CZU ~ 2 8 . 2 2 2   :.696.13.001.63

STANDARD DE STAT
. EDITIE OFICIALA STAS 1846-90
ROMANIA
CANALIz. im EXTl,HIOAm,
I n l o c u i e ~ t e  
INSTITUTUL ROMAN E T E R M I ~ A R E A   DEBITELOH 1)E AP.1 STAS 1846 83

DE nE C A N . \ I ~ I Z A R E  
STANDARDIZARE
Preseriptil de proie etare Clasificarea alfanumerieli
G 54

Canalisa lions e t e r i ~ u r c s  
Oute r sewage DETERMI:\'\.TlO"l D E S KaH<l.-H18RI.\HH H a p y l l i H a H
OF S E W A G E D EBITS ] ) ' E A I ' X DE CA:\',\ o r r P n ~ M PACXOllOB
WAT E H D I S C H A H G E S LIS.\T lON. K A H k l 1 I 3 A l I 1 0 H H O n BOJ],bl
Design specifications Prescriptions pour I'Hahlisscment Ho p x n npuel\THpOlJaHHH
des proje ts

><0
1 GENERALIT.A+I
u

....
~  
1.1 Obieet
s::
Prezentul standard se refera la metoda de detei minare a debitelor de apa de canali
'OJ... zare, care siut colectate transportate prin retelele de canalizare exterioare cladirilor evacuate
" in emisari, di i ect sau prin intermediul statiilor de epurare a acestor ape,
~  
t
a. 1.2 Ilomcniu de aplieare
CJ
r:: Prevederile prezentului standard se aplica la :
·til - stabilirea conrlit.iilor de descarcare a apelor de canalizai e in ernisar ;
~  
  - proiectarea retelelor noi de cana.Iizare sau la extinderea celor existente, aterente
....
0
H
folosintelor de a p a de orice fel (centre populate, cartier«, giupuri de cladiri sau cladiri izolate,
~  
0 unitati industriale, unitii] i agrozootehnice, de constructii, de transport uri etc.j ;
....
ro - proiectarea constructiilor instalatiilor aferente retelelor de canalizare (canale de
r.::
ro serviciu, racorduri, statii de pompare, bazine de retentie, deversoare etc.) a stat.iilor de epurare,
E
... a gurilor de descarcare ;
:l •
... -
Q)

Vl
verificarea controlul exploatarii-sietemelor de canalizare.
Q)

.... 1.3 La determinarea debitclor de apii d(' eanalizare trebuie sa se ia in considei ai e dezvolta"
....r
r rea f'olosintelor de a p a i n perspectiva uimntorilor 20 , . . 25 ani, p e n h u schema cadi u, 10 . . . 15
Q)
 0
ani pentru prima etapa, pe baza Rehitelor de sistemat iz.ate a centrelor populate, a prognozelor
de z voltiirii unitatilor economics et c .
0
.....
Q)
0
s.,
I n lipsa acestora, prevederile privind perspectiva se stabilesc de d a r e titularul de
r
 0
investitie.
~  
....
r

tr 1.4 Stundarde eoncxe

r
Q)
... •
STAS 1343/0-89 Alimentiiri cu a)la. Deterrninarea canfitat ilor de a p a de alimentare .
....
 

o
Q)
Prescript i i generale
a.
Vl
Q) STAS 1343/1-77 Alimentari cu apa, Deterrninarea cantitatilor de apa de alimentare
Q)

Z p e n t r u centre populate
STAR 1343/2-89 Alimentari cu apa. Deterrniuarea cantitatilor de a p a de aliment are
pentru unitati industriale
STAS 1343/3-86 Alimentari en apa. Determinarea cantitatilor de a p a de alimentare
pentru unitati agrozootehniee
- STAS 1343/4-86 Alimentari e n apa, Determinarea cantitatilor de apa de alimentare
pentru iriga.tii \
STAB 1343/5-86 Alimentari eu apa. Determinarea cantttatilor de a p a de alimentare
pentru unitati de piscicultura ,
STAS 1478-90 Tnstalatii sanitare. Alime ntarea eu a p a la constructii civile industriale,
Prescriptii fundamentale de proiectare

 
r :1
STAS 1481-86 Canalizari. Studii criterii e proieetare
:I

:I
o M4NISTERUL CONSRUCTIILOR
t+ INDUSTRIALE . Aprobat d e :
,gj Institutul Central de Cercetare. fNSmUTUl ROMAN DESTANDARDIZARE Data intrarii in vi loare:
p., Proiectare si Directivare in Constructii
liJ MINISTERUL EDUCATIEI SI d lIie Pintilie nr. 5 BUCUREsn 1990-04-01
l r
p., INVATAMINTULUI •
Telex 11312 I.R.S. R
o Institutul de Constructii - Bucure   ~
... ,--------------- ---- -------------- ----- -------------- -
 

