!!!-Licenta Olaru Catalin Ionut - 09.07.2021 - FINAL

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: FINANȚE ȘI BĂNCI
LUCRARE DE LICENȚĂ
Absolvent: Olaru Cătălin Ionuț
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Mihaela Teodorescu
Târgoviște, iulie 2021

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: FINANȚE ȘI BĂNCI
Structura financiară și rentabilitatea

întreprinderii
Absolvent: Olaru Cătălin Ionuț
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Mihaela Teodorescu
Târgoviște, iulie 2021

CUPRINS
Introducere ...................................................................................................................... 3
I. Premisele studiului ...................................................................................................... 5
1.1. Considerații generale cu privire la structura financiară a întreprinderii și influența

acesteia asupra rentabilității și riscului ........................................................................... 5
1.2. Prezentarea generală a Societății Electroargeș-SA .................................................. 8
II. Analiza structurii financiare, pe exemplul Societății Electroargeș-SA ..................... 12
2.1. Studiu descriptiv al surselor de finanțare ................................................................ 12
2.2. Structura surselor de finanțare și echilibrul financiar .............................................. 16
2.2.1. Analiza ratelor de structură patrimonială ............................................................. 19
2.2.2. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului patrimonial............................... 25
III. Profitabilitatea întreprinderii și influența acesteia asupra finanțării ......................... 33
3.1. Analiza profitabilității pe baza indicatorilor prezentați în situația veniturilor și

cheltuielilor ..................................................................................................................... 34
3.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune ............................................................ 40
3.3. Capacitatea de autofinanțare și autofinanțarea ........................................................ 47
IV. Analiza rentabilității ................................................................................................. 51
4.1. Analiza rentabilității comerciale .............................................................................. 51
4.2. Analiza rentabilității economice .............................................................................. 53
4.3. Analiza rentabilității resurselor consumate ............................................................. 54
4.4. Rentabilitatea financiară și factorii săi determinanți ............................................... 54
Concluzii ......................................................................................................................... 56
Anexe .............................................................................................................................. 58
Lista tabelelor și a figurilor ............................................................................................ 66

Bibliografie ..................................................................................................................... 68
ducere
Structura financiară a întreprinderii constă în diferitele proporțiile ale surselor de

finanțare pe termen lung (acțiuni comune, preferențiale emise, datorii, profit reținut) în totalul
finanțării acesteia. În alegerea surselor de finanțare, întreprinderile țin cont de două criterii:
criteriul destinației surselor și criteriul rentabilității.
Rentabilitatea întreprinderii semnifică o formă a eficienței economice și reflectă
capacitatea sa de a obține profit. Acest aspect se întâlnește în situația în care veniturile
întreprinderii depășesc cheltuielile. Am urmărit și am analizat profitabilitatea întreprinderii,
modul în care rezultatul net influențează nivelul finanțării întreprinderii, influența rezultatului
asupra capacității de finanțare și autofinanțarea.
În lucrarea „Structura financiară și rentabilitatea întreprinderii” am urmărit realizarea
unei analize economico-financiare pentru Societatea Electroargeș-SA, societate cu activitate în
domeniul „Fabricarea de aparate electrocasnice”, în vederea evaluării performanței, poziției
financiare și riscul întreprinderii.
Scopul lucrării este de a analiza, pe baza situațiilor financiare publicate de Societatea
Electroargeș-SA pe ultimii patri ani, perioada 2017-2020, structura financiară a întreprinderii,
profitabilitatea întreprinderii și ratele de rentabilitate.
Lucrarea „Structura financiară și rentabilitatea întreprinderii” este structurată pe patru
capitole.
În primul capitol „Premisele studiului”, am prezentat câteva aspecte referitoare la
considerațiile generale cu privire la structura financiară a întreprinderii și influența acesteia
asupra rentabilității riscului, ca parte a structurii financiare a întreprinderii, precum și metodele și
instrumentele utilizate. De asemenea, am prezentat și istoricul Societății Electroargeș-SA,
activitatea de achiziții, piața și produsele oferite de aceasta.
În al doilea capitol „Analiza structurii financiare, pe exemplul Societății Electroargeș-
SA”, am analizat structura financiară a societății Electroargeș-SA, în prima parte a capitolului
am prezentat studiul descriptiv al surselor de finanțare, capitalurile proprii și componența
acestora, în a doua parte am prezentat structura bilanțului patrimonial al întreprinderii, analiza
structurii de activ și pasiv pe baza metodei ratelor, analiza echilibrului financiar-patrimonial a
întreprinderii cât și ratele de lichiditate și de solvabilitate ale întreprinderii.
În al treilea capitol „Profitabilitatea întreprinderii și influența acesteia asupra finanțării”,
am analizat profitabilitatea întreprinderii, în prima parte am prezentat analiza rezultatelor
veniturilor și cheltuielilor, atât nivelul cât și dinamica acestora. Analiza a fost realizată prin
intermediul unor indicatori precum soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de
autofinanțare și autofinanțarea. În a doua parte a capitolului, am analizat nivelul și dinamica
soldurilor intermediare de gestiune, dar și nivelul și dinamica valorii adăugate care reprezintă un
instrument de analiză, cât și un mijloc de gestiune și analiza excedentului brut din exploatare. În
a treia parte a capitolului, am analizat capacitatea de autofinanțare și autofinanțarea Societății
Electroargeș-SA.
În ultimul capitol, al patrulea, „Analiza rentabilității”, am abordat noțiunea de analiză a
rentabilității la nivelul întreprinderii, prin analiza ratelor de marjă, rentabilitatea comercială,
rentabilitatea economică, rentabilitatea resurselor consumate și rentabilitatea financiară, inclusiv
influența factorilor săi determinați.
I. Premisele studiului
1.1 Considerații generale cu privire la structura financiară a întreprinderii și

