (spatii si volume) – Ierarhii:

Relatii spatiu-cladiri: Desi spatiul are tendinta de a subordona construitul, obiectul

inserat de Pei in acest ansamblu urban constituie un gest ordonator, polarizand spatiul.
Aceasta constituie accentul, dar si elementul dominant. (Arcul de triumf sau sensul
giratoriu/piramida inversata nu sunt suficient de prezente pentru a organiza spatiul).

Relatii intre cladiri: Aripile muzeului Louvre se afla in relatie de coordonare

(egalitate) datorita tratarii uniforme a fatadelor. Celelalte cladiri ale ansamblului se afla, de
asemenea, in relatie de egalitate, datorita similitudinii si ponderii importantei lor in cadrul
pietei. Acestea sunt subordonate muzeului datorita faptului ca sunt mai putin prezente in
spatiul urban. Arcul de triumf si sensul giratoriu al pietei se afla intr-o relatie ambigua cu
celelalte cladiri. Desi se vor a fi accent, respectiv element ordonator (dominanta), cele doua
nu pot subordona celelate cladiri prin impactul redus la nivel spatial-volumetric.

Relatii intre spatii: Intre cele doua zone ale spatiului urban exista o relatie de
complementaritate (dialog), cele doua orientandu-se una catre cealalta. In cadrul
ansamblului, spatiul urban si voumul construit detin ponderi egale.

Accesul in cadrul acestui spatiu urban se face pe trei cai: 2 auto, perpendicular pe
axul de simetrie si unul pietonal, dinspre gradina Tuilleries, (pe axul de simetrie, cel folosit
de vizitatori) care, desi s-a dorit a fi cel principal, este mai degraba echivalent (relatie de
egalitate) cu celelalte doua, din punct de vedere al fluxului circulatiei.

 Principii compozitionale (axialitate, simetrie, contrast etc)

 Spatiul urban format de Place du Carrousel si curtea Muzeului Louvre este
caracterizat de o dubla axialitate: o axa este sustinuta de Marea Alee a gradinii Tuilleries si
L’Arc de Triomfe du Carousel, iar cea de-a doua este generata de compozitia volumetrica a
Palatului Louvre; intersectia dintre cele doua este marcata prin amplasarea unei statui
ecvestre de catre arhitectul I. M. Pei.

Ansamblul are un puternic ax de simetrie, de asemenea fragmentat, compus din 2

segmente, a caror intersectie, la nivel spatial, este rondul din Place du Carrousel. Exista si un
ax secundar de simetrie , care imparte curtea Louvre-ului in doua suprafete aproximativ
echivalente.

Exista si o relatie de contrast intre “piesele” ansamblului: In timp ce curtea muzeului

este perfect simetrica si echilibrata, planificat controlata, foarte bine definite datorita
construitului, Place du Carrousel este un spatiu mai slab definit (deci mai usor penetrabil),
cu asimetrii partiale (fronturile cu retrageri diferite, mici interventii locale).

Delimitarea formala a spatiului: Curtea Palatului Louvre este un spatiu inchis in

prezent pe 3 laturi, prin cea de-a patra facandu-se legatura cu spatiul semideschis (delimitat
pe doua laturi de cladiri, pe celelalte doua de limite putin prezente – gradina si arcul de
triumf sau chiar absenta – linia care uneste vizual aripile simetrice ale Lovrou-lui – dar care,
totusi, exista) al Place du Carrousel.
 Compozitia generala: Curtea Louvre-ului este o piata de tip renascentist, regulata,
rectangulara, ordonata, perceputa axial si strict delimitate de cladirile care o definesc;
spatiul este conceput ca figura si subordoneaza cladirile din jur (ierarhie ce s-a schimbat
odata cu interventia lui Pei). In ceea ce priveste Place du Carrousel, ea reprezinta un spatiu-
tampon intre cladirile muzeului si Ansamblul Tuilleries .