STAS 1846-90 2

STAS 1795-86 Instalatii sanitare. Canalizare interioara. Prescriptii fundamentale

STAS 3051-81 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de eanalizare.

Preseriptii fundamentale de proiectare

STAS 4068/1-82 Debite volume ma.xime de apa, Determinarea debit.olor ~ i   volumelor

maxime ale cursurilor de a p a

STAS 4068/2-87 Debite ~ i   volume maxime de apa. Probabilitatile annale all' debitelor
 :1
maxime i n conditii normale speciale de exploatare

STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta

S'I'AS 9470-73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intl nsiHiti, durate, Irecvente

STAS 10839-8J Canaliziiri, Statii de epurare a apelor uzate provenite de la centrele

populate. Studii p e n t r u proiectare

STAS 10898-85 .Alimentiiri cu a p a canalizari. Terminologie

2 DETERMINAREA DEBITEIJOR DE P D E CANALIZARE

2.1.1 .Debite de ape uzate menajere

Debitele de ape uzate menajere care se evacueasa in reteaua de canalizare, Qu .se cal
culeaza cu relatia : '
(1)
i n care
Qs debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim ~ i   oral maxim)
all' cerintei de apa, i n metri cubi pe zi sau m etri eubi pe o r a ;
t cazuri bine justif icate, coeficientul 0,8 poate fi modificat, pe baza unor cercetari
a unor studii de specialita.te.

2.1.2 Debite de ape uzate industriale

Debitele de ape uzate industriale se determina conform STAS 1343/0-89 STAS 1343/2-89
precum pe baza t.ehnologiilor de productie adoptate, luindu-se in consider are posibili
M,tile de recirculate a apei de reducere la minimum a debitelor evacuate.

2.1.3 Debite de ape uzate agrozootehniee

Debitele de ape uzate agrozootehniee se determina conform STAS 1343/0-89 I \i

STAS 1343/3-86 precum pe baza telmologiilor de productie adoptate, lumdu-se in considerate
posibilitatile de reducere la minimum a debitelor evacuate.

2.1.4 Debite de ape uzate telmologice proprii siatemelor de alimentare cu apa ~ i   de canalizare

Debitele de ape uzate tehnologice proprii sisternelor de alimentare cu a p a de canali

zare se determina conform STAS 1343/0-89, STAS 1343/1-77, STAS 1343/2-89 STAS 1343/3-86
corespunzatcr tehnologiei recircularilor adoptate.
Aceste debite se iau in considerate la dimensionarea sau verificarea sistemului de cana
lizare, numai daca sint evacuate in reteaua de canalizare.

2.1.5 Debite de ape uzate o r a ~ e n e l t i   •

Debitele de ape uzate o r a l e n e ~ t i   se determina prin insumarea debitelor de ape uzate
menajere (calculate conform pet. 2.1.1), en debitele de ape uzate industriale (conform pet. 2.1.2)
agrozootehnice (conform pet. 2.1.3), epurate local san nu, precum cu debitele de ape uzate
tehnologice proprii sistemului de aliment are cu a p a de canalizare (conform pet. 2.1.4).
 

- 3 - STAS 1846-90

2.1.6 Debite de ape meteorice

2.1.6.1 Debitele de ape meteorice se determina, de regula, admitindu-se ca model 0 ploaie de
calcul uniform distribuita pe intregul bazin de canalizare, cu intensitate constanta pe durat.a
de concentrare superficiala de curgere prin canal.

