Facultatea de Drept și Științe Administrative

REFERAT

-Constituțiile României și Norvegiei

Student: Mihai Elvis- Ionuț

Specializare: Poliție Locală, An I.

Suceava 2020
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
Cuprins:

I. Constituția/ Noțiunea de constituție:.............................................................

II. Constituția României:.........................................................................................

II.1. Principiile generale:.........................................................................................
II.2. Parlamentul: .....................................................................................................
II.3. Guvernul:..........................................................................................................
II.4. Economia și finanțele publice:.........................................................................
II.5. Sistemul financiar:...........................................................................................
II.6. Impozite, taxe și alte contribuții:......................................................................

III. Constituția Norvegiei:………………………………………….……..……….

III.1. Principii generale:
III.2. Puterea executivă, Regele, familia
regală:......................................................
III.3. Politică și
guvernare:......................................................................................
III.4. Împărțire
administrativă:................................................................................
III.5. Economie:……………………………………………………….……..
……

IV. Diferențe și Asemănări între cele 2 state în ceea ce privește

constituțiile/ Concluzie:.....................................................................................

V. Bibliografie:………………………………………………………………………

2
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I

I. Constituția, ca noțiune:

Constituția este legea fundamentală a unui stat în care sunt consemnate principiile de

bază ale organizării lui, drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor.

O constituție este un sistem, frecvent codificat într-un document scris, care indică
regulile și principiile care guvernează o organizație. În cazul națiunilor, acest termen se referă
specific la o constituție națională, care definește principiile politice fundamentale a statului și
descrie puterile și obligațiile guvernului respectiv. Majoritatea constituțiilor naționale
stabilesc drepturile și datoriile principale ale cetățenilor, sistemul electoral, organizarea
organelor supreme și locale etc., reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială, economică și
politică la un moment dat a statului respectiv. Anterior evoluției constituțiilor naționale
codificate, termenul constituție putea fi folosit pentru a descrie orice lege importantă.

Constituții există în numeroase organizații. Ele se întâlnesc des la nivel super-național

(e.g. Constituția ONU), la nivel național (e.g. Constituția Franței) și la nivel
sub-național/provincial (e.g. Constituția statului Arizona). Diferite unități politice, sindicate,
și organizații comerciale au de asemenea constituții.

II. Constituția României

Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează,

printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle
fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale. Actuala Constituție a
României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în
vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991.

Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției

României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în
vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României.

Conform avocatului constituționalist Eleodor Focșeneanu, Constituțiile României

din 1991 și 2003 nu se bucură de legitimitate și nu au intrat niciodată în vigoare, fiindcă:

3
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
 au fost încălcate actele emise de Frontul Salvării Naționale în zilele Revoluției,
anume Decretul-Lege nr.2/27 decembrie 1989 care stipula că „sunt și rămân
desființate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial”, adică inclusiv
Constituțiile din perioada comunistă, forma de guvernământ republicană și funcția
de Președinte al României;
 adoptarea "Constituției României 1991" s-a făcut fără respectarea prevederilor
legii anterioare (care, în momentul 1991, era Constituția României din 1923);
 au existat numeroase nereguli grave, consemnate oficial și pe deplin verificabile,
în lucrările Adunării Constituante;
 Constituția României 1991 nu a fost publicată în Monitorul Oficial, așa cum cere
legea (fusese publicat numai un proiect al său)];
 proiectul "Constituției României 2003" conține formulări ambigue sau
contradictorii[6], confirmate și prin concluziile Comisiei de la Veneția, formulări
care au fost menținute și în textul final;
 au avut loc numeroase abateri în organizarea și desfășurarea referendumului
pentru adoptarea "Constituției României 2003";
 nici una dintre Constituțiile postdecembriste ale României nu au fost promulgate
prin decretul Șefului Statului, așa cum cere legea pentru intrarea în vigoare;
 prin cele două Constituții se continuă efectele loviturii de stat de la 30 decembrie
1947 și organizarea ilegitimă a Republicii Populare Române, instalată de către
comuniștii români și de către sovietici, prin fraudă parlamentară, în seara aceleiași
zile
II.1. Principii Generale:

Intrarea în vigoare

Prezenta Constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi

dată, Constituţia din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime abrogată.

A. Statul român

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi

4
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului
român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor -
legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

B. Suveranitatea

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele
sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin
referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

C. Teritoriul

(1) Teritoriul României este inalienabil.

