UNIVERSITATEA ―DUNAREA DE JOS GALATI

FACULTATEA DE ARHITECTURA NAVALA

SPECIALIZAREA: SISTEME ŞI ECHIPAMENTE NAVALE

PROIECT
INSTALAŢII DE BORD SI PUNTE

STUDENT: Agache Mariana Ionela

Grupa : 2134

ANUL UNIVERSITAR 2016-2017

 TEMA DE PROIECT

1. Informații generale. Reguli de clasificare

2. Elemente de constructie
3. Elemente de exploatare
4. Descrierea navei
5. Necesarul de balast
6. Implicarea în stabilitate
7. Schema de tancuri de balast
8. Traseul de tubulatură
9. Calculul instalatiei de balast
10. Calculul pierderilor de sarcina ale instalatiei
11. Alegerea pompei
12. Calculul la cavitație
13. Elemente de acționare
14. Acționarea sistemului.
15. Verificarea instalației
16. Diagrama Gantt
17. Instalația de tratare a apei de balast la bordul navei
18. Concluzii
19. Bibliografie
 1. Informatii generale. Reguli de clasificare.

1.1 Informatii generale.

Instalatia de balast are rolul de a corecta asieta navei in functie de incarcarea navei in
conditii de stabilitate pozitiva in conditii de mars sau de stationare precum si de a asigura starea
navei prin modificarea centrului de greutate al navei balastate.
Instalatiile de balast pot fi:
 Instalatii de balast generale care sunt utilizate pe toate navele maritime si fluviale;
 Instalatii de balast specializate care sunt utilizate la navele specializate in care
instalatia participa pentru asigurarea rolului functional al navei.
Tubulaturile instalatiei de balast sunt formate din tubulatura principala prin care circula
apa de mare, tubulatura de aerisire a tancului de balast si tubulatura instalatiei de masura si
control ce monitorizeaza nivelul balastului in tancuri.
Se otine astfel utilizarea unui numar mai mic de pompe, tubulaturi cu lungime mai redusa si deci
se reduc masa si volumul instalatiei.
Cerinţele impuse instalaţiilor de balast sunt:
 să asigure corectarea poziţiei centrului de masă a navei conform necesităţilor impuse de
stabilitatea navei, în timp util;
 să dreneze sau să umple complet tancurile, sa dreneze casetele de santină şi
coferdamurile, atât pentru nava cu asietă dreaptă, cât şi pentru înclinări îndelungate,
transversală de maximum 15° şi longitudinală de maximum 5°;
 să funcţioneze astfel încât să fie excluse posibilitatea inundării arbitrare a navei,
degradarea de către apă a mărfurilor sau pătrunderea apei în combustibil;
 să nu polueze acvatoriile cu apa amestecată cu reziduuri petroliere sau cu alte produse
prevăzute în convenţiile internaţionale;
 să corespundă cerinţelor impuse de registrele de clasificaţie la construirea navelor şi
echipamentelor lor, în vederea prevenirii poluării cu hidrocarburi ca şi regulilor
internaţionale privind poluarea, ca de pildă MARPOL din 1973 cu protocolul din 1978;
 să dispună de mijloace de acţionare locală şi de la distanţă a pompelor, de aparate pentru
măsurarea cantităţii de apă în locurile de colectare;
 să dispună de mijlocele de conducere a apei către locurile de colectare;
 să fie executate din materiale rezistente la acţiunea apei de mare;
 să aibă cât mai puţine armături de manevră şi fitinguri demontabile.
 1.2. Reguli de clasificare

Registrele de clasificare sunt institutii de stat, organizate in scopul verificarii si

confirmarii starii tehnice a navelor de transport, precum si a certificarii posibilitatii acestora de a
naviga in siguranta.
In principiu, registrele de clasificare navale elaboreaza :
 reguli pentru incercarea materialelor ce se intrebuinteaza la constructia navelor, a
masinilor si instalatiilor navale ;
 reguli pentru stabilirea dimensiunilor elementelor de constructie;
 reguli dupa care se supravegheaza constructia navelor, a masinilor si a instalatiilor
navale;
 reguli dupa care se executa probele finale de receptie ale navei, ale masinilor si
instalatiilor navale;
 reguli dupa care se executa vizitarea, de catre expertii registrului, a navelor aflate in
exploatare, cu scopul de a li se asigura o stare tehnica buna .

Cele mai cunoscute registre de clasificare navala actuale sunt :

1. registrul englez ( Lloyd`s Register of Shipping);
2. registru francez ( Bureau Veritas );
3. registrul american ( American Bureau of Shipping);
4. registrul MARPOL;
5. registrul SOLAS;
6. registrul DNV-GL;

1.2.1. Lloyd`s Register of Shipping

Pompe:
 Pompele de balast trebuie sa fie prevazute cu dispozitive corespunzatoare, pentru a se
asigura aspiratia efecienta;
 Pompele de balast se pot amplasa in compartimentul pompelor de marfa.

Tancuri si tubulaturi:
 Toate tancurile de balast se vor realiza cu sudura continua dubla;
 Pentru curatarea tancurilor de balast se vor realiza trape de acces si gauri de vizita, in
conformitatea cu cerintele;
 Pentru evacuare apei de mare se va amplasa o valvula actionata de la panoul central de
comanda;
 Grosimea aditionala a tablei la coroziune:
 Grosimea peretilor tevilor:

 Pentru protectia minima impotriva coroziunii se recomanda galvanizarea tevilor prin care
circula apa de mare;
 Tubulatura de balast nu trebuie sa treaca prin zona de marfa.

Inspectia:

 Tancul de balast trebuie sa contina numai apa de balast curata.Nu este permis nici macar
un strat subtire de ulei;
 Se vor lua masuratori ale grosimii tuturor tancurilor de balast;
 Planurile structurale ale tancurilor de balast trebuie sa contina grosimea de constructie,
cat si grosimea tablei reinnoite;
 Pentru tancurile de balast, in zonele in care se exercita o coroziune substantial , se vor lua
masuratori suplimentare;
 Nu se vor lua masuratori suplimentare, atunci cand s-a aplicat un strat de protective anti-
coroziv in tancul de balast;
 Magneziu sau aliajele de magneziu se vor folosi ca anozi numai in tancurile de balast;
 Pompele, tubulatura de balast, tubulatura de aerisire si alte echipamente similare care
deservesc tancurile de balast permanent trebuie sa fie independente de echipamentele
similar care deservesc tancurile de marfa.
 Nu este permisa deversarea apei de mare , in situatia in care contine contaminanti nocivi ,
coform MARPOL.
 1.2.2. Bureau Veritas

Pompe:
 Cel puțin două pompe de balast acționate electric trebuie furnizate,una dintre
acestea putând fi acționate de către unitatea de propulsie. Pompele de marfuri sau de santina pot
fi utilizate pentru transferul apei de balast , in conditiile prevazute in [6.7.3].
 Pompele de balast si toate valvulele utilizate pentru instalatia de balast trebuie sa
fie prevazute cu un mijloc de control de la distanta conectat la postul central de comanda , un
mijloc de control local pentru fiecare pompa de balast si un control de urgenta , manual , usor
accesibil pentru controlul oricarei valvule necesare pentru asigurarea sigurantei in caz de avarie.

Valvule:
 Valvulele de control a fluxului pentru tancurile de balast trebuie să fie aranjate
astfel încât acestea să rămână închise în orice moment, cu excepția când se realizeaza balastarea.
În cazul în care se utilizează valvula fluture, ea trebuie să prevină mișcarea din pozitia ei datorita
vibrațiilor sau a debitului de fluide;
 La navele pentru navigatia in gheata , instalatia de balast a navei trebuie
prevazuta cu valvule conectate la sistemele de incalzire.

Tubulatura si tancuri:
 Toate tancurile, inclusiv la extremitatea pupa / prova și dublu fund , trebuie să fie
prevăzute cu umplere și aspirație țevile corespunzătoare racordate la pompe cu capacitate
corespunzătoare.
 Tubulatura de aspiratie trebuie pozitionata astfel incat aspiratia apei de mare sa
se realizeze in conditii normale de functionare;
 În cazul în care nu este conținuta în tunelurile de tevi , tubulatura de balast care
trece prin tancurile destinate să conțină apă proaspătă, păcură sau mărfuri lichide trebuie sa
indeplineasca urmatoarele:
a. aiba grosime adecvata , conform tabelului;
b.să fie formate dintr-o singură bucată sau din mai multe bucăți asamblate prin sudură,
prin flanșe întărite sau altfel de dispozitivele considerate echivalente în aplicația
considerată;
c. să aibă un număr minim de îmbinări;
d.să aibă coturi de expansiune în tancuri;
e. să nu aibă îmbinări de alunecare.
 Tubulatura de deversare trebuie proiectata astfel incat sa poata evacua toata
apa de balast la capacitatea maxima de pompare disponibila . Aceasta nu trebuie sa fie supusa
unei presiuni mai mare pentru care a fost proiectata.
 Fiecare tanc de balast trebuie să fie prevăzute cu valvule de inchidere pentru
umplere și / sau golire.
 1.2.3. American Bureau of Shipping

Pompe:
 Instalatia de balast trebuie prevazuta cu cel putin doua pompe de balast actionate
electric ,
din care una poate fi actionata de unitatea de propulsive. Ca mijloace alternative de debalastare
se poate folosit un ejector sau o pompa de marfuri cu o conexiune temporara adecvata a
sistemului de balast;
 Pompele de balast trebuie certificate;
 Aspiratia pompei de balast trebuie prevazuta cu valvula de inchidere;
 Pompele de balast pot fi folosite ca pompe de incendiu.

Valvule :
 Valvulele de control a fluxului pentru tancurile de balast trebuie să fie dispuse astfel încât
acestea să rămână închise mereu , cu excepția cazului când balastează;
 Aranjament pozitiv sau echivalent, care va împiedica deplasarea poziției valvulei din
cauza
vibrațiilor sau a debitului de fluide;
 Valvulele de control de la distanță, în cazul în care sunt montate, trebuie să fie aranjate
astfel încât acestea să se închidă și să rămână închise în caz de pierdere a puterii de control. În
mod alternativ, valvulele de control de la distanță pot rămâne pe ultima poziție la pierderea de
putere, cu condiția să existe un control manual de inchidere a valvulelor;
 Valvulele de control de la distanță trebuie să fie identificate , în mod clar, la tancurile pe
care le deservesc și să fie prevăzute cu indicatori de poziție de la stația de control de balast .

Tubulaturi si tancuri:
 Pentru a minimiza contaminarea , in cazul trecerii tubulaturii prin tancurile de
combustibil
lichid , cu exceptia cazului in care aceasta trec printr-un tunel de teava , tubulatura de balast
trebuie sa fie din otel sau un material cu proprietati echivalente avand grosime in conformitatea
cu tabelul prezentat anterior. Tubulatura trebuie sa fie mentinuta la un anumit nivel in tanc.
Imbinarile de tevi trebuie sa fie sudate sau cu flanse grele ( care vor rezista la presiuni
mari).Tubulatura din tanc va fi prevazuta cu coturi de expansiune . Nu se va permite alunecarea
articulatiilor.
 Tubulatura de aerisire conectata la tancul de balast trebuie sa respecte tabelul urmator:

 Tancurile de balast vor fi separate tancurile de combustibil prin coferdamuri .