La determinarea debitelor de ape meteorice trebuie sa se tina seama de :

clasa de' importanta a folosinte! p e n t r u care se realizeaza canalizarea, determinate
conform STAS 4273-83;

regimul precipitatiilor, relieful conditiile de scurgere, permeabilitatea suprafete

lor canalizate; •
necesitatea de aparare, i n parte sau in totalitate, a zonei canalizate impotriva inun
datiilor in cazul unor ploi mai mari decit cea de calcul, pentru care stabilirea solu
tiilor se face pe baza de justificari tehnieo-economice.

Deterrninareadebitelor de ape meteorice se poate face prin alte metode, justificate

tehnic economic.
2.1.6.2 Debitul de calcul al apelor meteorite se stabileste luindu-se in considerate numai debitul
ploii de calcul, Qp, care se calculeaza cu relatia :

[l/s] (2)

in care

m coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, care tine seama de capacitatea

de inmagazinare, i n timp, a canalelor de durata ploii de calcul, t :
m = 0,8 pentru t ~   40 m i n ;
m = 0,9 pentru t> 40 m i n ;
S aria bazinului de canalizare aterent sectiunii de calcul, in hectare;
<1> coeficient de scurgere aferent ariei S, calculat cu relatia :

3)

in care
qc debitul de apii de ploaie ciizuta pe aria S, care ajungein canal, in litri pe secunda;
qp debitul de apa de ploaie dizuta pe aria S, in litri pe secunda;
i intensitatea ploii de calcul, in functie de frecventa, f, de durata ploii de calcul, t,
conform STAS 9470-73, in litri pe secunda - hectar.

2.1.6.2.1 Valorile coeficientului de scnrgere, <1> in tunctie de natura suprafetei bazinului de cana
liz are, sint indicate in tabelul 1.

Tabelul 1

Coefieient de

 
Natura suprafetei scurgere
\ <D
---------_._ --------- -----:------; ------
1 lnveli.tori mc tallce de ardezie 0,95

2 Invelitori de stidii. OI 1ii carton asfaItat 0,90

3 Terase asfaIta te 0 , 8 5 . , .0,90

4 fP a v a j e din asfaIt din be ton 0,85" ,0.90

5 Pavaje din piatrii aIte materiale, eu rosturi umplute eu mastic 0,70 . . ,0,80

6 P a v a j e din piatrii cu r o s t u r i u m plute eu nisip 0,55.,.0,60

7 Drumur i din piatrii spartii (macadam):

- in zone cu p a n t e m i d ~ %) 0,25 . . . 0,35
- in zone en p a n t e m a r i 1 %) 0,40, . . 0,50
_
.. -
 

8TA8 1846-90 -

Tabclul 1 (continuare)

Codicien t de
N r.
Na l u r a su prn fetei scu rgcre
rt -
I I (1

8 D r u m u r i impicl.ru i te
- in ZOnl' cu p a n t e micl ~ %) I 0 , 1 5 . , .0,20
I
- in zon cu p a n t e m a r i > 1 %) 0,25 . . . 0,30

9 Tcrcnurt de sport, gradini

- in zon cu pante rnici ~ %) 0,05 .0,10
- n zon cu p a n t e m a r l ( > 1 %) . 0,10 ,0,15
--
10 Incinte cur-t! n c p a v a t c , neinierbate 0 , 1 0 . . . 0,20
 
11 Terenuri agrtcolc (dc cu l l ura) 0.05 . . . 0.10
 
12 Pnrcuri suprafcte hnpatun-lte
- in zone cu p a n t e mici ~ %) 0 , 0 0 . . . 0,05
- in zone cu p a n t e m a r i > 1 %) 0.05 . . . 0,10

OBSERYATII
1 Valorflc supcrloarc all' coericien tului de scurucrc se adopt a pentru p antc mai pronu ntatc all' tcrenului.
2 Coeficientul de scurgere se poate consldcra difcren tlat, pe etape de dezvoltare a Iocalitatllor sl industriilor, In
raport cu evolut la in timp a solut.illor de amenajnre a suprafetclor respective.

P e n t r u intreaga localitate sau zona industriala, agrozootehnica etc. sau pentru zone
caracteristice care a u diferite tipuri de amenajare a suprafetelor bazinelor de canalizare, coefi
cientul de scurgere, <1> se determina ca medie ponderata a valorilor corespunzatoare celor n
arii ale bazinelor de eanalizare, cu relatia :

(4)

in care
aria unui bazin de canalizare cu 0 anumit a natura a suprafetei, in hectare;
eoefieientul de st:urgere aferent ariei 8, .

