Cursinitiereistoriastiinteitehnicii XIV 2022 Danserbanescu Ref

Academia Romana
Comitetul Român de Istoria si Filsofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST)

Curs initiere istoria stiintei tehnicii_XIV,
Bucuresti 11-28 octombire 2022
Un secol şi jumătate de fizică nucleară şi o

jumătate de secol de energetică nucleară
românească
Dan Serbanescu
Inginer fizician, dr.ing.energetica nucleara
Secretar Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei (DLMFS) din cadrul CRIFST
DOI 10.19644/RG.2.4.29459
Informatii suplimentare la linkurile
https://www.researchgate.net/profile/Dan_Serbanescu
http://lu.linkedin.com/in/danserbanescu1953
http://independent.academia.edu/DANSERBANESCU
Profile research ID www.researcherid.com/rid/B-9590-201
14 Octombrie 2022
Academia Romana
Dr.ing. Dan Serbanescu
dan.serbanescu1953@yahoo.com; dserbanescu@nuclearelectrica.ro
Mobil: +40741660585
Inginer fizician Institutul Energetic Moscova Diploma de merit premiul I si propunere de continuare tema speciala ca doctorand (1979)
dr.ing. in inginerie nucleaara ICEFIZ/IFIN HH (1987)
Tema tezei Metode de corelare a defectelor provocate de cresterea sigurantei in functionare a unei centrale nucleare, coordonator prof dr. Ionel Purica,
Ihttps://www.researchgate.net/publication/294856257_Metode_de_corelare_a_defectelor_provocate_de_cresterea_sigurantei_in_functionare_a_unei_centrale_nucleare
Expert in cadrul Departamentului de Securitate Nucleara

din Directia de Securitate Nucleara si SuportTehnic
Societatea Nationala Nuclearelectrica SA
•EXPERIENTA
43 de ani in domeniul nuclear:
• constructie CNE, fabricatie echipamente CNE, pregatire si autorizare operatori CNE, proiectare CNE, autorizare CNE – punere in
functoiune si functionare CNE Cernavoda u1 si u2, dezafectare, analize de risc; la nivel national 28 ani , evaluari de securitate nucleara
Cernavoda si programe noi de centrale nucleare (SMR)
• international 12 ani (CE-staff member 6 ani analize risc & dezafectare CNE Kozlodui 1-4,PBMR Ltd 6 ani sef proiect PRA reactor
generatie IV)
ACTIVITATI
• Membru titular din 2014 si din 2019 secretar interimar al Diviziei de Logica si Modele in Stiinta (DLMFS) din cadrul Comitetului Roman de
Istoria si Filozofia Stiintei si Tehnicii (CRIFST)– Academia Romana
• Membru ESREDA – European Safety, Reliability & Data Association.
• Consultant tehnic extern in proiecte IAEA si CE - securitate nucleara, tehnologii inovative, calculatoare quantice-roboti , analize de risc
• Colaborator extern (“full academic scope”-) la conducerea de teze de doctorat in domeniul nuclear Universitatea Politehnica Bucuresti.
Autor al cursului de master de analize de risc nuclear in cadrul programului Seneca, UBP-Facultatea Energetica, 1996-2000
• Coordonator teze de doctorat asupra modelarii sistemelor energetice nationale si a securitatii alimentarii cu energie la Universitatea
Tehnica Delft (2007-2010) si Universitatea Kaunas (2007-2010) cu colaborari ulterioare cu Brookhaven National Laboratory si Lithuanian
Energy Institute .
• Redactor sef (contract) domeniul risc industrial Safety Science - Elsevier (2009-2011)
• Autor si coautor de carti si lucrari in domeniul securitatii nucleare si analizelor de risc, modelarea in fizica si energetica nucleara
Un secol şi jumătate de fizică nucleară şi o jumătate de secol de energetică nucleară românească- din perspective diferite Dan Serbanescu, Inginer Fizician, Dr.ing energetica nucleara,
Academia Romana
Prezentare in trei parti si patru anexe

REFERINTA- PREPRINT
Un secol şi jumătate de fizică nucleară şi o jumătate de

secol de energetică nucleară românească
O viziune epistemologica, neistoricizanta
Dan Serbanescu
6 aprilie 2019
DOI: 10.13140/RG.2.2.28273.22884
Curs de initiere în istoria şi filosofia ştiintei şi tehnicii
A XII-a editie, Universitatea Transilvania Brasov (aprilie-iunie 2019)
Academia Romana
PARTEA INTAI
• Introducere
• Motivatie
• Puncte de plecare
• SCOP
PARTEA a DOUA - Ce spun sursele de informare –
Detalii in ANEXA 1
PARTEA a TREIA Fizica romaneasca in ultima suta si

jumatate de ani si energetica
nucleara in ultima jumatate de secol
Academia Romana
ANEXE
ANEXA 1 Inregistrari si documente despre istoricul tehnicii si

fizicii energeticii in Romania
ANEXA 2 Elemente constitutive ale fizicii si energeticii nucleare
ANEXA 3 Abordarea sistematica in studierea evolutiilor fizicii si

energeticii nucleare
ANEXA 4 Construirea de centrale SMR in Romania
Academia Romana
PARTEA INTAI
• Introducere
• Motivatie
• Puncte de plecare
• SCOP
Academia Romana
SURSE
BOGDAN MURGESCU, MARIUS CAZAN, VALENTIN MAIER, ISTORIA ENERGIEI ROMÂNIA, , Album iniţiativă a ENGIE Romania , 2017
Ştefan Iancu NOEMA VOL. II, Nr. 2, 2003 DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII ÎN PERIOADA INTERBELICA
V.I. VLAD, V. BARAN, A.I. NICOLIN, D. MIHALACHE, Romanian Reports in Physics 70, 101 (2018) THE FIRST SEVENTY VOLUMES OF
ROMANIAN REPORTS IN PHYSICS: A BRIEF SURVEY OF THE ROMANIAN PHYSICS COMMUNITY
Octavian BALTAG , INTERFERENŢE FIZICĂ – MEDICINĂ MILITARĂ. ȘTEFAN PROCOPIU ŞI BALANŢA MAGNETICA
octavian.baltag@bioinginerie.ro
Sorin Costinaş NOEMA VOL. III, Nr. 1, 2004 134 DEZVOLTAREA ELECTROENERGETICII ROMÂNESTI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL
XX-LEA ,Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti sorina@energ.pub.ro
Dan ȘERBĂNESCU, Some issues on possible connexions between creativity in science and technology and old cultural
frameworks, Conference Paper · June 2016. ICIS 330, DOI: 10.13140/RG.2.1.3686.1201
Dan ȘERBĂNESCU , O ANALIZĂ A ENERGETICII NUCLEARE ROMÂNEȘTI, Noema 2015
Dan Serbanescu, “Un secol și jumătate de fizică teoretică și patru decenii de energetică nucleară - Un succes? Energetica nucleară
românească –- Quo Vadis”, CRIFST –DLMFS- Sesiunea de primavara cu tema: Dezvoltări: problema sporului în cunoașterea științifică, 26
Aprilie 2018
Dan ȘERBĂNESCU ,O perspectivă din interiorul fizicii și energeticii nucleare asupra istoriei acestora, dar mai ales asupra dilemelor
lor actuale -Cu accent asupra specificului din Romania – Presentation · September 2016 DOI: 10.13140/RG.2.2.15099.52005 ,
https://www.researchgate.net/publication/308611443
Dan ȘERBĂNESCU , Aspecte specifice ale analizelor de risc în sisteme complexe energetice naturale sau artificiale, terestre sau
spaţiale, care au componente biologice Presentation · December 2016 DOI: 10.13140/RG.2.2.28888.70401,
https://www.researchgate.net/publication/311516312
Dan Serbanescu, Energetica si fizica nucleara descoperiri, accidente, lectii ale naturii, 2015, Comitetul Român de Istoria si Filsofia
Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) Curs de initiere in istoria si filozofia stiintei Seria a IX-a, 2015
Academia Romana
MOTIVATIE
Academia Romana
Enescu si Brancusi, Paris, 1947
LUCIAN BLAGA Eu nu ucid corola de minuni a lumii
Academia Romana
Marius Peculea
Academia Romana
CONTEXT
Academia
Romana
150
Academia Romana
PUNCTE DE
PLECARE
Academia Romana
Raspunsul la intrebarile privind gradul de TRIADA CUNOASTERII – trei fatete

•Adevar •STIINTIFICA (FS)
•CULTURAL MITOLOGICA (FCM)
•Integrare in cultura-mitologie •INDREPTATA CATRE SOCIETATE (FcSo)
•Utilitate-integrare in societate
Academia Romana
• Adevar_stiintific
Zona • Original
ideala • Concordant CM
• Nonconflictual etic
• Util social
Zona • Neinfractional
Adevar incert
incerta • Original incert
Impact al • Concordant incert
Organizatiilor • Conflict etic incert
stiintifice • Util incert
• Infractional incert
• Fals_stiintific
• Neoriginal
Zona • NeconcordantCM
nedorita • Conflictual nonetic
• Inutil social
• Fals_jr
Piramida Triadei Cunoasterii si Valorile sale
Academia Romana
Motivatie – puncte de plecare

Situatia actuala acivilatiei terestre umane arata ca
 Din punct de vedere al modului in care cunoaștem si al
impactului acestui mod asupra destinului omenirii ca
specie / civilizatie globala (de evolutie sau involutie),
suntem într-un moment de răscruce.
 E posibil ca sa fim intr-una dintre situatiile urmatoare

1.Sa fim necesari (si ipoteza antropica sa fie adevarata)
2.Sa nu fim necesari
3.Sau, si mai tulburator, cum ne-am pozitiona in univers
dar mai ales in obiectivele noastre ca civilizatie daca
ambele situatii mentionate anterior ar fi adevarate?
Nu cumva datorita faptului ca in adevarul celui de-al

treilea caz asupra situatiei in care ne aflam acum ca
civilizatie sta si explicatia faptului ca ni se poate
intampla din cauza “unor mici abateri de comportament
pamantean” fie sa evoluam exploziv, fie sa ne
autodistrugem definitiv?
Academia Romana
SCOP
O prezentare cu abordare bazata pe
istoric dar neistoricizanta a fizicii si
energeticii nucleare romanesti in
contextul fizicii romanesti in general
Academia Romana
SCOP (1)
Comunicarea își propune sa reia și să dezvolte două teme
prezentate anterior
1.Cauzele situației actuale din fizica și energetica nucleară

2.Specificul realizărilor și eșecurilor acestui domeniu și lecțiile
ce rezultă din analiza lor
• nu numai din perspectivă istorică, dar și ...
• ca tip de evoluție a unei ramuri de vârf în cercetarea
națională - privită din perspectiva aspectelor de filozofia fizicii
și ingineriei nucleare și a posibilului specific național și / sau
a modului în care structurile de cercetare și inginerie
românești reacționează la situația internațională.
Academia Romana
Curs initiere istoria stiintei
SCOP (2) tehnicii_XIV,
Comunicarea își propune sa reia și să dezvolte două teme

prezentate anterior de către autor:
Cauzele situației actuale din fizica și energetică prefigurate de
acum un secol
Specificul realizărilor și eșecurilor acestui domeniu și lecțiile
ce rezultă din analiza lor, văzute
o nu numai din perspectivă istorică, dar și ...
o ca tip de evoluție a unei ramuri de vârf în cercetarea
națională - privită din perspectiva aspectelor de filozofia fizicii
și ingineriei energetice și a posibilului specific național și / sau
a modului în care structurile de cercetare și inginerie
românești reacționează la situația internațională.
Academia Romana
Curs initiere istoria stiintei
SCOP (3) tehnicii_XIV,
Se prezintă prin referirea atât a realizărilor tehnice și științifice, cât și din cea a
următoarele aspecte:
Rezultate ale cercetării științifice în fizica teoretică, fizica aplicată în energetică
Componentele principale ale contribuțiilor – rolul a două generații și semnificațiile
eșecurilor
Criteriile principale de evaluare a rezultatelor, cu refeririri la:
o sincronia și diacronia evoluției fizicii și ingineriei naționale, inclusiv dilema:
Prin forțe proprii sau prin import de tehnologii?
o contextul internațional și evoluția acestuia
Limite ale dezvoltării fizicii și energeticii (interne / naționale și internaționale)
Efectul interferențelor altor științe și tehnologii, cum ar fi matematica, chimia și
tehnologia informatică, cu problematici precum analiza contribuției matematicii,
chimiei la realizările fizicii în țara noastră?
Situația actuală și perspective – am învățat ceva?
Academia Romana
SCOP (4)
•Analiza e(in?)voluției fizicii și energeticii românești

este privită și din prisma duratei pentru care se face,
care este cu puțin mai lungă (cu circa patru decenii)
decât cea a aniversării a 100 de ani de la marea
unire.
•Se va face referire și la aspectul: Cât de semnificativ a
fost impactul rezultatului marii uniri – existența unui
stat national unit și unitar – asupra acestui domeniu
care a fost, este, și va fi unul al științei și tehnicii de
vârf?
Academia Romana
PARTEA a 2-a
CE SPUN SURSELE DE INFORMARE
Detalii in ANEXA 1
Academia Romana
ABORDARI ISTORICIZANTE
EXISTENTE IN LITERATURA DESPRE
FIZICA SI ENERGETICA ROMÂNEASCA

Cateva extrasedin ANEXELE
Academia Romana
PARTEA a 3-a
Fizica romaneasca in ultima
suta si jumatate de ani si
energetica nucleara in ultima
jumatate de secol
Detalii Anexele 2. 3 si 4
Academia Romana
TREI METODE DE ABORDARE
I. PERSPECTIVĂ ISTORICĂ
II.EVALUARE TIP EXPERT
III.EVALUARE SISTEMICA - PASCUM
Academia Romana
I. PERSPECTIVĂ ISTORICĂ
cu indicarea BAZELOR
PENTRU EVALUARILE TIP
EXPERT SI SISTEMATICE
(II si III)
Academia Romana
Fizicieni si ingineri romani

si fizica /energetica
nucleara
Rezumat - Prezentare istorica pe scurt
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
CERN
Members of the ATLAS from

Romanian institutes at CERN
(from left to right):
•Dan Ciubotaru,
•Michele Renda,
•Bogdan Blidaru,
•Alexandra Tudorache,
•Marina Rotaru,
•Ana Dumitriu,
•Valentina Tudorache,
•Adam Jinaru,
•Calin Alexa.
On 17 July 2016, Romania became the twenty-second Member State of CERN, 25 years after the first
cooperation agreement with the country was signed. “CERN and Romania already have a long history of
strong
Romania's scientific community at CERN has grown over the years and currently numbers around a hundred visiting scientists
involved in the LHC experiments ALICE, ATLAS and LHCb as well as NA62, n_TOF, ISOLDE and the Worldwide LHC
Computing Grid. Some of these physicists share their thoughts about this new stage for their community.
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
MOTTO
Academia Romana
Exemple de realizari , personalități și instituții reprezentative ale științei și tehnologiei românești

care au legatură directă sau indirectă cu energetica nucleară evaluată cu o perspectivă de expert (1)
I. Cercetare în fizica fundamentală nucleară cu impact direct în fizica nucleară
•Ştefan Procopiu (momentul magnetic al electronului Bohr - Procopiu magneton.

•Alexandru Proca (formularea teoriei mezonice a fortelor nucleare - ecuațiile Proca)
•Theodor V. Ionescu (magnetron multi - cavitate, maser hidrogen și studii de plasmă fierbinte
de deuteriu pentru reactie de fuziune controlată)
•Meinhard E. Mayer (contribuții teorie bozoni W și Z și unificarea electro slabă)
•Ioan Ursu (proprietăti materiale nucleare în reactori și tehnica nucleară)
•Marin Ivașcu (Radioactivitatea exotică)
•Ionel Purica (Teoria reactorilor nucleari, masurători de zgomot neutronic și teoria
experimentului)
•Marius Peculea (Producerea apei grele după patent românesc)
•Dan Cacuci (Analize de sensibilitate și incertitudini coduri nucleare în teoria reactorilor)
Academia Romana
Exemple de realizari , personalități și instituții reprezentative ale științei și tehnologiei românești care au legatură directă sau
indirectă cu energetica nucleară evaluată cu o perspectivă de expert (2)
II Cercetare în fizica fundamentală conexă și care sprijină fizica nucleară
•Horia Hulubei (Difuzie cuantică a razelor X)
•Mihai Gavrilă (Dihotomie atomică în câmpuri de laser)
•Șerban Țițeica (Fizică teoretică, termodinamică și fizică statistică, rezistență electrică în câmpuri
magnetice)
•Ioan Ioviţ Popescu ( Fizica plasmei și optică generală)
•Radu Bălescu (Fizică statistică a particuleleor încărcate – operator de coliziune Bălescu – Lenard)
•Silviu Olariu (Numere complexe in modele de fizică cuantică)
•Florin Moldoveanu (Deducerea legităților mecanicii cuantice din principii generale fizice)
III. Cercetare în matematică - fundamentală conexă și care sprijină fizica / tehnologia

nucleară
•Adrian Bejan (Teoria constructivistă a generării unui proiect în natură)
•Alexandra Bellow (Teorie ergodică, probabilitate și analiză)
•Grigore Moisil (Algebre Łukasiewicz - Moisil )
•Gheorghe Păun (Calcule de membrane)
•Nicolae Popescu (Contribuții la algebra și teoria categoriilor abeliene cu aplicații în inele și module)
•Vasile M. Popov (Metoda de analiză a stabilității în sisteme neliniare - criteriul Popov)
•Robert Steinberg (Reprezentare Steinberg, grup Steinberg teoria algebrei K și grupuri Lie)
•Gheorghe Vrânceanu (Notiunea de spații non – holonomice)
•Abraham Wald (Teoria deciziei, econometrică și analiză statistică secvențială)
Academia Romana
Exemple de realizari , personalități și instituții reprezentative ale științei și tehnologiei românești care au legatură
directă sau indirectă cu energetica nucleară evaluată cu o perspectivă de expert (2)
IV. Învătământ - pregătire și repregătire cadre
Dan Berinde, Nicolae Dănilă, Aurel Leca, Adrian Badea, Ilie Prisecaru, Gheorghe
Șindrilaru, Petre Stefănescu, Petre Ghițescu, Nicolae
Martalogu, Petre Șandru, Dan Serbanescu
V. Instituții de bază ale infrastructurii naționale

participante la programul nuclear
CNE Cernavodă - punere în funcțiune a două grupuri nucleare și exploaterea lor