influența acesteia asupra rentabilității și riscului
Noțiunea de structură financiară este definită în mai multe lucrări de specialitate din
domeniul finanțelor întreprinderii. Structura financiară sau structura capitalurilor întreprinderii
reprezintă suma ponderilor de participare a surselor de finanțare la constituirea capitalurilor
investite în întreprindere1. În lucrarea citată, se reține pentru structura financiară sau structura
capitalurilor doar capitalurile permanente (capitalul propriu și datoriile pe termen lung, de peste
un an), acestea fiind destinate ciclului de investiții. Sursele de finațare pe termen scurt sunt
destinate cu predilecție ciclului de exploatare și, în mare parte, apar sub forma termenelor de
plată acordate întreprinderii îndeosebi de furnizori. Cu toate acestea, atunci când nevoia de fond
de rulment nu este integral acoperită de fondul de rulment, diferența va fi finanțată din credite pe
termen scurt, care se vor include în calculul capitalului investit.
Structura financiară a întreprinderii reprezintă configurația elementelor din pasivul
bilanțului, respectiv o combinare a resurselor financiare sau a mijloacelor de finanțare acumulate
la o anumită dată2. Pe baza acestei definiții, în vederea caracterizării structurii financiare a
întreprinderii, se pot utiliza rate calculate ca pondere în totalul surselor de finanțare (în pasivul
total) a capitalurilor proprii, datoriilor pe termen lung, datoriilor pe termen scurt pentru
activitatea de exploatare, datoriilor pe termen scurt în afara exploatării. În general, problema
structurii financiare fiind abordată pe baza unei delimitări globale între ansamblul datoriilor și
capitalurile proprii, problema structurii financiare se poate reduce la alegerea proporției dintre
datorii și capitaluri proprii, cea mai avantajoasă pentru întreprindere3.
În unele cazuri, se încearcă realizarea unei diferențieri între noțiunile de structură
financiară și structură de finanțare. Structura financiară a unei întreprinderi este definită ca fiind
modul de finanțare pe termen lung a activității acesteia, ce rezultă din decizia de finanțare pe
bază de resurse proprii și împrumutate. Astfel, structura financiară este considerată o parte dintr-
un întreg, adică o componentă a structurii aferente finanțării entității. 4 În opinia autorilor
articolului menționat, prin comparație cu structura de finanțare a unui operator economic,
1
Stancu I. – FINANŢE: Pieţe financiare şi gestiunea portofoliului. Investiţii directe şi finanţarea lor. Analiza şi
gestiunea financiară a întreprinderii, Ediţia a patra, Editura Economică, Bucureşti, 2007, p. 619.
2
Ilie V. – Gestunea financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, București, 2010, p. 235.
3
Ilie V. – Lucrarea citată, p. 236.
4
Gomoi B.C., Pantelimon N.I., Analiza comparativă privind structura financiară și de finanțare la societățile cu
răspundere limitată, CECCAR Business Review, nr. 8/2020, pp. 30-40.
structura financiară nu vizează decât strategia financiară a acestuia, dar strategia financiară este
influențată de pachetul de oportunități aferente investițiilor pentru intervalul de timp imediat
următor. Totuși, pentru a nu uzita două noțiuni atât de apropiate ca formă, autorii acestui articol
conchid că „putem asimila structurii financiare a entității ansamblul surselor de finanțare, atât cu
caracter permanent, cât și cu caracter temporar”.
Din perspectiva analizei financiare a bilanțului, pasivul bilanțier este format din capital
propriu și din datorii pe termen lung, mediu și scurt. Acestea reprezintă sursele de finanțare a
întreprinderii, iar mărimea lor relativă față de totalul pasivului reprezintă structura financiară pe
care o are la un moment dat întreprinderea.5
Structura financiară a întreprinderii constă în proporția capitalului propriu și a