2.1.6.2.2 Fr'ecventa ploii de calcul, f, i n f'unctie de clasa de important aa folosintei, este indi
cata in tabelul 2.
TabeIuI2

{"nitati cu c a r a c t e r t'nitati en caractel'

Clasa de import.anta economic(industriale. social (centre populate,
a Iolostntel (conform STAS 4273-83) agrozootehnice etc.) r cartiere etc.)

I
f

s I 115 I 3   5

11 1/3 . . . 1/2 112 . . . 111

I

III 112 . . . 1/1 1/1 . . . 211

IY 1/1 . . . 2/1 2/1

Y 2/1 2/1

OBSERVATII
1 Valorile inferioare ale Irecventclor pl oil ele caIeul se adopt a pentru unltat i industriale sau centre populate
m a i irnpor tante. Importan(a folosiut ci care se canallzeaza se stahileste in functle de clasa de impor tanta deter
minata conform STA:;i 4273-83.
2 PI' baza de calcule telmlco-econornice se pot stabili si aIte trecvent e dccit cell' din tabelul 2.
: Pentr u un ausarnblu de ohicctive de importanta mai mare decit a unitatn eu c a r a c t e r social s a u economic
in care s i n t situate, la dimension area h i d r a u l i c a a ststemului de canalizare de la racord p t n a la emisar, trebuie
avute in vedere dcbitclc m a i m a r t de ape mcteorlce, ce corespurid Irecven tel dictate de obiect ivul de impor
tanta mai mare.
Se stabilesc, totodata, si solutiile de protecttc contra tnundat iilor de oriee fel cauzatc de sporurile de ape me
teorice provenite din zone adiacente, a carer canalizare este dlmensionata pentru trecventc mai m a r i all' ploii
de calcul.
 

 5 e T A S 1846-90

2.1.6.2.3 Durata ploii de calcul, t, se stabileste pentru sectiunea din avalul tronsonului de canal
care se dlmensioneasa, cu relattile : .
pcntru canale incipiente :

 J
t = tea + -. [min] . 5)
Va

- pentru restul canalelor:

[min] (6)

in care

tea timpul de concentrare superficiala, in m i n u t e ;

L lungimea tronsonului incipient care se dimensioneaza; in metri;

Va viteza apreciata de curgere a apei in canalul incipient, considerata, pentru un prim

calcul, intre 60 120 m/min. I n cazul in care, viteza 3 sectiune plina rezultata 3
dimensionarea canalului, difera cu mai mult de ± 20 % de viteza adoptata initial,
ealculul se reface apreciindu-se 0 noua viteza, egala cu viteza 131 sectiune plina rezul
tata, pina cind se indeplineete conditia de mai s u s ;
t, durata ploii de calcul in sectiunea i;' situata in avalul tronsonului de canal care se
dimensioneaza, i n m i n u t e ;
l
Ir- t ,_ 1 durata ploii de calcul in sectiunea i - I situata in avalul tronsonului de canal dimen
sionat anterior, in minute;
L, lungimea tronsonului .de canal care sedlmensioneaza, in metri ;

Val viteza apreciata de curgere a apei in canalul care se dimensioneaza, in metri pe m i n u t ;

ea trebuie astfel aleasa incit sa nu difere cu mai mult de ± 20% de viteza 3 sectiune
plina rezultata din dimensionarea canalului respectiv, .
2.1.6.2.4 Timpul de concentrare superfieiala, tea, este in functie de panta natura suprafetei
de scurgere, de densitatea constructiilor pe lungimea parcursului de 3 punctul de cadere a apei
de ploaie pina 3 eel mai apropiat canal, de intensitatea durata ploii, de capacitatea de retinere
a apei in depresiuni etc.
>
Timpul de concentrare superficiala se alege :

- 1 3 min, in zone de munte (pante medii 5°/00 ;

- 3 5 min, in zone de deal (pante medii intre 2°100 i   5°/00 ;