(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a
celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În
condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

D. Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire
de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de
apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

E. Cetăţenia

(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute

de legea organică.
(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.

F. Dreptul la identitate

(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale

dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice
şi religioase.

5
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea
identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile
de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.

G. Românii din străinătate

(1) Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi
acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale,
lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

H. Pluralismul şi partidele politiceâ

(1) Pluralismul în societatea românească este o condiţie şi o garanţie a democraţiei

constituţionale.
(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele
contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea
naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei.

I. Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale

(1) Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară

activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la
promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.

J. Relaţii internaţionale

(1)România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii
de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului
internaţional.

K. Dreptul internaţional şi dreptul intern

(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i

revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde
dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea
Constituţiei.

6
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
L. Simboluri naţionale
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare
începând de la lance: albastru, galben, roşu.

(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.

(3) Imnul naţional al României este "Deşteaptă-te române".
(4) Stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

M. Limba oficială

(1) În România, limba oficială este limba română.

N. Capitala

(1) Capitala României este municipiul Bucureşti.

II.2. Parlamentul- Organizare și funcționare / Drepturile, libertățile și

îndatoririle fundamentale

A. Rolul și structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica

autoritate legiuitoare a ţării.

(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

B. Alegerea camerelor
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în
alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de
deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi
numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu
populaţia ţării.
2.3. Guvernul
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură
realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei
publice.

7
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale
interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege
organică.

2.4. Economia şi finanţele publice

A. Economia
(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru
valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de
autor;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii
Europene.
B. Proprietatea
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor
administrativ-teritoriale.
(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic
valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei
economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac
obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi
date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori
închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.

2.5. Sistemul financiar

8
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
(1) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale
statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin
lege.
(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condiţiile aderării
la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei
naţionale cu aceea a Uniunii Europene.

2.6. Impozite, taxe și alte contribuții

(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului
asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele
şi în condiţiile legii.
(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în
condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.

III. Constituția Norvegie

Cea mai veche Constituție din Europa aflată în vigoare, cea norvegiană din 1814, a
reprezentat fundamentul pentru democratizarea și modernizarea societății. Iar modelul
norvegian poate reprezenta o sursă de inspirație pentru alte țări care doresc să își alcătuiască o
nouă lege fundamentală, inclusiv pentru România. Aceasta este concluzia unei dezbateri
găzduite de Universitatea Babeș-Bolyai, la care au participat marele scriitor norvegian Edvard
Hoem și ambasadorul Norvegiei în România, Tore Bruvik Westberg. De asemenea, la
dezbatere au luat parte prorectorul Universității Babeș-Bolyai, Radu Cătană, profesorul Ioana
Vasiu de la Facultatea de Drept, dar și profesorul Sanda Tomescu, șefa Departamentului de
Limbi și Literaturi Scandinave din cadrul universității clujene.

3.1. Principii generale

(1) Norvegia este o monarhie constituțională cu un sistem de guvernare parlamentar.

(2) Regatul Norvegiei este un teritoriu liber, independent, indivizibil și inalienabil.

(3) Forma de guvernare al statului Norvegian este monarhia.

(4) Prezenta Constituție va asigura democrația, un stat bazat pe statul de drept și drepturile
omului.

9
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
3.2. Puterea executivă, Regele, familia regală și religia

(1) Puterea Executivă îi revine Regelui sau Reginei .

(2) Astfel când Puterea Executivă este învestită uneia dintre regalități, aceasta are
toate drepturile și obligațiile care în temeiul prezentei Constituții și Legiile Țării sunt posedate
de Rege.

(3) Personalitatea regală este scutită; nu poate fi cenzurat sau acuzat.

Responsabilitatea revine Consiliului său.

(4) Casa regală provine din familia princiară Glücksburg, din regiunea Schleswig-

Holstein din Germania. Atribuțiile regelui Harald V sunt în mare ceremoniale, dar el este
important ca simbol al unității naționale. Deși constituția din 1814 acordă puteri executive
importante regelui, acestea sunt aproape întotdeauna exercitate prin intermediul Consiliului de
Stat în numele regelui. Puterea extraordinară învestită în monarhie de constituție este totuși
importantă, monarhia având un rol important în domeniul securității statului, ultima oară în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Consiliul de stat este format din primul ministru și
miniștrii săi, numiți formal de către rege. Guvernul trebuie să fie confirmat de Parlament iar
numirea de către rege este o formalitate.