Dragos Gabor, Constantin Racoveanu, Ion Grancea, Popa Silviu, Ionel Bucur, Mircea
Meteș, Aurel Filip, Nicolae Bobolea, Cristian Talmazan, Marian Șerban, Nicolae Vioel
Mărculescu, Romeo Urjan, Eduard Catalin Tudor, Dan Bagu, Dan Serbanescu
Academia Romana
CITON - ISPE –proiectare CNE Cernavodă

Nelu Vasilescu, Camil Wlezek, Nicolae Suciu, Dumitru Dina, Mihai Pop, Horia
Bogdan, Constantin Mingiuc, Andrei Panait, Ion Rotaru, Dan Serbanescu
CNCAN - reglementare, autorizare și revizie independentă documentație de autorizare
în domeniul nuclear
Ștefan Alexandru Olariu, Popa Petre, Simion Nicoreșteanu, Ion Cristian, Dan Cutoiu,
Dan Serbanescu
IRNE Pitești - producerea combustibilului nuclear CANDU
director Nicolae Andreescu, director știintific Valeriu Râpeanu, Ilie Turcu, Radu
Vasile, Lungu Stelian, Andrei Blahoianu, Ștefan Mehedințeanu
IFA – ICEFIZ_IFIN HH-FAN - Cercetare fizică fundamentală, fizica reactorilor,

materiale nucleare, dozimetrie
Horia Hulubei, Marin Ivașcu, Valentin Ceaușescu, Ilie Iancu, Vasile Cuculeanu,
Mărgărit Pavelescu.
MICM CIUE DEN - asimilare fabricație componente centrale nucleare

Alexandru Albeanu, Petre Belcotă, Sorina Terzian, Constantin Ciocan, Ilie Iancu, Dan
Serbanescu
Academia Romana
Institutul de Cercetări Nucleare Pitești (extras de pe site ICN Pitești

1. Între 1970- 1977 se pun bazele institutului
•O misiune de experti ai Agenției Internationale pentru Energie Atomică (AIEA) recomandă în 1970
și avizează favorabil proiectul de înființăre a Institutului de la Pitești, pentru asigurarea suportului
științific și tehnologic privind dezvoltarea Programului Nuclear din România, care se înființeazî in 1971
ca Institutul pentru Tehnologii Nucleare (ITN) - unitate strategică avand domeniul de activitate,
cercetarea științifică, proiectarea, ingineria tehnologică și responsabilitatea tehnică pentru dezvoltarea
energeticii nucleare în România. În 1977 institutul își schimbă denumirea în Institutul de Reactori
Nucleari Energetici (IRNE). Ulterior in 1990 își va schimba din nou numele în Institutul de
Cercetări Nucleare (ICN) iar secția de producție combiustibil devine Fabrica de Combustibil
Nuclear Pitești (FCN).
•În perioada 1989-pînă în prezent institutul trece pein reorganizări interminabile. În prezent începând cu
2013 Institutul de Cercetari Nucleare Pitești (ICN) a devenit sucursală a Regiei Autonome
"Tehnologii pentru Energia Nu cleara (RATEN)", înființată conform prevederilor Ordonanței de
Urgență Nr. 54 din 29 mai 2013, aprobată prin Legea nr. 302/2013.
2. Între 1979 si 1985 se pun bazele elementelor de cercetare care să sprijine testarea și
fabricația combustibilului nuclear pentruCernavodă – criticitatea Reactorului de Încercări de
Materiale - TRIGA, aflat în cadrul institutului, Stația Pilot de Fabricație Elemente Combustibile tip
CANDU. In 2002 se va finaliza un nou model de combustibil SEU43.
Academia Romana
• În perioada 1983-1990 se construiesc laboratoare si standuri specializate pentru energetica

nucleară, cum ar fi
1. Laboratorul de Examinare Post - Iradiere (LEPI)
2. Standul de Testare Anduranță a fasciculelor combustibile din cadrul departamentului Testări în
Afara Reactorului (TAR) și a Stația de Tratare a Deșeurilor Radioactive (STDR).
3. Standul pentru testarea capetelor MID - Mașina de încărcat Descărcat Combustibil.
4. Reactorul TRIGA suferă modificari ale combustibilui (între 1992 și 2008 se face conversia
acestuia sub coordonarea părții americane posesesoare a licenței.
4. Intre 1995 și 2005 ICN participă la puerea în funcțiune a CNE Cernavodă, , cum ar fi:.
• Participarea specialiștilor institutului la etapele de punere în funcțiune a Unității 1 de
la Centrala Nucleară – Cernavodă (cu atingerea primei criticități a CNE
Cernavoda unitatea 1 la 16 aprilie 1996).
• Finalizarea testelor funcționale ale celui mai complex echipament robotizat
utilizat în reactorul de la CNE Cernavodă - Mașina de Încărcat Descărcat Combustibil
(MID). în urma evaluării, calificării echipamentelor și tehnologiilor detinute, a
testării personalului de către o echipă de
specialiști canadieni, pentru prima dată în România și în Europa, ICN Pitești a încheiat
cu succes testarea și livrarea la CNE Cernavodă - Unitatea 2, a două capete ale
Mașinii de încărcat Descărcat Combustibil Nuclear
Academia Romana
3. Punerea în funcțiune, la Unitatea 1 - CNE Cernavodă, a Sistemului de
Localizare a Combustibilului Defect (SLCD), echipament proiectat și realizat în
întregime în institut.
•Între 2003-2010 in institut se definesc agenții de importanță națională, cum ar fi
o Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive
o Participarea la programul FP7-EURATOM de participare la realizarea
proiectului centralei nucleare de demonstrație, ALFRED (100 MWe), în cadrul
proiectului LEADER (FP7 –EURATOM
•Afirmări internaționale in ultimul deceniu, cum ar fi o Aniversarea a 40 de ani
de activitate a institutului ocazie cu care a avut loc lansarea revistei "Journal of
Nuclear Research and Development", realizată în institut.
o Lansarea primei ediții a Conferinței "Annual International Conference on
Sustainable Development through Nuclear Research and Education" – Nuclear
2008.
•Aderarea ICN la ESNII (Inițiativa Industriei Nucleare Europene privind
sistemele de Generație IV).
Academia Romana
Actiuni in desfasurare in prezent

• Participare la definitivarea Planului Nuclear
national-in aprobare cuprinzand
• U3/4 retehnologizare U1 Cernavoda
• Noi filiere generatie IV
• SMR tip NUSCALE
• Alfred
• Suport relansare furnizori nuclear autohtoni
ROMATOM
• Suport cercetare / proiectare energetica nucleara
(CITON, ICN Pitesti, ICSIT Ramnicu Valcea
ET IN ARCADIA EGO!
Academia Romana
Actiuni in desfasurare in prezent

Noi filiere CNE generatie IV NUSCALE
• Reactor aprobat USA si un nou ciclu de combustibil

• Suport autohton
• fabricatie
• pregatire personal
• proiectare
• operare
• Romania hub regional pentru reactori SMR
ET IN ARCADIA EGO!
49
Amplasarea reactoarelor modulare mici (SMR) în România, provocări
și beneficii
I
NUCLEARELECTRICA
OBIECTIVE GENERALE SI SMR
AMPLASAREA REACTOARELOR MODULARE MICI (SMR) IN ROMANIA, PROVOCARI SI BENEFICII, Prezentare de catre Dr. ing. Dan Serbanescu reprezentant in simpozion al Nuclearelectrica SA,
Simpozionul Despre riscuri în ştiinţă şi tehnică (II) ACADEMIA ROMÂNĂ, Comitetul Român de Istorie și Filosofie a Științei și Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei (DLMFS), 30
iunie 2022
PROPRIETATE NUCLEARELECTRICA SA A NU SE MULTIPLICA SAU DIFUZA FARA ACORDUL SNN SA
50
Proiectele Nuclearelectrica pentru atingerea tintelor de mediu si asigurarea
securitatii energetice
Ciclu combustibil CANDU Inovare/dezvoltare

cicluri reactori
Operare Centrale Nucleare avansati
SINERGII CICLURI COMBUSTIBIL

Finalizarea Ciclu combustibil
Operare pe termen constructiei PWR/SMR
lung a unitatilor a doua noi Dezvoltarea de SMR
existente si in
constructie
unitati
Retehnologizar Candu
ea Unitatii 1 U3/4
dupa
2031
Gestiune elemente intrare /iesire ciclu
combustibil
FRONT BACK END
END
Asigurare Gestionare deseuri
uraniu si
fabricatie Instalatie
Slab/mediu active
combustibil DTDR & detritiere
DICA -stocare uscata
CANDU combustibil uzat
Suport Ciclu combustibil
reactori rapizi ALFRED
iunie 2022
Proiectele Nuclearelectrica pentru atingerea tintelor de mediu 51
si asigurarea securitatii energetice in cadrul Parteneriatul

Nord Atlantic
cicluri reactori

existente si in
constructie
unitati
ea Unitatii 1 U3/4
dupa
2031
combustibil
FRONT BACK END
END
uraniu si
Instalatie
fabricatie Slab/mediu active
DTDR & detritiere
combustibil
iunie 2022
52
și beneficii
SCURT ISTORIC
NuScale - reactor modular mic (SMR) de tip reactor de fisiune racit cu apa
 2017-2019 – Nuclearelectrica efectueaza investigatii/evaluari interne asupra evolutiei sale

ulterioare. SMR este considerat una dintre componentele scenariilor de evoluti viitoare. Primele
contacte cu NUSCALE, vizite, semnare MOU etc.
 2019-2020 Nuclearelectrica interactioneaza cu partenerii USA privind perspectivele construirii

unui reactor SMR
 Inceputul anului 2021 - SNN a primit din partea USTDA un grant de 1,2 milioane USD pentru a
evalua potentialele amplasamente pentru SMR
 4 noiembrie 2021, Glasgow - Semnarea acordului SNN – NuScale pentru dezvoltarea de

tehnologii de producere a energiei curate în Romania (Teaming Agreement); SNN Preferred
Operator
 Un proiect SMR NuScale este in dezvoltare la Idaho National Laboratory (INL),

Idaho Falls, Idaho, US - 6 module si 462 Mwe, un proiect mult mai avansat decat cel din
Romania
 24-25 Mai 2022 seminar USTDA Bucuresti se anunta alegerea amplasamentului preferat pentru
care se vor incepe studiile de detaliu pentru un SMR 6 module in Romania la Doicesti.
 23 iunie 2022 Se anunta sprijinirea financiara (14 mil $) a guvernului SUA si NUSCALE pentru
efectuarea Studiului de Inginerie si proiectare (FEED) pentru amplasamentul propus la Doicesti
pentru VOYAGR 6 module ca parte a Initiativei Partnership for Global Infrastructure (PGII)
lansat de G7 la propunerea SUA https://www.whitehouse.gov/briefing-room/statements-releases/2022/06/26/fact-
sheet-president-biden-and-g7-leaders-formally-launch-the-partnership-for-global-infrastructure-and-investment/
iunie 2022
Amplasarea reactoarelor modulare mici (SMR) în România, provocări și 53
beneficii
Activitati interfata externa ale Nuclearelectrica pentru atingere
obiectivelor SMR
• Definirea strategiei interne referitoare la locul si rolul SMR si sustinerea includerii sale in Planul National Nuclear
in finalizare
• Coordonarea obiectivelor SMR cu cele ale asigurarii bazei de producere a energiei in centrale CANDU si in
ciclul de combustibil
• Cooperare interna la nivel national
• ANDR, sustinere finalizare Plan Nuclear National
• ROMATOM
• MOU with RATEN- ICN and IFIN HH
• Cooperare internationala multilaterala si bilaterala
• In proiecte AIEA pentru SMR
• IAEA support missions
• INPRO general
• RER SMR on scenarios – support to ICN,
• CRP on Emergency dose calculations etc.
• Nucleareurope ( FORATOM) Task Forces pentru SMR in Europa
• Contacte cu CE - DGENER
• Suport USA pentru SMR
• USTDA grant pentru
• studiu preliminar amplasamente potentiale si vendori / Sargent and Lundy
• Studiu inginerie si proiect detaliat pentru amplaasamentul aflat in evaluare la CET Doicesti
• USDOS pentru simulator camera comanda NUSCALE E2 la UPB
• Stand testare special _ IFIN HH
AMPLASAREA REACTOARELOR MODULARE MICI (SMR) IN ROMANIA, PROVOCARI SI BENEFICII, Prezentare de catre Dr. ing. Dan Serbanescu reprezentant in simpozion al Nuclearelectrica SA, Simpozionul
Despre riscuri în ştiinţă şi tehnică (II) ACADEMIA ROMÂNĂ, Comitetul Român de Istorie și Filosofie a Științei și Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei (DLMFS), 30 iunie 2022
beneficii
Activitati interne ale Nuclearelectrica pentru atingerea obiectivelor SMR
I. Evaluarea propunerilor perechilor de amplasamente potentiale si vendori asa cum rezulta din
studiul Sargent and Lundy
II. Considerarea unor grupe de amplasamente potentiale, inclusiv cele ale unor foste CET pe
carbune
III. Proiectele pentru SMR sa urmareasca o strategie graduala de implementare a acestora

1. Alegerea unei perechi ce intruneste cele mai multe atribute potentiale sa fie confirmata ca
fezabila in urma analizelor detaliate conform standardelor ( In acest caz NUSCALE-Doicesti)
2. Considerarea in prima faza SMR racite cu apa si sprijinirea pe termen mediu si lung a
proiectelor de generatie IV (cum este proiectul ALFRED)
3. Implementarea elementelor specifice de pregatire pentru SMR
a. Simulator E2- camera de comanda
b. Stand testare cu scop multiplu
c. Pregatire generala in domeniul nuclear
4. Pregatire interna si actiuni externe pentru transformarea SNN-Romaniei in hub de
promovare SMR
1. Luarea in consideraare a participarii industriei locale
2. Considerarea corelarii implementarii de SMR impreuna cu surse regenerabile
3. Considerarea sinergiei cu celelalte cicluri de combustibil
55
și beneficii
PROVOCARI GENERALE – BENEFICII GENERALE
 Asigurarea necesarului de energie in  Modularizare
formele necesare, implicand • Flexibile ca putere
• flexibilitate in plus fata de • Capabilitate de utilizare in diverse
functionarea in regim de baza aplicatii
• Realizare modulara la fabrican
• multiscop si aplicatii,
inclusiv multe teste de punere in
• termene de realizare mai mici la functiune
• costuri mai reduse • Dimensiuni mai reduse
• Costuri reduse pe Mw
 Combaterea schimbarilor climatice
• Ecologizare zone contaminate,  Completeaza sursele regenerative
• Decarbonificarea in platforme energetice si au
impact major
 Rezolvarea de probleme acute Ecologizare
• zone
economice si sociale contaminate,
• Decarbonificarea
 Revolutie industriala 4.0 (IA si noi  Locuri de munca si dezvoltare
tehnologii) locala
 Adaptare la noi tehnologii ale

revolutiei industriale 4.0
iunie 2022
56
și beneficii
I
NUSCALE si SNN
PROVOCARI SI OPORTUNITATI
Amplasament ales pentru

procesul de evaluare in detaliu
Prezentare de catre Dr. ing. Dan Serbanescu reprezentant in
simpozion al Nuclearelectrica SA,
Simpozionul Despre riscuri în ştiinţă şi tehnică (II) ACADEMIA
ROMÂNĂ, Comitetul Român de Istorie și Filosofie a Științei și
Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia
Ştiinţei (DLMFS), 30 iunie 2022
iunie 2022
57
Amplasarea reactoarelor modulare mici (SMR) în România, provocări și beneficii
SMR alegerea unui amplasament ce urmeaza a fi evaluat conform standardelor
Et in Arcadia ego!
Technical initiator of the project
and support all technical
evaluations for launching a new
nuclear program from 2017 to
2022 and on for SMR
Centrale termice pe carbune dezafectate/in oprire si NUSCALE 6 module de 77

Mw alese pentru evaluarea de detaliu de proiect pentru amplasare conform
standardelor in vigoare
beneficii
SMR alegerea unui amplasament ce urmeaza a fi evaluat conform
standardelor (2)
• În urma Memorandumului de Înțelegere („MOU”), companiile vor efectua studii de

inginerie, analize tehnice și activități de licențiere și autorizare pe amplasamentul din
Doicești, județul Dâmbovița, locația selectată pentru implementarea primei centrale
NuScale VOYGR™.
• Amplasamentul a fost identificat în urma unui studiu aprofundat, realizat cu fonduri în

valoare de 1,2 milioane de dolari primite de Nuclearelectrica la începutul anului 2021, în
cadrul unui grant oferit de USTDA, pentru a identifica și evalua diferite amplasamente
pentru implementarea reactoarelor modulare mici în România.
• În urma studiului, au fost identificate mai multe potențiale amplasamente
adecvate.
• Amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești a obținut toate calificările în
ceea ce privește securitatea nucleara,
 fiind potrivit criteriilor de proiectare și principiilor de securitate ale reactoarelor
modulare mici NuScale, și
 respectă pe deplin criteriile de amplasare cerute de standardele internaționale și
naționale.
 De asemenea, amplasamentul este disponibil în timp util pentru a îndeplini
obiectivele României pentru implementarea reactoarelor modulare mici în acest
deceniu și pentru a permite României să devină un centru pentru implementarea
reactoarelor modulare mici în regiune.
59