- 5 . . . 12 min, in zone de ses (pante medii 2°100 ,

dar astfel incit durata minima a ploii de calcul, t sau t l , stabilita conform pet. 2.l.6.2.3 sa fie :
- 5 min, pentru zone de munte ;
- 10 min, pentru zone de deal;
- 15 min, pentru zone de ~ s
I
Valorile timpului de concentrare superfieiala SfO apreciaza in Iimitele de mai sus, tinin
du-se. seama de n a t u r a suprafetei de scurgere preponderente pina 3 canal. Valorile mai
mici se adcpta pentru p a n t e mari ale terenului pentru suprafete mai putdn permeabile,
2.1.6.2.5 Debitul de calcul pentru apa de ploaie intr-o seetiune i, rezulta din luarea in consi
derare a traseului pentru care se obtine cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, t.,
pornind de 131 extremitatea amonte a eanalului. I n cazuri speciale, conditionate de caracteristicile
zonei canalizate (forma bazinului, valoarea eoeficientului de scurgere, pozttta unor afluente de
ape de suprafata etc.), se a u in vedere sltuattile care conduc 131 de bite maxime, chiar daca
acestea nu corespund intregii suprafete a zonei,

Debitul determinat intr-o sectiune oareeare i, trebuie sa fie mai mare sau eel putin
egal cu debitul determinat in sectiunea imediat amonte.T - 1 .
 

, STA.B 184 -90 - 61

2.1.6.4 I n situatii speciale (localitat sau platforme industriale de mare cotnplexitate ~ i   impor
tanta), debitele de ape meteorice determinate ca mai sus Be compara en debitele calculate pe
baza de studii hidrologice, intocmite pentru supratata obiectivului canalizat.
L a calculul debitelor pe baza de studii hidrologice, gradul de asigurare se stabileste
confom ETAS 4068/1-£2, STAS 4068j2-87 l}i STAS 4273-83.
- I

L a dimensionarea retelei de canalizare, se adopt a pentru debitul de apit meteorica cea

mai mare dintre valorile rezultate prin aplicarea eelor doua metode de calcul.

2.1.7 Debite de ape subterane

Debitele de ape subterane care se evacueaza la reteaua de canalizare se determina
astfel :

- pentru a p e din drenaje, conform proiectelor acestor lucriiri;

- pentru ape infiltrate din pinza de apa. subterana, seconsideral.mdebitdeO,5 1,01/8
pe kilometru de canal, in situatia in care extradoaulboltii canalului elite situat cel putin 0,5 m
sub nivelulhidrostatic al apei subterane ; ~  

- in situatii deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pozate la adincimi mari in apa

subterana, canalizari importante conform STAB 4273-83 etc.), determinarea debitului de ape
subterane care se pot infiltra in reteaua de canalizare se face pe baza de studii, tintnd seama
de caracteristicile stratului acvifer de adincimea de pozare a canalelor.fata de nivelul maxim
al acestuia.

2.1.8 Debite de ape din surse de 8uprafatil.

21.8.1 Debitele de apa provenite din surae de suprafata. (eursuri de apa, lacuri etc.) care se
preiau prin retelele, constructiile l}i instalatiile aferente unui centru populat san unei unitati
eeonomice, s e d e t e r m i n a pe baza de studii hidrologice, debitele maxime stabilindu-se conform
standardelor sau prescriptiilor specifice.

So recomanda, pe cit posibil, ca debitele maxime ale apelor de supratata provenite

din eursuri. mici de apa, vai depresiuni ce traverseaza perimetrul construibil al unitatilor cu
caracter social sau economic de orice fel, S3, fie indepartate prin canale proprii independente de
reteaua de canalizare a folosintei, spre cel mai apropiat emisar, realizindu-se astfel indepartarea
apelor mari de viitura de pe auprafata oare.se eanalizeaza, precum apararea zonelor inunda
bile din perimetrul construit.
2.1.8.2 t l cazurile in care colectarea apelor din surge de rmprafata in reteaua de canalizare a
folosintei nu poate fi evitata,'la dimensionareahidraulica a elementelor sistemuluide canali
zare se ian in considerare debitele maximo de calcul ale apelor de suprafata., cu probabilitatile
stabilite conform clasei de importanta a folosintei t}i n u debitele de apa meteorica stabilite con
form 2.1.6.
Debitele maxime de ape din surge de Buprafata care se ian in caleul in aceasta situatie
sint atit cele provenite de pe supratata Ioloaintei care se eanalizeaza cit ]i cele provenite din
exteriorul perimetrului construit.

