Asistența și Protecția drepturilor copilului

Structura Lectorat cu părinții

Tema 2.

Realizați un proiect de lectorat cu părinții pe tema Abuzul emoțional asupra copilului în mediul familial,
urmând structura prezentată în tabelul de mai jos:

Realizați un lectorat cu părinții cu tema: Abuzul emoțional asupra copilului in mediul familial.
Lectoratul se va realiza după structura atasata temei. Numarul minim de activitati 4. 

Tema lectorat:
Scopul:
Obiectivele urmărite:
Durata:
Materiale necesare:

Activitate Obiectiv Durata Materiale

Descrierea detaliată a activităților

Anexe
Bibliografie

Nota: tema este denumita cu Numele și prenumele studentului.

Tema 2: Abuzul emoțional asupra copilului în mediul familial

Ce este abuzul emoțional?

Abuzul emoţional reprezintă orice formă de comportament abuziv, prin care copilul este umilit,
batjocorit, ironizat, perturbând astfel dezvoltarea normală a sferei sale emoționale. De cele mai
multe ori, nu reflectăm asupra acestui fapt sau poate nu-i acordăm nicio importanță, considerând
că este ceva destul de firesc. Totuşi, în unele cazuri, abuzul emoțional poate fi manifestat în
forme extrem de brutale.

Expresii care traumatizează deseori copiii: „Vino aici, imediat!”„Să nu mai observ că faci acest
lucru!”„Eşti prost de-a binelea??! Ţi-am spus de nenumărate ori!”„Nu eşti în stare să faci nimic
bun!”„Încetează să mănânci întruna! O să arăţi ca o gogoaşă!”„Creezi doar neplăceri!”„Pleacă!
M-am plictisit de prezența ta!”„Nu te mai suport!”„Taci! Taci din gură!”„Eşti mama
neîndemânării — mai bine nu te atinge de nimic!”„Oricum nu va ieşi nimic bun din asta!”

Care sunt consecințele abuzului emotional:

Strigătele zilnice, cuvintele umilitoare şi comportamentul înjositor lasă o amprentă profundă în

