Professional Documents
Culture Documents
Cap.-3-Infrastructura OLTENIA
Cap.-3-Infrastructura OLTENIA
141
Reteaua de cale ferata
La 31 decembrie 2004 Oltenia dispunea de o retea de cai ferate de 990 km,
reprezentand 9 % din totalul national. Liniile electrificate au o lungime de 505 km,
reprezentand 51% in lungimea cailor ferate ce strabat regiunea (fata de 35,9% cat este
media nationala) iar liniile ferate duble reprezinta 241 km (24,35% din totalul regiunii,
comparativ cu 26,8% media nationala). Cu toate acestea, densitatea cailor ferate in
regiune este cea mai mica din tara – 34 km/1000 km².
La nivel national, densitatea cailor ferate este peste media celor din tarile UE15 si
UE25 in ceea ce priveste densitatea in raport cu populatia, dar este usor sub medie in
ceea ce priveste densitatea la 1.000 km2. In comparatie cu tarile invecinate, este sub
media tuturor cu exceptia Bulgariei in ceea ce priveste densitatea la 1.000 km2.
Asa cum se poate vedea din figura 3.2, numai judetele Olt si Gorj au o densitate
comparabila cu cea nationala (dar sub medie) in timp ce Valcea, Mehedinti si Dolj sunt
printre ultimele din Romania in ceea ce priveste densitatea liniilor ferate/1000km² de
teritoriu.
142
Fig. 3.2. Densitatea liniilor de cale ferata pe 1000 km² la nivelul regiunii Oltenia, in anul 2004.
Comparatie intre judete.
50
40
30
20
10
0
medie medie
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
nationala regionala
densitate 1000 km² 46,4 33,9 29,7 44,3 26,2 41,8 28,3
Zona de campie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pana la Calafat si de
la Calafat pana la Corabia -, cat si regiunea deluroasa dintre Targu Carbunesti si
Ocnele Mari nu beneficiaza deloc de retea de cale ferata. Mai mult, nu exista
conexiune directa pe calea ferata de la Ramnicu
Fig. 3.3.Oltenia – reţeaua de cale ferată Valcea la Pitesti si Bucuresti.
143
Tab. 3.3. Date despre rutele feroviare existente:
In timp ce regiunea miniera Gorj are o conectare relativ buna la reteaua de cale ferata,
permitand un bun trafic al bunurilor in Valea Jiului, nu acelasi lucru se poate spune
despre zona de sud-vest a regiunii. Lipsa conectarilor si a facilitatilor eficiente inter-
modale intre reteaua de cale ferata si cea de cai navigabile interioare constituie un
obstacol pentru exportul produselor cu valoare adaugata scazuta din regiune, cum ar fi
metalele, lemnul, materii prime agricole, produse miniere, etc.
144
fata de serviciile transportului public feroviar;
competitivitate in scadere fata de microbuze care functioneaza pe rute similare,
in ceea ce priveste timpul de calatorie, frecventa si pretul.
Starea degradata a infrastructurii feroviare a condus la scaderea vitezei de exploatare,
iar confortul este afectat de parcul de material rulant din ce in ce mai uzat.
145
Fig. 3.4. Axa prioritara TEN-T 22
146
Reteaua rutiera
Regiunea Sud Vest Oltenia este
traversata de patru drumuri
europene:
- E70: La Coruña - Gijón - Torrelavega
- Santander - Bayonne -Bordeaux -
Brive la Gaillarde - Clermont Ferrand -
St.Etienne - Givors - Chambéry -
Frejus - Torino - Piacenza - Brescia -
Venetia -Trieste - Ljubljana - Zagreb -
Beograd - Pancevo -Vrsac - Timisoara
- Craiova - Caracal - Alexandria -
Bucuresti - Ruse -Varna // Samsun -
Ordu - Trabzon - Batumi – Poti;
Fig. 3.5. Principalele cai rutiere in Oltenia
Dupa cum se poate vedea in tabelul de mai jos, Oltenia are o retea totala de sosele de
10480 km (13,2% din totalul national), din care 2043 km sunt drumuri nationale (13%
din total drumuri nationale) si 8.437 km drumuri judetene si comunale ( 13,2 % din
totalul national).