In cazul folosintelor de mica importanta sau atunci cind in aval nu exista pericolul
unor pagube insemnate, determinarea debitelor se poate face ~ i   conform pet. 2.1.6.
tn acest eaz, apele din surse de suprafata se colecteaza numai in reteaua de canale
de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau in reteaua de canale din sistemul de
canalizale unital'.

2.1.8.3 Debitele de ape meteorice provenite de pe versantii aferenti zonei canalizate se deter
IDina, .de regula, pe baza studiilor meteorologice l}i hidrologice.
2.1.8.4 Pentru colectarea apelor meteorice de pe versanti dominanti ai zonelor care se canali
zeaza, se recomanda prevederea de canale de garda cu rolul de a reduce, pc de 0 parte, debitele
din sistemul de canalizare al folosintei, iar, pe de alta parte, de a apara de inundatii suprafata
folosintei respective, luindu-se masuri de prevenire a antrenarii suspensiilor de oriee :Q.atura.
~
Canale de garda se prevad ~ i   in aval de perimetrele construite ale unitati or sociale
sau economice care se canalizeaza, cu 1 01 de aparare impotl'ivaapelor meteoricc care e p ~ e s
capacitatea sistemului de canalizare a folosintei respective, care pot aduce prejudicii terenurilor
I;\i celor]alte folosinte situate n aval, daca acestea a u 0 clasa de important a mai mare.
,, . I[@l ,TJil'iII
.Debitele de apa meteorica colectate de pe versanti in canalele de garda se evacueaza
direct in emisari, nu in reteaua de canalizare a folosintei. Evacuarea acestor ape in reteaua de
canaliz::u e a folosintei este admisa numai in cazuri speciale; cn justificare tehnico-economica.
 

7 ST A.S 1846-90

2.1.9 Debite de apa de evacuare

Debitele de a p a de evacuare Be determina analitic, in cadrul schemei fluxului apei,

prin in:mmarea diferitelor categorii de apa de canalizare, luind in considerare simultaneitatea 
[ustificata tehnic economic - a mai multor evacuari,

2.2 Debite earacteristiee de ape uzate

2.2.1 Debitele caracteristice de ape uzate de la orice unitate cu caracter social sau economic
sint :

- debitul zilnic mediu (Qu zt med ;

- debitul zilnic maxim (Qu zl max) ;
- debitul oral' maxim (Qu oral' lIlax) ;
- debitul oral' minim (Qu oral' min)'

OBSEHYATlE - Debitul orar minim cste eel mai mie debit orar dintr-o perioada de timp conslderata.

2.2.1.1 Debitele zilnic mediu, zilnic maxim oral' maxim Be determina conform STAS 1343/0-89,
STAS 1343/1-77, STAS 1343/2-89, STAS 1343/3-86 STAS 1478-90.

2.2.1.2 Debitul oral' minim, Qu oral' min, se calculeaza cu relatia :

ll oral' min = p u zl ma x [lis] (7)

i n care
Qu zl max are semnificatia anterioara ;
p coeficient adimensional, avind urmatoarele valori:
0,18, p e n t r u localitati avind Bub 1000locuitori;
0,25, p e n t r u localitati avtnd intre 1001 10000 locuitori;
0,35, pentru localitati avind intre 10001 l} 50000 locuitori;
0,60, pentru localitati avind intre 50001 100000 locuitori;
0,75, pentru localitati avind peste 100000 locuitori.
2.2.2 Debitele caracteristice de calcul (medii, maxime minime) p e n t r u ape uzate provenind
de la diverse categorii de Iolosinta, Be obtin prin insumarea debitelor caracteristice calculate ca
mai SUB, pentrn fie care categoric de Iolosinta, i n parte. '"

3 D E T E R M I K A R E A D E B I T E L O R t N SECTIUNILE CAR.ACTERISTICE ALE

SISTEMUL U I D E CAN   L I Z ~ E  

3.1 Debite de baz3.

3.1.1 Debitele de ca l cul pentru diferite categorii de ape de canalizare se stabilesc conform
pet. 2.1.
3.1.2 .
Debitele caracteristice pentru ape uzate. se stabilesc conform pet. 2.2.
,

3.1.3 Determinarea debitelor de a p a de canalizare se face tinind searna de sistemul de cana

lizare adoptat (separativ, unital' sau mixt) in sectiuni caracteristice pentru :

- reteaua de canale;
- constructii accesorii (guri de scurgere, deversoare, sifoane inverse, camine de rupere
de p a n t a , camine de inchidere hidraulica) ;

- statii de pomparesi bazine de retentie ;

- statii de epurare.
Debitele racordurilor de canalizare se stabilesc conform STAS 1795-86.