 1.2.4. Registrul DNV-GL

Pompe:
 Fiecare pompa trebuie conectata si actionata de la panoul central de comanda;
 Capacitatea pompei de drenare a tancului de balast, masurata in m^3/h , unde d este in
mm;
 Toate tancurile de balast trebuie să fie conectat la cel puțin două pompe de drenaj;

Valvule:
 Toate valvulele din tancurile de balast care sunt controlate hidraulic sau pneumatic sunt
construite astfel incat sa poata fi actionate manual, de exemplu cu o pompa manuala
conectata la sistemul de control;
 Doua valvule de inchidere in serie trebuie instalate pe aspiratia instalatia de balast.

Ridigizare si coroziune:
 Tancurile de balast , expuse la un mediu coroziv , trebuie să dispună de un sistem eficient
de prevenire a coroziunii. Pentru navele în conformitate cu cerințele PSPC, dedicate tancurile de
balast cu apă de mare trebuie să dispună de un sistem eficient de prevenire a coroziunii, în
conformitate cu SOLAS capitolul II-1 / 3-2 și Rezoluția OMI MSC.215 (82);
 "Standardul de performanță pentru acoperiri de protecție (PSPC) pentru tancurilor de
balast dedicate apei de mare în toate tipurile de nave și dublu fund-ul vrachierelor";
 Rigidizari și grinzile din spatiul de balast din pupa trebuie să fie prevazute cu bracketi.
Acest lucru este valabil pentru rigidizări situate într-o zonă care se extinde longitudinal
între marginea frontală a cârmei și extremitatea pupa a bosajului elice și transversal în
interiorul diametrului elice. Bracketi se realizeaa după cum urmează:
a. Între bracketi trebuie să fie montate la capetele inferioare și superioare, atunci când
ℓstf-t este mai mare de 4 m
b.Bracketii se montează la capătul inferior când ℓstf-t este mai mare de 2,5 m.

Presiunea lichidelor din tancul de balast

 Presiunea totala se va masura in kN/m^2 fiind egala cu presiunea static + presiunea
dinamica;
 Presiunea static in tancurile de balast pentru operatiunile normale pe mare , se considera
ca fiind:- prima ecuatie pentru tancuri cu supape de reducere a presiunii,iar cea de a 2a

pentru alte cazuri

 Presiunea static pentru tancurile de apa de balast pentru schimbul de apa de balast pe
mare: -unde : hdrop- nivelul maxim de umplere a tancului full , pdrop-1 = suprapresiunea

in timpul procesului
 Presiunea static in cazul supraincarcarii apei de ballast :

 Testele de presiune ale tancului:-unde: Zst- inaltimea de incarcare de testare (in m)

 Presiunea static in tancurile de balast necesara pentru evaluarea la oboseala a tancului:

 Presiunea dinamica
Tubulatura si tancuri:
 Capacele/trapele montate in dreptul tancurilor de balast trebuie sa fie etanse
 În cazul în care tubulatura de aerisire pentru balast și alte tancuri se extind deasupra
bordului liber sau punțile suprastructurii , înălțimea tubulaturii fata de punctul în care apa
poate avea acces trebuie să fie mai sus cu cel puțin 760 mm in cazul bordului liber și 450
milimetri in cazul puntiilor suprastructurii.
 În cazul în care aceste înălțimi poate interfera cu funcționarea navei, o înălțime mai mică
poate fi aprobată , cu conditia montarii unor dispozitivele atașate permanent pentru
închiderea capetelor tubulaturii de aerisire.
 Pentru evacuările care trebuie să fie neapărat închise pe mare, cum ar fi tubulatura de
scurgere din tancurile de balast , o singura valvula de inchidere acționată de pe punte este
considerat a asigura o protecție eficientă.
 In tancurile de balast ca modalitate de imbinare se va utiliza sudura in zig-zag.
 Tubulatura de aerisire trebuie sa fie montate pe tancurile de balast si nu trebuie sa fie
prevazute cu valvule care le pot obtura.
 Tubulatura de aerisire trebuie plasata in punctul cel mai mare al tancului si cat mai
departe de tubulatura de umplere. In cazul in care nu se poate amplasa in aceasta pozitie
datorita profilului neregulat , numarul si pozitia tevilor de aerisire se va stabili separate
pentru fiecare caz in parte.
 Grosimea tablei in zona spatiilor de balast:

 Diametrul interior tevilor

  Grosimea peretelui tevi:

Petrolier :

 Tancurile de marfa separate de tancurile de balast prin coferdamuri.

 Pentru tancurile de balast suplimentare , refularea poate fi conectat la o pompa de marfa
in cazuri extreme
 Aranjamente pentru evacuarea apelor de balast și apa contaminată de petrol din zona de
marfă trebuie să fie a făcut deasupra liniei de plutire în cea mai adâncă condiție de balast,
în conformitate cu MARPOL anexa I, Reg.30.
 Un manifold pentru conectarea la instalațiile de recepție pentru evacuarea apei de balast
murdar sau ulei
 Apa contaminată trebuie să fie amplasate pe puntea deschisă pe ambele părți ale navei.
 Tancurile de balast inainte de zona de incarcare pot fi conectate la pompe de balast din
camera pompe dc marfadin pupa
 Tevi de apa de mare nu trebuie sa treaca prin zona de marfa
 Linia de incarcare a apei de mare trebuie sa fie supusa unor sarcini statice foarte mici
Sistemul de conducte de marfă nu trebuie să aibă nici o legătură cu tancurile de balast
permanent.
 Deversarea apei de balast trebuie să fie dispuse în așa fel încât să prevină apa de balast de
a se intoarce inapoi pe aspiratia altor sisteme în mare.
 Partea 4 capitolul 6 sectiunea 4 din registru:

9 Ballast system and drainage of tanks

9.1 Drainage of ballast tanks

9.1.1 All ballast tanks shall be connected to at least two drainage pumps. For drainage of
top wing tanks see

Pt.3 Ch.12 Sec.9.

9.1.2 For ballast tanks with flat bottoms and width exceeding half of the vessels beam
wing suctions are required.

9.1.3 The dimensions of pipes are at least to be as specified for branch bilge pipes in
[8.4.3].

9.2 Filling of ballast tanks

9.2.1 Permanent ballast tanks may be filled by pumping or by opening inlet valves to
sea.

9.3 Ballast Water Management Systems

9.3.1 Ships with ballast water treatment systems installed in order for ships to meet the
requirements of the

Ballast Water Management Convention shall follow the requirements of Pt.6 Ch.7 Sec.1.

9.4 Anti-heeling arrangements

9.4.1 Anti-heeling arrangements, which may counteract heeling angles of more than 10°,
shall be designed as follows:

— A shut-off device shall be provided in the cross channel between the tanks destined
for this purpose before and after the anti-heeling pump.

— These shut-off devices and the pump shall be remotely operated. The control devices
shall be arranged in one control stand.

— At least one of the arranged remote controlled shut-off devices shall automatically
shut-down in the case of power supply failure.
 — The position "closed" on the shut-off devices shall be indicated on the control stand
by end position indicators.
10 Remotely controlled bilge and ballast systems

10.1 Arrangement

10.1.1 If a main bilge line for the cargo holds is arranged, this shall be placed in a pipe
tunnel or duct, and the branch bilge suctions from the main shall be fitted with remotely
controlled valves. The main line shall be dimensioned as the machinery space main bilge line,
and it shall be placed as high as possible in the pipe tunnel/duct.

10.1.2 As alternatives for locating the main bilge line in a pipe tunnel or pipe duct, the
following alternatives may be accepted: 1) Main bilge line through double bottom ballast tanks
with the branch line valves located in accessible dry compartments. 2) Two main bilge lines with
branch line valves located in double bottom ballast tanks. Each cargo hold has branch suctions
connected to main lines, i.e. two bilge suctions per hold.

10.1.3 The main bilge line for cargo holds shall be fitted with a shut-off valve in the
machinery space.

10.2 Pumps

10.2.1 Remotely controlled bilge and ballast pumps shall be provided with operating
indications at the remote manoeuvring panel
 2. Elemente de constructie

Navele maritime de marfuri generale si de pasageri, mineralierele, petrolierele, navele

frigorifice, etc. dispun de instalatii centralizate de balastare a navei, pentru reglarea pescajului în
diferite situatii de exploatare, pentru corectarea asietelor transversala si longitudinala a navei si
pentru reglarea stabilitatii transversale.
Cantitatea necesara de balast lichid B este:
 B = (0,2...0,3) Δ pentru navele de marfuri generale;
 B = (0,3...0,5) Δ pentru petroliere.
Instalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii, dar pentru marirea
sigurantei de functionare, ea se racordeaza cu instalatia de santina. Sorburile conductelor din
tancurile de balast nu au filtre, armaturile lor nu sunt cu retinere, pentru ca în tubulatura de balast
apa circula în ambele sensuri. Manevrarea armaturilor de închidere poate fi facuta manual,
precum si de la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica.
Fiecare tanc este deservit de o conducta independenta, în sistem centralizat, iar toate
conductele ajung în compartimentul masini printr-un coridor central, special construit în acest
scop, sub puntea dublului fund.
Instalatia de balast foloseste tevi din otel, sudate longitudinal, zincate sau captusite în
interior cu polietilena, îmbinate prin flanse. Armaturile de închidere sunt din fonta, bronz sau
otel. O constructie deosebita are valvula de ambarcare a apei, denumita valvula kingston., care
poate fi de bordaj, montata pe un cheson (fig.1) sau de fund (fig.2).

Fig.1. Fig.2.
Instalatia de balast este alcatuita din urmatoarele componente:
 prize şi chesoane de fund şi bordaj;
 magistrală de apă de mare;
 pompe de balast cu agregatele lor de acţionare;
 valvule de trecere pentru (de)conectarea pompelor (de) la sistemele de tubulatură;
 casete de distribuţie;
 sisteme de tubulaturi;
 valvule comandate de la distanţă corespunzătoare fiecărui tanc;
  tancuri de balast;
 sorburi şi dispozitive de măsurarea nivelului apei în tancuri;
 valvule de bordaj;