I. Parlamentul Norvegiei, Stortinget, are în prezent 169 de membri, aleși din cele 19

județe pentru un mandat de patru ani, în conformitate cu un sistem de reprezentare
proporțională.
II. Justiția este compusă din Curtea Supremă, Høyesterett, curți de apel, districtuale și
orășenești.
III. Pentru a forma un guvern, mai mult de jumătate (10 din 19 membri) din
Consiliului de Stat trebuie să aparțină de Biserica Norvegiei.

3.3. Politică și guvernare

(1) Norvegia este considerată a fi una dintre cele mai dezvoltate democrații și state de

drept din lume. Din 1814, circa 45% dintre bărbați (25 ani și mai în vârstă) au dreptul de a
vota, într-o vreme când în Regatul Unit puteau vota doar 20% (1832), în Suedia circa 5%
(1866), și în Belgia circa 1,15% (1840). Începând cu anul 2010, Norvegia a fost clasificată ca
cea mai democratică țară din lume conform Indicelui Democrației.

(2) Potrivit Constituției Norvegiei(d), adoptată la 17 mai 1814] și inspirată

din Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii și din Revoluția Franceză din
1776 și, respectiv, 1789, Norvegia este o monarhie constituțională unitară cu un sistem
10
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
parlamentar de guvernare, în care regele Norvegiei(d) este șeful statului și Prim-
Ministrul(d) este șeful guvernului. Puterea este separată între ramurile legislativă, executivă și
judiciară ale guvernării, după cum este definit de Constituție, care servește ca lege supremă a
țării.

  (3) Monarhul își păstrează oficial puterea executivă. Cu toate acestea, ca urmare a

introducerii unui sistem parlamentar de guvernare, atribuțiile instituției monarhice au devenit
strict reprezentative și ceremoniale, cum ar fi numirea oficială și eliberarea din funcție a prim-
ministrului și a altor miniștri în guvernul executiv. În consecință, monarhul este comandant
suprem al Forțelor Armate Norvegiene, și șef al diplomației oficiale în străinătate, ca un
simbol al unității. Harald V din Casa de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg a fost
încoronat rege al Norvegiei în 1991, și a fost primul rege născut în țară după secolul al XIV-
lea. Haakon, prințul moștenitor al Norvegiei, este moștenitor de drept al tronului și Regatului.

3.4. Împărțirea administrativă

(1) Norvegia este un stat unitar împărțit administrativ în optsprezece județe (fylke).

Județele sunt administrate prin adunări alese direct, care la rândul lor aleg un guvernator. În
plus, Regele și guvernul sunt reprezentați în fiecare județ de către un fylkesmann. Ca atare,
Guvernul este reprezentat în mod direct la nivel local prin birourile acestui fylkesmann.
Județele sunt apoi sub-împărțite în 356 de comune (kommunar), care la rândul lor sunt
administrate de către un consiliu local ales direct și condus de un primar și un mic cabinet
executiv. Capitala Oslo este administrată atât ca județ cât și ca comună.

(2) Norvegia are deține două teritorii de peste mări, care fac parte integrantă a țării: Jan
Mayen și Svalbard, ultima fiind singura insulă dezvoltată din arhipelagul cu același nume,
situat la mulți kilometri spre nord. Există trei teritorii dependente în Antarctica și în
zona subantarctică(d): Insula Bouvet, Insula Petru I și Țara Regina Maud. Pe majoritatea
hărților apare o zonă nerevendicată între Țara Regina Maud și Polul Sud, zonă pe care
Norvegia o revendică de la 12 iunie 2015. 96 de localități au statut de oraș în Norvegia. În
cele mai multe cazuri, limitele orașelor coincid cu cele ale comunelor ce le cuprind. De multe
ori, comunele norvegiene centrate pe un oraș cuprind zone mari care nu sunt dezvoltate; de
exemplu, comuna Oslo conține păduri mari, situate la nord și la sud-est de oraș, și peste
jumătate din comuna Bergen este formată din zone montane.