P e n t r u valori sub 10 lis, aceste debite se coneidera repartizate uniform pe suprafata

bazinului de canalizare, iar pentru valori peste 10 lis, se considera introduse concentratin reteaua
de canalizare.
3.2 Debite pentru reteaua de eanale
• 3.2.1 Debite pentru sistemul de canalizare separativ

3.2.1.1 Debitul de calcul pentru reteaua de canale a apelor uzate se determina prin insumarea
debitelor orare maxime - stabilite conform pet. 2.1.1 . . . 2.1.5, 2.1.7 pet. 2 . 2 - care rezulta
in diferitele sectiuni de calcul.
 

STAS 1846-90 -

3.2.1.2 Debitul de calcul pentru reteaua de canale de ape meteorice se stabileste conform
pet. 2.1.6.

Oind i n reteaua de ape meteorice se introduc ~ i   ape din surse de suprafats, sau subte
rane, debitul de calcul rezulta din insumarea celor trei debite, stabilite conform pet. 2.1.6 . . .
. . .2.1.8.

3.2.2 Debite pentru sistemul de canalizare unital'

Debit.ele de calcul se stabilesc prin insumarea debitelor orare maxime de ape uzate 
conform pet. 2.1 . . . 2.1.5, §i 2 . 2 - de ape meteorice conform pet. 2 . 1 . 6 - , de ape din surse de
suprafata - conform pet. 2.1.7 - ~ i   de ape subterane.v- conform pet. 2.1.8.

Debitul de verificare este debitul maxim al apelor uzate pe timp uscat (Qu erar max), la
care se impune asigurarea vitezei de autocuratire i n colectoare, conform STAS 3051-81.

3.2.3 Debite pentru sistemul de canalizare m i x t

Debitele de calcul se stabilese conform pet. 3.2.1 ~ i   3.2.2, corespunzator supratetelor
pe care s-a aplicat sistemul separativ, respectiv, eel unital'.

3.3 Debite pentru eonstruetii accesorii

Debitele de caleul se stabilesc conform pet. 3.2; nnmarul gurilor de scurgere se stabi
leste considerind debitul caleulat ca mai sus majorat eu 30%.

3.4 Debite pentru statli de pompare ~ i   bazine de retentie

Debitele de caleul p e n t r u statiile de pompare ~ i   bazinele de retentie sint., la intrare, cele
stabilite p e n t r u tronsoanele pe care acestea le deservesc, iar Ia iesire, cele aferente unei durate
a ploii de ealcul suplimentata cu timpul de treeere prin bazin, cu considerarea cresteni acestor
debite in viitor, respectindu-se prevederile STAS 1481-86.

Bazinele de retentie se dimensioneaza fie pentru volum, fie pentru capaeitatea de desear
care a bazinului (prin pompare sau gravitational), alegindu-se varianta optima din punct de
vedere tehnico-economie. .

3.5 '.. Debi te pentru statii de epurare

Debitele de calcul ~ i   de verifieare pentru stati de epurare ~ i   pentru parti coruponente
ale acestora) se stabilesc in Iunctie de eantitatea ~ i   calitatea apelor de canalizare, de sistemul
de eanalizare i;\i de schema d e e p u r a r e adoptate, conform tabelului 3.

Tabclul

Nr.
crt.
(11 calcul I de v e r i ~ r e  
o 1 2

 
1 De versorul din am on tell' s t a J
liei Ill' epurare
1 1 -   -

2 Canalul de legatura dintre

deversor ~ i   bazinul de 1'1'
tcntie ~ de Ia acesta la erni
sal', sau dintre deversor ~ i  