Nu exista autostrazi sau drumuri expres, singura autostrada din Romania traversand
doar regiunile Sud si Bucuresti. De aceea, comparativ cu tarile UE 25 , Romania are
cea mai scazuta densitate de autostrazi.
Tab. 3.5. Densitatea autostrazilor in Romania si UE in anul 2002
Tara Km autostrada/1000 km2 Km cale autostrada/milion
populatie
Romania 0,5 5,2
UE 25 13,8 121,6
UE 15 16,5 140,0
Bulgaria 3,0 41,5
Republica Ceha 6,6 50,8
Ungaria 5,7 52,3
Polonia 1,3 10,6
Slovacia 6,2 55,9
Sursa: Eurostat Pocketbook: Indicatori de energie, transport si mediu editia 2005
147
Sud Est 10536 1997 1883 90 8539 236 3642 29,5
Sud 11999 2753 2624 97 9246 872 3319 34,8
Sud Vest 10480 2043 1665 266 8437 1700 2075 35,9
Dolj 2217 423 374 49 1794 113 656 29,9
Gorj 2199 356 317 17 1843 386 502 39,3
Mehedinti 1857 434 294 113 1423 112 392 37,6
Olt 2040 301 262 39 1739 873 - 37,1
Valcea 2167 529 418 48 1638 216 525 37,6
Vest 10205 1882 1740 125 8323 909 2152 31,9
Nord Vest 11858 1955 1699 241 9903 1523 2270 34,7
Centru 10129 2134 1993 112 7995 337 2762 29,7
Bucuresti 872 291 289 2 581 168 228 47,9
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005
Densitatea retelei rutiere regionale – 35,9 km/km² - este usor mai ridicata decat media
nationala – 33,3 km/km²-, mai putin in Dolj unde este de 29,9 km/km², insa relativ bine
dezvoltata in celelalte judete ale regiunii (Gorj – 39,3 km/km², Olt – 37,1 km/km²,
Mehedinti 37,6 km/km², si Valcea 37,6 km/km²).
Fig. 3.6. Densitatea retelei rutiere la nivelul regiunii Oltenia, in anul 2004. Comparatie intre judete.
40
35
30
25
20
15
10
5
0
medie medie
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
nationala regionala
Densitate km/1000km² 33,1 35,9 29,9 39,3 37,6 37,1 37,6
148
Fig. 3.7. Axa prioritara TEN – T 7
149
Intre toate resedintele de judet exista legaturi rutiere bune, mai putin intre Rm.Valcea si
Craiova. Traficul pe E79 este dificil pe Valea Jiului datorita configuratiei reliefului.
Reteaua de drumuri publice s-a dezvoltat ca urmare a necesitatii de a oferi legaturi
rutiere intre orase si noile drumuri au urmat vechile aliniamente. Rezultatul a fost
crearea multor sate si orase dispuse liniar de-a lungul drumurilor, fara sosea de
centura, tot traficul local si de tranzit trebuind sa treaca prin centrul localitatii.
Datorita lipsei investitiilor in drumurile secundare (mai ales in zonele rurale) localitatile
lineare (sate dispuse de-a lungul si pe ambele parti ale drumului) au continuat sa se
dezvolte de-a lungul drumurilor nationale ducand la agravarea situatiei in care traficul
de tranzit pe soselele nationale vine in conflict cu viata de zi cu zi a comunitatii rurale.
Accesul din drumurile nationale spre centrul localitatilor si municipiilor este
necorespunzator si majoritatea localitatilor situate de-a lungul drumurilor nationale si
Europene nu au variante de ocolire.
Drumurile nationale si europene au o capacitate insuficienta ducand la blocaje si prin
urmare la cresterea duratei deplasarii, cresterea costurilor de exploatare a vehiculelor,
accidente si deteriorarea mediului inconjurator.
Numarul accidentelor grave de circulatie rutiera a scazut in ultimii ani, unul dintre
motive fiind imbunatatirea calitatii soselelor: de la 7846 in 1999, numarul accidentelor
grave de circulatie rutiera a scazut la 6860 in 2004, de asemenea, numarul persoanelor
accidentate grav a scazut de la 6601 in 1999 la 5594 in 2004 (date la nivel national).