și beneficii

iunie 2022
60
Amplasarea reactoarelor modulare mici (SMR) în România, provocări și
beneficii
CARACTERISTICI
NUSCALE si ale amplasamentului
DOICESTI care asigura
OPORTUNITATI
pentru
ASIGURAREA DE BENEFICII
iunie 2022
61
și beneficii
PROVOCARI AMPLASAMENT – BENEFICII AMPLASAMENT
 Autorizarea unei centrale SMR in  Proiect certificat in SUA si in
Romania aprobare cererea pentru
primul amplasament in Utah.
Colaborare CNCAN-USNRC.
Clarificari asteptate in curand
la CE – DG ENER
 Gradul de incredere in tehnologie  Solutii tehnice verificate si
sisteme de securitate pasive
 Impactul asupra mediului si de ultima generatie
populatiei  Nu are impact peste
prevederile standardelor,
impact comparabil cu radiatia
naturala normala
 Costurile si termenele de realizare  Costuri reduse si termene
 Utilitatea sociala si economica realizabile
 Utilizare forta de munca si
 Disponibilitatea resurselor pentru facilitati locale. Sprijin pentru
realizare si operare comunitate
 Surse disponibile – programe
de pregatire in dezvoltare
iunie 2022
beneficii
Caracteristici care asigura realizarea beneficiilor amplasament Doicesti-NUSCALE (1)
RBENEFICII DIN REALIZAREA OPORTUNITATILOR PENTRU

AMPLASAMENTUL Doicesti cu NUSCALE 6 module
O suprafata potrivita necesarului de

6 module cca 10-15 hectare Se incadreaza in terenul disponibil si la
caracteristicile acestuia
Constructie modulara Se pot utiliza elemente de infrastructura

deja existente: apa de racire, retea electrica,
acces etc
Integrare in urbanismul local cu Suport refacere ecologica a zonei
sprijin pentru comunitati
Beneficii financiare directe sau indirecte
Platforma energetica impreuna cu

Utilizare fortei de munca din zona
sursele regenerabile pentru
disponibilizata Asigurare incalzire
reconstructie ecologica si impact
comunitara in prima urgenta si alte
local
aplicatii cu impact local
beneficii
Caracteristici care asigura realizarea beneficiilor pentru perechea amplasament Doicesti-
NUSCALE (8)
Amplasamentul selectat, fosta termocentrală de la Doicești

dezafectată
1. Respectă pe deplin criteriile de amplasare cerute de standardele
internaționale și naționale, iar standardele de securitate nucleara
pentru centralele nucleare pot fi îndeplinite sub toate aspectele
2. Fiind o fosta termocentrala, amplasamentul beneficiaza deja de
intreaga retea si infrastructura; se pot folosi racordurile existente
la utilități
3. Amplasamentul este disponibil în timp util pentru a îndeplini
obiectivele României pentru implementarea reactoarelor modulare
mici în acest deceniu și pentru a permite României să devină un hub
pentru implementarea reactoarelor modulare mici în regiune.
4. Tehnologia SMR a NuScale, adecvată dezvoltării pe amplasamentul
de la Doicești, este cea mai matură
• în ceea ce privește aprobarile, fiind primul și singurul SMR din lume
care a primit aprobarea din partea Comisiei de Reglementare Nucleară
din SUA în august 2020
• în ceea ce privește dezvoltarea, avand deja o retea de
parteneri si furnizori
beneficii
NUSCALE (5)
Centrala NuScale de tip VOYGR-6/

462 MWe
- va genera 193 de locuri de munca
permanente,
- 1500 de locuri de munca pe perioada
constructiei,
- 2300 locuri de munca in manufacturare
- va evita producerea a cca 3 - 4 milioane
de tone de GES pe an.
iunie 2022
beneficii
NUSCALE (6)
• Amplasamentul fostei termocentrale de

la Doicești, județul Dâmbovița a fost
selectat ca amplasament potential
preferat in urma realizarii studiului
finantat de USTDA, (US Trade and
Development Agency)
• Studiul in valoare de 1.2 mil euro a fost
obtinut pentru a evalua diferite tehnologii de
reactoare modulare mici și potențiale
amplasamente pentru implementarea
reactoarelor modulare mici.
• În urma studiului, au fost identificate mai
multe potențiale amplasamente adecvate,
amplasamentul fostei termocentrale de la
Doicesti fiind cel care a obținut cele mai
înalte calificări în ceea ce privește
securitatea, fiind potrivit criteriilor de
proiectare și principii de securitate ale
reactoarelor modulare mici NuScale.
66
beneficii
NUSCALE (9)
NuScale Nonproprietary Copyright © 2021 NuScale Power, LLC.

beneficii
NUSCALE (10)
Brownfield
• Green – SMR
new and
renewables
• Yellow – SMR
reused
• Orange – Non
impacting and
not impacted by
SMR
• Red – SMR
positive effect
Heat, eco
PROPRIETATE NUCLEARELECTRICA SAto
SNN proprietary not A be
NUcopied,
SE MULTIPLICA SAU
distributed, DIFUZA
used FARA
without ACORDUL
SNN writtenSNN SA
approval
beneficii
NUSCALE (11)
NUcopied,
SE MULTIPLICA SAU
distributed, DIFUZA
used FARA
without ACORDUL
SNN writtenSNN SA
approval
beneficii
NUSCALE (12)
EZ plant 6
modules
NPM 20
Plant w/o EZ one
non module
nuclear 112m
support
boundary
300 m
beneficii
NUSCALE (13)
71
beneficii
Pasii urmatori
• Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra au semnat un Memorandum de
Înțelegere pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din
România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul
Dâmbovița
• Companiile vor efectua studii de inginerie, analize tehnice și activități de

licențiere și autorizare pe amplasament, conform cerințelor standard în timpul
procesului de autorizare.
• Comunitatea Doicești are o tradiție de peste 50 de ani în domeniul producției de

energie și va beneficia de noua viață a fostei termocentrale: locuri de muncă locale,
educație pentru noua generație de ingineri, proiecte pentru economia și industria
locală.
• Vechea centrală pe cărbune de la Doicești va reveni la Sistemul Energetic

Național, cu aceeași putere instalată, într-o tehnologie ultra modernă,
sustenabilă, cu o durată lungă de viață. Este un model replicabil, aproape perfect din
punct de vedere energetic și economic, în care se integrează noua capacitate
energetică folosind racordurile existente la utilități
iunie 2022
Academia Romana
Nuclearelectrica to cooperate in development

of ALFRED
07 October 2019
Romanian utility Nuclearelectrica has signed
a Memorandum of Understanding (MoU) with
the Fostering ALFRED Construction (Falcon)
consortium regarding cooperation on the
development of the Advanced Lead Fast
Reactor European Demonstrator (ALFRED).
A demonstration unit is planned to be
constructed in Romania.
https://world-nuclear-news.org/Articles/Nuclearelectrica-to-cooperate-in-development-of-AL
Academia Romana
II.EVALUARE TIP
EXPERT
Academia Romana
Dr.ing. Dan Serbanescu
dan.serbanescu1953@yahoo.com; dserbanescu@nuclearelectrica.ro
Mobil: +40741660585
Inginer fizician Institutul Energetic Moscova Diploma de merit premiul I si propunere de continuare tema speciala ca doctorand (1979)
dr.ing. in inginerie nucleaara ICEFIZ/IFIN HH (1987)
Tema tezei Metode de corelare a defectelor provocate de cresterea sigurantei in functionare a unei centrale nucleare, coordonator prof dr. Ionel Purica,
Ihttps://www.researchgate.net/publication/294856257_Metode_de_corelare_a_defectelor_provocate_de_cresterea_sigurantei_in_functionare_a_unei_centrale_nucleare
Expert in cadrul Departamentului de Securitate Nucleara

din Directia de Securitate Nucleara si SuportTehnic
Societatea Nationala Nuclearelectrica SA
•EXPERIENTA
43 de ani in domeniul nuclear:
• constructie CNE, fabricatie echipamente CNE, pregatire si autorizare operatori CNE, proiectare CNE, autorizare CNE – punere in
functoiune si functionare CNE Cernavoda u1 si u2, dezafectare, analize de risc; la nivel national 28 ani , evaluari de securitate nucleara
Cernavoda si programe noi de centrale nucleare (SMR)
• international 12 ani (CE-staff member 6 ani analize risc & dezafectare CNE Kozlodui 1-4,PBMR Ltd 6 ani sef proiect PRA reactor
generatie IV)
ACTIVITATI
• Membru titular din 2014 si din 2019 secretar interimar al Diviziei de Logica si Modele in Stiinta (DLMFS) din cadrul Comitetului Roman de
Istoria si Filozofia Stiintei si Tehnicii (CRIFST)– Academia Romana
• Membru ESREDA – European Safety, Reliability & Data Association.
• Consultant tehnic extern in proiecte IAEA si CE - securitate nucleara, tehnologii inovative, calculatoare quantice-roboti , analize de risc
• Colaborator extern (“full academic scope”-) la conducerea de teze de doctorat in domeniul nuclear Universitatea Politehnica Bucuresti.
Autor al cursului de master de analize de risc nuclear in cadrul programului Seneca, UBP-Facultatea Energetica, 1996-2000
• Coordonator teze de doctorat asupra modelarii sistemelor energetice nationale si a securitatii alimentarii cu energie la Universitatea
Tehnica Delft (2007-2010) si Universitatea Kaunas (2007-2010) cu colaborari ulterioare cu Brookhaven National Laboratory si Lithuanian
Energy Institute .
• Redactor sef (contract) domeniul risc industrial Safety Science - Elsevier (2009-2011)
• Autor si coautor de carti si lucrari in domeniul securitatii nucleare si analizelor de risc, modelarea in fizica si energetica nucleara
Academia Romana
Cunostinte – vechea impartire arte liberale /

nonliberale si raportul stiinta /tehnica
Academia Romana
Sorina Costinaş NOEMA VOL. III, Nr. 1, 2004 134 DEZVOLTAREA ELECTROENERGETICII ROMÂNESTI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XX-LEA Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti sorina@energ.pub.ro
•Inginerul este prin însăşi firea sa întreagă un mare anonim. Şi se citează aşa
de puţine nume, şi sunt atât de puţini oameni populari, care ies din mediul ingineresc.
•Căci inginerii care capătă popularitate, o obţin pe căi laterale care au

puţine în comun cu ingineria…prin însăşi menirea lor, inginerii se
ilustrează prin operele pe care le fac.
•Ei clădesc oraşe, linii ferate, poduri, uzine, cai navigabile:

pretutindeni trăieşte opera şi moare numele omului; căci de numele
omului n-a auzit poate nimeni, niciodată.
Este o tragedie întreagă în această condamnare la tăcere şi
obscuritate
Academia Romana
Evaluare tip expert - Dan Serbanescu
Academia Romana
Manuale Teoria Reactorilor Nucleari Exemple

Abordare clasica……………………………………… Gleston si Edlund
Abordare standard actuala standard DOE……. Standard DOE
Abordare pregatire tip vestic ―saxon‖……….... Manual tip vestic ―saxon‖
Abordare pregatire tip rusesc……………………. Manual tip rusesc
Abordare pregatire Romania…………………….. Prof Berinde Fac Fizica
Prof Purica UPB, Prof Margarit Pavelescu, dr.I Cuculeanu
Abordari diferite ale aceluiasi subiect – caz particular personal
•studentie,
•doctorat,
•pregatire operator reactor ,
•autorizare conform standarde si
•analize risk cercetari si probleme speciale (noi reactori, CS, SES)
Academia Romana
Reactor theory and nuclear theory

1. Basic reactor theory
2. Neutron theory related to reactor – properties, life cycle etc
3. Reactor kinetics
4. Reactor dynamics –control, regulation, stability
5. Thermodynamics of NPP and heat transfer in reactor and othe
important components of NPP
6. Physical and chemical reactions in reactor and NPP, materials
7. Research reactors and special installations to be used with
reactors (accelerators etc)
8. Non stationary reactors (space propulsion etc)
9. Turbines for NPP
10. Steam Generators for NPP
11. Radiation protection for nuclear reactors and installations
12. Construction, sitting general layout and nuclear plant theory
13. Nuclear power plants components – manufacturing, operation
14. NPP operation
15. NPP safety and risk analyses
16. NPP and fuel cycle economics
Academia Romana
Nuclear reactor physics is the branch of science studying application of chain

reaction to induce a controlled rate of fission in a nuclear reactor for the
production of energy.
Nuclear reactors use a chain reaction to induce a controlled rate of nuclear fission in
fissile material, releasing both energy and free neutrons.
A reactor consists of an assembly of

•nuclear fuel (a reactor core),
•usually surrounded by a neutron moderator
•light water,
•heavy water,
•graphite, or
•zirconium hydride,
•mechanisms such as control rods that control the rate of the reaction.
The physics of nuclear fission affects the design and behavior of nuclear reactors.
Academia Romana
Nuclear physics is the field of physics that studies the

constituents and interactions of atomic nuclei.
The most commonly known applications of nuclear physics are
• nuclear power generation and

• applications infields like
•nuclear medicine
•magnetic resonance imaging
•nuclear weapons
•ion implantation in materials engineering
•radiocarbon dating in geology and archaeology.
The field of particle physics evolved out of nuclear physics and is typically
taught in close association with nuclear physics.
Academia Romana
Nuclear engineering and technology that studies the implementation of nuclear

physics and reactor physics in real plants
Nuclear system in a country assumes a certain minimal

infrastructure:
•Research and design

•Operation and maintenance
•Utility and licensee in the NPP process
•Public and industry
•National and international components
•International treaties
On the other side nuclear field is a technology area
Academia Romana
Fizica teoretica Fizica aplicata Fizica aplicata – tehnologii nucleare

• Fisiune nucleara, • Fizica nucleara •Regimuri dinamice si reglarea reactorilor
• Fizica cuantica, • Fizica atomica •Transfer de caldura si termoodinamica
•Materiale si procese fizico-chimice
teoria • Teoria reactorilor
relativitatii nucleari de fisiune …
• Tehnologii de
materiale(topologice) ..
Noi directii de Exploatare comerciala Cercetare Prototipuri

cercetare Pregatire personal
Dileme si ―trileme‖
• Dilema relatie stiinta – tehnologie: Fizician sau inginer?
• Dilema abordare istorica vs filozofia stiintei: Istorie sau
evaluare a modelelor prin paradigme?
• ―Trilema‖ institutionala: GCI ―anticamera‖ la DLMFS (care
este ―anticamera‖ la CRIFST, care este ― anticamera‖ la
Academie?)
Academia Romana
III.EVALUARE
SISTEMICA - PASCUM
Academia Romana
ABORDAREA DE TIP A (propusa)
Modelele fizicii şi evoluția lor, în special cea din ultimul secol în cazul
mecanicii cuantice şi a teoriei relativităţii, ca și sistemele însele descrise de ele, se
pot descrie ca spații topologice, cu evolutiice pot fi modelate, in ceea ce
priveste in special tranzitii de la un model la altul. Astfel se considera ca
resorturile interne de schimbare ale fizicii înseşi şi/sau cele ale lumii
inconjurătoare, reflectate în modele izomorfe cu acestea, care sunt tot niște spații
topologice, creeaza sisteme de stare ale lor descrise de spatii topologice ce pot
explica succesiunea lor
ABORDAREA DE TIP B
Un grup de abordari ce este un competitor puternic pentru grupul A si care

are cu multi sustinatori, care consideră că existența sistemelor fizice, ca si
apariția și dispariția modelelelor care le descriu, este de fapt haotică.
Academia Romana
Prezentam un rezultat interesant

(care se limitează la sistemele fizicee menționate și evită deocamdată o
generalizare)
și anume acela că, se pare ca
cele două abordări (A si B) nu sunt chiar așa de
opuse cum par la prima vedere și că o interpretare
care le ia in considerație pe ambele ar putea
explica mai bine situatia analizată pentru
aceste cazuri.
Academia Romana
PRINCIPALELE CRITERII DE EVALUARE (1)

Solutiile pentru o serie de dileme definitorii pentru elemente ale fatetelor cunoasterii – exemple
Interfata Local(national/ Global (international) si dinamica sincronie - diacronie, i.e.