Prizele de fund şi bordaj sunt prevăzute şi cu filtre mecanice grosiere, dispozitive de

suflare şi dezgheţare ce constau în serpentine (inele) perforate alimentate cu aer comprimat sau
abur supraîncălzit plasate în chesoanele de fund şi bordaj. Prizele constituie parte integrantă a
magistralei de apă de mare ce poate fi uşor recunoscută în compartimentul maşini datorită
faptului că este constituită din conducta cu diametrul cel mai mare din toate cele existente în
compartiment. Amplasarea prizelor trebuie să se facă în zonele de pe suprafaţa operei vii în care
depunerile de nisip şi mâl sunt minime.
La golirea tancurilor apa este refulată de către pompe peste bord prin intermediul unor valvule de
bordaj situate în zona liniei de pescaj maxim. Aceste valvule sunt de sens unic împiedicând
pătrunderea apei din exteriorul navei în instalaţie.
Pompele de balast sunt pompe de debite foarte mari şi sarcini pe aspiraţie şi refulare
relativ scăzute (înălţimea maximă de aspiraţie nu depăşeşte 5÷6 m) fapt pentru care sunt
preferate în construcţie pompele de tip centrifugal sau axial autoamorsabile antrenate de motoare
electrice de turaţie corespunzătoare. Atât pompele cât şi celelalte echipamente electrice,
mecanice şi hidraulice sunt navalizate în vederea asigurării rezistenţei acestora la acţiunea
puternic corozivă a aerului şi apei mării precum şi la acţiunea stropilor de apă. Rolul pompelor
este acela de a asigura umplerea sau golirea tancurilor de balast în timpi cât mai reduşi, în
conformitate cu prevederile impuse de Societatea de Clasificare. În practica exploatării navale se
recurge la umplerea sau golirea tancurilor de balast pe cale gravitaţională dacă durata necesară
efectuării operaţiunii respective o permite şi dacă poziţionarea tancului faţă de linia de plutire pe
care se află nava este avantajoasă, aceasta realizându-se în vederea evitării consumului de
energie suplimentar şi uzării inutile a echipamentelor instalaţiei.
Tubulatura instalaţiei de balast trebuie să asigure, prin construcţie, vehicularea debitelor
de apă impuse în perioadele de timp corespunzătoare prevederilor Registrului. Toate tubulaturile
vor fi astfel montate încât să asigure funcţionarea corectă a instalaţiei şi la înclinări transversale
de maxim 50 şi să nu fie expuse îngheţului. La punerea în funcţiune a instalaţiei se verifică
rezistenţa şi etanşeitatea tubulaturii la o presiune a fluidului de lucru de 4 bari sau o presiune
egală cu cea furnizată de pompa de stins incendii când aceasta asigură preponderent funcţionarea
instalaţiei. Ţevile utilizate sunt din oţel căptuşit la interior cu material cu efect protector contra
coroziunii (ex: policlorură de vinil, zinc).
Tancurile de balast sunt tancuri de tip structural fiind dotate cu tubulaturi individuale
astfel încât să existe posibilitatea umplerii sau golirii fiecărui tanc sau grup de tancuri în parte. În
acest scop la bordul navei există magistrale de balast corespunzătoare tancurilor din cele două
borduri din prova compartimentului maşini (tancuri gurnă şi dublu fund) şi picului prova şi o altă
tubulatură de alimentare a tancului de balast din picul pupa. Cuplarea sau decuplarea acestora la
refularea sau aspiraţia pompelor de balast se face prin intermediul unor casete de distribuţie
(distribuitoare hidraulice cu sertar cu secţiuni de trecere mari) comandate electromecanic. Toate
racordările tancurilor la magistrale sunt prevăzute cu valvule comandate (în general de tip
fluture) hidraulic de la distanţă şi sorburi. Toate valvulele comandate sunt prevăzute şi cu
comandă directă locală sau de la distanţă. Armătura telecomandată va avea o comandă locală
care trebuie să acţioneze independent de cea de la distanţă (mecanică) – de pe puntea pereţilor
etanşi. Dacă este posibil aceste acţionări vor fi directe (ex : roată de mână). Dacă amplasarea
valvulei nu permite accesul direct la aceasta (ex : valvule situate în dublul fund sau în tancul de
balast din picul prova), acţionarea manuală locală poate fi înlocuită printr-o acţionare manuală de
la distanţă (ex : acţionare mecanică cu tije îmbinate cardanic sau hidraulică cu pompă de mână).
Casetele valvulelor şi valvulele cu comandă manuală trebuie să fie amplasate în locuri care, în
condiţii normale de exploatare, sunt permanent accesibile. Protecţia suprafeţelor interioare ale
tancurilor la acţiunea corozivă a apei de mare este realizată prin amplasarea în interiorul
tancurilor a plăcilor de zinc cu rol protector. Nivelul apei din tancuri este determinat prin
intermediul traductorilor de nivel incorporaţi în construcţia fiecărui tanc. Nivelul citit de acestea
este trimis prin mijloace electrice la postul de comandă maşini, unde, prin introducerea valorii
nivelului în diagrama de capacitate a tancului (diagramă ce prezintă dependenţa dintre nivelul
lichidului dintr-un tanc şi volum, abscisă şi ordonată a centrului de greutate al lichidului
înmagazinat în tanc) se determină volumul de apă existent în tanc. Traductorii utilizaţi folosesc
diferite principii funcţionale, în ultima vreme fiind utilizaţi traductorii electronici integraţi care
au capacitatea de a memora diagrama de capacitate a tancului şi de a reda permanent cantitatea
de apă prezentă în tanc.
Prezenţa valvulelor şi casetelor de distribuţie comandate, traductorilor de nivel al apei
din tancuri împreună cu acţionarea electrică a pompelor de balast permit gestionarea centralizată
a întregii instalaţii din postul central de supraveghere şi comandă al compartimentului maşini .
Sorburile sunt ajutaje tronconice (pâlnii) dispuse în pupa fiecărui tanc de balast şi cât mai
înspre planul diametral al navei. Se pot monta sorburi şi în zona gurnei la tancurile din regiunea
gurnei. Sorburile pot fi prevăzute sau nu cu filtre mecanice grosiere pentru evitarea antrenării pe
tubulatură a eventualelor impurităţi mecanice de dimensiuni mari.
Există posibilitatea folosirii ca tancuri de balast şi a tancurilor de combustibil după ce acestea s-
au golit complet cu condiţia ca la debalastare să se efectueze o operaţie de separare a apei de
substanţele petroliere antrenate. În acest caz este interzisă folosirea ca pompă de rezervă a
pompei de stins incendii pentru evitarea pătrunderii în instalaţia de stins incendii a reziduurilor
petroliere.
Tancurile de balast sunt situate cât mai departe de centrele de greutate şi de carenă ale navei în
vederea maximizării efectului de reducere/amplificare a amplitudinii oscilaţiilor transversale ale
navei pe mare montată şi celui de ajustare a asietei navei. Astfel, tancurile vor fi poziţionate în
zona bordajelor, dublului fund şi picurilor. Umplerea tancurilor se recomandă a fi completă în
vederea eliminării consecinţelor negative induse de prezenţa suprafeţelor libere asupra stabilităţii
navei.
Funcţionarea instalaţiei de balast ca instalaţie de asietă prevede conectarea atât pe aspiraţia
cât şi pe refularea pompelor de balast, prin intermediul casetelor de distribuţie, a conductelor de
legătură cu tancurile de balast în vederea transvazării apei dintr-un bord în altul sau între
tancurile din prova şi pupa navei cu scopul obţinerii asietei dorite, în vederea apupării sau
limitării amplitudinii oscilaţiilor navei.
Importanţa unei bune funcţionări şi fiabilităţi a instalaţiei de balast-asietă se extinde şi prin
prisma asigurării vitalităţii navei având în vedere importanţa asigurării flotabilităţii şi
nescufundabilităţii navei prin limitarea înclinării acesteia – se evită în acest fel imersarea navei
până sub linia de siguranţă – şi utilizarea, în caz de necesitate deosebită, a pompelor de balast la
golirea compartimentelor inundate şi asigurarea debitelor de apă necesare stingerii de incendii
apărute la bordul navei – prin cuplarea pompelor de balast la instalaţiile de santină respectiv la
cea de stins incendii cu jet de apă.
In figura 1 si 2 sunt prezentate schema unei instalatii de balast pentru un cargou.

1. – after pick; 7. – tanc de balst;

2. – sorb; 8. – tubulaturã de balast;
3. – pompã de balast; 9. – tanc combustibil;
4. – armãturi de închidere; 10. – perete de coliziune;
5. – valvulã Kingston; 11. – for pick;
6. – casetã de valvule; 12. – armatura de bordaj.
 3. Elemente de exploatare

Inaintea intrarii în exploatare a navei sau dupa reparatii, instalatia de balast este supusa la
probe. Initial se verifica traseele de tubulaturi, montarea pompelor, tubulatura de sonde si
tubulatura de aerisiri. Se controleaza existenta si corectitudinea amplasarii dopurilor si
armaturilor de golire a instalatiei.
Urmeaza umplerea tancurilor cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, masurând
timpii de umplere, mai ales pentru tancul cel mai îndepartat si determinând debitul mediu al
pompei de umplere. Umplerea se opreste numai dupa ce apa a refulat prin aerisiri, verificându-se
astfel etanseitatea aerisirilor si capacelor de vizitare a tancurilor.
Urmeaza golirea tancurilor cu pompa de balast si cu pompa de rezerva, masurându-se
timpul de golire cu pompa de balast a celui mai îndepartat tanc amplasat în dublul fund si
determinând debitul mediu. Golirea tancurilor se opreste numai dupa ce pompele nu mai aspira.
Se verifica umplerea gravitationala a tancurilor, se executa operatii de transferare a
balastului între forpic, afterpic si tancurile laterale. Se urmareste functionarea normala a pompei,
notându-se parametrii de functionare pentru fiecare manevra. Se verifica functionarea
necavitationala a pompei (zgomote puternice, pocnituri, reducerea debitului).
Inainte de verificarea functionarii instalatiei se verifica functionarea pompei în regim
nominal, timp de cel putin 2 ore. Se înregistreaza puterea absorbita de electromotor la
functionarea pompei în regim nominal.
In exploatarea curenta, în timpul functionarii instalatiei de balast trebuie urmarite
indicatiile manovacuummetrelor si manometrelor. Deasemenea, trebuie urmarita starea de
consumare a protectoarelor catodice din zinc, înlocuindu-le la nevoie. La terminarea balastarii
sau debalastarii cu pompa de balast, trebuie închisa armatura de pe ramura de refulare, apoi
închisa armatura de pe ramura de aspiratie.
 4. Descrierea navei

Portconainerul Johanna Scherpers 800 TEU

Principal dimensions
 Lungimea la plutire: Lwl= 138 m
 Lungimea intre perpendiculare: Lpp= 129,05 m
 Latimea la mijloc: B= 21,80 m
 Inaltimea de constructie: D= 9,5 m
 Pescajul navei incarcata: T= 7,23 m
 Pescajul nava goala: Tg= 3,97 m
 Viteza navei: v= 20 Nd
 Deadweight : Dwt= 9310 t
 Deplasamentul navei goale,lite ship: ∆g= 4634t
 Incarcatura de balast: B= 4600t
 Deplasamentul navei la balast: ∆= 9200t

Containerizarea mărfurilor s-a dezvoltat rapid, întrucât marfa poate fi transportată uşor şi
comod, evitându-se cheltuielile pentru operarea mărfii. Transportul containerizat al mărfii reduce
timpul de staţionare a navelor la cheu şi simplifică operaţiunile de încărcare-descărcare a mărfii.
Sistemul general de osatură este combinat.

Depozitarea containerelor se realizează atât în interiorul magaziilor, cât şi deasupra

punţii principale. Capacele gurilor de magazii sunt întărite corespunzător, pentru a putea prelua
greutatea containerelor depozitate peste ele. Structura interioară a magaziilor este suficient de
rezistentă pentru a prelua sarcina datorată containerelor. 
Pentru asigurarea stabilităţii navelor la navigarea pe mare agitată, acestea sunt prevăzute
cu chile de ruliu sau stabilizatoare de ruliu.
Navele portcontainer au deplasamente cu deadweight de (10000...50000) tdw. Viteza
economică a portcontainerelor este de (20...30) Nd fiind obţinută, de regulă, cu motoare cu
aprindere prin compresie (Diesel), lente sau semirapide, care antrenează elice cu pale fixe (cu
una sau două linii axiale).
Operarea containerelor se realizează în terminale specializate, cu ajutorul macaralelor
specifice, fluxul de manipulare fiind coordonat cu ajutorul calculatorului.
General Description

This specification describes an all welded steel built vessel. The Vessel is designed
for the transport of containers in cargo holds and on deck.

The Vessel has a lay out in accordance with the General Arrangement Plan as
stipulated on the front page of this specification.