Aproximativ 40% din accidentele rutiere grave au loc pe drumuri nationale, alte 40% in
mediul urban si restul de 20% pe alte drumuri. La prima vedere, mortalitatea
determinata de accidente rutiere pare a fi similara cu cea din alte tari, adica 11 decese
la 100.000 locuitori. Cu toate acestea, daca luam in considerare numarul mic de masini
si rata scazuta de folosire a acestora in Romania, se poate afirma ca rata accidentelor
la un milion de vehicul-km este in mod semnificativ mai mare decat in alte tari.
150
Ocolirea municipiului Dragasani pe drumul national de la Craiova la Valcea;
Reabilitarea drumului judetean DJ 665 km 0+000 – 53+600;
Modernizarea drumurilor de rocada pentru Municipiul Targu Jiu.
Pe lista proiectelor prioritare prevazute in L 203/2003 sunt incluse urmatoarele drumuri
rutiere:
Lugoj-Caransebes-Drobeta-Turnu Severin-Filiasi (sectiune DN 6/E70) -
Craiova-Calafat (DN56/E79);
Drobeta-Turnu Severin-Calafat (DN 56A);
Simeria-Hateg-Petrosani-Filiasi (sectiune DN66/E79)
Craiova-Alexandria-Bucuresti (sectiune DN 6/E70).
Strazile orasenesti
Oltenia are o retea de 2539 km de astfel de strazi (10,15% din totalul retelei nationale),
din care 1555 km sunt modernizati (10,61% din totalul de km la nivel national
modernizati).
Tab. 3.7.Transportul urban de pasageri la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia
Numar vehicule in inventar Pasageri transportati (mii)
Tramvaie
Anul (vagoane) Autobuze Troleibuze Tramvai Autobuze Troleibuze
Aeroporturi1
In regiunea Sud Vest Oltenia exista un singur aeroport situat in Craiova si care este
administrat de Consiliul Judetean Dolj. (). Deoarece Craiova este situata la o distanta
de numai de 200 km de Bucuresti, pana acum dezvoltarea aeroportului nu a fost
considerata o prioritate, fiind preferata dezvoltarea traficului rutier sau feroviar. Dotarea
1
Informatii si date detaliate cu caracter tehnic sunt incluse in Studiul de Oportunitate cu privire la Aeroportul International Craiova,
disponibil pe pagina web a Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia: www.adroltenia.ro
151
tehnica a Aeroportului Craiova permite operarea in regim de Aeroport International,
avand in vedere cele mai recente lucrari de modernizare: montarea instalatiei de balizaj
si a sistemului de supraveghere a traficului conform standardelor internationale. La
sfarsitul anului 2006 vor incepe curse regulate cu compania CarpatAir cu destinatii
europene via Timisoara, ceea ce va conduce in mod direct dezvoltarea ulterioara,
contribuind la dezvoltarea economica a orasului Craiova, a judetului Dolj si a regiunii
Oltenia.
Dr. Tr.
Orsova Calafat Bechet Corabia TOTAL
Severin
152
Dr. Tr.
Orsova Calafat Bechet Corabia TOTAL
Severin
Km 933 km 626 -
Localizare km 945 km 795 km 679 ~
- 931 631
PORT COMERCIAL:
Lungimea raului cheie
500 300 350 600 1000 2750
operationalui (m)
Adancimea de incarcare (m) -4,2 -4,5 -3 -2,5 -2,5 ~
Chei pentru pasageri (m) 200 n.a. 100 n.a. n.a. 300
Chei de asteptare (m) n.a. 423 250 n.a. n.a. 673
Ferryboat cu compartimente Nu Nu da n.a. n.a. 0
Depozite (m) 1600 n.a. 750 n.a. 6000 8350
Suprafete platforme (sqm) 16000 n.a. 11500 n.a. 20000 47500
SANTIER:
Capacitate maxima vase
n.a. 7500 ~ ~ ~ 7500
(dwt)
Locuri orizontale 10 locuri 12 locuri ~ ~ ~ 22 locuri
Chei echipat in bazin 350 650 ~ ~ ~ 1000
Pasaje echipate Da Da ~ ~ ~ ~
5, 16,
Echipament – macarale (tf) >40 ~ ~ ~ ~
40, 50
Ateliere Da Da ~ ~ ~ ~
FACILITATI
Capacitate maxima nave (t) 3000 3000 2000 2000 n.a 10000
Capacitate trafic (t/an) 1200000 600000 270000 50000 n.a 2120000
RO-RO Terminal Nu Nu Da Da nu ~
Sursa: C.N. APDF Giurgiu S.A.