Prin forțe proprii sau prin import de tehnologii
Relatia cu contextul internațional și evoluția acestuia
Organizat (Institutii dezvoltate) si relatia optima individual – scoli
Consolidare de rezultate versus inovatie si optimizarea creativitate–stiinta normala

Efectul/Existenta de sisteme normative versus relatia cu adevaruri recunoscute la un
moment dat , i.e. relatia adevar – fals
Limite ale dezvoltării fizicii și energeticii nucleare (interne / naționale și

internaționale)
Efectul interferențelor altor științe și tehnologii, cum ar fi matematica, chimia și
tehnologia informatică, cu problematici precum:
Care este contribuția matematicii, chimiei la realizările fizicii nucleare în țara noastră?
Cât de utile sunt acestui domeniu evoluțiile din informatică?
Academia Romana
PRINCIPALELE CRITERII DE EVALUARE (2)

Solutiile pentru o serie de dileme definitorii pentru elemente ale fatetelor cunoasterii – exemple
Situația actuală și perspective
Durata (istorica) si impactul diverselor evenimente

e(in?)voluției fizicii și energeticii nucleare românești
 Durata evolutiei fizicii este egala cu cea a aniversarii de 100 de ani de la unire, dar o
depaseste, fiind o caracteristica a creerii Romaniei modern (obiectivul generatiei
pasoptiste, statul modern, mica si marea unire)
 Economia centralizata si planurile energetice pe termen lung
Perioada este impartita in etape si se urmareste raspunsul la doua intrebari

pentru
fiecare etapa:
 Definirea elementelor dominante

 Identificarea tendințelor viitoare și posibile acțiuni de susținere.
Academia Romana
Academia Romana
Tehnologiile si viitorul lor
Nuclear engineering is a technology

so technology features apply to it,
too.
Academia Romana
Oklo
2.5by
0.0 3.0 4.0

Academia Romana
O concluzie care rezultă în acest moment este că procesul

evoluției / emergența sistemelor fizice în sine și al modelelor lor
* Se desfășoară într-o alternare finită, care tinde spre un

echilibru asimptotic, dar cu rezultat final necunoscut.
* Caracterul haotic este accentuat de complexitatea
sistemelor și modelelor, ca spații topologice speciale, care
pot duce la generare de haos.
Academia Romana
Procopiu magneton and Proca equations

 Case A-
and pi meson
 Case B-
Purica – research methods in nuclear
 Case C - – researches
experimental
Hulubei physics in nuclear physics
and creation of an institute and a ―school‖
of thought
 Case D - Romanian nuclear program
An example of an individual experience of
 Case E- training and working in diverse cultural
environments in nuclear energy
Academia Romana
Un secol și jumătate de fizică teoretică (A-E)și patru decenii de energetică nucleară (C-E) (1)
Academia Romana
EMBLEME
Academia Romana
STIINTA / TEHNOLOGIA SI
ALTELE - INTERNATIONAL
EMBLEME
ENERGETICA
ROMANIA
NUCLEARA
FIZICA SI
Academia Romana
CHICAGO PILE 1942-1943 OKLO GABON CCA 2 BLN YEARSAGO
Academia Romana
O perspectivă din interiorul fizicii și energeticii
Secretar nuleare
Divizia deasupra
Logică,istoriei acestora,
Metodologie dar mai
şi Filosofia ales(DLMFS)
Ştiinţei asupra dilemelor
din cadrul lor actuale Dr.ing.Dan Serbanescu 22 Septembrie 2016
CRIFST
Academia Romana
Secretar nuleare
Divizia deasupra
Metodologie dar mai
CRIFST
Academia Romana
Secretar nuleare
Divizia deasupra
Metodologie dar mai
CRIFST
Academia Romana
Secretar nuleare
Divizia deasupra
Metodologie dar mai
CRIFST
Academia Romana
Secretar nuleare
Divizia deasupra
Metodologie dar mai
CRIFST
Academia Romana
Rezultate
Academia Romana
REZULTATE – ASPECTE GENERALE (1)

Rezultate care pot surprinde:
1. O abordare a problemei in „mod științific‟ poate induce erori sistematice în

concluzii.
Ca un corolar, o abordare pe mai multe planuri – de exemplu de tip triadic (știință,
artă, mit) – ar putea genera mai puține erori sistematice in procesul de cunoastere.
2. Noutatea teoriilor promovate la un moment dat nu este chiar așa de mare și că în

mare avem cam același set de teorii, care devin agreate si predominante in anumite
momente, ideile lor de bază repetându-se de fapt in esență, asa cum rezulta de exemplu
in cazul cel puțin în domeniul fizicii și al corolarelor sale energetice și cosmologice
a. Pentru istoria fizicii poate ar fi mai util si productiv sa se studieze nu istoria (in
sensul eveneminetelor si teoriilor dezvoltate in timp) ci succesiunea teoriilor –
modelelor etc
b. Etapele parcurse in fizzica si energetica nucleara in termenii nu ai ‖progresului‖ său
istoric, ci ai modului în care anumite etape și faze s-au succedat, fiind preocupați în
primul rând să identificăm acele indicii care ne arătau poate din timp spre ce nouă fază
se va merge și care vor fi dominantele noilor abordări agreate de comunitate.
Academia Romana

3. Este discutabil din pacate rolul pozitiv al organizatiilor, asociațiilor, publicațiilor care
au reunit fizicieni în jurul unor teorii.
Au avut oare un rol de stimulare a dezbaterii si acceptării de noi abordări, sau au fost
de fapt cele mai puternice frâne posibile in promovarea creativității și noutății in

fizică. Deși în fizică avem multe exemple ale ambelor tipuri de impulsuri (pozitive
 și negative față de nou)?
Se pare că organizarea în grupe, scoli, instituții de toate felurile, publicații, au fost de
regula impedimente
serioase ale noilor abordari si practic nu au existat teorii/abordări noi acceptate si
stimulate de către aceste instituții.
La nivel național am avut perioade foarte utile, dar din pacate prezentul este sumbru si
această situație devine pe măsură ce trece timpul din ce in ce mai grava.
4. În contextul celor de mai sus interacțiunile instituțonalizate are trebui revigoorate si

reformate pentru a asigura atat controlului asupra rigorii științifice, cat si stimularea al
creativității și noului in fizică.
Academia Romana

5. În contextul celor de mai sus interacțiunile instituțonalizate unele sugestii pentru
CRIST-DLMFS
 Definirea mai clara a statutul intalnirilor, evenimentelor, al dezbaterilor si ideilor exprimate

 Continuarea stimularii schimbul uiliber creative, concomitant cu cresterea profunzimii si
utilitatii dezbaterilor – incercari de definire a unui cadru stiintific mai stabil si riguros
 Cautarea unor metode de maximizare a efectului abordarilor interdisciplinare
 Gasirea unor solutii de reglare a nivelelor si “vitezelor” de interfata intre elementele
comitetului si in cadrul DLMFS.
 O conectare mai buna la circuitul international si la cel national
Academia Romana
REZULTATE – ASPECTE PARTICULARE

PENTRU STIINTA SI TEHNICA NUCLEARA
1. Pentru fizica si tehnica nucleara sunt valabile rezultatele generale mentionate anterior.
2. In plus unele aspecte particulare sunt importante
i. Aparent fizica cuantica este inca departe de a da pe termen mediu chiar raspunsuri
care sa poate fi transpuse in tehnologii nucleare cu totul revolutionare
ii. Multe concluzii pentru tendintele tehnologice pe termen mediu si lung rezulta din
lectiile invatate dupa accidente majore (ultimul fiind Fukushima)
Iii Materialele si tehnologiile viitorului vor avea un impact major in eficientizare
filierelor existente de centrale nucleare, desi practic in fizica reactorilor nu sunt de
asteptat modificari majore.
iv. Tehnologiile viitorului pe termen mediu sunt guvernate de situatia social politica a
tarilor detinatoare de licente si acest trend se va mentine.
v. Pentru situatia din Romania cele de mai sus presupun relansari in noi programe
nucleare dar sub licenta, intrucat bazele nationale, institutiile de invatamant si cele
stiintifice (inclusiv ale Acedmiei) nu au un contact si programe concrete de
aplicatii in domeniul energetic nuclear. Programele existente sunt generalizante si
practic cu probabilitate redusa de realizare
Academia Romana
Rezultate aspecte particulare romanesti (1)
1. Sincronia și diacronia între elemente naționale / internaționale(1):

 Dezvoltarea fizicii nucleare românești în general și a aplicațiilor lor, cum ar fi
energetica nucleară, s-a făcut în linii mari corelat cu evoluția acesteia la nivel
internațional, cu unele trăsături specifice
• Au existat și există momente de mare anvergură, de vârf internațional (Procopiu,
Proca, Purica, participarea românească la testele de la CERN din ultima vreme)
• Momentele de diacronie au subliniat specificul nostru științific și cultural
• Deși a existat în anumite momente (cel al anilor 70 fiind unul dintre acestea) un
maxim al corelării și susținerii aplicațiilor fizicii nucleare și al cercetărilor proprii
naționale de susținere, acestea sunt practic abandonate pentru lumea reală energetică
nucleară românească în prezent.
• Acest aspect a dus la lipsă de coerență, lipsa unui program și a unui plan național al
fizicii nucleare și aplicației sale tehnologice de bază – energetica nucleară.
• Motivele sunt atât instituționale, cât și date de un specific național interesant, pe
care ar trebui să ni-l asumăm.
Academia Romana
Rezultate (2)
1. Sincronia și diacronia între elemente naționale / internaționale(cont.):
• Foarte greu am reușit să creăm și / sau să menținem pe termen lung școli naționale (competitive
internațional) de fizică și energetică nucleară, pentru a transmite de la o generație la alta– pentru
câteva generații și nu doar una, maxim două - realizările de mare prestigiu ale vârfurilor. Nu se
face referire în exclusivitate la componența de sisteme conexe dezbătută mai jos, la aspecte
ca:
• promovarea sustinuta de valori
• spiritul de echipă
Limitarea și lupta fermă cu ingerințele ”sistemelor conexe” etc.

• Există excepții de la aceste probleme, dar sunt puține și par să confirme regula identificată de
aceste evaluări. În domeniul de studiu al acestei lucrări, aceste aspecte sunt însă de mare actualitate și
ar trebui asumate și corectate cu precădere înainte de a blama numai cauze externe pentru aceste
situații.
• Trebuie să existe deschidere națională de asumare a acestor probleme reale, astfel ca să poată fi
limitate sistematic și organizat.
În acest timp, în lipsa acestor asumări și măsuri, hemoragia de vârfuri va alimenta ca și până acum
realizări de vârf internaționale (despre care deși se spune des că ar fi tot ale școlii naționale, realitatea
este că nu ne mai aparțin, ele indică doar ce am fi putut realiza cu aceste vârfuri și nu am făcut-o).
•
Academia Romana
Rezultate (3)
2.Aplicațiile în energetică s-au făcut prin importuri de tehnologie susținute
până în 1990 de cercetarea proprie.
Din păcate această susținere a fost întreruptă și nu este încă reluată corespunzător, deși
in ultimele două decenii există unele începuturi timide – de exemplu participarea la un
program de cercetare european si acceptarea de construire in țară a unor instalații
experimentale (reactorul ALFRED) sau perfecționări care ne-au costat enorm și vin
tardiv
– pentru Mașina de încărcat descărcat combustibil – sau abilităti care practic au dispărut
de tot, cum ar fi asistența de proiectant a părții române către centralele in funcțiune.
Toate acestea și multe altele sunt semnale semnificative și de mare impact, dacă luăm in
considerare diferența dintre ce face structura națională față de ce ar trebui să facă de fapt
ca infrastructură nucleară pentru a susține pragmatic programul național nuclear
energetic, fapt ce arătă situația reală de fapt a întregii infrastructuri nucleare.
Academia Romana
Rezultate (4)
3. Există însă și realizări de foarte mare prestigiu (combustibilul nuclear,

producerea apei grele etc.) care ne aparțin în întregime, aflate și ele în ultimele
două decade - într-o totală degringoladă.
4. Se pare că aceste lipsuri au generat situația că o nouă realiniere tehnologică nu

se poate face decât prin noi importuri, ceea ce este un foarte mare eșec al
cadrului național; dar mai rău este că nici o măsură care să prevină repetarea
perpetuă a acesteia nu se întrevede.
Academia Romana
Rezultate (5)
5. În ceea ce privește inter și transdisciplinaritatea rezultă:
5.1. Se constata că facem parte dintr-un mediu cultural - mitologic - artistic de excepție și
atunci când vorbim despre atitudinea față de un domeniu științific dat. Astfel cultura noastră
este una care se bazează și funcționează, în abordările științifice ale fizicii nucleare de
exemplu pe un foarte mare grad de conexiune dintre științe (matematică și fizică de
exemplu). Realizările matematicii, dar și ale filozofiei sau ciberneticii romănești sunt
un bazin de ‖sifonare culturală‖, care este în opinia noastră o extraordinară bază
specifică nouă pentru gustul inter și multidisciplinarității, al creării de drumuri noi și
al originalității în rezolvarea unor momente și elemente cheie ale științei nucleare
mondiale. Aceasta a fost și va rămâne o constantă cât timp mediul național va fi
păstrat intact în fundamentele sale.
5.2. Realizările fizicii nucleare și ale aplicațiilor sale, în special cele energetice, s-au
bazat continuu pe o foarte solidă bază matematică, pe realizări de excepție în fizica -
matematică.
Academia Romana
Rezultate (6)
5. În ceea ce privește inter și transdisciplinaritatea rezultă (cont.):
5.3. Deși constituie un avantaj foarte mare, specificitățile considerate anterior pot
constitui și sursa unor dezavantaje, cum ar fi:
1. un interes scăzut faţă de aplicabilitatea imediată

2. o anumită ”diluție” a cercetării fundamentale și
3. o mai mare deconectare de la problemele la fel de mari, dar imediate ale aplicațiilor
nucleare, în acest caz al energeticii nucleare reale.
Aceastea se pot combina destul de ușor cu o lipsă practic de școli naționale pe termen
mediu și lung și cu impactul sistemelor conexe, explicând astfel de ce cu un fond
excepțional pentru aceste domenii și multe realizări de vârf, la nivel național, școala de
fizică nucleară și energetică nucleară suferă profund.
Academia Romana
Rezultate (7)
6. Referitor la impactul ‖sistemelor conexe‖ (societate, moștenire culturală) rezultă:
•Specificul momentelor de vârf mentionate anterior a fost și este dat de o solidă conexiune
‖sifonantă‖ dintre mitologia culturală națională și apetitul nostru pentru matematică, ecuațiile
fizicii matematice și teoriile abstracte recente ale fizicii nucleare, pentru abstract și filozofie,
ponderat de un simț estetic deosebit impregnat în fibra de bază a ființei naționale și preluat
continuu firesc nu numai și nu neapărat (din păcate pe plan organizat din ce în ce mai puțin acum)
în mod organizat, dar ca o componentă a spațiului în care ne naștem și ne formăm ca oameni și ca
profesioniști în diverse domenii.
•Această trăsătură este explicabilă cu abordarea sistemica propusa, potrivit căreia specificul nostru
structural cultural, mitologic și artistic a favorizat și favorizează contribuții pentru rezolvarea momentelor
cheie în fizică.
• Aceasta pentru ca suntem un tip de cultură care are o puternică înclinație de a căuta și folosi
conexiuni, între științe și către știință, a elementelor cultural - mitologice, atunci când se gestionează
sisteme științifice ‖moderne‖.
• Acesta este în opinia autorului un avantaj enorm specific nouă și se pare neînțeles încă în
întregime, care ar trebui sistematic explorat și exploatat.
• S-ar putea compara această situație (deși sunt deosebiri mari) cu cea a culturii indiene si relația
acesteia cu fizica și energetica nucleară, deși în cazul nostru aspectele menționate anterior sunt
deosebit de originale și specifice acestui spațiu cultural în care ne formăm și sunt absolut nefolosite
sistematic ca vector de educație științifică.
7. Cele mai posibile scenarii de viitor indică utilizarea de noi importuri pentru
fizica și energetica nucleară.
Academia Romana
Rezultate (8)
•8. Alte semnale de alarma :
Însăși fibra națională profundă, această avere de neprețuit transmisă tăcut, cu sacrificii netrâmbițate, de la o generație la
alta, în orice mediu – din creierul munților la marea cea mare, care este modul nostru de
a cunoaște lumea, reacția noastră
profundă când avem de rezolvat probleme și de dat soluții în viață și în științe - în momente cheie, acea trăsătură care ne
face potențiali purtători de geniu la scară mult mai mare decât în alte părți ale lumii,
este în pericol să dispară. Este un pericol cu ordine de mărime mai mare decât dezastrele
organizaționale, demografice, tehnologice, economice și de educație prin care am trecut
în ultimele decade. Este dezastrul ultim, care ne va elimina ca popor și va aduce o
pierdere imensă pentru umanitate.
9. Aspectele economice și sociale conexe au o pondere foarte mare
Au existat momente astrale al fizicii nucleare românești în paradigmele
• începuturilor din primele decenii ale secolului trecut

• în deceniile trei – cinci
• ca și cel din deceniul șapte pentru energetica nucleară.
Dintre acestea, ultimul deceniu de progres menționat mai sus a beneficiat de spriijinul
”sistemelor conexe”( societate, moștenire culturală) care, cu toate limitările sale, este de departe o
mare realizare a acestui domeniu, neegalată până în prezent.
Academia Romana
Rezultate (9)
9. Aspectele economice și sociale conexe (cont)
Din păcate paradigma actuală a științei și energeticii nucleare românești, definită

ca evoluție haotică, indică, după o etapă catastrofală de aproape trei decenii din punctul
de vedere al sprijinului primit de la ”sistemele conexe”, că, în lipsa unor măsuri urgente,
energice, sistematice în programe pe termen mediu și lung, dar și consistente, o
iminentă prăbușire a întregului sistem fizică nucleară - energetică nucleară la nivel
național va avea loc, împreună cu o apelare tot așa de iminentă la factori
internaționali pentru menținerea sistemului la nivelurile angaj ate prin semnarea
tratatelor internaționale (cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică și cu
Uniunea Europeană).
Academia Romana
Rezultate (10)
10. Principalele răspunsuri la întrebarea ‖De ce și cum s-a întâmplat

că energetica nucleară românească a evoluat așa cum se poate
documenta în informații și la ce ar trebui să ne așteptăm în
continuare?” se gasesc in punctele anterioare
 Se poate doar adăuga că, fără măsuri energice, proiectate solid și cu orizont
de timp mediu și lung, nu există nici un viitor pentru fizica nucleară și
energetica nucleară românească.
 Micile victorii (niște mostre jalnice a ceea ce ar trebui făcut cu adevărat)
fluturate din când în când ca mari realizări, arată că gradul de neînțelegere al
măsurilor de luat pentru domeniul de excelență națională al fizicii și energeticii
nucleare este uriaș din partea celor care le flutură.
 Lipsa de acțiune în acest sens nu ar fi însă de loc de mirare în contextul
național absolut haotic, context în care se poate prezice un singur lucru și
anume că nu se poate prezice nimic, în timp ce la nivel mondial se merge foarte
rapid înainte, iar hemoragia către exterior a creierelor noastre din domeniu
continuă
Academia Romana
ANEXA 1
Inregistrari si documente
despre istoricul tehnicii si
fizicii energeticii in Romania
Academia Romana
ISTORIA ENERGIEI ROMÂNIA

Album iniţiativă a ENGIE Romania
2017
BOGDAN MURGESCU, MARIUS
CAZAN, VALENTIN MAIER,
Academia Romana
BOGDAN MURGESCU, MARIUS CAZAN, VALENTIN MAIER, ISTORIA ENERGIEI ROMÂNIA, , Album iniţiativă a ENGIE Romania , 2017 (5)
Academia Romana
Structura producţiei de energie electrică, în 2011 (Raportul anual A.N.R.E. 2011, p. 22). / Structure of the electricity
Academia Romana
Ştefan Iancu NOEMA VOL. II, Nr. 2, 2003
DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII ÎN