3.5. Economia
11
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
(1) Norvegienii se bucură de al doilea cel mai mare PIB pe cap de locuitor între țările
europene (după Luxemburg), și al șaselea cel mai mare PIB (PPP) pe cap de locuitor din
lume. Astăzi, Norvegia este a doua cea mai bogată țară din lume în valoare monetară, cu cea
mai mare rezervă de capital pe cap de locuitor din toate țările. Conform CIA World Factbook,
Norvegia este un creditor extern net. Norvegia s-a menținut pe primul loc în lume
după Indicele Dezvoltării Umane (IDU) timp de șase ani consecutivi (2001-2006), și apoi a
recuperat această poziție în anul 2009, până în 2015. Nivelul de trai din Norvegia este printre
cele mai ridicate din lume. Foreign Policy Magazine(d) clasa Norvegia pe ultimul loc
în Indicele Statelor Eșuate(d) pentru anul 2009, considerând Norvegia a fi statul cel mai
funcțional și stabil. OCDE clasează Norvegia pe locul patru pe 2013 după Indicele de Viață
mai Bună și pe locul trei la elasticitatea veniturilor între generații.

(2) Economia norvegiană este un exemplu de economie mixtă, un stat social capitalist

prosper dispunând de o combinație de piață liberă cu mari proprietăți ale statului în anumite
sectoare-cheie. Sănătatea publică în Norvegia(d) este gratuită (cu o taxă anuală de aproximativ
230 dolari pentru persoanele de 16 ani), și există dreptul la un concediu parental plătit de 46
de săptămâni. Veniturile obținute de stat din resurse naturale includ o contribuție
semnificativă a producției de petrol. Norvegia are o rată a șomajului foarte scăzută, în prezent
de 2,6%. 69% din populația în vârstă de 15-74 este angajată. Forța de muncă este fie ocupată,
fie în căutare de lucru. 9,5% din populația în vârstă de 18-66 primește pensie de invaliditateși
30% din forța de muncă este angajată de către guvern, cel mai mare procent
din OCDE. Productivitatea orară a muncii și salariul orar mediu din Norvegia sunt printre cele
mai ridicate din lume.

IV. Asemănări și deosebiri între cele două state:

În urma prezentării constituțiilor celor două state, respectiv România și Norvegia, se pot
genera anumite Asemănări și Deosebiri după cum urmează:

IV.1. Deosebiri:
1. Forma de governământ a statului român este republica, spre deosebire de cea a
statului Norvegian care este monarhia.
2. Norvegia este o monarhie constituțională, astfel puterea revine regelui, conducător
numit, puterea este transmisă ereditar sau prin însemnare, în comparație cu
republica, unde conducătorul (președintele )este ales prin exercitarea dreptului de

12
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
vot a cetățenilor, astfel, aceștia având o importantă misiune în ceea ce privește
conducerea statului.
3. Personalităților regale (regelui sau reginei) le revin întreaga putere de stat, în așa
fel încât dețin puterea absolută (legislativă. Executivă și judecătorească), sper
deosbire de republică, unde președintele și puterile legislative și judecătorești-
Parlamentul și Guvernul dețin puterea.
4. În cazul monarhiei, regelui nu i se pot acuzații, iar puterea de cenzură este minimă,
aproape neexistentă.

5. Norvegia- Potrivit Constituției Norvegiei(d), adoptată la 17 mai 1814 și inspirată

din Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii și din Revoluția
Franceză din 1776 și, respectiv, 1789, Norvegia este o monarhie constituțională
unitară cu un sistem parlamentar de guvernare, în care regele
Norvegiei(d) este șeful statului și Prim-Ministrul(d) este șeful guvernului. Puterea
este separată între ramurile legislativă, executivă și judiciară ale guvernării, după
cum este definit de Constituție, care servește ca lege supremă a țării.

 Monarhul își păstrează oficial puterea executivă.

România- Constituția României se bazează pe modelul Constituției celei de a

cincea Republici Franceze, și a fost ratificată prin referendum național la data de 8
decembrie, 1991. În anul 2003 a avut loc un plebiscit] prin care Constituției i-au
fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conformă cu legislația Uniunii
Europene. Conform Constituției, România este un stat național, suveran și
independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român
este republică semiprezidențială. Statul se organizează potrivit principiului
separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în
cadrul unei democrații constituționale.