The vessel is intended for carriage of:

- 20 and 40 ft ISO containers and 30 and 45 ft containers in holds and on deck
- 48 and 49 ft containers in one layer on deck
- dangerous cargo containers in holds no. 1 ÷ 3
- reefer containers (self-contained air cooled type) in holds and on deck
- 2438 mm and 2500 mm wide containers in holds and on deck.
- 2600 mm wide containers on deck and in holds without cellguides

The hull is made of "Grade A", "AH 36" and “DH 36” steel where practicable. The
steel deckhouse on the aft deck is provided with an accommodation for a total of 14
persons in single berth cabins.
The accommodation is provided with mechanical ventilation and air conditioning.
The wheelhouse is fitted on top of the deckhouse.

The Vessel is provided with three holds. Hold no.1 with a length of 26.86 m and a
width of 18.6/13.3 m. Hold no.2 and 3 each with a length of 28.44 m and, a width of
18.6 m.

For propulsion, one non-reversible air-started 4-stroke diesel engine is installed. The
engine has a maximum output of ca. 8400 kW at 500 rpm and is driving a
controllable pitch propeller.
The main engine is operating on HFO-380.

A shaft generator with an output of approx. 2000 kVA, 440 V, 60 Hz is provided,

driven by the PTO of the reduction gearbox.
The shaft generator can operate in short parallel for take over the load only.

Furthermore, two generator sets are installed in the engine room, each consisting of a
diesel engine and generator, output 512 kVA, 440 V, 60 Hz.
The main generator sets are suitable for continuous parallel operation.
 On the boat deck an emergency generator set of 120 kVA, 440 V, 60 Hz is installed.

The diesel generator sets are operating on MDO.

In the fore ship one electrically driven bow thruster with a controllable pitch
propeller of nominal 700 kW input is fitted, and in the aftship one electrically driven
stern thruster with a controllable pitch propeller of nominal 500 kW input is installed.

Tank and Hold Capacities

Tank Capacities

Fuel HFO (incl. day- and settling tank) approx. 810 m3

Fuel MDO (incl. Day tanks) approx. 106 m3
Fresh water approx. 70 m3
Ballast approx. 4430 m3
Lubricating oil approx. 32 m3
Dirty oil approx. 20 m3
Leak oil/Overflow approx. 20 m3
Sludge approx. 15 m3
Sewage approx. 28 m3

Hold Capacities

Cargohold 1 approx. 2884 m3

Cargohold 2 approx. 4484 m3
Cargohold 3 approx. 4309 m3
Total cargoholds approx. 11677 m3
Ballast system
Filling and discharging of the water ballast tanks is done by means of a remote
controlled operating system. Between engine room bulkhead and cargo hold
bulkhead fore ship, 2 main ballast lines are led, with branch suctions to the respective
ballast tanks. The remote controlled valves (butterfly type) are fitted on the branch
suction lines in the adjacent tank. Via the PS and SB ballast main, filling and
emptying of tanks can be done independently. Stripping of tanks to be made via an
ejector in the engine room.

The suction pipes in the ballast tanks are provided with a conical inlet piece, which is
mounted as close as possible to the tank bottom.

In the engine room one hydraulic pump unit and a control cabinet is placed with
remote controls and mimic diagram regarding the ballast system. For emergency
purposes a portable hand pump is fitted. All ballast valves are remote controlled by
means of hydraulics.
Fotografii:
 Tanc de balast pozitionat la dublu fund. Axul rotor al unui motor din C.M.

Nava dispune si de scurgeri de pe punte.

5. Necesarul de balast

Descarcarea marfurilor duce la reducerea înaltimii metacentrice ceea ce înrautateste

stabilitatea navei. Pentru a asigura o stabilitate suficienta în conditiile de navigatie pe mare
libera, în tancurile de balast se ambarca apa de mare de greutate B, care se adauga
deplasamentului navei goale, Δg.
 Nava full loaded:
T = 7,23 m – pescajul navei;
Δ = 14000 t – deplasamentul navei;
Dwt = 9310 t
 Light ship:
T = 3,27 m
Δg = 4634 t – deplasamentul navei goale;
B = 4600 t – greutatea apei de mare.
Deplasamentul navei balastate este Δ1= Δg + B = 9234 t .
Necesarul de balast de 4600 de tone este impartit in 25 de tancuri si asigura navei un
pescaj de 5,5 metri. Pescajul este suficient pentru evitarea aerarii si iesirii propulsorului din apa.

6. Implicarea in stabilitate

Descarcarea marfurilor duce la reducerea înaltimii metacentrice ceea ce înrautateste

stabilitatea navei. Pentru a asigura o stabilitate suficienta în conditiile de navigatie pe mare libera
se vor efectua urmatoarele calcule:
1) Date de intrare:
 Nava full loaded:
T = 7,23 m
Δ = 14000 t
Capacitatea de incarcare Deadweight = 9310 t
 Light ship:
T = 3,27 m
Δg = 4634 t
Balast = 4600 t
VCG (zg) = 8,07 m
2) Calcul de stabilitate:
 In tancurile de balast se ambarca apa de mare de greutate B, care se adauga
deplasamentul navei goale, Δg si se calculeaza:
Δ1= Δg + B = 4634+4600 = 9234 t
 Determinarea variatiei de pescaj δT si a noului pescaj T1:
Se alege din diagrama apoi se face o aproximatie:
120*20*10-2 = 24 m3/cm

Cresterea de pescaj datorata balastului o putem afla in modul urmator:consideram

ipoteza bordurilor verticale si aria plutirii ca avand coeficientul 0.7,de unde rezulta ca masa apei
necesara pentru cresterea pescajului cu 1 cm este:M=129.85*21.8*0.01*0.7=20 metri cubi.
Apoi se face corectia de forma care este aproximativ 20 m3/cm:
4600+balast/20 = 230 cm = 2,3 m
Se adopta δT = 2,3 m si se calculeaza noul pescaj:
T1 = T + δT = 3,27 + 2,3 = 5,5
 Deplasamentul navei balastate este Δ1= Δg + B, si din diagrama caracteristicilor
de carene drepte, intersectând curba deplasamentului Δ (T), se obtine pescajul
navei balastate T1 = T + δT. Intersectând curba centrelor de carena Zc(T) si pe
 cea a razelor metacentrice r(T) rezulta cota centrului de carena a navei balastate
Zc1 = 3 m, respectiv raza metacentrica a acesteia r1 = 5 m.
 Cota centrului de greutate al navei balastate este ZG1, unde:
ZG1 = (Δg ZG + B ZB) / Δ1,
ZG1 = (4600*8+4600*3,5)/9200 = 5,75 m
Zg>zc1
-ZB fiind cota centrului de greutate al apei de balast.
Unde zb este cota centrului de greutate a balastului ,calculat in felul urmator:se
calculeaza inaltimea centrului de greutate pentru fiecare tanc de balast in parte apoi se aplica
formula cunoscuta din mecanica.
zb 1∗V 1+ zb 2∗V 2+…+ zbn∗Vn
Zb=
V 1+V 2+ …+Vn
Centrele de greutate calculate pentru fiecare tanc de balast in parte sunt urmatoarele:

Nr. tanc zg volum

1 4000 186
2 2055 278.7
3 6700 230.1
4 6700 230.1
5 1000 144.5
6 5400 329.4
7 5400 329.4
8 1000 151.2
9 1000 151.2
10 4108 213.5
11 4108 213.5
12 1000 164.5
13 1000 164.5
14 4108 107.5
15 4108 107.5
16 1000 218.6
17 1000 218.6
18 4108 144.9
19 4108 144.9
20 1000 102.8
21 1000 102.8
22 4108 255.8
23 4108 255.8
24 8000 76.5
25 8000 76.5
 In urma ambarcarii apei de balast, înaltimea metacentrica a navei balastate este h1, unde:
h1 = r1 + Zc1 - (Δg ZG + B ZB) / Δ1
h1 = 5 + 3 – 5,75 = 2,25 m
Zg>zc1

Daca h1 = 2,25 stabilitatea este excesiva si necesita masuri de corectie (inaltimea

metacentrica trebuie sa aiba 1 m sau sub 1 m).
Pentru ca înaltimea metacentrica sa fie maxima, valoarea ZB trebuie sa fie minima, deci
tancurile de balast trebuie asezate sub puntea dublului fund.
La mineraliere, datorita densitatii mari a marfii (ρ ≈ 4 t/m3), odata cu încarcarea, centrul
de greutate coboara mult, înaltimea metacentrica transversala si deci stabilitatea navei devin
excesive. Astfel, la orice înclinare a navei în plan transversal, apare tendinta de echilibrare, iar în
timp acesta duce la disconfort pentru echipaj. Prin exceptie, mineralierele sunt prevazute cu
tancuri de balast-aripa, plasate sub puntea principala, care fiind umplute odata cu încarcarea
navei, provoaca ameliorarea stabilitatii mineralierului.
Pentru corectarea pozitiei în plan a centrului de greutate a navei, se transfera balastul
între tancuri. Daca se transfera balastul de greutate B, astfel încat deplasarile sale sunt: verticala
lz, orizontal-transversala ly si orizontal-longitudinala lx, noua înaltime metacentrica transversala
a navei va fi:
h1 = h - lz B /Δ,
-nava se înclina transversal cu unghiul θ:
 θ = arc tg (B ly/ Δ h1)
iar pescajul sau variaza cu marimea δT:
δT = Tprova - Tpupa = B lx L / ΔH,

unde: h, H sunt înaltimile metacentrice transversala si longitudinala ale navei înainte de

transferarea balastului, iar Δ este deplasamentul navei 2. Rezulta ca pentru a nu afecta înaltimea
metacentrica si deci stabilitatea navei, transferarea pe nava a balastului trebuie facuta în plan
orizontal cu un lz cât mai mic.
Se observa ca pentru a utiliza cantitati cât mai mici de balast transferat B, tancurile de
balastare transversala si longitudinala trebuie asezate la distantele dintre ele lx si ly cât mai mari,
deci spre bordaje si în extremitatile prova si pupa.