1---  I
ernisar

3 Canalul de acces la camera Q u orar mal. u Ofar miD

Qu orar miD n Q u orar mu
gratarelor

4 Gratarelc, deznistpatoarele,
dcbltmetrul, camera de dis Mecanicii
trtbutte a debitelor de apii
j la decantoarele primare ~ i   Qu orar ; x   Orar miD n Qu orar max Qu orar mr n
toate canalele de legatura
I tntre tehnologice
: all' treptei mecanice de epu- I
__I rare. 1 \_. 1 1
•
51 Separatorul de
decantor ul primal'
I Qu Ii max Qa zi max n Q u orar m3.z:
 

STAS 184ti 9U

6
I
1

Caualc e (sau eonduetele) de

I 2
I 3
I
4
I 5
{ 6

I
legatura dintre deeantoa
rele primare si deversorul
din amontele trcptei epu
- - »o, ora r max Qu orar min
rare b iologica - -
  Caualcle (sau eonduelele)
de legiiturii dintre dee an 
-
 
tuarele primare treapta Qu orar max Q» orar min -
biologtca de cpurare

8 Deversorul din arnontele

treptei de epurare biologieii
si canalul dintre acest dever - - (n-1)QIl orar max n Q , orar max
SOl' ernisar

9 Canalul dintre deversorul

din amoutele treptei bio
logicc t r e a pt a lJiologieii
- - Qu orar max Qu orar m ll

-
10 Bazinele eu namol a e t i v a t
Qu orar max+ QIl zl max Qu orar max+
-
Q u zl max
+ QNR max + QNRmax
11 Filtrele biologiee
Qu zi max Qu orar max + Qu z l max QIl orar max +
- + Q Rmax + QAR max Biologicii
12 Canulele (sau eonduetele) de
legaturii dintre bazinele eu
namol activat si decantoa
QIl orar max + Qu orar min + Qu orar max + Qu orar min +
rele secundare, inclusiv ca 
era de dtstrtliutie a
+ QNR max QNR min + QNR max + QNR m n
e t-
telor la dccan toare

13 Canalele (sau conductele) de

legatura dintre filtrele blo
logice dccautoarcle secun
Qu orar rna. + Qu orar min + QIl or.r max + Qn ora, min +
are, inclusiv camera de dis
+ QAR max Q A R min + QAR max + Q.<\.R m n
trtbut ie a debitelor la decan-
toarc
 
14 Canalcle (sau eonductele) de
legiiturii d.ntre deeantoarele
secundare ernisar (sau Q u orar min
u orar max Qu orar max Qu orar min
caualul de ocollre)

5 Dccaritoarele secundare
upi i bazinele cu namol u zi max u orar max + QIl zi maz Qu orar max +
activat + QNR max + QNR max

6 Deeantoarele secundare u zi max Qu orar m >: + u zi max Qu orsr max +

dupii Hltrole biologice
+ QAR max + QAR max
 

STAS 1846-90 - 1U 

I n anumite situatii in scopul protejarii calitatii apei emisarilor cu justifiearea te hnico

-economica eorespunzatoare se poate analiza in calculul sistemelor de canalizare unitare sau
m u t e introducerea in statia de epurare-treapta mecanica a unui debit sporit de ape de cana
lizare QSE = n Q u max orar unde n = 3 . . .4, iar in treapta de epurare biologica, a unui
debit 2 u zl max-  

Schema tehnologica a canalizarii trebuie conceputa astfel incit in statia de epurare

aterenta unui sistem de canalizare u n i t a r sau mixt s nu fie introduse debite mai mari decit
cele admise in tabelul 3 pentru dimensionarea verif'icarea obiectelor tehnologice componente
ale statiei de epurare. ,

+
2i
M
M

Colaboratori :
Responsabilul proieetulul : - lnspectoratul General de Stat pentru Investlfil
Constructil
MClnd - lnstitutul Central de Cerce tare Proicctare
- Consiliul National al Apclor
Directtvare In Constructh
- Comitetul pentru Problemele Conslliiof Populare
MEl - lnstitutul de Constructtt
- lnstitutul de Cercetari si Proiectari pentru Gospo
dr. ing. Victor Ianuli
darirea Apelor
Redactat final: Institutul Roman de Standardizare
- lnstitutul de Cerce tare Proiectare pentru Sistema
mg. Eugenia Botez
ttzare Locuinte Gospodarte Cornunala _
- Grupul Intreprinderifor- de Gospodarire Comunala

S t a nd ardul a fost elaborat initial In a n u l 1950 s-a revizuit In an l l 1965, 1975 1983