LP 7

Diagnosticarea si tratamentul intoxicatiei cu acetona si formaldehida.

Analiza toxicologica a acetonei si formaldehidei.

Prezintă intoxicatii prin ingerare, prin inhalare sau contact.

Proprietati
Acetona
Este un lichid volatil, incolor,inflamabil si cu miros caracteristic.Doza letala prin ingerare este de10-
20 g.
Formaldehida
Este un gaz incolor, cu miros iritant, solubil in apa, polimerizabil. Este utilizata ca soluție 40%
(formol) sau comprimate de paraformaldehida. Doza letala este de 10-20 ml.solutie 40% (formol).

Diagnosticarea intoxicațiilor

Intoxicația acuta
Acetona
In intoxicația acuta prin inhalare se observa de obicei după o perioada de latenta o forma ușoara cu
iritația mucoaselor si discrete fenomene digestive si prenarcotice. In forma grava, după tulburările
digestive se instaleaza hipotensiunea si coma, iar in urina se pun in evidenta acid acetilacetic si acid
beta oxibutiric.
Formaldehida
Intoxicatia acuta prin ingerare se exprima prin manifestari digestive. Dupa absorbtie apar fenomene
nervoase, coma si moarte. Dupa recuperare se instaleaza tubulonefrita acuta.
Intoxicatia acuta prin inhalare se exprima prin iritatie oculara si respiratorie, edem glotic, emfizem
pulmonar acut.
La contactul cu tegumentele determina iritatie si/sau sensibilizare.

Intoxicatia cronica
Acetona
In intoxicatia cronica manifestarile sunt iritative, digestive si generale (cefalee, inapetenta, astenie,
pierdere ponderala).

1
 ANALIZA TOXICOLOGICA
IDENTIFICAREA FORMALDEHIDEI
Formaldehida se izolează din aer prin captare în apă distilată, iar din medii biologice prin
distilare sau antrenare cu vapori de apă.
• Având caracter reducător, formaldehida reduce reactivul Tollens, reactivul Fehling,
reactivul Nessler.
• La 1-2 ml distilat se adaugă 1-2 picături de fenol 1% (sau rezorcină) şi 1 ml acid sulfuric
concentrat; la zona de contact apare un inel roşu.
• La 1 ml distilat se adaugă 1 ml hidroxid de sodiu 30% şi câteva cristale de rezorcină; prin
încălzire şi fierbere apare o coloraţie galbenă, care trece în roşu.
• La 1 ml distilat se adaugă 3 ml acid sulfuric concentrat şi câteva cristale de morfină, codeină
sau alţi alcaloizi; apare o coloraţie roşie-violetă sau albastrăvioletă (reacţia Marquis).
• Peste 1-2 ml distilat se adaugă 2 ml soluţie proaspăt preparată de fenilhidrazină 1%, 2 ml
acid clorhidric concentrat şi 1 ml hexacianoferat (III) de potasiu 2,5%. În prezenţa formaldehidei
apare o coloraţie roşie. Reacţia nu este specifică.
• La 2 ml distilat se adaugă 1 ml reactiv Schiff; în prezenţa formaldehidei apare o coloraţie
roşie-violetă. Prin adăugare de acid clorhidric, culoarea datorată altor aldehide dispare, iar cea
datorată formaldehidei se intensifică spre albastruviolet. Reacţia este foarte sensibilă (0,2 μg / ml),
dar nu este specifică.
• La 1-2 ml distilat se adaugă 2 ml reactiv acid cromotropic (acid 1,8-dihidroxinaftalen-3,6-
disulfonic) 1% în acid sulfuric concentrat şi se menţine 15 minute în baia de apă în fierbere; în
prezenţa formaldehidei se obţine o coloraţie violetă.
• 1 ml distilat se tratează cu 2 ml reactiv acetilacetonă şi se menţine 5 minute în baia de apă în
fierbere; în prezenţa formaldehidei se obţine o coloraţie galbenă. Reacţia este foarte sensibilă şi
specifică.

IDENTIFICAREA ACETONEI
Acetona se izolează din aer prin captare în apă distilată, iar din medii biologice prin distilare
sau antrenare cu vapori de apă, după deproteinizare cu wolframat de sodiu 10% şi acidulare cu acid
sulfuric 2N.
¾ La 2 ml distilat se adaugă câteva picături de hidroxid de sodiu 10% şi se încălzeşte uşor
până la 30oC, apoi se adaugă în picături soluţie de iod-iodură, până când soluţia rămâne de culoare
galben-brună; în prezenţa acetonei, la încălzire se formează iodoform cu miros caracteristic. Reacţia
este pozitivă şi pentru alcoolul etilic, dar este împiedicată de amoniac.

2
 • La 2 ml distilat se adaugă 2 ml soluţie saturată de o-nitrobenzaldehidă şi câteva picături de
hidroxid de sodiu 30%; apare o coloraţie galbenă, care trece în verde şi după 10-20 minute în indigo.
• La 2 ml distilat se adaugă 2 granule de hidroxid de potasiu şi, după dizolvare, 810 picături
soluţie alcoolică de aldehidă salicilică 10%; apare o coloraţie galbenportocalie care, la încălzire în
baie de apă la 60oC, trece în roşu-portocaliu, datorită formării dihidroxidibenzalacetonei (Reactia
Frommer).
• La 2-3 ml distilat se adaugă 1 ml Reactiv Imbert. După agitare, se toarnă cu grijă 1 ml
amoniac concentrat; în prezenţa acetonei, la linia de contact se obţine un inel violet.
• 1-2 ml distilat se alcalinizează cu hidroxid de sodiu 10% şi se adaugă câteva picături de
furfurol. În prezenţa acetonei se formează difurfuriliden-acetona, care cu acidul sulfuric dă o
coloraţie violetă.

DETERMINAREA CANTITATIVĂ A FORMALDEHIDEI

Recoltarea probelor: Aerul se aspiră cu un debit de 0,5 l/minut prin 2 absorbitoare
conţinând fiecare câte 10 ml soluţie absorbantă (apă distilată).
Principiul metodei: Formaldehida reacţionează cu acetilacetona în prezenţa acetatului de
amoniu, formând 5-diacetil-1,4-dihidrolutină de culoare galbenă. Metoda este specifică.
Sensibilitatea reacţiei este de 0,2 μg/ml.

Tehnica de lucru: Conţinutul celor 2 absorbitoare se unifică şi se completează la 25 ml. Din

aceştia se măsoară 5 ml, care se prelucrează paralel cu un martor de reactivi şi cu o scară de etaloane
cu concentraţia cuprinsă între 2-20 μg formaldehidă/5 ml. În fiecare eprubetă se adaugă 2 ml reactiv
acetilacetonă (25 g acetat de amoniu, 2ml acid acetic glacial, 0,2 ml acetilacetonă şi apă ad 100 ml)
şi se încălzesc în baie de apă la 100oC. După r ăcire, se măsoară absorbanţa probei şi a etaloanelor la
spectrofotometru, la 420 nm în cuva de 1 cm, faţă de martorul de reactivi. Raportarea absorbanţei
probei se face pe curba etalon, obţinându-se concentraţia C în μg/probă.

3
Calcul:
mg formaldehidă/m3 = [5 x C] / V
unde: V = litri aer recoltaţi.

TRATAMENTUL INTOXICATIEI
Spălături gastrice
Respiraţie artificială
Oxigenoterapie
Tratament simptomatic