153
3.2. Infrastructura de utilitati
Judetul Dolj are cel mai mic numar de localitati din tara cu instalatii de alimentare cu
apa potabila, 12 din 479 (comparativ cu judetele Arges si Cluj, care au 73, respectiv 72
localitati care dispun de astfel de instalatii). Regiunea Oltenia are in total cel mai mic
numar de localitati alimentate cu apa din Romania.
Tab. 3.10. Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite consumatorilor 1990 – 2003 (mii m3)
% Oltenia din
ROMANIA OLTENIA
Romania
An Din care Din care Din care –
Total – pentru % Total – pentru % Total pentru uz
uz casnic uz casnic casnic
1990 2658557 1202726 45,24 227064 118210 52,06 8,54 9,83
1991 2548642 1162874 45,63 218330 96811 44,34 8,57 8,33
1992 2191204 1130697 51,60 192651 90305 46,87 8,79 7,99
1993 2056421 1131557 55,03 174751 87639 50,15 8,50 7,74
1994 1997233 1168434 58,50 180796 89664 49,59 9,05 7,67
1995 2029130 1229662 60,60 172071 85016 49,41 8,48 6,91
1996 2085248 1315656 63,09 161387 97997 60,72 7,74 7,45
1997 2025620 1291213 63,74 152571 101918 66,80 7,53 7,89
154
1998 1999548 1297181 64,87 155306 103110 66,39 7,77 7,95
1999 1848833 1207966 65,34 146413 106034 72,42 7,92 8,78
2000 1700349 1105789 65,03 136940 97981 71,55 8,05 8,86
2001 1530241 988359 64,59 121180 83806 69,15 7.91 8.47
2002 1349035 810625 60,08 103648 68246 65,84 7,68 8,41
2003 1218175 714110 58,62 123948 79863 64,43 10,17 11,18
2004 1161490 707439 60,9 135517 88639 65,4 11,68 12,52
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004
Reteaua de canalizare
Lungimea retelei de canalizare regionala este de 1.466 km. Aceasta reprezinta doar
8,37% din lungimea retelei de canalizare la nivel national (17.514 km). Din acest punct
de vedere regiunea Oltenia se afla pe ultimul loc, asa cum se observa si din tabelul
urmator.
155
Unitate teritoriala Localitati cu Din care: Lungimea totala simpla a
instalatii de Municipalitati si coductelor de canalizare
canalizare pubica orase publica
Centru 112 56 2383
Bucuresti 17 5 2119
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005
In Romania, judetul Dolj se numara printre judetele cu cel mai mic numar de localitati
cu retea de canalizare din tara (8 localitati comparativ cu judetul Bacau, care are 49 de
localitati conectate la retea).
In special, in Craiova, statia de epurare a apei inca nu functioneaza, apele reziduale
provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate intr-un canal
colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversandu-se apoi in
raul Jiu, care se varsa la randul sau in Dunare. In celelalte orase ale regiunii nu exista
statii de epurare a apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in
Dunare. Regia de canalizare beneficiaza de un proiect in cadrul programului ISPA,
prin care se urmareste construirea si darea in functiune a unei noi statii de epurare a
apei si a unui nou canal colector in Craiova.
La Calafat, lucrarile de constructie la statia de epurare a apei (Programul Phare 2001)
sunt aproape de finalizare. In celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a
apei, apele reziduale deversandu-se direct in raurile Olt, Jiu sau in Dunare.