4. Modalitate de integrare a interventiei:

Din punct de vedere functional, Piramida de la Luvru constituie intrarea principala

(acces si receptie) in cel mai vizitat muzeu din lume, reconfigurand circulatiile dintre galerii;
necesitatea acesteia a aparut ca urmare a numarului foarte mare de vizitatori ce facea
greoaie circulatia in cadrul muzeului. Interventia lui Ieoh Ming Pei nu a insemnat doar
piramida de sticla, ci si un sistem subteran de galerii, depozitare si laboratoare de
conservare a exponatelor, precum si o legatura intre aripile muzeului. Piramidele – sateliti,
au rolul de a lumina si ventila spatiul subteran din Cour Napoleon.
 “In ceea ce priveste forma, piramida este cea mai compatibila cu arhitectura Louvre-ului;
este, de asemenea, si una dintre cele mai stabile forme structurale, care ii asigura si
transparent, fiind construita din stcla si otel; reprezinta o ruptura de arhitectura trecutului.
Este o lucrare a timpurilor noastre.” – Ieoh Ming Pei

 raportul vechi-nou: similitudine, pastisa, interpretare/stilizare, contrast etc;

 similitudine: interventia este in contrast cu spatiul in care se insereaza (modern vs.

renastere franceza) – ruptura intre trecut si prezent (idee modernista). Aceasta
diferenta a fost greu acceptata de catre publicul larg, dar a devenit, cu timpul, un
simbol al Louvre-ului si al Parisului.
 pastisa: piramida este o interventie originala care nu doreste sa imite in niciun fel
cladirile din jur;
 interpretare/stilizare: interventia nu este o interpretare/stilizare a ceea ce exista, ci
a fost generate de o intelegere foarte subtila a contextului.
 constrast: insertia se afla in evident contrast cu cladirile din jur, prin forma,
material,dimensiune, tratare, semnificatie.

 impactul pe care îl are interventia noua

 impactul vizual: rol de accent si dominanta in ansamblul analizat: prin forma,

dimensiune, tratare si amplasament (in centrul de greutate al celor trei aripi ale
muzeului, in axul de simetrie); vizibil din orice punct al pietei, fara a fi agresiv.
  relatia cu cladirile din jur: complementaritate/dialog – vechiul si noul se accepta si
se evidentiaza reciproc prin contrast. Gest ferm, clar,dar retinut care nu este nici
agresiv, nici servil.

 relatia cu spatiul urban: domina spatiul urban - ordoneaza si directioneaza (capat

de perspectiva al axei urbane) spatiul (schimbare majora fata de situatia initiala,
cand construitul se subordona spatiului urban – caracteristica a pietelor
renascentiste)

5. Reprezentativitatea simbolica a spatiului în cadrul orasului, analiza formei obiectelor din

punct de vedere al semnificatiilor generale si cultural-istorice (efecte formale si efecte
contextuale). +piramida inversata;

 spatiul urban: importanta majora la nivelul Parisului, situate in zona centrala

metropolei, capatul de est al axei istorice a Parisului; a devenit simbol si imagine
reprezentativa ale capitalei franceze, alaturi de Turnul Eiffel.

 semnificatii primare (generale) ale formei: hiperstabilitate (fixeaza locul, centrul

curtii Napoleon), ascensiune (aduna spatiul) –relatia cu cerul, efemeritate,
dematerializare, penetrabilitate (datorita materialului, sticla);
 semnificatii cultural-istorice : referire la piramida antica

 mormantul funerar – sacralitate muzeul – loc de venerare a operei, templu al artei;

 mormantul in centru piramidei piramida situata in centrul de greutate al muzeului
(cele 3 aripi) – punct central prin functiile sale (acces, iesire, distributie) dar si prin
semnificatie: granita intre afara si inauntru, portal spre o zona cu incarcatura
profunda
 parcursul prin “Marea Galerie” spre centrul piramidei  traseul descendent de
acces in muzeu – loc al cunoasterii, al imbogatirii spiritual
 reprezentativitate – una dintre minunile lumii antice (Piramida lui Keops de la
Gizeh)  piramida lui Pei – simbol universal al marelui oras.

 Piramida inversata – luminator in Caroussel du Louvre shopping mall, este un

pandant in subteran al Piramidei de la Louvre;

 semnificatii primare: instabilitate (expresie antitectonica), descendenta

(relatia cu suprafata), efemeritate, dematerializare (datorita sticlei);
 semnificatii simbolice: face trimitere la Piramida de la Louvre, a fost descrisa
ca  “o remarcabila anti-structura, o utilizare simbolica a tehnologiei, un obiect
sculptural”; semnificatia se leaga si de comunicarea cu piramida de piatra de
dedesubt, reflectandu-se in interpretari ale simbolisticii masonice sau ale
bestseller-ului lui Dan Brown, “Codul lui Da Vinci”.

Bibliografie:

http://en.wikiarquitectura.com;

http://www.greatbuildings.com;

http://www.designboom.com;

http://www.archdaily.com