7. Schema tancurilor de balast

Balastul este impartit in 25 de tancuri de dimensiuni diferite, intre 76,5 si 329,4 metri cubi
fiecare,situate in dublu-bord,dublu-fund,pupa si prova.Tancurile de balast din pupa si prova
sunt utilizate pentru modificarea asietei navei,iar cele din dublu-bord si dublu-fund pentru
modificarea pescajului. In schema tehnica de mai jos este pozitionat tancurilor de balast :
Nr. tank Tank Identification Tank Contents Volume m3

1 FP WB CL Water Ballast 186,0

2 DT 1 WB CL Water Ballast 278,7
3 WT 1 WB PS Water Ballast 230,1
4 WT 1 WB SB Water Ballast 230,1
5 DB 2 WB CL Water Ballast 144,5
6 WT 2 WB PS Water Ballast 329,4
7 WT 2 WB SB Water Ballast 329,4
8 DB 3 WB PS Water Ballast 151,2
9 DB 3 WB SB Water Ballast 151,2
10 WT 3 WB PS Water Ballast 213,5
11 WT 3 WB SB Water Ballast 213,5
12 DB 4 WB PS Water Ballast 164,5
13 DB 4 WB SB Water Ballast 164,5
14 WT 4 WB PS Water Ballast 107,5
15 WT 4 WB SB Water Ballast 107,5
16 DB 5 WB PS Water Ballast 218,6
 17 DB 5 WB PS Water Ballast 218,6
18 WT 5 WB PS Water Ballast 144,9
19 WT 5 WB SB Water Ballast 144,9
20 DB 6 WB PS Water Ballast 102,8
21 DB 6 WB SB Water Ballast 102,8
22 WT 6 WB PS Water Ballast 255,8
23 WT 6 WB SB Water Ballast 255,8
24 AP WB PS Water Ballast 76,5
25 AP WB SB Water Ballast 76,5
TOTAL WATER BALLAST 4600

8. Traseul de tubulatura

Instalatia de balast este alcatuita din urmatoarele componente:

 prize şi chesoane de fund şi bordaj;

 magistrală de apă de mare;
 pompe de balast cu agregatele lor de acţionare;
 valvule de trecere pentru (de)conectarea pompelor (de) la sistemele de tubulatură;
 casete de distribuţie;
 sisteme de tubulaturi;
 valvule comandate de la distanţă corespunzătoare fiecărui tanc;
 tancuri de balast;
 sorburi şi dispozitive de măsurarea nivelului apei în tancuri;
 valvule de bordaj;

In pozele de mai jos sunt reprezentate traseele tubulaturii de balast evidentiate cu rosu ca
fiind reprezentate valvulele:
Pe traseele de tubulatura a instalatiei de balast se afla urmatoarele valvule:
310-001 A100 2 PC R 305.1697.2690 VALVE GLOBE FIG 268 DN125 / PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A101 1 PC R 305.1697.2689 VALVE GLOBE FIG 268 DN100 / PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A102 1 PC R 305.1697.2686 VALVE GLOBE FIG 268 DN 40C.I./ALBRONZE
310-001 A103 27 PC R 305.1665.9073 FIRE HYDRANT 907 INCL. CAP 920 DN50 66MM CAM DIST BRONZE
310-001 A104 4 PC NA 651.2100.1034 HYDRANT VALVE 2 W/FLANGE DN50 PN16 (534172)
310-001 A105 47 PC NA 651.2100.1035 WATERSPRAY NOZZLE RD1/2 X 7, 4-MS 45L/MI (L53 03)
310-001 A106 2 PC R 305.1697.2688 VALVE GLOBE / PN 16 FIG 268DN 80C.I./BRONZE
310-001 A107 1 PC R 305.1100.9158 COUPLING STORZ ECON 914 2" CAM 66
310-001 A108 1 PC R 305.1100.0008 FLANGE 818 IS- 2" (INT.SHORE CONNECTION) BRONZE
310-001 A109 4 PC NA 651.2100.1031 MARTEX 2 FIRE HOSE W/O COUPLINGS (564617)
310-001 A110 6 PC R 305.1692.0049 VALVE BUTTERFLY 57 DRY DUVALCO HSTP51-40/F+ST.POS ACT. DN100 GG25/ALBz/NBR
310-001 A111 17 PC R 305.1692.0048 VALVE BUTTERFLY 57 DRY DUVALCO HSTP51-40/F+ST.POS ACT. DN150 GG25/ALBz/NBR
310-001 A112 1 PC R 305.1692.0055 VALVE BUTTERFLY 59 DUVALCO DRY MOUNT +ST.POS ACT.DN150 GGG403/NBR +GL CERT.
310-001 A113 6 PC R 305.1693.0707 VALVE CHECK 70ZV DN100 GCuSn-10
310-001 A114 2 PC R 305.1693.0708 VALVE CHECK 70ZV DN150 GCuSn-10
310-001 A115 2 PC R 305.1522.1193 STRAINER BILGE SUCTION FIG 1190DN 150ST./GALV.
310-001 A116 6 PC R 305.1522.1192 STRAINER BILGE SUCTION 1190 DN100 DIN 87160 ST. GALV
310-001 A117 1 PC R 305.1692.0050 VALVE BUTTERFLY 57 DRY DUVALCO HSTP51-40/F+ST.POS ACT. DN125 GG25/ALBz/NBR
310-001 A118 1 PC R 305.1522.1195 Strainer 1190 DN125 Gal.St
310-001 A119 1 PC R 305.1693.2385 VALVE CHECK FIG 101 DN 125 PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A120 1 PC R 305.1522.1191 STRAINER BILGE SUCTION 1190 DN 65 DIN 87160 ST. GALV
310-001 A121 1 PC R 305.1692.0051 VALVE BUTTERFLY 57 DRY DUVALCO HSTP51-40/F+ST.POS ACT. DN 65 GG25/ALBz/NBR
310-001 A122 1 PC R 305.1693.2384 VALVE CHECK FIG 101 DN 65 C.I./BRONZE

310-001 A123 1 PC R 305.1692.6208 VALVE BUTTERFLY-4622 DN 150 PN 10 GGG40,3+GL CERT.

310-001 A124 2 PC R 305.1692.0054 VALVE BUTTERFLY 57 SUBM. DUVALCO HSTP51-40/F+ST.POS ACT. DN150 GG25/ALBz/NBR
310-001 A125 2 PC R 305.1692.0056 VALVE BUTTERFLY 59 DUVALCO SUBM MOUNT +ST.POS ACT.DN150 GGG403/NBR+GL CERT.
310-001 A126 2 PC R 305.1693.2376 VALVE CHECK- 2237 DN150 GG25
310-001 A127 2 PC R 305.1693.0708 VALVE CHECK 70ZV DN150 GCuSn-10
310-001 A128 2 PC R 305.1400.0101 EJECTOR 70-100-125/71-25,5 DRW.NBR T-10-1568/1 BRONZE GL CERT
310-001 A129 1 PC R 305.1693.2386 VALVE CHECK FIG 101 DN 150 PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A130 1 PC R 305.1693.2375 VALVE Non return 2237 DN125 GG25
310-001 A131 2 PC R 305.1698.2684 VALVE GLOBE- SDNR 268LK DN 65 GG 25
310-001 A132 1 PC R 305.1693.2384 VALVE CHECK FIG 101 DN 65 C.I./BRONZE
310-001 A133 1 PC R 305.1400.0102 EJECTOR 50-80-80/39-16,2 DRW.NBR T-10-1575-1 BRONZE GL CERT
310-001 A134 1 PC R 305.1692.7217 VALVE BUTTERFLY- 5721 DN 80 GG25 NBR
310-001 A135 1 PC R 305.1693.2373 VALVE CHECK- 2237 DN100 GG25 NBR
310-001 A136 1 PC R 305.1692.6332 VALVE BUTTERFLY- 4622 DN100 GGG40.3 NBR+GL CERT.
310-001 A137 2 PC R 305.1692.7213 VALVE BUTTERFLY- 5721 DN 50 PN16 GG25 NBR LEVER
310-001 A138 1 PC R 305.1697.2690 VALVE GLOBE FIG 268 DN125 / PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A139 2 PC NA 310.1000.9514 VALVE- BUTTERFLY WAFER ISO DN300/PN10 A36310
310-001 A140 1 PC NA 310.1000.9511 ANTIHEELING PUMP RBP300-3 VERTICAL A15659-GL
310-001 A141 1 PC P 305.1011.0026 FI FI PUMP NISM 65-250/01 U3.1D W3 100 M3/H DN100/80 - PN16 BRONZE
310-001 A142 2 PC P 305.1010.0029 PUMP 1/2 MI 125/250/01 U3.1D W3 180LB-4 ALLWEILER 300 M3/H BRONZE GL CERT
310-001 A143 1 PC P 305.1011.0026 FI FI PUMP NISM 65-250/01 U3.1D W3 100 M3/H DN100/80 - PN16 BRONZE
310-001 A144 1 PC R 305.1400.0103 EJECTOR 70-100-125/64-26,6 DRW.NBR. T-10-1568-1 BRONZE GL CERT
310-001 A145 4 PC R 305.1698.2687 VALVE GLOBE SDNR FIG 268LK DN 80 C.I./BRONZE
310-001 A146 1 PC R 305.1696.2920 VALVE GATE - 292 DN 150 GG25
310-001 A147 1 PC R 305.1698.2685 VALVE GLOBE SDNR 268LK DN100 PN16 GG 25
310-001 A148 1 PC R 305.1697.2693 VALVE GLOBE FIG 268LK DN125 / PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A149 1 PC R 305.1692.7221 VALVE BUTTERFLY- 5722 DN150 PN16 GG25 NBR
310-001 A150 3 PC R 305.1693.2375 VALVE Non return 2237 DN125 GG25
310-001 A151 1 PC R 305.1692.6333 VALVE BUTTERFLY- 4622 DN125 GGG40.3 NBR+GL CERT.
310-001 A152 1 PC R 305.1693.0706 VALVE CHECK 70GY DN125 GG25
310-001 A153 2 PC R 305.1693.2221 VALVE CHECK 2237 DN200 GG25
310-001 A154 2 PC R 305.1692.0057 VALVE BUTTERFLY 59 DUVALCO DRY MOUNT +ST.POS ACT.DN200 GGG403/NBR+GL CERT.
310-001 A155 2 PC R 305.1692.7210 VALVE BUTTERFLY-5721 DN 125-PN 16 GG25 LEVER
310-001 A156 4 PC R 305.1692.7215 VALVE BUTTERFLY- 5721 DN 65 PN16 GG25 NBR
310-001 A157 1 PC R 305.1697.2681 VALVE GLOBE- 268 DN 65 PN 16 GG25/BRONZE
310-001 A158 2 PC R 305.1698.2684 VALVE GLOBE SDNR 268LK DN 65 PN16 GG 25
310-001 A160 1 PC R 305.1697.2693 VALVE GLOBE FIG 268LK DN125 / PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A161 1 PC R 305.1591.1887 MUDBOX 1188 DN 125 PN10 MESH 8 MM C.I./ST.ST.
310-001 A162 5 PC R 305.1692.0052 VALVE BUTTERFLY 57 DRY DUVALCO HSTP51-40/F+ST.POS ACT. DN200 GG25/ALBz/NBR
310-001 A163 2 PC R 305.1692.0052 VALVE BUTTERFLY 57 DRY DUVALCO HSTP51-40/F+ST.POS ACT. DN200 GG25/ALBz/NBR
310-001 A164 2 PC R 305.1693.2221 VALVE CHECK 2237 DN200 GG25
310-001 A165 2 PC R 305.1692.7220 VALVE BUTTERFLY- 5721 DN 125-PN 16 GG25 NBR
310-001 A166 1 PC R 305.1692.7217 VALVE BUTTERFLY- 5721 DN 80 GG25 NBR
310-001 A167 1 PC R 305.1698.2698 VALVE S.D.N.R. 269LK DN65 GG25
310-001 A168 1 PC B R 305.1011.0951 WINGPUMP SEMI-ROTARY DOUBLE-ACTING FIG 950 1 1/4" C.I.
310-001 A169 1 PC R 305.1697.2680 VALVE SELF-CLOSING FIG 268 ZS DN 50 C.I./BRONZE
310-001 A170 2 PC R 305.1692.6223 VALVE BUTTERFLY- 4622 DN100 GGG40.3 NBR
310-001 A172 1 PC R 305.1697.2685 VALVE GLOBE / PN 16 FIG 268 DN 32 C.I.-02 BRONZE
310-001 A173 4 PC R 305.1659.0002 VALVE FOOT 726BR G1" BRASS
310-001 A174 5 PC R 305.1698.2697 VALVE GLOBE SDNR 269LK DN25 GG25
310-001 A175 1 PC R 305.1688.2754 VALVE GLOBE- SDNR 275LK DN 25 PN16 BRONZE Rg5 +GL.CERT
310-001 A176 1 PC R 305.1591.1876 MUDBOX 1187 DN 40 PN10 MESH 3 MM GG25/ ST.ST.
310-001 A177 1 PC R 305.1400.0104 PORTABLE EJECTOR 25-50-50/23-11,5 T-10-1476 BRONZE GL CERT
310-001 A178 1 PC R 360.6100.0001 SEPARATOR - OILY WATER- TYPE OCEAN CLEAN 2.5 EB / 2.5 M\h INCL TYPE APPR
310-001 A179 2 PC R 305.1591.1888 MUDBOX 1188 DN 65 PN10 MESH 8 MM GG25
310-001 A180 1 PC R 305.1591.1889 MUDBOX 1188 DN 150 PN10 MESH 8 MM GG25
310-001 A181 4 PC R 305.1591.1881 MUDBOX 1188 DN 80 PN10 MESH 8 MM C.I./ST.ST.
310-001 A182 2 PC R 305.1697.2680 VALVE SELF-CLOSING FIG 268 ZS DN 50 PN16 C.I./BRONZE
310-001 A183 11 PC R 305.1103.3421 COCK PRESSUREGAUGE- 342 1/4" BRASS MAX 25 bar
310-001 A184 2 PC R 305.1105.0097 MANOMETER PANEL CPL. WITH 2X 3661, DIAM 63 1X -1/3 BAR, 1X 0/6 BARG1/4
310-001 A185 2 PC R 305.1105.0095 MANOMETER PANEL CPL. WITH 2X 3661, DIAM 63 1X -1/3 BAR, 1X 0/10 BARG1/
310-001 A186 1 PC R 305.1105.0129 MANOMETER 1X 3661, DIAM 63 1X -1/5 BAR 1/4" BSP STST
310-001 A187 2 PC R 305.1105.0129 MANOMETER 1X 3661, DIAM 63 1X -1/5 BAR 1/4" BSP STST
310-001 A188 2 PC R 305.1697.2691 VALVE GLOBE FIG 268 DN 25 PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A189 1 PC NA * Level alarm
310-001 A190 2 PC R 098.2324.3250 COUPLING HELDEN- TYPE 129 DN 250 PIPE 273 INCL.PLUG, STAB GRADE 42 ST.GALV.
310-001 A191 1 PC R 098.2324.3150 COUPLING HELDEN- TYPE 129 DN 150 PIPE 168.3 INCL.PLUG, STAB GRADE 42 ST.GALV.
310-001 A192 1 PC R 305.1693.0703 VALVE CHECK 70GY DN150 GG25
310-001 A193 1 PC R 305.1698.2694 VALVE GLOBE SDNR FIG 269LK DN 150 PN16 C.I./BRONZE
310-001 A194 1 PC R 305.1100.0043 LEAKAGE DETECTION S01DB/F84 DRAWINGNBR. D00734 +TYPE APPROVAL
310-001 A195 1 PC R 305.1697.2691 VALVE GLOBE FIG 268 DN 25 PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A196 2 PC R 305.1692.0048 VALVE BUTTERFLY 57 DRY DUVALCO HSTP51-40/F+ST.POS ACT. DN150 GG25/ALBz/NBR
310-001 A196 2 PC D R 305.1692.0153 SINGLE ACTING HYDR. SPRING RETURN EVBS ACTUATOR 90° HSTP51-40/F DN150 PN10