Municipiile Ramnicu Valcea si Drobeta Turnu-Severin vor beneficia de lucrari de
reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, a sistemului de canalizare si a statiei de
tratare a apelor reziduale in valoare de 29.000.000,00 E, respectiv 41.600.000,00 E
finantate din programul ISPA, memorandumul de finantare pentru aceste proiecte fiind
semnate la 6 decembrie 2004.
Tab. 3.12. Localitati in care se distribuie gaze naturale – la sfarsitul anului 2003
Unitate teritoriala Localitati racordate Din care: Lungimea simpla a
municipii si conductelor de distributie a
orase gazelor naturale (km)
Romania 684 205 25879
Nord Est 70 28 2306
Sud Est 37 15 1443
Sud 108 32 3792
Sud Vest 45 20 1706
Dolj 5 2 498
Gorj 19 6 680
Mehedinti - - -
Olt 9 6 218
Valcea 12 6 310
Vest 71 32 2917
156
Nord Vest 103 25 3899
Centru 227 48 7273
Bucuresti 23 5 2543
Tab. 3.13. Evolutia consumului de gaze naturale 2000/2004. Comparatie intre regiuni
Unitate Consum 2000 Consum 2001 Consum 2002 Consum 2003 Consum 2003
teritoriala (m³/locuitori/an) (m³/locuitori/an) (m³/locuitori/an) (m³/locuitori/an) (m³/locuitori/an)
Fig. 3.9. Evolutia consumului de gaze naturale 2000/2004. Comparatie intre regiuni.
Consum 2000
(m³/locuitori/an)
Consum 2001
(m³/locuitori/an)
Consum 2002
(m³/locuitori/an)
Consum 2003
(m³/locuitori/an)
Consum 2003
(m³/locuitori/an)
Tab. 3.14. Situatia locuintelor dotate cu sistem de incalzire prin unitati de termoficare sau prin
centrale termice - 2002
Unitate Total locuinte ce beneficiaza de Din care: municipalitati Comune si
teritoriala incalzire prin unitati de si orase orase
157
termoficare sau prin centrala
termica
Dolj 89078 88688 390
Gorj 41524 37287 4237
Mehedinti 30922 30369 553
Olt 35082 34629 453
Valcea 39871 38349 1522
Total regiune 236477 229322 7155
Romania 2954592 2878526 76066
Reteaua de electricitate
Pe baza rezultatelor preliminare ale recensamantului 2002, situatia locuintelor
racordate la reteaua de energie electrica este urmatoarea:
Tab. 3.15. Situatia locuintelor dotate cu instalatie electrica
Unitate Total locuinte % din Din care: % din total Comune si % din
teritoriala ce sunt dotate total Municipalitati locuinte orase total
cu instalatie locuinte si orase locuinte
electrica
Dolj 265072 97,3 123682 98,8 141390 96,1
Gorj 145112 95.5 55979 98.7 89133 93.5
Mehedinti 122722 94.2 53043 98.1 69679 91.4
Olt 175493 94.7 64870 97.5 110623 93.2
Valcea 160121 94.5 58823 97.6 101298 92.7
Total regiune 868520 95.5 356397 512123
158
clientilor dupa marime fiind prezentat in continuare.
Fig. 3.10.
Fig.3.11
159
Fig. 3.12
160
Consumul de energie electrica a fost in descrestere in ultima decada, in special pentru
tensiunea de voltaj mediu si inalt, dovedind astfel reducerea activitatilor industriale.
Dupa cum se observa din tabelul de mai jos, dintre toate regiunile, Oltenia are cel mai
mic numar de abonamente la telefonia fixa la 100 locuitori, respectiv 15, media pe tara
fiind 20 posturi telefonice la 100 locuitori.
Tab. 3.16. Accesul la telefonie fixa in perioada 2000 - 2004
Anul 2002 a fost ultimul in care firma RomTelecom a detinut monopolul pe piata
telefoniei fixe. Din anul 2003, apar si alti operatori pe piata, ceea ce va conduce la o
diversificare a ofertelor, a tipurilor de abonamente si prin urmare si la cresterea
numarului de abonati.
161