psihicul copilului. Acesta va suporta schimbări negative, care îl vor afecta profund şi se vor
manifesta în toate sferele personalității sale. În primul rând, abuzul emoțional afectează
sentimentele, emoţiile şi trăirile adolescentului. Drept consecință vor apărea:Multiple emoții
negative (tristețe, furie, răutate, mânie, frică, agitație), care încep să le domine pe cele pozitive
(bucurie, satisfacție), iar cu timpul adolescentul poate să-şi exprimă rar emoțiile
pozitive;Instabilitate emoțională sau oscilații semnificative între emoțiile negative şi cele
pozitive, drept urmare, adolescentul nu-şi poate gestiona emoțiile;Inhibare emoțională sau
blocarea sentimentelor copilului care îi permit să atenueze durerea;Lipsa necesității de a-şi
împărtăşi tristețile, bucuriile, succesele, constatările sau chiar de a simți căldura şi afecțiunea
celor apropiați; Indiferența, apatia, sentimentul de singurătate,, deprimare;Vulnerabilitate la stres,
stare de alarmare şi de agitare; Stresul îndelungat, provocat de abuzul emoțional cronic, duce la
apariția stării de disperare şi impas, ceea ce creează condiții propice pentru apariția gândurilor
suicidale.Experiența abuzului emoțional afectează atitudinea adolescentului faţă de sine însuşi.
Dereglările atitudinii față de propria persoană se manifestă în felul următor:Adolescentul se
subestimează. Conştientizarea faptului că este „rău, prost şi neîndemânatic” afectează negativ
viața acestuia. Cu timpul adolescentul începe să manifeste o atitudine de ostilitate şi dispreț față
de propria persoană;Apare un sentiment profund de vinovăție şi ruşine pentru propria existență,
precum și senzația că este lipsit de importanță;Personalitatea copilului devine dependentă de cei
din jur, manifestând toleranță socială redusă, rigiditate, impo-sibilitatea de a se adapta la diverse
situații.În relaţiile cu persoanele din jur, copiii care au fost supuşi violenței emoționale:Se
confruntă cu dificultăți de comunicare;Sunt răutăcioşi, suspicioşi şi nefericiți; Nu sunt capabili să
ofere gingăşie şi dragoste, să înț eleagă sentimentele altor persoane, să fie empatici. în viitor,
există riscul ca adolescenții care au trecut prin situații de ruşine şi umilire în sânul familiei sau în
mediul semenilor, de regulă, se vor comporta la fel cu propriii lor copii, cu prietenii, colegii și
alte persoane.
Mai întâi de toate, este necesar să învățați cum să vă comportați corect cu copilul, luând în
considerare vârsta, nivelul de dezvoltare şi aptitudinile acestuia. În acest sens, este necesar să
înțelege ți nevoile copilului, să-i cunoaşteți trăsăturile specifice şi dorințele.
Cum poate fi evitat abuzul emoŢional?
Iată câteva reguli zilnice care vă pot ajuta să deveniți un părinte de succes:manifestaţi interes faţă
de activităţile copilului – respectați-i viziunea şi opiniile, apreciați sentimentele acestuia („Cum a
fost azi la școală?”, „Părerea ta e foarte interesantă. Am şi eu o idee. Să ți-o spun?”); oferiţi
copilului suficientă libertate pentru dezvoltarea independenţei – acest fapt îl va ajuta să obț ină
recunoaşterea din partea semenilor. Faceți-l să înț eleagă că, dincolo de libertatea şi independența
sa, veț i fi gata mereu să-l ajutați şi să-l protejați. Învăț ați copilul să gândească şi să soluționeze
probleme independent. Totodată, este necesar să-i fiți alături, atunci când va dori să discute
despre problemele, gândurile, sentimentele sale („Respect decizia ta. Când vei vrea să-mi
povesteşti sau să discutăm ceva voi fi mereu gata să te ascult”);Demonstrați afecțiune faţă de
copil – nu vă fie frică să-l îmbrățişați şi să-l sărutați; arătați-i iubirea în fiecare zi, fără să vă fie
frică să-i spuneți azi „Te iubesc”, chiar dacă i-ați mai spus acest lucru şi aseară („Eşti comoara
mea”, „Mă mândresc cu tine”, „Eşti cel mai bun fecior /cea mai bună fiică din lume”);Nu
insistaţi asupra unei supuneri absolute din partea adolescentului, respectați demnitatea acestuia şi
dreptul de a avea propria viziune asupra lucrurilor („Cred că azi e mai bine să îmbraci o vestă
mai călduroasă, afară e frig. Tu ce zici?”);Fiţi deschişi şi sinceri cu adolescenții – aceștia simt
mereu falsitatea şi se vor comporta la fel („Înțeleg că-ți doreşti acest lucru, dar la moment familia
noastră trece printr-o perioadă dificilă. Depunem eforturi mari ca să remediem situația şi aş vrea
să faci şi tu la fel.”);Protejaţi-vă copilul de violenţă. Casa trebuie să fie un loc unde să se simtă în
siguranță. Totodată, este important să-l învățați să se simtă sigur şi în afara casei („Ai tot dreptul
să nu discuți cu persoanele pe care nu le placi, dar să o faci cu tact şi politețe”);Învăţaţi copilul să
facă faţă insucceselor – nimeni nu este ideal. Copilul trebuie să ştie că există lucruri pe care nu
va reuşi să le facă. Insuccesele trebuie să-i servească drept stimul pentru dezvoltarea de mai
departe; lăudați copilul, capacitățile şi talentele sale, remarcați punctele sale forte („Hai să
vedem, ce ar trebui să schimbăm /inventăm /adăugăm ca să iasă bine”, „De data aceasta te-ai
isprăvit mult mai bine”);Nu uitaţi că există cuvinte ce rănesc („Eşti un prost!”, „Ce pierde-vară
mai eşti!”, „Neglijent!” „Mă exasperezi!”, „De ce eşti oare atât de neîndemânatic?!” , „Eşti un
ratat!” , „Mai bine nu te-ai fi născut!”) şi cuvinte reconfortante („Hai că poți!”, „Te-ai descurcat
de minune!” , „Eşti o comoară!”, „Mă mândresc cu tine!”, „Nu m-aş fi descurcat fără ajutorul
tău!”, „Te iubesc!”). Prin urmare, faceți alegerea corectă – în favoarea copilului şi a intereselor
acestuia.

Glaser a propus următoarele categorii de abuz emoțional:

 lipsa de disponibilitate și responsivitate emoțională sau neglijență

emoțională Părinții sunt mai preocupați de propriile lor dificultăți decât de nevoile
copilului.

 atribuie negativ sau greșit cauzele comportamentelului copilului Copilul este tratat (și
percepe din atitudinea părintelui că merită să fie tratat astfel) cu neglijență, denigrare sau
respingere.
 interacțiuni inconsistente sau necorespunzătoare vârstei Include așteptări ale
părinților care nu sunt potrivite vârstei copilului, supraprotejarea copilului și limitarea
nevoii copilului de a explora și de a învăța, expunerea copilului la evenimente și situații
traumatice sau care crează confuzie (violență în familie, suicid (parasuicid).

 părinții nu recunosc individualitatea copilului sau limitele lui (limitele

psihologice) Copilul este folosit pentru satisfacerea nevoilor psihologice ale părintelui.

 nu permit adaptarea socială a copilului Include coruperea și neglijarea psihologică (nu

oferă stimulare sau oportunități de învățare).