310-001 A197 2 PC R 305.1698.2684 VALVE GLOBE- SDNR 268LK DN 65 GG 25

310-001 A201 1 PC R * Text plate. DWG 068-002 "Loading of dangerous goods". Resopal red
310-001 A202 1 PC R * Text plate DWG 068-037 "Portable ejector". Resopal red
310-001 A203 1 PC R * Text plate DWG 068-004 "Valves GSP for FIFI duties" Resopal red
310-001 A204 1 PC R * Text plate DWG 068-003 "Emergency bilge". Brass Red text
310-001 A205 1 PC R 305.1687.5050 VALVE CHECK 505BR G1 1/4" BRONZE
310-001 A206 1 PC G R 380.1210.0121 SINGLE BELLOWS ASSEMBLY 100 N.B. DWG.D08-S-0100-13000
310-001 A207 1 PC R * Text plate DWG 068-038 and 068-039 '"Valves BBP for bilge duties". Resopal red
310-001 A210 2 PC R 305.1692.0068 VALVE BUTT.MSJ-S57 DUVALCO 4-HSTP51-40/F 0.52(SUB)+ST.POS ACT.DN100 GG25/NBR
310-001 A199 2 PC R * SEE SEPERATE ORDER 310-400 KNOL CONSTRUCTIE
310-001 A211 1 PC R 305.1100.9151 STORZ-COUPLING 915 2" BSP OUTSIDE THREAD COPPER ALLOY CAM 66MM
310-001 A212 2 PC R 305.1100.0044 HOSE NIPPLE FIG. 707 50MM X 2" BSP MALE BRASS
310-001 A213 6 PC R 305.1100.0045 HOSE CLAMPS FIG 96240 50/70 ST.ST.
310-001 A214 2 PC R 305.1107.2050 HOSE 91151 D=50X57 PVC
310-001 A215 1 PC R 305.1107.0011 HOSE PILLAR 96352 D=50 2"BSP BRASS
310-001 A216 1 PC R 305.1100.0046 ADAPTER 1 1/2" FEMALE ARTNBR:10037455 BRONZE (ERIKS)
310-001 A217 1 PC R 305.1100.0047 COUPLER 1 1/2" MALE ARTNBR: 10037466 BRONZE (ERIKS)
310-001 A218 1 PC NA 590.6100.5515 TROLLEY ST
310-001 A230 2 PC NA 310.1000.7207 LEVEL SWITCH FOR TANK WALL INSTALATION A27207
310-001 A232 1 PC R 360.9100.0002 VALVE 3-WAY DN 25 FOR SEPARATOR OCEAN CLEAN TYPE 2.5EB / 2.5 M/h
310-001 A234 1 PC R 305.1100.0048 FLOAT CHAMBER FOR LEAKAGE DEVICE FIG. 802 DRAWINGNBR. D00832 GG-20
310-001 A235 1 PC G R 380.1210.0139 DOUBLE BELLOWS ASSEMBLY 100 N.B. DWG.D08-T0100-13000
310-001 A236 1 PC B R MANOMETER 1X 3661, DIAM 63 1X -1/0 BAR 1/4" BSP STST

F
310-001 A239 1 PC E R 305.1692.2692 VALVE GLOBE FIG 268 DN 50 PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A240 1 PC E R 305.1693.2378 VALVE CHECK FIG 101 DN 50 C.I./BRONZE
310-001 A339 2 PC R 305.1697.2682 VALVE SELF-CLOSING FIG 268 ZS DN 40 C.I./BRONZE
310-001 A340 1 PC R 305.1687.5055 VALVE CHECK 505BR 3/4" BRONZE
310-001 A341 2 PC R * Reducing piece GSP 1 / 2 Drw. Nbr. 310-400 St. Coated.
310-001 A342 1 PC R * Text plate. DWG 068-045 ""Drain fifi PS"" Resopal red
310-001 A343 1 PC R * Text plate. DWG 068-046 ""Drain fifi SB"" Resopal red
310-001 A344 1 PC R 305.1659.0004 VALVE FOOT 726BR G1 1/4" BRASS
310-001 A345 5 PC R 305.1692.0069 VALVE BUTT.MSJ-S57 DUVALCO 4-HSTP51-40/F 0.52(SUB)+ST.POS ACT.DN150 GG25/NBR

310-001 A360 1 PC R 098.2324.3239 COUPLING HELDEN- TYPE 129 DN 300 PIPE 323.9 INCL.PLUG, STAB GRADE 42 ST.GALV.
310-001 A362 1 PC R 305.1687.5053 VALVE CHECK 505BR G1" BRONZE
310-001 A363 1 PC R 305.1687.5051 VALVE CHECK 505BR G1 1/2" BRONZE
310-001 A364 1 PC R * LEVEL ALARM
310-001 A365 1 PC R * LEVEL ALARM
310-001 A366 1 PC R 305.1692.2692 VALVE GLOBE FIG 268 DN 50 PN 16 C.I./BRONZE
310-001 A367 1 PC R 098.2125.0201 SOCKET NIPPLE REDUCING MALLEABLE 2" FEMALE 1" MALE ST.GALV.
310-001 A368 1 PC R 098.2124.1200 ELBOW NR.1 (M/F) MALLEABLE 2" 90dgr ST.GALV.
310-001 A369 1 PC R 098.2128.2112 SOCKET REDUCING NR 240 DIN 2950 MALLEABLE 2 * 1 1/2" ST.GALV.
310-001 A370 1 PC R 305.1100.9183 DEAERATOR FIG.8986 8 Bar/110dgr 1/2" ST.ST.
310-001 A371 1 PC R 305.1103.3422 Manometer cock 342 Max. 25 bar 1/2" BSP Brass
310-001 A372 1 PC R 305.1687.2697 VALVE GLOBE - 269ZS DN40 / PN16 GG25/BRONZE
310-001 A373 1 PC R * Orrifice Hole 15 mm DN25 st/st
310-001 A375 1 PC NA x Ejector AELD35-65 Br/st.st/NBR
310-001 A376 2 PC C R 305.1651.1644 VALVE BALL 7249 DN40/PN40 STEEL
310-001 A376 3 PC C R 305.1651.1644 VALVE BALL 7249 DN40/PN40 STEEL
310-001 A377 1 PC C R 305.1688.4522 VALVE REGULATION 452 DN25/PN16 BRONZE

Pentru ca timpul de balastare sa fie optim avand in vedere volumul de balast, s-au adoptat
doua magistrale de balast, una la tribord si cealalta la babord. Cele doua magistrale sunt
independente pentru ca sa nu influenteze aspiratia si refularea. O magistrala alimenteaza
prova in tancurile 1 ,2 ,3,4,5,6 ,7, iar cealalta magistrala alimenteaza tancurile din pupa. Apa
de mare intra prin cele doua sea chest si ajunge in crossover de unde are loc aspiratia
pompelor pentru a umple tancurile de balast.Magistralele sunt legate cu valvula A162-4 si
ambele pompe aspira din cross-over. Apoi se face refularea prin prizele de bordaj la babord si
tribord si sunt cuplate doua cate doua(A154;A156).
In cazul in care nu se poate evacua peste bordaj, deschizandu-se valvula A156-3,
deversarea se face peste cross-over.
Se poate folosi pompa din babord pentru a se umple tancurile din tribord si invers, cu
ajutorul valvulei de interconectare (A162-4) precum si golirea si umplerea tancurilor de
balast din prova cu posibilitatea schimbarii pompelor.
Se va imbunatatii sistemul punand valvula inainte de cross-over pentru a separa
magistrala de instalatia din compartimentul masini.
Se va executa anumite reparatii precum ca nu trebuie scoasa apa din tot sistemul si
presiunea este scazuta pe valvulele din tancurile de balast.
 Balastarea si debalastarea tancurilor