PERIOADA INTERBELICA
Academia Romana
Ştefan Iancu NOEMA VOL. II, Nr. 2, 2003

DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII ÎN PERIOADA INTERBELICA (1)
În domeniul fizicii, preocupările sistematice apar la începutul secolului al XIX-lea deşi preocupări sporadice au existat cu mult timp înainte.
•Primul autor român cu lucrări originale de cercetare în fizică a fost Emanoil Bacaloglu (1830-1891)
cu cercetări în domeniile: difracţia luminii, mecanică analitică, formule barometrice, iluminat electric etc
•Şcoala românească de fizică s-a constituit în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea datorită celor doi
mari ctitori de şcoală
Constantin Miculescu (1863-1937) la Bucureşti şi
Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), la Iaşi,
a construit „electroscopul Hurmuzescu”, la care a folosit dielectrina (amestec de sulf şi parafină), izolator inventat de el. Dragomir
Hurmuzescu este considerat “părintele radiodifuziunii române”. Sub îndrumarea sa, in 1926, la Bucureşti, s-a realizat prima staţie de
radiodifuziune din România.
•Nicolae Vasilescu-Karpen (1870–1964) - din generaţia fizicienilor formaţi înainte de începutul secolului al XX-lea
– a descoperit cauza reacţiei magnetice a indusului la maşinile dinamo-electrice
– demonstrând experimental valabilitatea explicaţiilor teoretice a stabilit o serie de relaţii între energiile câmpurilor
magnetice şi electrice, pe de o parte, şi tensiunea şi repulsia liniilor de forţă ale acestor câmpuri, pe de alta.
Măsurând câmpul magnetic al unui corp electrizat, atenuat în mişcarea pământului, a demonstrat că este imposibil să se
evidenţieze mişcarea translatorie a planetei pământ.
– În 1926, emite ipoteza existenţei electronilor liberi în lichide, elaborând teoria electronică a acestora, ceea ce a
permis explicarea diferenţei de potenţial dintre metal şi electrolit, a funcţionării acumulatoarelor cu plumb, a
procesului captării energiei în pilele de concentraţie, precum şi punerea în evidenţă a rolului electronilor în fenomenele
electrochimice.
– De numele său sunt legate cunoscutele pile electromotoare K presupuse că ar funcţiona prin utilizarea energiei
mediului ambiant;
Academia Romana
Ştefan Iancu NOEMA VOL. II, Nr. 2, 2003 - DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII ÎN PERIOADA INTERBELICA (2)
Ştefan Procopiu (1890–1972)
•Unul dintre cei mai mari specialişti în teoria cuantelor, legându-şi numele de
„magnetonul Bohr-Procopiu”
•In 1921 a descoperit depolarizarea longitudinală a luminii de către

birefrigerenţa electrică şi magnetică a soluţiilor coloidale şi a suspensiilor
cristaline, fenomen care, la propunerea fizicienilor francezi A.Bontaric şi J. Breton
este cunoscut azi ca „fenomenul Procopiu”,
•A întocmit harta magnetică a României pentru anii 1934–1935;
Academia Romana
Eugen Bădărău (1887–1975)

•Fondatorul şcolii româneşti de descărcări electrice în gaze şi de fizica plasmei, a elucidat birefringenţă corpurilor
izotrope în cămpuri magnetice şi electrice.
•A inventat, în scopul vizualizării energiei cinetice a razelor-canal, un dispozitiv cu o microelice (în greutate de
0,017g), care a fost fabricat de firma Leybold, din Köln.
•A inventat de asemenea, un nou interferometru;
Ioan I. Plăcinţeanu (1893-1960)
•A anticipat studiile fizicianului American de origine rusă George Gamow, întrevede existenţa protonilor negativi
(antiprotonii);
Alexandru Proca (1897–1955)

•A descoperit, independent de japonezul H.Yukava, existenţa mezonilor,
•Ecuaţiile câmpului mezonic sunt cunoscute sub numele de „ecuaţiile Proca‖;
Horia Hulubei (1896–1972)

•Creatorul şcolii româneşti de fizică atomică.
•A obţinut, cel dintâi în lume, spectre de raze X în gaze.
•În perioada 1934–1940, H. Hulubei a fost unul dintre principalii organizatori ai „Palatului Descoperirilor” de la Paris
(1937).
•În 1936 H. Hulubei identifică, prin metoda spectroscopică, elementul cu numărul atomic 87, căruia îi dă numele de
moldaviu.
Academia Romana
Energetică, electrotehnică şi electronică

•Creaţia tehnică în domeniul energetică, electrotehnică şi electronică s-a dezvoltat la început în strânsă legătură cu studiile de fizică.
•Energetica cunoaşte o importantă dezvoltare în România încă de la începutul secolului al XX-lea. În perioada 1922-1926 a funcţionat pe lângă
Institutul Geologic din Bucureşti o “Comisie pentru studiul electrificării ţării şi pentru
coordonarea exploatărilor factorilor naturali producători de energie”, al cărui preşedinte era
directorul institutului, prof. L Mrazec. În 1924, se adoptă o nouă lege a apelor şi o nouă lege a
energiei. Efectul acestor legi a fost o puternică dezvoltare a sectorului energetic, fapt demonstrat şi de aceea că dintr-un total de circa 60.000
kw putere instalată în turbine hidraulice, aproape jumătate s-au instalat după 1924. Dimitrie Leonida (1883–1965) s-a înscris printre pionierii acţiunii
de electrificare a României, a proiectat şi a condus lucrările de construire a centralei termoelectrice Grozăveşti şi de distribuţie a energiei electrice în
Bucureşti..
•În 1913, Leonida împreună cu inginerii N. Caranfil şi Cristea Niculescu, a înfiinţat Întreprinderea
de electricitate “Energia”, demarând astfel în România o nouă ramură industrială, industria
energetică. În cadrul întreprinderii a organizat fabrici de maşini electrice şi transformatoare, instalaţii
de semnalizări feroviare, aparate telefonice, contribuind astfel la punerea bazelor în ţară a unei industrii electrotehnice. Lucrările sale în domeniul
instalaţiilor electrice interioare şi de electrotermică au fost apreciate peste hotare şi astfel a devenit în 1920 membru al “American Institute of
Electrical Engineers”.
rapoarte tehnice, Leonida s-a dovedit un pasionat al noului şi un promotor al cerinţei de

•Prin numeroase proiecte şi
perfecţionare prin progres tehnic. În 1928, Leonida a fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii primei expoziţii a electricităţii din România. El
a militat pentru folosirea izvoarelor naturale de energie şi pentru gospodărirea apelor.
Academia Romana
Un alt pionier de seamă al energeticii generale ca disciplină în România a fost Martin Bercovici (1902-1971). El şi-a început
în 1927, în cadrul Socităţii de Gaz şi Electricitate, perioadă în care a urmărit dezvoltarea şi
activitatea profesională
modernizarea instalaţiilor electrice pe baza unei concepţii unitare în introducerea unor metode de protecţie a
acestor instalaţii, adaptate structurilor reţelelor;
Dionisie Germani (Ghermani) (1877–1948) a elaborat planuri de amenajare a Dunării în zona Porţilor de Fier, a Deltei Dunării,
precum şi a principalelor râuri interioare. A proiectat şi realizat alimentarea cu apă a oraşelor Tulcea, Turnu-Măgurele, Bucureşti-Arcuda (1919), canalizarea
oraşelor Brăila (1913), Ploieşti (1923), Curtea de Argeş (1929), Satu-Mare (1930) ş.a. În 1930 a prezentat la Stockholm o sinteză a legilor de similitudine în toate
domeniile(mecanică, fizică, geometrie etc.). A elaborat o metodă de calcul a tensiunilor în pereţii flexibili ai vaselor ce mărginesc mase lichide şi a adus contribuţii
originale în problema determinării tensiunilor într-un lichid compresibil, în problema utilizării mărimilor complexe în studiul câmpurilor magnetice rotitoare, a
câmpului de forţe exercitat de un electromagnet deformabil etc.
Constantin Budeanu (1886–1959) a adus contribuţii importante în electrotehnică şi a introdus în ştiinţă

conceptul de energiei deformante, descrisă în legătură cu fenomenele electrice din reţelele neliniare (Puissances
réactives et fictives, 1927). Energia deformantă s-a dovedit importantă mai ales în domeniul transportului de energie, astfel încât Conferinţa Internaţională
a Marilor Reţele Electrice, la care C. Budeanu era vicepreşedinte, a constituit Comitetul Internaţional nr.16 pentru studierea fenomenelor reactive şi deformante. În
1930, a propus, în numele Comitetului Electrotehnic Român, noi definiţii şi denumiri pentru diverse noţiuni (“putere reactivă”, “factor de putere- cosϕ“etc.), precum
şi pentru unitatea de putere reactivă „Var” (Volt- Amper-Reactiv), denumiri acceptate pe plan internaţional, în 1933, sub denumirea generică de “noţiunile
Budeanu”. A argumentat necesitatea şi posibilitatea generalizării utilizării curentului electric la scară naţională (Problema electrificării în România, 1943).
româneşti de maşini electrice este Ion S. Gheorghiu (1885-1968) care în 1921 a creat primul laborator
Întemeietorul şcolii
de maşini electrice din ţară la Politehnica din Bucureşti, a participat la modernizarea şi extinderea uzinelor Grozăveşti şi Filaret, a contribuit la
realizarea hidrocentralei Dobreşti şi a pus în funcţiune prima linie electrică de 110kw din România pe traseul Dobreşti-Târgovişte-Bucureşti
Academia Romana
Sorina Costinaş NOEMA VOL. III, Nr. 1, 2004 134
DEZVOLTAREA ELECTROENERGETICII ROMÂNESTI LA

MIJLOCUL SECOLULUI AL XX-LEA
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti sorina@energ.pub.ro (1)
Academia Romana
Sorina Costinaş NOEMA VOL. III, Nr. 1, 2004 134 DEZVOLTAREA ELECTROENERGETICII ROMÂNESTI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XX-LEA
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti sorina@energ.pub.ro (1)
POTENŢIALUL ECONOMIEI ELECTRICE ROMÂNEŞTI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XX-LEA

•Prin universalitatea sa, energia electrică, alături de celelalte forme de energie, a dat impuls descoperirilor ştiintifice, programelor de
investiţii şi creşterii venitului naţional.
•Deşi astăzi energetica apare ca o ştiinţă interdisciplinară, la mijlocul secolului al XX-lea, când electrificările erau dirijate de
―Legea asupra energiei‖ (publicată în Monitorul Oficial 148/7 iulie1930), realizările energeticii aveau caracter local, izolat. Nu
fusese abordată încă ideea de dezvoltare coordonată, sistemică, la nivel naţional, nici chiar în ţările mai dezvoltate.
•În anul 1939 existau un număr de peste 190 centrale
Academia Romana
Sorin Costinaş NOEMA VOL. III, Nr. 1, 2004 134 DEZVOLTAREA ELECTROENERGETICII ROMÂNESTI LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XX-LEA Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti sorina@energ.pub.ro (2)
• În anul 1939 existau un număr de peste 190 centrale electrice de distribuţie publică şi pentru nevoi industriale,
reprezentând o putere instalată totală de cel puţin 545MW.
•Producţia de energie electrică în uzinele industriale proprii a fost mai ridicată decât în uzinele de distribuţie
publică, şi anume 630x106 kWh faţă de 582,5x106 kWh.
•La sfârşitul lunii iunie 1940, puterea instalată era de cel putin 560 MW, iar puterea instalată în uzinele proprii ale
intreprinderilor industriale (izolate şi de interes particular) era aproape egală cu puterea instalată în uzinele de distribuţie
publică. Energia produsă în 1940 era de aproximativ 1300 x 106 kWh, ceea ce corespundea unui consum specific de 65
kWh pe cap de locuitor şi an. Populaţia deservită cu energie electrică reprezenta un procent de aproximativ 25% din
populaţia totală a ţării .
•Consumul specific de energie electrică pe cap de locuitor a crescut în România între 1930-1940 de la 30 kWh la 65
kWh, uzinele de distribuţie publică intervenind cu 49%, iar cele proprii cu 51%.
Clasificarea uzinelor electrice de interes public după mărimea puterii instalate, în anul 1939, după statistica Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor
Academia Romana
ISTORIA ENERGIEI IN ROMÂNIA

Album iniţiativă a ENGIE Romania , 2017
BOGDAN MURGESCU, MARIUS CAZAN, VALENTIN MAIER
Academia Romana
Xilogravură înfățișând o mină de aur din Transilvania, inserată în cartea lui Samuel Koleseri -
Auraria Romano-Dacica (1717)
Academia Romana
ENERGIA ÎN ROMÂNIA SECOLULUI AL XIX-LEA

•Revoluţia industrială a schimbat radical capacitatea oamenilor de a capta şi utiliza resursele energetice. În mod obişnuit, revoluţia industrială este asociată cu
inventarea de către James Watt a motorului cu aburi, în 1769. Cu toate acestea, diversitatea invenţiilor
relevante pentru utilizarea combustibililor fosili a fost mult mai mare, iar răspândirea lor la scară globală a fost relativ lentă, durând mai multe decenii, sau chiar
şi un secol.
•Ţările Române au fost unele dintre regiunile care au adoptat cu relativă întârziere inovaţiile revoluţiei industriale. Pe teritoriul
României, prima maşină cu aburi este atestată abia în 1838:
– O maşină cu aburi de aproximativ 14 CP a fost folosită într-o exploatare minieră de la Zlatna, în Transilvania.
– În acelaşi an, la Bucureşti, o maşină cu aburi a fost folosită într-o fabrică de cherestea, pentru uscarea lemnului. La
Reşiţa, primul laminor pentru tablă ce folosea un motor cu abur a fost instalat în 1845; în 1852, funcţionau aici 14 maşini cu abur cu o capacitate de 276 CP.
– Tot în această perioadă, au fost puse în funcţiune şi alte maşini cu aburi, în diferite localităţi din Transilvania şi
Banat,
unde erau exploatate minereruri sau funcţionau întreprinderi metalurgice: Cavnic, Brad, Săcărâmb, Reşiţa, Nădrag, Anina, Hunedoara, Călan (Wollmann,
2010).
– La Bucureşti, pompele acţionate de un motor cu abur au fost folosite începând din anul 1847. Câţiva ani mai târziu, în
1853, George Assan a construit o moară acţionată de o maşină cu aburi, pe care bucureştenii au numit-o „moara cu foc”.
– Bilanţul primelor decenii de folosire a mașinii cu abur pe teritoriul României vine cu ocazia recensământului din Principatele Unite realizat în 1863. Cele 171
de stabilimente industriale care foloseau forţa aburilor reprezentau 1,32% din totalul întreprinderilor industriale.
– În realitate însă, conform analizei lui Victor Axenciuc, doar 45 dintre aceste stabilimente industriale foloseau motoare cu abur, restul utilizând aburul în alte
scopuri (Axenciuc, 1992: 13). În acelaşi an, în Transilvania, se folosea intens forţa aburilor în industria minieră şi
siderurgie, ramuri care dispuneau de motoare cu o putere însumată de 2040 CP din totalul
de 2720 CP atestat pentru ansamblul Transilvaniei (Bălan, Mihăilescu 1985: 132, 139, 142, 146, 159).
Mori mecanice Vedere panoramică a

cu aburi – Satul
Nou (stânga) și
Morii lui Assan –
Deta (dreapta) – Bucureşti (sfârșitul
Banat (secolul secolului XIX).
XIX)
Academia Romana
Dinamica începutului de secol XX
1895 – primul automobil cu aburi atestat la Bucureşti;

1900 – George Assan aduce în capitală primul automobil cu motor cu ardere internă;
1904 – este întemeiat Automobil Clubul Român; în toată România erau înregistrate 51
de automobile;
1906 – la Montesson, lângă Paris, are loc primul zbor autopropulsat (fără catapulte
sau alte mijloace exterioare) al unui avion mai greu decât aerul, construit de bănăţeanul
Traian Vuia (1872-1950);
1910 – Aurel Vlaicu (1882-1913) zboară la Bucureşti cu avionul „Vlaicu I”, brevetat
ca „Maşină de zburat cu un corp în formă de săgeată” (Olteneanu 2007: 339).
Academia Romana
ENERGIA ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ

Consumul de energie la nivel modial a sporit în perioada interbelică, în timp ce, unele dintre schimbările
conturate încă dinainte de Primul Război Mondial în ceea ce priveşte structura folosirii resurselor energetice au
continuat să existe. Astfel, a sporit rolul petrolului şi al derivatelor sale, dar și ponderea electricităţii şi a gazelor
naturale. Cărbunele a rămas pe primul loc, dar cu o tendinţă de scădere; mult mai puternic s-a redus ponderea
animalelor şi a lemnului în asigurarea nevoilor energetice.
Estimare privind ponderea diverselor surse primare de energie în România Interbelică (Axenciuc I.; 236)
În perioada interbelică, a crescut şi producţia de energie electrică. Au fost construite multe centrale mici, deservind atât
oraşele, cât şi diverşi producători industriali. Dintre realizările mai importante
– termocentrala de la Floreşti, construită în 1922-1923 pentru alimentarea zonei petroliere prahovene;

– centrala hidroelectrică Dobroeşti (1928-1930), creată pentru a furniza energie electrică Bucureştiului;
– instalarea la uzina electrică Filaret a unui grup electrogen Diesel MD-2 de 5000 CP, cel mai mare la acea
vreme din Europa;
– construirea la uzina Grozăveşti a primului turn de răcire hiperboloidal din beton armat;
– barajul hidrocentralei de la Valea Sadului, înalt de 17 metri, construit între 1939 și 1940, din anrocamente cu
o
mască înclinată din beton armat (Bălan, Mihăilescu 1985:273, 284, 285, 303).
Academia Romana
ANEXA 2
Elemente constitutive ale
fizicii si energeticii
nucleare
Academia Romana
Rolul si locul
energiei in general si al celei nucleare in particular
Academia Romana
Sisteme Apoietice Complexe Energetice - naturale
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
UNELE ASPECTE PRIVIND LOCUL ABORDARII PROPUSE IN PROBLEMATICA CIVILIZATIEI UMANE (1)
Academia Romana
UNELE ASPECTE PRIVIND LOCUL ABORDARII PROPUSE IN PROBLEMATICA CIVILIZATIEI UMANE (2)
Academia Romana