Scopul: Diminuarea abuzului emoțional

Obiectivele urmărite:

-conștientizarea părinților în legătură cu educația copilului prin propriul exemplu;

-să înțeleagă vulnerabilitatea copiilor la ceea ce văd petrecându-se in familie și răul pe care il provocă
prin abuzul emoțional;

-să înțeleagă că au nevoie de perfecționare pentru a fi părinții de care copii lor au nevoie;

-consecințele abuzului emoțional;

-propunerea unor modalități prin care pot diminua abuzul emoțional asupra copiilor.

Durata: 50 minute

Materiale necesare:

-fise de lucru
 Activitate Obiectiv Durata Materiale
1.Se dau fise de lucru părinților in care sunt 1învățați să vă 50 minute Fise de
rugați să marcheze cu sinceritate din lista de cereți scuze lucru,pix
sugestii momentele in care au abuzat copilul atunci când într-
emoțional un moment
stresant sau
tensionant îi
spuneți copilului
ceva ce nu ați vrut
să-i spuneți;
2.Jucați un rol, în care presupunem faptul că 2evitați folosirea 30 minute
copilul a luat o notă prostă la un test criticilor,
etichetelor și a
comparărilor cu
alți copii sau cu
ceilalți frați
3. Conversația liberă. Cum reactioneaza 3atunci când
parintele dupa ce afla ca copilul a spart un doriți să
geam la scoala cu mingea. disciplinați
copilul folosiți
disciplinarea
pozitivă. Aceasta
este însoțită de
explicații despre
motivul
disciplinării și are
ca scop corectarea
comportamentului
problemă și nu
pedepsirea sau
 umilirea
copilului.
Exemple de
disciplinare
pozitivă: tehnica
time-out sau
corijarea
greșelilor
(exemplu:
strângerea
resturilor de
mâncare aruncate
pe jos);
Întâlniri de grup cu părinţii care au ca obiectiv 3oferiți-i
prezentarea şi discutarea unor teme de interes complimente
pentru toţi părinţii copilului atunci
când manifestă un
comportament
pozitiv sau când
realizează o
sarcină minoră;
Activități de grup cu părinții 4încercați să luați 1
o pauză de
relaxare atunci
când vă simțiți
tensionat/ă. Nu vă
descărcați
frustrările sau
supărările pe
copil. (1), (3)
Participarea părinţilor la diverse evenimente
organizate de şcoală, festivităţi etc
Prezentarea participanților Sunt cu atât mai
valoroase, cu cât
întregul grup
ajunge să se
cunoască şi să
afle ceva despre
toţi ceilalţi
participanţi,
lucruri care pot
sta la baza unor
viitoare
colaborări
Ice-breaker (Spartul gheţii) -Sub acest generic
intră diverse
metode de
destindere a
atmosferei şi de
dinamizare.-Se
folosesc la
începutul
secvenţelor de
curs, la începutul
zilei sau în
momentele în
care atmosfera
“lâncezeşte”.
Lucrul în grup Este o metodă ce
stimulează
interacţiunea
participanţilor,
 luarea de poziţie,
dezvoltarea unor
abilităţi sociale,
creşte toleranţa la
frustrare şi
creează o
atmosferă de
conlucrare şi
siguranţă
participanţilor.
Împărţire pe grupuri Sunt folosite
deoarece
participanţii tind
să rămână în
grupul cu care au
venit şi în care
sesimt în
siguranţă, evitând
interacţiunile cu
ceilalţi.-
Împărţirea
participanţilor în
grupuri prin
metode cât mai
creative (prin
puzzle-uri, după
anotimpul în care
s-au născut, după
nume de fructe,
“cine are, cine n-
are”, etc),
 participanţii se
amestecă şisunt
forţaţi să
stabilească
legături şi cu
colegii cu care
interacţionează
mai puţin
Atelier de lucru “AJUTĂ-MĂ SĂ REUŞESC!” la sfârşitul 90 min eşarfe
Tehnici de lucru:exerciţiu de încălzire, discuţia, activităţii părinţii pentru
jocul de rol. vor putea să legarea la
identifice ochi,
necesităţile diverse
copiilor în funcţie obiecte din
de vârstă, să încăpere
identifice nevoia care pot fi
de sprijin şi folosite ca
suport ca obstacol
necesitate a
dezvoltării
copilului

Descrierea detaliată a activităților

Anexe

Bibliografie;
(1) Abuzul emoțional - o formă ascunsă de tratament dăunător
https://aifs.gov.au/cfca/publications/emotional-abuse-hidden-form-maltreatment
(2) Ce este abuzul emoțional
https://www.nspcc.org.uk/preventing-abuse/child-abuse-and-neglect/emotional-abuse/what-is-
emotional-abuse/
(3) Abuzul emoțional
http://www.americanhumane.org/children/stop-child-abuse/fact-sheets/emotional-abuse.html?
referrer=https://www.google.ro/
(4) Umbra puternică - supraviețuitorii adulți ai abuzurilor din copilărie
https://www.vetmed.wsu.edu/docs/librariesprovider16/default-document-library/the-long-shadow-
adult-survivors-of-childhood-abuse.pdf?sfvrsn=0