Balastarea si debalastarea tancului 20

Apa este aspirata din sea inlet chest PS(port side) cu pompa A142-1 BBP1, apoi se
deschide valvula A162-3 (DN200), A164-2 si A163-1, astfel intra apa in magistrala respectiva.
Se inchid urmatoarele valvule: A111-5, A111-6, A111-7, A111-8, A111-9, A111-10, A111-11,
A111-12, A112-1, A345-1, A345-2, A345-3. Apoi se porneste pompa si marim turatia. Se umple
tancul prin deschiderea valvulei A111-6 si se balasteaza.
Pentru debalastarea tancului se utilizeaza aceeasi tubulatura ca si la balastare. Valvulele
sunt inchise si se deschide valvula de la tancul care trebuie golit. Apoi se deschide A162-2 si
A164-2 si se da peste bordaj. Se deschide A156-3, se arunca in cross-over si s-a golit tancul 20.
Balastarea si debalastarea tancului 24
Valvulele sunt inchise si se deschide valvula A162-2, A163-1, A164-2 pentru aspirarea
apei, iar pentru umplerea tancului 24 se deschide valvula A170-1.
Pentru debalastarea tancului toate valvulele sunt inchise apoi se deschide A170-1, se
parcurge pe DN100 si se deschide A163-1, se parcurge mai departe pe DN200 se deschide A153-
2 si A154-2 pompa aspira apa din tanc si se goleste in overboard sau se poate goli in crossover
deschizandu-se valvula A156-3.
Specificatiile tubulaturii si valvulelor:
 Tubulatura DN150, DN200, DN250:

 Valvule DN 250 pentru magistralele instalatiei:

 9. Calculul instalatiei de balast

Diametrul necesar al tubulaturii pentru vehicularea balastului, se calculeaza tinind cont de

volumul de balast necesar a fi transportat si se calculeaza utilizind formula data de R. N. R.:

d i=18 ∙ √ V i
3
(mm)

in care:
V - volumul de balast al tancului deservit de tubulatura pentru care se calculeaza
diametrul.
Timpul total de umplere - golire a tuturor tancurilor este de 8-10 h și rezultă din formula:
V
Q= (m3/h)
n∙τ
in care:
n = numarul de pompe
Timpul de umplere – golire al tancurilor de balast:
V volumul total de balast
τ= = (h)
Q debitul total ales
Diametrul calculat al tubulaturii este:

dc=
√ 4B
3600∙ π ∙ g ∙ ρw ∙ V min ∙ τ √
=
4V
3600∙ π ∙ τ ∙ V min
mm

unde:
V = volumul tancului
w = 1025 (Kg/m3) - densitatea apei de mare
g = 9,81 (m/s2) - acceleratia gravitationala
Vmin = 2 (m/s2) - viteza in tubulatura
 = 1 (h) - timpul de balastare
Se recalculeaza viteza in tubulatura:
4Q
V= m/s
π ∙d STAS2 ∙ 3600
Nr. Tank Volume Diametrul interior Diametrul Timpul de golire sau
tank Identification m3 calculat adoptat umplere
1 FP WB CL 186 102,75 130 0,94
2 DT 1 WB CL 278,7 117,58 130 1,41
3 WT 1 WB PS 230,1 110,30 130 1,17
4 WT 1 WB SB 230,1 110,30 130 1,17
5 DB 2 WB CL 144,5 94,46 130 0,73
6 WT 2 WB PS 329,4 124,31 130 1,67
7 WT 2 WB SB 329,4 124,31 130 1,67
8 DB 3 WB PS 151,2 95,89 130 0,77
9 DB 3 WB SB 151,2 95,89 130 0,77
10 WT 3 WB PS 213,5 107,58 130 1,08
11 WT 3 WB SB 213,5 107,58 130 1,08
12 DB 4 WB PS 164,5 98,63 130 0,84
13 DB 4 WB SB 164,5 98,63 130 0,84
14 WT 4 WB PS 107,5 85,59 130 0,55
15 WT 4 WB SB 107,5 85,59 130 0,55
16 DB 5 WB PS 218,6 108,43 130 1,11
17 DB 5 WB PS 218,6 108,43 130 1,11
18 WT 5 WB PS 144,9 94,54 130 0,74
19 WT 5 WB SB 144,9 94,54 130 0,74
20 DB 6 WB PS 102,8 84,32 130 0,52
21 DB 6 WB SB 102,8 84,32 130 0,52
22 WT 6 WB PS 255,8 114,26 130 1,30
23 WT 6 WB SB 255,8 114,26 130 1,30
24 AP WB PS 76,5 76,41 130 0,39
25 AP WB SB 76,5 76,41 130 0,39
TOTAL WATER
BALLAST 4600 t Timpul total 23,34 h

Calculul instalatiei de balast conform registrului GL pentru cele doua magistrale se face prin
urmatoarea formula: d=1,68∗√ L ( B+ D ) +25

d - diametrul interior al magistralei;

L – lungimea navei;
B - latimea navei;
D – inaltimea navei;
K = 1,68 - valoarea este adoptata pentru magistrale de balast si tronsoane racordate direct
la pompa.

Se aplica relatia:
 d=1,68∗√ 129,85 ( 21,8+9,5 ) +25=132,10 mm
Debitul prin cele doua magistrale la o viteza recomandata a fluidului de 2m/s va fi de :
v∗π∗d 2 2∗3,14∗0,1322
Q= ∗3600= ∗3600=197,96 m3/h
4 4
Umplerea tancurile ar dura in jur de 23,34 h.
Se va adopta diametrul tevilor de 4 ori mai mare decat minimul specificat de registru, iar
timpul de balastare/debalastare va fi:
V 23,34
τ= = =5,835 h
Q 4
Se va adopta pe nava respectiva 2 pompe centrifugale cu debitul de 300 m 3/h si rezulta
ca timpul de balastare/debalastare va fi:

V 4600
τ= = =7,66 h
Q 600

10. Calculul pierderilor de sarcina ale instalatiei

Pierderile de sarcină apar în funcţionarea instalaţiilor navale datorita frecarilor
particulelor de lichid cu tubulatura (pierderi liniare de sarcina), dar şi datorită trecerii vanei
de fluid prin coturi, vane, robineţi , diafragme (pierderi locale de sarcina).

2
l v
h=λ ∙ c ∙ ρ∙ rec
d 2

- este coeficientul de frecare hidrodinamică (adimensional);

lc- lungimea tubulaturii prin care circulă lichidul [m] (apa de mare);
d-diametrul tubulaturii dSTAS [m].
Sarcina pompei necesara pentru umplerea tancurilor este:
H = (p2-p1)+(z2-z1)ρg+hz
hz – este pierderea de sarcina pe traseu.
Folosind metoda lungimii echivalente se va calcula pierderile de presiune ale pompei in
aspiratie pentru tancurile 3 si 6. Pentru a calcula avem nevoie de lungimea tevilor care ajuta
la aspirarea apei pentru cele doua tancuri.

Puterea consumata pe fiecare diametru in functie de debit este:

Diametru Q 2/3 150 m3/s 300 m3/s

 250 Pc - 1.1
200 Pc - 3.4
150 Pc 4

Lungimea tevilor pentru tancul 3 este:

 DN150 = 23,5 m
 DN200 = 78,6 m
 DN250 = 90 m

Lungimea tevilor pentru tancul 6 este:

 DN150 = 22,4 m
 DN200 = 78,6 m
 DN250 = 87,4 m

Calculul pentru pierderile de aspiratie a tancului 3:

DN 150 200 250
Coturi 2*6 2*7,3 -
Valvule SDNR - 1*16 -
Valvule SDSL 1*8 1*8 -

Lungimile echivalente in functie de DN:

DN150 = 2*6+1*8 = 20 mcA
DN200 = 2*7,3+1*16+1*8 = 38,6 mcA
DN250 = 0 mcA
Se va adopta valoarea coeficientului ce tine cont de rugozitate Corector = 0,76.

( Echiv . lenght + Inst . lenght )∗Pc

Pc=
100∗Corrector

( 20+23,5 )∗4
Pc 150= =2,29 m.c.a.
100∗0,76
 ( 38,6+78,6 )∗3,4
Pc 200= =5,24 m.c.a.
100∗0,76
( 0+ 90 )∗1,1
Pc 250= =1,3 m.c.a.
100∗0,76

Pierderile pe tubulatura de aspiratie a tancului 3 sunt:

H+Pctotal=5,5+2,29+5,24+1,3 = 14,33
Calculul pentru pierderile de aspiratie a tancului 6:

DN 150 200 250

Coturi 2*6 2*7,3 -
SDNR - 1*16 -
SDSL 1*6 1*8 -

Lungimile echivalente in functie de DN:

DN150 = 2*6+1*8 = 20 mcA
DN200 = 2*7,3+1*16+1*8 = 38,6 mcA
DN250 = 0 mcA
Se va adopta valoarea coeficientului ce tine cont de rugozitate Corector = 0,76.
( 20+22,4 )∗4
Pc 150= =2,23 m.c.a.
100∗0,76
( 38,6+78,6 )∗3,4
Pc 200= =5,24 m.c.a.
100∗0,76
( 0+ 87,4 )∗1,1
Pc 250= =1,265 m.c.a.
100∗0,76
Pierderile pe tubulatura de aspiratie a tancului 6 sunt:
H+Pctotal=5,5+2,23+5,24+1,265 = 14,235 m.c.a.

11. Alegerea pompei

 Se va alege o pompa centrifugala orizontala din seria CA50, are turatia de 1450 rpm si
debitul de 300 m3/h.

12. Calculul la cavitatie

 Performantele unei pompe se determina folosindu-se o marime NPSH. Reprezinta reverva de
energie la care lichidul o are la intrarea rotorului. Aceasta marime reprezinta rezerva de cavitatie:

HPSN = pa-pvs2+ρ*g*z-hf
Pa = 10 - presiunea atmosferica;
Pvs = 0,19 –presiunea de vaporizare la 200 C;
z = 4 m – inaltimea de la axul pompei la nivelul apei din tanc.
Calculul pierderile hidraulice de pe aspiratiei:

DN 200
Coturi -
SDNR -
SDSL 1/8

DN200 = 28 m
( 28+8 )∗3,4
Pc200 = 100∗0,76
= 1,6 m.c.a.
Pierderile de sarcina de pe aspiratie a pompei : hf = 1,6 m.c.a.
NPSH = pa – pvs + z – hf
NPSH = 10 – 0.19^2 + 4 – 1.6 = 12,36 m
Pentru ca rezerva de cavitatie de 12,36 metri e mai mare, rezulta ca pompa nu caviteaza.

13. Actionarea sistemului

 13.1. Elemente de actionare

S-a adaugat pe fiecare ramificatie a magistralei cu tubulaturile care duc la tancurile 1 si 3

cate o valvula de tip Butterfly. Valvulele de acest tip pot fi actuatori.

14. Verificarea instalatiei

Piping:
Pressurized piping will be tested before equipments is put into operation
according to following list:

System Method of testing

- fuel oil leakage test with air pressure 0.2-10 bar and soaping;
- lubricating oil leakage test with air pressure 0.2-10 bar and soaping;
- cooling water leakage test with air pressure 0.2-10 bar and soaping;
 - thermal oil piping a) air pressure and soaping 1 bar;
b) air pressure 6 bar;
c) vacumation during 24 hours;
- starting air piping a) air pressure and soaping 1 bar;
b) air pressure with 1.5 of design pressure with N2;
- sanitary piping a) air pressure and soaping 2.5 bar;
b) watertesting;
- sanitary drain pipes static pressure tested and flushing system;
- hydraulic piping a) air pressure and soaping 1,0 bar;
b) with real medium 1,25 of design pressure.

15. Diagrama Gantt

Diagrama Gantt ilustrează grafic un program de activitate care ajută la planificarea,

coordonarea și monitorizarea unor sarcini specifice unui proiect.