Din punctul de vedere al evolutiei noastre ca specie suntem fragili, dar avem ceva deosebit, care ne
ajuta sa indeplinim rolul care este posibilsa ne fi fost rezervat – formulat ca nevoia cosmosului de a se
autocunoaste sau poate de a putea anihila autodistrugeriea entropica universala si aceasta poate
pentru ca suntem un “roseau pensant”
 « L’homme n’est qu’un roseau, le plus faible de la nature; mais c’est un roseau pensant.
Il ne faut pas que l’univers entier s’arme pour l’écraser : une vapeur, une goutte d’eau,
suffit pour le tuer.
 Mais, quand l’univers l’écraserait, l’homme serait encore plus noble que ce qui le tue,
parce qu’il sait qu’il meurt, et l’avantage que l’univers a sur lui, l’univers n’en sait rien.
 Toute notre dignité consiste donc en la pensée. C’est de là qu’il faut nous relever et non
de l’espace et de la durée, que nous ne saurions remplir.
Travaillons donc à bien penser : voilà le principe de la morale ». —
(Blaise Pascal, Pensées, 1670,fragment 347)
Academia Romana

Ne aflam , mai mult ca in alte etape ale existentei noastre ca specie, intr-un moment
de rascruce in care putem folosi sau nu darul de a acumula cunostinte,
interactionand simbiotic cu ceea ce vrem sa cunoastem si producand / reproducand
stari stabile
(posibil sa fi existat in alte istorii ale universului acesta, sau alte altor universuri)
 Impactul unei mai bune corelari dintre modul in care acumulam cunostintele si
calitatea, nivelul de detaliu si utilitate (in sensul de a fi pe drumul critic al evolutiei spre
tipuri de civilizatie superioare) al acestor cunostinte vor fi decisive si pot avea efecte
puternice atat constructive sau cat si distructive
 Specificul momentul consta, dupa opinia noastra, in aceea ca rolul trans și

interdisciplinaritatii devine dominant in cunoastere - ele devin instrumente de bază
ale acumulării de cunoștințe, cheia noilor salturi uriașe de care am putea fi capabili
 Creatia noului in cunoastere se dovedeste definitorie si decisiva pentru etapa in

care se va clarifica daca vom fi capabili de mari salturi de civilizatie sau ne vom autodistruge
(treptat sau brusc..)
Academia Romana
Scenarii si posibile evolutii
Academia Romana
Scenarii si posibile evolutii (1a)
Suntem, din punctul de vedere al acumulării cunostințelor, o civilizație de tip III,

desi, ca nivel conform scalei Kardashev- Sagan, suntem una departe de a
fi de macar de tip I.
Totusi
 Chiar dacă civilizatia noastra nu a acumulat tehnologiile energetice

capabile să o propulseze la nivelul I - Kardashev-Sagan
 Ea este în stare să genereze o noua bază metodologică capabilă să

alimenteze salturile creative excepționale ce ne pot propulsa acolo
prin sinteza modului de cunoastere cu natura si universul.
Academia Romana
Scenarii si posibile evolutii (1b)

Suntem, din punctul de vedere al acumulării cunostințelor, o civilizație de tip III, desi, ca nivel conform scalei Kardashev-
Sagan, suntem una departe de a fi de macar de tip I.
 Este posibil ca, prin considerarea unor functii obiectiv pentru civilizatie
• de sinteza intre cunoastere si lumea de cunoscut,
• care sa creeze motorul generarii unei noi realitati, a unui mediu fizic – noetic
care sa stimuleze intr-un ritm de neimaginat progresul tehnologic
 Aceasta ar fi sansa de a iesi din dilemele prezente ale speciei umane si trecerea la on
noua etapa de dezvoltare
 Din punct de vedere al sistemelor de energie este necesar ca SISTEMELE

ENERGETICE SA FIE (CATS – Complex Apoietic Topological Systems)
• organizate de tip fractal,

• sa fie structurate ca sisteme complexe apoietice- autoreglabile si adaptabile
• dezvoltarea si funcy=tionarea lor sa creeze sisteme de tip topologic, cu un set de
caracteristici cneschimbate (syzygy) ce evolueaza si se transforma continuu
Academia Romana
Scenarii si posibile evolutii (2)

SINTEZE TRANS SI INTERDISCIPLINARE CARE CREEAZA O
NOUA REALITATE,
SINTEZA TRIADEI CUNOASTERII (MIT-ARTA-STIINTA)

CU LUMEA SI NATURA
CREAREA PRIMEI REALITATI INTEGRATOARE A

CIVILIZATIEI NOASTRE PAMANTESTI
Acesta ar fi de fapt trecerea de la un manifest de tip ”Discours sur la methode”

catre unul de tipul
“Discours sur la creation de la realite”
O etapa ce poate propulsa salturile tehnologice catre primul nivel de civilizație,
un salt care ar conta nu numai pentru omenire, dar si pentru univers.
Natura noastra umana compenseaza dezavantajul tehnologic actual cu avantajul
specific probabil doar speciei noastre de a sintetiza triada mit-stiinta-arta cu
natura si cosmosul, creind realitatea civilizatiei noastre, cea care sa ne
propulseze inainte si sa ne reprezinte
Academia Romana
Din pacate aproape exact aceleasi trasaturi care ne

fac capabili de astfel de sinteza ne fac capabili si de
autodistrugere….
(vom exemplifica pe cazul energiei nucleare)
Sau poate ca va fi altfel …..
Anthemn of the future world
Academia Romana
Scenarii si posibile evolutii(4)

 Se poate arata modul in care diverse etape ale schimbărilor asa cum se
reflecta in fizica și energetica nucleară ilustreaza tezele expuse succint mai
sus.
 Accentul in aceasta prezentare este pus pe dilemele și pericolele văzute din

perspectiva fizicii si aplicațiilor sale energetice, pe care le întrezărim de pe
acum în acest drum.
 Principalele elemente ale unei teorii care incearca sa dea unele explicatii si
predictii in acest sens este prezentata. Teoria descrie un mecanism de
generare de hiper-realitati ale civilizatiei noastre (elementele sale au fost
prezentate anterior in DLMFS) – Teoria se refera la definirea Matricei
Emergentei de Stari ale Realitatii (MAD_STAR)
 Descrierea si analiza se face prin utilizarea conceptelor de categorie si de syzygy

definite la randul lor pentru fiecare stadiu, prin analogii cu modul de
introducere si utilizare al numerelor hiper reale si hipercomplexe.
 Realitatea civilizatiei rezultate este in forma unui spatiu topologic

Academia Romana
MAD_STAR – O teorie ce descrie un mecanism de generare
de hiper-realitatii civilizatiei noastre
Descrierea se face prin conceptele de categorie si de syzygy definite la randul
lor pentru fiecare stadiu prin analogii cu modul de introducere si utilizare al
numerelor hiper reale si hipercomplexe. Realitatea civilizatiei rezultate este in
forma unui spatiu topologic
Academia Romana
Scenarii si posibile evolutii -CONSTRUCTIA MODELELOR - REGULI DE EMERGENTA - REPREZENTARE

SCHEMATICA (6)
Scenarii de evolutie a functiilor obiectiv ale unei civilizatii pentru un set dat de
 triada arta-mit-stiinta pe de o parte si
 modul in care civilizatia achizitioneaza cunostinte
Spatiu
tampon
–
directii
Infasuratoarea haotice
spatiilor topologice ale
realitatilor fazelor unei
civilizatii
Academia Romana
Academia Romana
Sinteza triadei cunoasterii (Arta-Mit-Stiinta) si Natura/Cosmosul
genereaza spatii topologice
• Pot exista diverse tipuri de cunoaștere, care pot coexista cu concepte privind diverse abordări
asupra unor tipuri de civilizație
• Triadei cunoasterii (mit- stiinta - artă) aplicata pentru Natura / Cosmos creeaza spatii
topologice.
• Dinamica sintezei este descrisa de concept de categorie si syzygy in sensul celor definite anterior
de autor pentru modele in fizica.
Academia Romana

Cunoasterea triadica impreuna cu natura studiata si realitatea creata de sinteza lor -
succesiunea de topologii
În urma aplicarii acestei teorii se obțin reprezentări ale unei topologii de tipul celei
reprezentate mai jos, care se încadrează unui ansamblu global al întregii societăți.
Și astfel, pornind de la reprezentarea inițială a stărilor posibile pentru un sistem știință și
tehnologia nucleară în general.
In final se rafinează stările generate pentru un astfel de sistem în funcție de tipul
chestionarelor cu criterii de definire a paradigmelor pentru o etapă dată.
Reprezentarea unei topologii a realitatii pentru un sistem de cunoastere condus
/ dominat de știință
Academia Romana
Energia si energetica nucleara

in general
Perspective tehnice curente
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Scenarii si posibile evolutii - Mai multe date despre situatia reala a energeticii mondiale
Capacitati nete in regiuni cheie 2013-2040 - IEA outlook 2014
In jurul anului 2040 o flota marita de centrale nucleare ar putea economisi aproape 4 ani de
economisire la rata curenta de eliberare de CO2 si pentru unele tari o situatie imbunatatita a
sigurantei energetice
Academia Romana
Puterea instalata dupa surse de energie 2013-2040 – IEA outlook 2014
Academia Romana
CAZUL MONDIAL (SITUATIE SURSA AIE – DOUA TIPURI DE SCENARII)
Jazz Symphony
CO2 emissions in the Jazz scenario follow a Symphony is on track for 490-535
trajectory consistent with a long-term atmospheric ppm CO2 equivalent
concentration of all GHGs of between 590 and
710 parts per million CO2 equivalent.
Academia Romana
Scenarii si posibile evolutiiBucuresti
- Mai multe date
11-28 despre situatia
octombire 2022 reala a energeticii mondiale
CAZUL UE – SURSA PROGRAME UE
SITUTIA ACTUALA SI PANA IN 2020 A UE CARE ESTE DEPARTE DE A FI

UN EXEMPLU DE STRATEGIE ENERGETICA ….
Academia Romana
Academia Romana
Posibile noi evolutii – aspecte generale (1)
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
COMPLEXITATE DUCAND LA HAOS – DORINTA DE A

FACE CEVA MAI COMPLEX SI MAI CONTROLABIL SI
MAI CUNOSCUT DUCE LA INCERTITUDINI SI MAI
MARI PESTE O ANUMITA VALOARE DE OPTIM A
ACELUI SISTEM….
SISTEME ENERGETICE APOIETICE – SISTEME COMPLEXE CU

LIMITARILE ACESTORA DATE DE CRESTEREA
COMPLEXITATII
Academia Romana
Academia Romana
ANEXA 3
Abordarea sistematica in
studierea evolutiilor fizicii si
energeticii nucleare
Academia Romana
Motivatie – Puncte de plecare = Metode / Ipoteze (1)

IZOMORFISM AL STRUCTURII – TRIADA CUNOASTERII
Academia Romana
Principalelele caracteristici ale fazelor istoriei unei știinţe

1-A Definirea necesităţii Avem o sursă unică de cunoaștere
2-B
Clarificarea diferenţelor Baza știinţei(lor) şi a trăsăturilor sale / lor ca o abordare duală
Dezvoltarea principalelor ‗unelte‘ Crearea unei noi știinţe / revolutţionarea uneia existente ca fiind
3-C guvernată de o abordare din trei- unghiuri de vedere (posibil –
imposibil - probabil)
Verificarea stabilităţii elementelor Durabilitatea unui element metodologic (teorie etc) așa cum
4-D definitorii pentru știinţa respectivă rezultă din robusteţea sa la paradoxuri
- teorii etc.
5-E Identificarea principalelor convingeri Fiecare fază definită în cheie istorică a respectivei știinţe este
care impiedică evoluţia alimentată de anumite convingeri / credinţe și intuiţii
Rafinarea cunoștinţelor dobândite și Fiecare teorie trebuie să aibă un grad de utilitate în cadrul
6-F imbunătăţirea eficienţei utilizării lor știinţei respective și al societăţii
Încercarea de a unifica metode Cunoașterea absolută și cea relativă

7-G pentru obţinerea unor rezultate mai
bune
Gestionarea Existenţa și / sau introducerea / modificarea de ierarhii și
cunoștinţelo conexiuni între diversele teorii ale unei știinţe conduc către
8-H r acumulate nevoia de a avea unelte cât mai bune de gestionare a edificiului.
Încercarea continuă de a rezolva Nevoia de neînfrânat de a atinge noi niveluri de perfecţiune și

9-I probleme nerezolvate și de a extinde înţelegere, ca o cauză continuă, latentă, de reîncepere a întregului
cunoașterea proces de la zero.
Academia Romana
Elemente ale metodologiei descrierii etapelor

în știinţă
•Parcurgerea acestor etape duce la construirea
unei matrici de tranziţie și generare a spaIiului
topologic al cunoașterii pentru aceste cazuri
analizate
•Trecerile multiple ale procesului de
cunoaștere generează in opinia autorului
structuri de genul celor reprezentate alaturat.
•Reprezentarea triadică iniţială a obiectului de
studiu și a metodologiilor deutilizat conduce la
unele aspecte importante pentru evaluarea
rezultatelor acestor spaIii topologice ale
cunoașterii dintr-o perspectivă nouă asupra
inter și pluri disciplinarităIii.
••Rezultatul acestor tranziţii efectuate de un
număr foarte mare de ori, pentru diverse
convingeri și paradoxuri date, sunt diverse
spaIii topologice
Academia Romana
Notaţiile K(i) se referă la o anumită fază de acumulare de cunoștinţe, p(i) reprezintă probabilitatea de
trecere dintr-o fază în alta, iar T(i) se referă la operatorul de tranziţtie dintr-o structură de cunoaștere în
alta.
Academia Romana
• Pot exista diverse tipuri de cunoaștere, care pot coexista cu concepte

privind diverse abordări asupra unor tipuri de civilizaIie
• Relatia dintre componentele triadei obiectului de studiu (mit, realitate,
artă) mentionate anterior.
• Relatiile de convergenIă sau intersecIie dintre aceste elemente ale
triadei cunoașterii.
Academia Romana
Metoda - detalii in Anexa 1 (1)

Despre viitorlul cercetării in domeniul nuclear ne vom opri la ceea ce considerăm ca
previzibil referitor la viitorul cercetării, în ceea ce privește:
• Obiectivele cercetarii
• Metode cercetare
• Raportul între ipoteză și experiment – Caracterul necesar și/sau superfluu și/sau
total aleatoriu al experiemntului si rolul său
• Rolul școlilor care produc metodologii digitale și de realitate virtuală de calcul
și simulare
• Dinamica triadei ―Ipoteză, metodă și experiment‖ a cercetării, cu evidențierea
unor momente cum ar fi:
• Procesul de trecere de la ipoteză la teorie
• Verificarea teoriei și interpretarea accidentelor/eșecurilor
• Trecerea de la cercetarea individuală la aceea colectivă
• Diferente de principii in stiinta si tehnologie
• Rolul instituțiilor (de ex al Academiilor și altor instituții) în cercetarea
științifică și realizarea tehnică, cu reliefarea specificului național..
Academia Romana
Metoda - detalii in Anexa 1 (2)
In continuare este ilustrata o abordare

triadica propusa pentru evaluarea
locului si rolului stinntei si tehnicii in
cunoastere
Academia Romana
Raspunsul la intrebarile privind gradul de TRIADA CUNOASTERII – trei fatete

•Adevar •STIINTIFICA (FS)
•Integrare in cultura-mitologie •CULTURAL MITOLOGICA (FCM)
•INDREPTATA CATRE SOCIETATE (FcSo)
•Utilitate-integrare in societate
Academia Romana
• Adevar_stiintific
Zona • Original
ideala • Concordant CM
• Nonconflictual etic
• Util social
Zona • Neinfractional
Adevar incert
incerta • Original incert
Impact al • Concordant incert
Organizatiilor • Conflict etic incert
stiintifice • Util incert
• Infractional incert
• Fals_stiintific
• Neoriginal
Zona • NeconcordantCM
nedorita • Conflictual nonetic
• Inutil social
• Fals_jr
Piramida Triadei Cunoasterii si Valorile sale
Academia Romana
Piramida Triadei
Cunoasterii prin prisma
relatiei
Scoli nationale – Nivel
acceptat / recunoscut
international
Academia Romana
Stiinta, «realitatea» si succesiunea de modele (exemple din fízica și energetica nucleară)

• Teoriile in fizica privite ca o structura data de definirea unor relatii intre modele ale obiectelor
«reale» se bazeaza pe idei fundamentale care au coexistat mereu intre ele, dar la anumite momente
unele dintre ele au prevalat asupra celorlalte
– Teoria eterului de ex
– Teoria atomica
• Exemple din istoria fizicii atomice si cunatice,
• Problema raporturilor dintre

– teorie și practică,
– logică și experiment
în stabilirea validității teoriilor fizice în física și energetica nucleară
• Multidisciplinaritatea necesara în abordarea aspectelor gnoseologice și ontologice în sistemele

studiate de fizică (denumite pentru scopurile acestei lucrări -sisteme fizice) modelul topologic
«Syzygy» al evolutiei teoriilor
Academia Romana
Metoda aspect general
Din prezentare se poate vedea ca zona

incertitudinilor din diverse puncte de
vedere este de fapt cea comuna
cercetarii in si aplicarii rezultatelor
stiintei
Academia Romana
Detalii asupra
metodei
Academia Romana
Metoda
Principalele principii ale metodei sunt 3 principii de baza
1.Categoria ca principiu ontic si gnoseologic utilizata in analogie tip Iona si ca

generaalizare a principiilor cibernetice – categoria un ―black-box‖ al fiecarui nivel care are
reguli de constructie ierarhizata. Utilizarea unor concepte matematice in sens
extins pentru descrierea setului de emergente ale sistemelor si de
cunostinte obtinute asupra obiectelor de studiu al fizicii.
2.Iteratiile de constructie a realitatii din spatii compuse ale triadei

cunoasterii (Mit_Stiinta-Arta) si Natura/Cosmos se desfasoara pe categorii
pana la atingerea unor paradoxuri critice care duc la invalidari de syzygy
definite si necesita noi abordari utilizand metode ale altor discipline
–un syzygy perpetuu baleind metode din stiinte ce devin adiacente
ctruind metode interdisciplinare pentru realitatea emergentei
3.Iteratiile sunt limitate conform principiului echilibului asimptotic. –

exista un final :este oare insa previzibil sau haotic? – Se pare ca procesul este
previzibil dar rezultatele lnu pot fi prezise
Academia Romana
Metoda rezultate ale aplicarii metodei in perspectiva civilizatiei in ansamblu