6. România- Din 2004 România este membru NATO, iar din 2007 a devenit membră

a Uniunii Europene, iar Regatul Norvegiei nu face parte din U.E- Uniunea
Europeană.
7. România- Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137
de membri, și Camera Deputaților, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri
suplimentare în Camera Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților
naționale.

13
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
Norvegia-  Din punct de vedere constituțional, puterea legislativă este deținută atât
de guvern, cât și de Parlamentul Norvegiei, dar acesta din urmă este organul
legislativ suprem, având o structură unicamerală. Norvegia este fundamental
structurată ca democrație reprezentativă. Parlamentul poate adopta o lege cu
majoritate simplă din cei 169 de deputați, care sunt aleși pe baza reprezentării
proporționale în 19 circumscripții pentru mandate de patru ani.150 de parlamentari
sunt aleși direct din cele 19 circumscripții, restul de 19 locuri („locuri de
echilibrare”) fiind alocate la nivel național pentru a face ca reprezentarea în
Parlament să corespundă mai bine cu votul popular pentru partidele politice.
Pragul electoral necesar pentru ca un partid să poată obține unul din locurile de
echilibrare este de 4%.
8. Norvegia- Norvegia este un stat unitar împărțit administrativ în
optsprezece județe (fylke). Județele sunt administrate prin adunări alese direct, care
la rândul lor aleg un guvernator. În plus, Regele și guvernul sunt reprezentați în
fiecare județ de către un fylkesmann. Ca atare, Guvernul este reprezentat în mod
direct la nivel local prin birourile acestui fylkesmann. Județele sunt apoi sub-
împărțite în 356 de comune (kommunar), care la rândul lor sunt administrate de
către un consiliu local ales direct și condus de un primar și un mic cabinet
executiv. Capitala Oslo este administrată atât ca județ cât și ca comună.
România- Conform Constituției, teritoriul României este organizat, sub aspect
administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt
declarate municipii. Din punct de vedere istoric, exista 3 provincii
tradiționale: Valahia (formată din regiunile Oltenia, Muntenia și
Dobrogea), Moldova (formată din regiunile Bucovina și Moldova istorică)
și Transilvania (formată din regiunile Banat, Crișana, Maramureș și Ardeal).
9. România- Cu un PIB estimat de 404,7 miliarde de lei și de 18.791 lei pe cap de
locuitor în 2007, România este o țară cu un venit mediu-superior. Produsul intern
brut al României a urcat în ultimul trimestru din 2008 cu 2,9%, temperând
creșterea pe întregul an la 7,1%. Valoarea PIB în 2008 a fost de 503,959 miliarde
lei (136,8 miliarde euro), în comparație cu Norvegia se bucură de al doilea cel mai
mare PIB pe cap de locuitor între țările europene (după Luxemburg), și al șaselea
cel mai mare PIB (PPP) pe cap de locuitor din lume. Astăzi, Norvegia este a doua
cea mai bogată țară din lume în valoare monetară, cu cea mai mare rezervă de
capital pe cap de locuitor din toate țările. Conform CIA World Factbook, Norvegia
este un creditor extern net. Norvegia s-a menținut pe primul loc în lume
14
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I
după Indicele Dezvoltării Umane (IDU) timp de șase ani consecutivi (2001-
2006), și apoi a recuperat această poziție în anul 2009, până în 2015.
10. Nivelul de trai diferă între cele două state, în Regatul Norvegiei acesta fiind printre
cele mai ridicate din lume, spre deosebire de România, unde nivelul de trai este
scăzut, sub medie.

IV.2. Asemănări
1. Ambele state sunt unitare, independente și indivizibile.
2. Constituția ambelor state sunt bazate pe principiile de bază ale organizării
acestora, pe drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, pe reguli și
legi care sunt obligatorii și care au caracter general și impersonal.
3. În România, cât și în Regatul Norvegiei, constituția stă la baza reglementării și
organizării . drepturilor și datoriilor principale ale cetățenilor, sistemului
electoral, organizării organelor supreme și locale etc., reflectând astfel stadiul
de dezvoltare socială, economică și politică

15
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I

Bibliografie:

4. https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/norway_2014.pdf
5. https://educatiecivica.ro/tag/regim-politic/
6. https://www.scribd.com/doc/122215603/Monarhie-vs-republica
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Norvegia
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia
9. http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?id=340

16
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I

17
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I

18
Student: Mihai Elvis- Ionuț
Specializare: Poliție Locală, An. I

19