Data de Data de
Denumirea activitatilor  inceput sfarsit
1. Alegerea materialelor 1 2
2. Alegerea furnizorului 2 3
3. Pregatirea atelierelui 1 3
4. Verificarea masinilor de lucru 2 4
5. Debitarea tevilor 4 10
6. Confectionarea spool-urilor 5 15
7. Montarea spool-urilor 10 25
8. Predare tehnica 25 30
9. Predare etansa 30 35
10. Probe etanseitate 35 40

40 saptamani
Ic = 1+ 1+ 2+ 2+ 6+10+15+5+5 =0,85
 Alegerea materialelor
Alegerea furnizorului Diagrama Gantt
Pregatirea atelierului
Verificarea masinilor de lucru
Debitarea tevilor
Confectionarea spool-urilor
Montarea spool-urilor
Predare tehnica
Predare etansa
Probe etanseitate

17. Instalatia de tratare a apei de balast la bordul navei

Detaliile din tabelul de mai jos specifica faptul ca vor fi tratate sistemele de tubulaturi de
la bordul navei:
Piping material as per following diagram:
System Location Pipematerial Thickness Remarks

Bilge/ball./
fifisystem
E.R. Steel Normal Galvanised
Bilgesystem thickness
in Steel
shipstruct.
Steel Galvanised
Ballastsystem E.R. Normal
Steel
thickness
Double
Steel Galvanised
bottom
Heeling
Steel Galvanised
system Pumproom Normal
thickness
Firefightingsy inside ER
stem Normal
outside ER
thickness
Sanitarysyste
m
E.R. Copper Normal
Cold/hotwater thickness
Accom. Copper
Normal
Accom. Copper
thickness
Flushing
Inside Steel Galvanised
toilets Normal
accomod
Steel thickness Galvanised
Sewage
Inside ER
Normal
thickness
Normal
thickness
Thermal oil E.R. Seamless Normal Black
system thickness
Dirty oil E.R. Steel Normal Black
system thickness
Coolingw.syst E.R. Steel Normal Galvanised
em seawater thickness

Steel Black
E.R. Normal
freshwater thickness
Luboil system E.R. Seamless Normal Black, pickled and flushed
thickness
Fueloilsystem Outside Seamless Normal Black
E.R. thickness
Seamless Black, engine supply lines
Inside E.R. Normal pickled+flushed
thickness
Startingairsyst Seamless Normal Black
em/ thickness

Seamless/ <=DN32
Workingairsys copper
(metricpipe)
tem
Controlairsyst Seamless Normal <=DN32 (metricpipe)
em thickness
 /copper
Hydraulicsyst Seamless material and Black,pickled and flushed
ems <=DN32 (metricpipe)
thickness
depen-ding
Stainless
on pressure
On deck steel
Scupperpipes Steel Thickwalled Galvanised
Airpipes In ballast Steel Normal Galvanised
tanks thickness
Steel Galvanised
Other Normal
thickness
Cablepipes Inside Steel Normal Galvanised
tanks thickness
Steel Galvanised
others Normal
thickness
Soundingpipes Fuel Oil Steel ø 88,9 Black
Ballast Steel ø 60,3 Galvanised
tanks
Steel ø 48,3 Galvanised
Others

SISTEM DE TRATARE A APEI BALAST - SISTEM OPTIMARIN BALLAST

13.1.3 DESCRIERE GENERALĂ
13.1.3.1. Sănătate, mediu și siguranță
Numai personalul calificat și autorizat de conducerea navei efectuează operarea și întreținerea
sistemului.
Lămpile UV emit radiații de undă scurtă, care dăunează ochilor și pielii. Lămpile nu trebuie să se
aprindă niciodată fără capacul de capăt sau cu senzorii UV ai camerei UV. Lampa UV conține
cantități mici de mercur.
Lămpile UV cu presiune medie funcționează la temperaturi foarte ridicate, peste 700C
Sistemul UV funcționează în condiții de tensiune ridicată și trebuie izolat electric înainte de
efectuarea oricărei lucrări de întreținere.
13.1.3.2. Procedurile și funcționarea sistemului
Sistemul de balast OPTIMARIN tratează apa de balast folosind două proceduri - una pentru
balastare și una pentru debalastare.
13.1.3.2.1 Balastarea
În timpul balastării balastului, apa va fi mai întâi filtrată printr-un filtru de 40 de microni. Acest
filtru îndepărtează particule mai mari, inclusiv majoritatea zoo-planctonului. După filtru, apa de
balast va circula prin camera / camerele UV, în care postul va fi expus unei doze mari de lumină
UV. Expunerea UV va ucide / dezactiva restul planctonului, precum și bacteriile / virușii.
13.1.3.2.2 Debalastarea
În timpul debalstarii, filtrul este ocolitor si apa de balast este rulată încă o dată prin camerele
UV / s. Aceasta va asigura inactivarea plactonului și a bacteriilor / virușilor în cazul în care ar fi
trebuit să fi trecut primul tratament.
13.1.3.2.3 By pass-ul de urgență
Trecerea de urgență în caz de funcționare defectuoasă a sistemului de balast OPTIMARIN poate
fi realizată prin:
• Automatizarea by-pass-ului va fi inițiată la orice oprire a sistemului. Acest by-pass poate fi, de
asemenea, inițiat de echipajul navei, la ordinul comandantului.
• De asemenea, este posibilă ocolirea sistemului; Bypass de la filtru si fără lămpi UV în
funcțiune.
13.1.3.2.4 Dispunerea sistemului
Sistemul de balasturi OPTIMARIN poate fi construit în diferite modele. Întregul sistem este
modular cu următoarele componente principale:
• Filtrul este un filtru cu ochiuri cu deschidere de 40 microni
• Tratamentul UV este realizat de camerele UV cu o capacitate de 167 m3 / h. Numărul de
camere UV trebuie să fie montat orizontal, iar orificiul de admisie / evacuare al colectoarelor este
amplasat diagonal între ele.
• O lampă UV de 35 kW este plasată în interiorul fiecărei camere UV. Puterea va fi reglată
automat pentru a asigura o intensitate uv de 800 W / m2. Intensitatea UV mai mică de 100 W /
m2 va iniția o avertizare prealabilă că tratamentul este sub valoarea certificată.
Pentru funcționarea satisfăcătoare a filtrului și spălarea înapoi a filtrului este necesară o
contrapresiune. Atât filtrul, cât și camerele UV au debit minim și maxim în funcție de sistemul în
cauză. Debitul este monitorizat cu un debitmetru. Pentru a regla presiunea și debitul, este
instalată o supapă de control a presiunii în flux (FPV).
13.1.3.2.5 Procedura normală de operare
Esecul BWTS va încălca certificatul de navă și va crea neconformitatea cu regulamentul OMI.
Lămpile au nevoie de o perioadă de răcire înainte de repornire după ce au fost în funcțiune. Acest
lucru trebuie să fie luat în considerare la balastare / de-balastare.
13.1.3.2.5.1 Procedura de balastare
Balastarea secvențelor:
• Supapele de pe partea navei sunt fixate pe mare - OBS - SEA
• Semnal de la nava "Balasting"
• Se deschide priza / priza filtrului, filtrul de bypass închis
• Se deschide "supapa de control a presiunii de curgere"
• Pompele de balast începe cu nava
• Feedbackul de la debitmetru deasupra nivelului minim - Lampile UV pornesc
• Funcționarea "supapei de control al presiunii în flux" setată la autom
• 100% semnal de tratare OBS la nave
• Fixați supapele în rezervor - OBS - Mare
Sfârșit de debalastare
• Supapele fixate pe mare - OBS - Marea
• Semnal de la nava "End de-ballasting"
• Becurile sunt oprite
• Pompa de balast este oprită
• Închideți supapele de filtrare
• Deschideți "Supapa de control a debitului de debit"
• Valvele navei în poziția normală
• Este posibil ca acum sistemul să fie oprit, dacă este necesar. Dacă nu se întreprinde nicio
acțiune - sistemul va intra în starea de hibernare.
13.1.3.2.5.3. Oprire de urgență
Sistemul poate fi oprit prin pornirea componentelor sistemului.
Sunt incluse următoarele funcții de oprire de urgență:
- Apăsați butoanele de pe următoarele dulapuri:
• Toate dulapurile cu putere UV.
 18.Concluzii

 Instalatia de balast are rolul de a corecta asieta navei in functie de incarcarea navei in
conditii de stabilitate pozitiva in conditii de mars sau de stationare precum si de a asigura
starea navei prin modificarea centrului de greutate al navei balastate.
 Registrele de clasificare sunt institutii de stat, organizate in scopul verificarii si
confirmarii starii tehnice a navelor de transport, precum si a certificarii posibilitatii
acestora de a naviga in siguranta. Cele mai cunoscute registre de clasificare navala
actuale sunt : Lloyd`s Register of Shipping,Bureau Veritas, American Bureau of
Shipping, MARPOL, SOLAS,DNV-GL.
 Elementele de constructie ale instalatiei de balast cuprinde tancurile, tubulatura, valvule.
 Inaintea intrarii în exploatare a navei sau dupa reparatii, instalatia de balast este supusa la
probe.
 Nava pentru care va fi realizata instalatia de balast este un portcontainer Johanna
Scherpers 800 TEU.
 Pentru aceasta nava este realizata necesarul de balast de 4600 tone pentru a creste
pescajul navei la 5,5 metri,dispuse in cele 25 de tancuri de balast.
 In urma calculelor de stabilitate avem h1 = 2,25, inseamna ca stabilitatea este excesiva si
necesita masuri de corectie (inaltimea metacentrica trebuie sa aiba 1 m sau sub 1 m).
 Cele 25 de tancuri de balast ale navei sunt dispuse atat in babord cat si in tribord,atat in
pupa cat si in prova,in dublu-fund si dublu-bord.
 Traseul tubulaturii de balast este format in principiul din doua magistrale si ramificatiile
ce duc de la acestea la tancurile de balast.
 S-au facut calculul instalatiei de balast in urma careia sa adoptat diametrul tubulaturii de
130mm.
 Pierderile pompei se calculeaza pentru a stabili H pompei .
 Pentru a alege o pompa care sa functioneze la cerintele proiectului ,am ales din seria
CA50 si are turatia de 1450 rpm precum si debitul de 300 m3/h.
 In urma calculului de cavitatie rezultat o rezerva de 12,36 de unde reiese ca pompa nu
intra in cavitatie.
 Pentru a usura actionarea sistemului am mai adaugat 2 valvule pe ramificatii;
 Diagrama Gantt este modalitatea in care este distribuit timpul de productie a instalatiei de
balast.
 Instalatia de balast se trateaza conform normei europene NE-1461.
 19. Bibliografie

 Proiect 800 TEU Damen Combi Feeder

 Societati de clasificatie ABS, BV, DNV-GL, LR-Lloyd`s Register, DWG, Marpol
 Curs IBP-Dan Dragan
 Instalatii navale de bord- Ion C. Ionita
 http://reederei-lohmann.de/DNVGL%20Rules.pdf
 http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/INSTALATIA-DE-
BALAST2219232023.php
 http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/MASURI-CE-SE-IAU-LA-BORDUL-
NAV7310121210.php
 http://articole.famouswhy.ro/instalatia_de_balast/
 https://www.academia.edu/20360233/Inst_de_balast
 https://www.castlepumps.com/pumps/pump/bombas-azcue-ca-self-priming-centrifugal-
pump