Scenarii de evolutie a functiilor obiectiv ale unei civilizatii pentru un set dat de
 triada arta-mit-stiinta pe de o parte si Spatiu
 modul in care civilizatia achizitioneaza cunostinte tampo
n
–
directii
haotice
Infasuratoarea
spatiilor topologice ale
realitatilor fazelor unei
civilizatii
Academia Romana
Metoda detalii
“Discours sur la creation de la realite”
FAZELE CUNOASTERII IN GENERAL

(INCLUSIV STIINTA SI TEHNICA)
Triada cunoasterii Mit-Stiinta-Arta aplicata Naturii si Cosmosului
creeaza spatii topologice ale Realitatii unei civilizatii. Spatiile
topologice pot caracteriza orice tip de stari - de haos, de ordine,
nedefinite etc.
Aceste spatii sunt paradigmele care guverneaza trecerea dintr-o faza in
alta ale acestor civilizatii (“evolutie”, “stagnare, “involutie”)
Academia Romana
PROCESUL CUNOASTERII – LA CARE PARTICIPA STIINTA SI TEHNICA
Search for paradoxes
Academia Romana
GR1 GR2 GR3 GR4 GR5 GR6 GR7 GR8 1 2 3 4 5 6 7 8
GR1 e12 e13 e14 e15 e16 e17 e18 Grupe de tranziții între stări
e11 GR 1 = e1i GR2=e2j GR3=e3k GR4=e4l GR5=e5m GR6=e6n GR7=e70 GR8=e8p
GR2 e21 e23 e24 e25 e26 e27 e28
e22 1 1-2 10-1
GR3 e31 e32 e34 e35 e36 e37 e38
e33 2 2-3 10-2
GR4 e41 e42 e43 e45 e46 e47 e48
e44 3 1-3 3-4
GR5 e51 e52 e53 e54 e55 e56 e57 e88
4 4-5 4-6 4-7
GR6 e61 e62 e63 e64 e65 e66 e67 e68 5 5-6 5-8
GR7 e71 e72 e73 e74 e75 e76
e77 e78 6 6-7 6-8 6-9
GR8 e81 e82 e83 e84 e85 e86 e87

7 7-9 7-8
e88 7-10
8 8-9 8-10
9-10
GRUPE DE TRANZIȚIE LA GRUPE DE TRANZIȚIE ÎNTRE GRUPE DE TRANZIȚIE
ACELAȘI NIVEL NIVELE MIXTE
GR2 = e 2j GR4 = e4l GR1=e1i

GR7 = e7o GR5 = e5m GR3=e3k
GR6 = e6n
GR8 = e8p
Academia Romana
CONSTRUCTIA MODELELOR - REGULI DE EMERGENTA

REPREZENTARE SCHEMATICA
Rezultate
pentru
fiecare
element al
ciclului si
pentru toate
ca un
ansamblu
Academia Romana

Modele ale stiintei si tehnicii si tipuri de civilizatii
Academia Romana
Cazurile / tipurile de societati posibile luate in consideratie
Academia Romana
Criterii de evaluare a diverselor cazuri / tipuri de societati posibile(1)

CR1 Decalaj de dezvoltare tehnologica in general fata de referinte prefigurate
CR2 Decalaje de dezvoltare a surselor de energie - comparativ cu scala Kardashev-Sagan
CR3 Decalaje de dezvoltare a metodelor de cunoastere (tip de civilizatie) fata de cele

considerate de impact major
CR4 Decalaje fata de stadiul de dezvoltare si cunoastere (agregat pe cele doua

componente)
CR5 Decalaje fata de repere morale acceptate - gradul de modificare a standardelor morale
in sensul acceptarii de modificari genetice si ale fiintei umana si fiintelor in general
CR6 Gradul de ostilitate / habitabilitate a mediului/planetei
CR7 Decalaje fata de gradul de cooperare necesar in societate
CR8 Decalaje fata de gradul de respectare a altor forme de viata si

cooperare cu forme de viata inteligenta
9-TOT = TOTAL AGREGAT indice de lipsa de pregatire pt dezvoltare / interfata
Academia Romana
Criterii de evaluare a diverselor cazuri / tipuri de societati posibile (2)
Academia Romana
Definitii ale riscului utilizate

TIP A – MR_Classic
Risc =
Probabilitatea unui eveniment nedorit *
* Magnitudinea impactului acestuia asupra omului,
mediului si instalatiei
TIP B – MR Incertitudini
Riscul ca o cuantificare a gradului de incertitudine in aflarea unor

raspunsuri (de ex in acest caz impactul unei surse / tehnologii energetice
asupra omului, mediului, instalatiei)
Tip C – MR Subiectiv
Riscul ca reprezentare calitativa a gradului de respingere/anxietate al

unei comunitati fata de o sursa de energie/tehnologie
Academia Romana
Metode de evaluare a riscurilor adoptarii/utilizarii unor surse de energie de categorie I si mai sus (Kardashev-Sagan) (1)
X
A,B
Academia Romana
X- (NEFIGURAT PE GRAFIC DAR PREZENT

IN TABELUL ANTERIOR) - RISC
INACCEPTABIL
Academia Romana
Academia Romana
Situatia mondiala
SISTEME ENERGETICE
FIZICA-ENERGETICA SI
COSMOLOGIE
Academia Romana
Exemplu de constructie topologica a sistemelor de energie
Chain of energy levels / components- Energy-life-cosmic
Subquantic SQ
Quantic Q
Electromagnetic EM
Molecular MO
Molecular and life MOL
Conscious planetary life CPL
Stellar and universe not alive SUNA
Stellar and universe life SUA
Conscious stellar and universe CSU
Academia Romana
CONSTRUCTIA
MODELELOR –
REPREZENTARE
SCHEMATICA
(1)
Academia Romana
CONSTRUCTIA MODELELOR – REPREZENTARE SCHEMATICA (2)
Academia Romana
Academia Romana
Rezultate
pentru
fiecare
element al
ciclului si
pentru toate
ca un
ansamblu
Academia Romana
Proces
IKP
Iteratii repetate cu diverse

Fm, diverse metode ale altor Rezultat CS
stiinte etc
Academia Romana
Spatiul topologic al rezultatelor IKP
Academia Romana
Detalii ale problemelor din Fizica si

Energetica – aspecte fundamentale
la nivel international
Academia Romana
• Modelele fizicii şi evolutia lor, în special cea din ultimul secol în cazul
mecanicii cuantice şi a teoriei relativităţii, sunt expresia unor evoluţii
uimitoare şi în toate cazurile, neprevăzute.
• Deşi de regulă se invocă resorturile interne de schimbare

ale fizicii înseşi şi/sau cele ale lumii inconjurătoare în
explicarea succesiunii acestor modele, totuşi au existat mereu opinii şi, se pare
ca aceste curente se accentuează în lumina ultimelor evenimente din lumea
fizicii cuantice, care susţin:
fie că aceste modificări sunt pur şi simplu aleatoare,
fie că există resorturi combinate mult mai complexe decât cele menţionate
anterior, legate de modul în care omenirea îşi construieşte cunoaşterea
asupra lumii.
Academia Romana
 Deși abordarea propusă folosește noțiunile de paradigmă și de criză

în știintă (introduse de (Kuhn, 1962), ea are drept scop analiza aspectelor legate
de mecanismul intern care face ca anumite teorii/modele dintre cele
aflate in competiție să fie alese.
 Pentru a analiza structura acestor modele, se propune abordarea lor
ca fiind spații topologice ((Șerbănescu, 2008, 2011, 2013a 2013b), 2015a, 2015b, 2015c). Bazele unei
abordări integrate, care consideră că modelele fizice constituiespații
topologice specifice, ce reflectă natura însăși a acestor sisteme
fizice, sunt mentionate și în (Șerbănescu, 2008, Șerbănescu et al, 2015) și sunt în
acord cu unele onsiderații venite recent in 2013 și din partea

unor matematicieni.
Aceste considerații pot susține ideea formulată de autor începănd cu

2008, că sistemele fizice sunt descrise cel mai bine de spații
topologice pentru că ele chiar sunt spații topologice.
Academia Romana
ABORDAREA DE TIP A (propusa)
Modelele fizicii şi evoluția lor, în special cea din ultimul secol în cazul
mecanicii cuantice şi a teoriei relativităţii, ca și sistemele însele descrise de ele, se
pot descrie ca spații topologice, cu evolutiice pot fi modelate, in ceea ce
priveste in special tranzitii de la un model la altul. Astfel se considera ca
resorturile interne de schimbare ale fizicii înseşi şi/sau cele ale lumii
inconjurătoare, reflectate în modele izomorfe cu acestea, care sunt tot niște spații
topologice, creeaza sisteme de stare ale lor descrise de spatii topologice ce pot
explica succesiunea lor
ABORDAREA DE TIP B
Un grup de abordari ce este un competitor puternic pentru grupul A si care

are cu multi sustinatori, care consideră că existența sistemelor fizice, ca si
apariția și dispariția modelelelor care le descriu, este de fapt haotică.
Academia Romana
Prezentam un rezultat interesant

(care se limitează la sistemele fizicee menționate și evită deocamdată o
generalizare)
și anume acela că, se pare ca
cele două abordări (A si B) nu sunt chiar așa de
opuse cum par la prima vedere și că o interpretare
care le ia in considerație pe ambele ar putea
explica mai bine situatia analizată pentru
aceste cazuri.
Academia Romana
Abordarea de tip A se concentrează mai degrabă asupra

1. Găsirii unor reguli / sau lipse de reguli generale pe baza
cărora să se poată face şi predicţii (şi nu numai postdicţii)
asupra acestor modificări (numite de regulă evoluții ale
modelelor).
2. Printr-o abordare multidisciplinară cazul particular analizat

indica faptul ca ne putem astepta sa se poata face evaluări cu
rezultate interesante privind modul în care modelele în
fizică în general şi în cea nucleară în special s-au schimbat şi
se poate aștepta că se vor schimba.
Academia Romana
Rezumand principalele aspecte metodologice ale abordarii de tip A se poate spune ca

•Se folosesc câteva idei de bază:
definirea obiectului / sistemelor și al ipotezelor de lucru
definirea trăsăturilor de bază (numite principii – 3 principii ale metodei de studiu)
definirea unui mecanism de verificare și
validare/experimentare care sa verifice sau nu cele propuse
•Astfel pentru toate componentele definte mai sus se propune operarea cu

noțiuni cum ar fi cele de
Categorie - identificarea acelor trăsături de bază ale unui model (pentru care se
folosesc noțiunile de syzygy utilizate din diverse perspective – ale abordării cu
modele și metode ale matematicii, fizicii și filosofiei.
Syzygy - Procesul cautarii solutiilor la paradoxurile la care o metodă ajunge la un
moment dat se pot cauta utilizand notiunile de “syzygy matematice”, “syzygy fizice,
“syzygy filosofice” rezultă din iterații limitate, conform principiului echilibului
asimptotic de evoluție si descriere prin modele a sistemelor.
Academia Romana
O concluzie care rezultă în acest moment este că procesul

evoluției / emergența sistemelor fizice în sine și al modelelor lor
* Se desfășoară într-o alternare finită, care tinde spre un

echilibru asimptotic, dar cu rezultat final necunoscut.
* Caracterul haotic este accentuat de complexitatea
sistemelor și modelelor, ca spații topologice speciale, care
pot duce la generare de haos.
Academia Romana
PROVOCARI IN
FIZICA NUCLEARA
SI MATEMATICA
Academia Romana
O ABORDARE DE FIZICA ELEMENTARA……

F=X*Y [F] = [X] * [Y]
Fundamental Physical Constants
Name Symbol Value Combination

Speed of light c
Planck constant h
Planck constant h ...

Planck hbar
Planck hbar
Gravitation constant G
...
Boltzmann constant k
Boltzmann constant k
Coulombconstant
Molar gas constant R
Avogadro's number NA 6.0221 x 1023 mol-1

Bohrradius
Charge of electron e
Permeability of vacuum
Permittivity of vacuum
Finestructureconstant
Coulomb constant
Faraday constant F
Mass of electron Comptonwavelength

Mass of electron
Mass of proton
Mass of proton
Mass of neutron
Mass of neutron
u
Bohrmagneton
Atomic mass unit
Atomic mass unit u
Avogadro's number
Stefan-Boltzmann
constant
Rydberg constant
Bohr magneton
Bohr magneton
Flux quantum
Bohr radius
atm
Magneticfluxquantum
Standard atmosphere
Wien displacement
b
constant
Academia Romana
CHALLENGES IN PHYSICS (1)
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_unsolved_problems_in_physics
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
Academia Romana
CHALLENGES IN MATHEMATICS – HILBERT PROGRAM (1)
Academia Romana
CHALLENGES IN MATHEMATICS – HILBERT PROGRAM (2)
Academia Romana
ANEXA 4
Construirea de centrale SMR
in Romania
AMPLASAREA REACTOARELOR
MODULARE MICI (SMR) IN ROMANIA,
PROVOCARI SI BENEFICII
Prezentare de catre Dr. ing. Dan Serbanescu reprezentant in simpozion al Nuclearelectrica SA

Simpozionul Despre riscuri în ştiinţă şi tehnică (II) ACADEMIA ROMÂNĂ
Comitetul Român de Istorie și Filosofie a Științei și Tehnicii (CRIFST) Divizia de Logică, Metodologie şi Filosofia Ştiinţei
(DLMFS)
30 iunie 2022
Powered by
people
230
și beneficii
I
NUCLEARELECTRICA
OBIECTIVE GENERALE SI SMR
iunie 2022
231
Proiectele Nuclearelectrica pentru atingerea tintelor de mediu si asigurarea
securitatii energetice

cicluri reactori

existente si in
constructie
unitati
ea Unitatii 1 U3/4
dupa
2031
combustibil
FRONT BACK END
END
uraniu si
fabricatie Instalatie
Slab/mediu active
combustibil DTDR & detritiere
iunie 2022
Proiectele Nuclearelectrica pentru atingerea tintelor de mediu 232
si asigurarea securitatii energetice in cadrul Parteneriatul

Nord Atlantic
cicluri reactori

existente si in
constructie
unitati
ea Unitatii 1 U3/4
dupa
2031
combustibil
FRONT BACK END
END
uraniu si
Instalatie
fabricatie Slab/mediu active
DTDR & detritiere
combustibil
iunie 2022
233
și beneficii
I
EVOLUTIA NUSCALE
iunie 2022
234
235
și beneficii
EVOLUTIA NUSCALE - NTERESUL PENTRU TEHNOLOGIA NUSCALE (1)
- Reactoarele modulare mici NuScale se bazează pe tehnologia reactoarelor cu apă ușoară
presurizată (PWR), care are o istorie de peste 60 ani în care este în prezent folosită
comercial în peste 300 de reactoare PWR în lume.
- NUSCALE participa la activitati de evaluare a aspectelor de implementare in UE a SMR-urilor,

in cadrul Nucleareurope (FORATOM)
- Tehnologia SMR a NuScale cea mai matură în ceea ce privește aprobările, fiind prima și
singura tehnologie SMR din lume care a primit aprobarea din partea Comisiei SUA de
Reglementare Nucleară în august 2020, are în același timp și cele mai avansate planuri de
implementare, cu contracte deja confirmate pentru dezvoltarea componentelor sale.
- Sunt deja semnate Memoranda de cooperare NUSCALE cu companii din diverse tari.
Precum: KGHM si PBE, Polonia; Energy Holding, Bulgaria; OPG, Prodigy Clean Energy, BWXT,
Canada; CEZ, Cehia etc.
- Investitori existenți în NuScale: Fluor, Doosan Enerbility, Samsung C&T Corporation, JGC
Holdings Corporation, IHI Corporation, Japan Bank for International Cooperation, Enercon
Services, Inc, GS Energy, Sarens și Sargent & Lundy. Recent s-a alaturat Spring Valley
Acquisition Corp
- NuScale a semnat deja contracte cu Doosan, Samsung si GS Energy Corporation pentru

avansarea devoltarii componentelor SMR
iunie 2022
beneficii
Evolutia NUSCALE (2)

beneficii

beneficii

239
și beneficii
I
NUCLEARELECTRICA
SI PROIECTUL SMR
iunie 2022
240
și beneficii
SCURT ISTORIC
NuScale - reactor modular mic (SMR) de tip reactor de fisiune racit cu apa
 2017-2019 – Nuclearelectrica efectueaza investigatii/evaluari interne asupra evolutiei sale

ulterioare. SMR este considerat una dintre componentele scenariilor de evoluti viitoare. Primele
contacte cu NUSCALE, vizite, semnare MOU etc.
 2019-2020 Nuclearelectrica interactioneaza cu partenerii USA privind perspectivele construirii

unui reactor SMR
 Inceputul anului 2021 - SNN a primit din partea USTDA un grant de 1,2 milioane USD pentru a
evalua potentialele amplasamente pentru SMR
 4 noiembrie 2021, Glasgow - Semnarea acordului SNN – NuScale pentru dezvoltarea de

tehnologii de producere a energiei curate în Romania (Teaming Agreement); SNN Preferred
Operator
 Un proiect SMR NuScale este in dezvoltare la Idaho National Laboratory (INL),

Idaho Falls, Idaho, US - 6 module si 462 Mwe, un proiect mult mai avansat decat cel din
Romania
 24-25 Mai 2022 seminar USTDA Bucuresti se anunta alegerea amplasamentului preferat pentru
care se vor incepe studiile de detaliu pentru un SMR 6 module in Romania la Doicesti.
 23 iunie 2022 Se anunta sprijinirea financiara (14 mil $) a guvernului SUA si NUSCALE pentru
efectuarea Studiului de Inginerie si proiectare (FEED) pentru amplasamentul propus la Doicesti
pentru VOYAGR 6 module ca parte a Initiativei Partnership for Global Infrastructure (PGII)
lansat de G7 la propunerea SUA https://www.whitehouse.gov/briefing-room/statements-releases/2022/06/26/fact-
sheet-president-biden-and-g7-leaders-formally-launch-the-partnership-for-global-infrastructure-and-investment/
iunie 2022
beneficii
Activitati interfata externa ale Nuclearelectrica pentru atingere
obiectivelor SMR
• Definirea strategiei interne referitoare la locul si rolul SMR si sustinerea includerii sale in Planul National Nuclear
in finalizare
• Coordonarea obiectivelor SMR cu cele ale asigurarii bazei de producere a energiei in centrale CANDU si in
ciclul de combustibil
• Cooperare interna la nivel national
• ANDR, sustinere finalizare Plan Nuclear National
• ROMATOM
• MOU with RATEN- ICN and IFIN HH
• Cooperare internationala multilaterala si bilaterala
• In proiecte AIEA pentru SMR
• IAEA support missions
• INPRO general
• RER SMR on scenarios – support to ICN,
• CRP on Emergency dose calculations etc.
• Nucleareurope ( FORATOM) Task Forces pentru SMR in Europa
• Contacte cu CE - DGENER
• Suport USA pentru SMR
• USTDA grant pentru
• studiu preliminar amplasamente potentiale si vendori / Sargent and Lundy
• Studiu inginerie si proiect detaliat pentru amplaasamentul aflat in evaluare la CET Doicesti
• USDOS pentru simulator camera comanda NUSCALE E2 la UPB
• Stand testare special _ IFIN HH
beneficii
Activitati interne ale Nuclearelectrica pentru atingerea obiectivelor SMR
I. Evaluarea propunerilor perechilor de amplasamente potentiale si vendori asa cum rezulta din
studiul Sargent and Lundy
II. Considerarea unor grupe de amplasamente potentiale, inclusiv cele ale unor foste CET pe
carbune
III. Proiectele pentru SMR sa urmareasca o strategie graduala de implementare a acestora

1. Alegerea unei perechi ce intruneste cele mai multe atribute potentiale sa fie confirmata ca
fezabila in urma analizelor detaliate conform standardelor ( In acest caz NUSCALE-Doicesti)
2. Considerarea in prima faza SMR racite cu apa si sprijinirea pe termen mediu si lung a
proiectelor de generatie IV (cum este proiectul ALFRED)
3. Implementarea elementelor specifice de pregatire pentru SMR
a. Simulator E2- camera de comanda
b. Stand testare cu scop multiplu
c. Pregatire generala in domeniul nuclear
4. Pregatire interna si actiuni externe pentru transformarea SNN-Romaniei in hub de
promovare SMR
1. Luarea in consideraare a participarii industriei locale
2. Considerarea corelarii implementarii de SMR impreuna cu surse regenerabile
3. Considerarea sinergiei cu celelalte cicluri de combustibil
243

și beneficii
SMR IN GENERAL SI NUSCALE IN PARTICULAR
iunie 2022
244
și beneficii
PROVOCARI GENERALE – BENEFICII GENERALE
 Asigurarea necesarului de energie in  Modularizare
formele necesare, implicand • Flexibile ca putere
• flexibilitate in plus fata de • Capabilitate de utilizare in diverse
functionarea in regim de baza aplicatii
• Realizare modulara la fabrican
• multiscop si aplicatii,
inclusiv multe teste de punere in
• termene de realizare mai mici la functiune
• costuri mai reduse • Dimensiuni mai reduse
• Costuri reduse pe Mw
 Combaterea schimbarilor climatice
• Ecologizare zone contaminate,  Completeaza sursele regenerative
• Decarbonificarea in platforme energetice si au
impact major
 Rezolvarea de probleme acute Ecologizare
• zone
economice si sociale contaminate,
• Decarbonificarea
 Revolutie industriala 4.0 (IA si noi  Locuri de munca si dezvoltare
tehnologii) locala
 Adaptare la noi tehnologii ale

revolutiei industriale 4.0
iunie 2022
245
beneficii
CARACTERISTICI
NUSCALE care asigura
OPORTUNITATI
pentru
ASIGURAREA DE
BENEFICII
iunie 2022
beneficii
Beneficii generale ale SMR NUSCALE in Romania
 Prin implementarea de SMR / NUSCALE

ROMANIA poate deveni
• catalizator pentru dezvoltarea SMR in regiune
• hub pentru productia si asamblarea
componenetelor
• baza pentru asigurarea operarii acestui nou tip
de tehnologie in alte state si
• centru de dezvoltare pentru viitorii operatori*
* Romania va dezvolta si pune in functiune primul
simulator pentru camera de comanda a unui SMR
de tip NuScale, care va fi folosi pentru pregatirea unei
noi generatii dedicate de operatori nucleari.
 Implementarea proiectului se face asigurand
obiective economice si sociale ale
comunitatilor si ale tarii, in conditiile
respecatrii legislatiei romanesti si europene
de protectie a populatiei si a mediului
iunie 2022
247
Amplasarea reactoarelor modulare mici (SMR) în România, provocări și beneficii
Caracteristici care asigura realizarea beneficiilor generale - descriere generala - SMR NUSCALE -
cum arata? (1)

beneficii
cum arata? (2)
• Each module feeds one turbine generator train,

eliminating single-shaft risk.
• 100% turbine bypass capability.
• Small, simple commercial grade. Components
support short straightforward refueling outages.

beneficii
cum arata? (3)

beneficii
cum arata? (4)

beneficii
Caracteristici care asigura realizarea beneficiilor generale - SMR NUSCALE - cum functioneaza
aspecte tehnice (5)

beneficii
aspecte tehnice (6)

beneficii
aspecte tehnice (7)
NuScale and the 2020 California “Duck Curve”
NuScale plant is designed to work with renewables, including being able to

ramp up power quickly enough to meet high evening demand when solar
ramps down.

beneficii
Caracteristici care asigura realizarea beneficiilor generale - SMR NUSCALE - cum functioneaza securitate
nucleara (8)

beneficii
nucleara (9)

beneficii
nucleara (10)

257
și beneficii
I
NUSCALE si SNN

iunie 2022
beneficii
standardelor (1)
Centrale termice pe carbune dezafectate/in oprire si NUSCALE 6 module de 77

Mw alese pentru evaluarea de detaliu de proiect pentru amplasare conform
standardelor in vigoare
beneficii
standardelor (2)
• În urma Memorandumului de Înțelegere („MOU”), companiile vor efectua studii de

inginerie, analize tehnice și activități de licențiere și autorizare pe amplasamentul din
Doicești, județul Dâmbovița, locația selectată pentru implementarea primei centrale
NuScale VOYGR™.
• Amplasamentul a fost identificat în urma unui studiu aprofundat, realizat cu fonduri în

valoare de 1,2 milioane de dolari primite de Nuclearelectrica la începutul anului 2021, în
cadrul unui grant oferit de USTDA, pentru a identifica și evalua diferite amplasamente
pentru implementarea reactoarelor modulare mici în România.
• În urma studiului, au fost identificate mai multe potențiale amplasamente
adecvate.
• Amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești a obținut toate calificările în
ceea ce privește securitatea nucleara,
 fiind potrivit criteriilor de proiectare și principiilor de securitate ale reactoarelor
modulare mici NuScale, și
 respectă pe deplin criteriile de amplasare cerute de standardele internaționale și
naționale.
 De asemenea, amplasamentul este disponibil în timp util pentru a îndeplini
obiectivele României pentru implementarea reactoarelor modulare mici în acest
deceniu și pentru a permite României să devină un centru pentru implementarea
reactoarelor modulare mici în regiune.
260

și beneficii

iunie 2022
261
beneficii
CARACTERISTICI
NUSCALE si ale amplasamentului
DOICESTI care asigura
OPORTUNITATI
pentru
ASIGURAREA DE BENEFICII
iunie 2022
262
și beneficii
PROVOCARI AMPLASAMENT – BENEFICII AMPLASAMENT
 Autorizarea unei centrale SMR in  Proiect certificat in SUA si in
Romania aprobare cererea pentru
primul amplasament in Utah.
Colaborare CNCAN-USNRC.
Clarificari asteptate in curand
la CE – DG ENER
 Gradul de incredere in tehnologie  Solutii tehnice verificate si
sisteme de securitate pasive
 Impactul asupra mediului si de ultima generatie
populatiei  Nu are impact peste
prevederile standardelor,
impact comparabil cu radiatia
naturala normala
 Costurile si termenele de realizare  Costuri reduse si termene
 Utilitatea sociala si economica realizabile
 Utilizare forta de munca si
 Disponibilitatea resurselor pentru facilitati locale. Sprijin pentru
realizare si operare comunitate
 Surse disponibile – programe
de pregatire in dezvoltare
iunie 2022
beneficii
Caracteristici care asigura realizarea beneficiilor amplasament Doicesti-NUSCALE (1)
RBENEFICII DIN REALIZAREA OPORTUNITATILOR PENTRU

AMPLASAMENTUL Doicesti cu NUSCALE 6 module
O suprafata potrivita necesarului de

6 module cca 10-15 hectare Se incadreaza in terenul disponibil si la
caracteristicile acestuia
Constructie modulara Se pot utiliza elemente de infrastructura

deja existente: apa de racire, retea electrica,
acces etc
Integrare in urbanismul local cu Suport refacere ecologica a zonei
sprijin pentru comunitati
Beneficii financiare directe sau indirecte
Platforma energetica impreuna cu

Utilizare fortei de munca din zona
sursele regenerabile pentru
disponibilizata Asigurare incalzire
reconstructie ecologica si impact
comunitara in prima urgenta si alte
local
aplicatii cu impact local
beneficii
NUSCALE (8)
Amplasamentul selectat, fosta termocentrală de la Doicești

dezafectată
1. Respectă pe deplin criteriile de amplasare cerute de standardele
internaționale și naționale, iar standardele de securitate nucleara
pentru centralele nucleare pot fi îndeplinite sub toate aspectele
2. Fiind o fosta termocentrala, amplasamentul beneficiaza deja de
intreaga retea si infrastructura; se pot folosi racordurile existente
la utilități
3. Amplasamentul este disponibil în timp util pentru a îndeplini
obiectivele României pentru implementarea reactoarelor modulare
mici în acest deceniu și pentru a permite României să devină un hub
pentru implementarea reactoarelor modulare mici în regiune.
4. Tehnologia SMR a NuScale, adecvată dezvoltării pe amplasamentul
de la Doicești, este cea mai matură
• în ceea ce privește aprobarile, fiind primul și singurul SMR din lume
care a primit aprobarea din partea Comisiei de Reglementare Nucleară
din SUA în august 2020
• în ceea ce privește dezvoltarea, avand deja o retea de
parteneri si furnizori
beneficii
NUSCALE (5)
Centrala NuScale de tip VOYGR-6/

462 MWe
- va genera 193 de locuri de munca
permanente,
- 1500 de locuri de munca pe perioada
constructiei,
- 2300 locuri de munca in manufacturare
- va evita producerea a cca 3 - 4 milioane
de tone de GES pe an.
iunie 2022
beneficii
NUSCALE (6)
• Amplasamentul fostei termocentrale de

la Doicești, județul Dâmbovița a fost
selectat ca amplasament potential
preferat in urma realizarii studiului
finantat de USTDA, (US Trade and
Development Agency)
• Studiul in valoare de 1.2 mil euro a fost
obtinut pentru a evalua diferite tehnologii de
reactoare modulare mici și potențiale
amplasamente pentru implementarea
reactoarelor modulare mici.
• În urma studiului, au fost identificate mai
multe potențiale amplasamente adecvate,
amplasamentul fostei termocentrale de la
Doicesti fiind cel care a obținut cele mai
înalte calificări în ceea ce privește
securitatea, fiind potrivit criteriilor de
proiectare și principii de securitate ale
reactoarelor modulare mici NuScale.
267
beneficii
NUSCALE (9)

beneficii
NUSCALE (10)
Brownfield
• Green – SMR
new and
renewables
• Yellow – SMR
reused
• Orange – Non
impacting and
not impacted by
SMR
• Red – SMR
positive effect
Heat, eco
NUcopied,
SE MULTIPLICA SAU
distributed, DIFUZA
used FARA
without ACORDUL
SNN writtenSNN SA
approval
beneficii
NUSCALE (11)
NUcopied,
SE MULTIPLICA SAU
distributed, DIFUZA
used FARA
without ACORDUL
SNN writtenSNN SA
approval
beneficii
NUSCALE (12)
EZ plant 6
modules
NPM 20
Plant w/o EZ one
non module
nuclear 112m
support
boundary
300 m
beneficii
NUSCALE (13)
272
beneficii
Pasii urmatori
• Nuclearelectrica, NuScale și E-Infra au semnat un Memorandum de
Înțelegere pentru dezvoltarea primului reactor modular mic (SMR) din
România pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul
Dâmbovița
• Companiile vor efectua studii de inginerie, analize tehnice și activități de

licențiere și autorizare pe amplasament, conform cerințelor standard în timpul
procesului de autorizare.
• Comunitatea Doicești are o tradiție de peste 50 de ani în domeniul producției de

energie și va beneficia de noua viață a fostei termocentrale: locuri de muncă locale,
educație pentru noua generație de ingineri, proiecte pentru economia și industria
locală.
• Vechea centrală pe cărbune de la Doicești va reveni la Sistemul Energetic

Național, cu aceeași putere instalată, într-o tehnologie ultra modernă,
sustenabilă, cu o durată lungă de viață. Este un model replicabil, aproape perfect din
punct de vedere energetic și economic, în care se integrează noua capacitate
energetică folosind racordurile existente la utilități
iunie 2022

Cursinitiereistoriastiinteitehnicii XIV 2022 Danserbanescu Ref

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cursinitiereistoriastiinteitehnicii XIV 2022 Danserbanescu Ref

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Academia Romana

Comitetul Român de Istoria si Filsofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST)

Un secol şi jumătate de fizică nucleară şi o

Expert in cadrul Departamentului de Securitate Nucleara

Prezentare in trei parti si patru anexe

Un secol şi jumătate de fizică nucleară şi o jumătate de

PARTEA a TREIA Fizica romaneasca in ultima suta si

ANEXA 1 Inregistrari si documente despre istoricul tehnicii si

ANEXA 2 Elemente constitutive ale fizicii si energeticii nucleare

ANEXA 3 Abordarea sistematica in studierea evolutiilor fizicii si

ANEXA 4 Construirea de centrale SMR in Romania

Dan ȘERBĂNESCU , O ANALIZĂ A ENERGETICII NUCLEARE ROMÂNEȘTI, Noema 2015

Enescu si Brancusi, Paris, 1947

LUCIAN BLAGA Eu nu ucid corola de minuni a lumii

Raspunsul la intrebarile privind gradul de TRIADA CUNOASTERII – trei fatete

Piramida Triadei Cunoasterii si Valorile sale

Motivatie – puncte de plecare

 E posibil ca sa fim intr-una dintre situatiile urmatoare

Nu cumva datorita faptului ca in adevarul celui de-al

1.Cauzele situației actuale din fizica și energetica nucleară

Comunicarea își propune sa reia și să dezvolte două teme

•Analiza e(in?)voluției fizicii și energeticii românești

FIZICA SI ENERGETICA ROMÂNEASCA

TREI METODE DE ABORDARE

II.EVALUARE TIP EXPERT

III.EVALUARE SISTEMICA - PASCUM

Fizicieni si ingineri romani

Rezumat - Prezentare istorica pe scurt

Members of the ATLAS from

Exemple de realizari , personalități și instituții reprezentative ale științei și tehnologiei românești

I. Cercetare în fizica fundamentală nucleară cu impact direct în fizica nucleară

•Ştefan Procopiu (momentul magnetic al electronului Bohr - Procopiu magneton.

III. Cercetare în matematică - fundamentală conexă și care sprijină fizica / tehnologia

V. Instituții de bază ale infrastructurii naționale

CNE Cernavodă - punere în funcțiune a două grupuri nucleare și exploaterea lor

CITON - ISPE –proiectare CNE Cernavodă

IFA – ICEFIZ_IFIN HH-FAN - Cercetare fizică fundamentală, fizica reactorilor,

MICM CIUE DEN - asimilare fabricație componente centrale nucleare

Institutul de Cercetări Nucleare Pitești (extras de pe site ICN Pitești

• În perioada 1983-1990 se construiesc laboratoare si standuri specializate pentru energetica

Actiuni in desfasurare in prezent

Actiuni in desfasurare in prezent

• Reactor aprobat USA si un nou ciclu de combustibil

Ciclu combustibil CANDU Inovare/dezvoltare

SINERGII CICLURI COMBUSTIBIL

si asigurarea securitatii energetice in cadrul Parteneriatul

SINERGII CICLURI COMBUSTIBIL

 2017-2019 – Nuclearelectrica efectueaza investigatii/evaluari interne asupra evolutiei sale

 2019-2020 Nuclearelectrica interactioneaza cu partenerii USA privind perspectivele construirii

 4 noiembrie 2021, Glasgow - Semnarea acordului SNN – NuScale pentru dezvoltarea de

 Un proiect SMR NuScale este in dezvoltare la Idaho National Laboratory (INL),

III. Proiectele pentru SMR sa urmareasca o strategie graduala de implementare a acestora

 Adaptare la noi tehnologii ale

Amplasament ales pentru

Centrale termice pe carbune dezafectate/in oprire si NUSCALE 6 module de 77

• În urma Memorandumului de Înțelegere („MOU”), companiile vor efectua studii de

• Amplasamentul a fost identificat în urma unui studiu aprofundat, realizat cu fonduri în

Amplasarea reactoarelor modulare mici (SMR) în România, provocări

Amplasament ales pentru

RBENEFICII DIN REALIZAREA OPORTUNITATILOR PENTRU

O suprafata potrivita necesarului de

Constructie modulara Se pot utiliza elemente de infrastructura

Platforma energetica impreuna cu

Amplasamentul selectat, fosta termocentrală de la Doicești