împrumuturilor pe utilizate prin finanțarea activelor acesteia; astfel se pot distinge două tipuri de
finanțări, cele externe (externe întreprinderii) și cele interne (generate de întreprindere,
autofinanțarea). Capitalul întreprinderii finanțează activitatea curentă și de investiții a acesteia.
Capitalurile proprii ale unei întreprinderi constau în fonduri formate din capitalul social adus de
către acționari/asociați, din capitalurile suplimentare, capitaluri de rezervă (fonduri de rezervă)
care sunt constituite potrivit legii sau actului său constituitiv, profitul nedistribuit/reinvestit din
anii precedenți sau din profituri obținute într-un anumit exercițiu financiar. Activitatea
întreprinderii nu trebuie să fie neapărat finanțată într-o proporție de 100% prin capitaluri proprii,
aceasta poate să recurgă și la finanțările din surse externe. Alegerea unei surse de finanțare
externă reprezintă un aspect principal al politicii financiare a întreprinderii. De cele mai multe ori
sunt utilizate ca surse externe de finanțare, pe lângă capitalul social subscris și vărsat de
acționari/asociați, împrumuturile bancare. Sursa externă de finanțare poate să fie pe o perioadă
scurtă, medie sau pe termen lung. Există însă avantaje și dezavantaje în folosirea unei surse
externe, unul dintre avantaje este posibilitatea de a obține un efect pozitiv al pârghiei financiare,
iar ca un dezavantaj creșterea costului datoriilor, precum și a riscurilor financiare, respectiv a
riscului îndatorării și riscului de faliment.
Politica întreprinderii în privința structurii financiare implică o opțiune între risc și venit,
deoarece „utilizând într-o proporție mai mare împrumuturile pentru asigurarea finanțării, cresc
riscurile legate de fluxul profiturilor firmei, dar un procent ridicat al împrumuturilor conduce, în
general, la o rată ridicată a rentabilității”. 6 Astfel, structura optimă a finanțării este acea
componență a surselor de finanțare care „asigură un echilibru optim între risc și venit, și
maximizează valoarea întreprinderii”7
Structura financiară a întreprinderii reflectă ansamblul resurselor de finanțare sau
5
Hoanță N. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura C.H. Beck, București, 2011, p. 22.
6
Hoanță N. – Lucrarea citată, p. 26.
7
Hoanță N. – Lucrarea citată, p. 26.
compoziția capitalului la care managerul financiar recurge pentru a acoperi necesarul de
finanțat8.
Din punct de vedere contabil, structura resurselor de finanțare este redată în pasivul
bilanțului contabil. Potrivit reglementărilor contabile, structurile de pasiv sunt grupate în Situația
activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, în ordinea descrescătoare a exigibilității acestora, în:
datorii care trebuie plătite într-o periaodă de până la un an, datorii ce trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an și capitaluri proprii.
Figura nr. 1.1. Structura financiară a întreprinderii prezentată în bilanțul contabil

P
a Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, Împr
s inclusiv Venituri în avans, sume de reluat într-o perioadă de până la umut
i un an uri
v
Capit
t Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an al
o C
finan
t a Provizioane ciar
a p
invest
l i Venituri în avans: sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
it
t
C Capital (+) (Capi
a
a tal
l Prime de capital (+)
p social
u
i Rezerve din reevaluare (+) +
r
t surpl
i Rezerve (+)
a us
l Acțiuni proprii (-) degaj
p
u at de
e
r Câștiguri sau pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (+) întrep
r
i Rezultatul reportat (+) rinde
m
re)
a Profitul sau pierderea la sfârșitul perioadei de raportare (+)
p
n
r
e Repartizarea profitului (-)
o
n
p
t
r
e
i
i
T
8
Mironiuc M. – Fundamentele științifice ale gestiunii financiar-contabile a întreprinderii, Ediția a 3-a revizuită și
adăugită, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2018, p. 34.
o
t
a
l
Sursa: Adaptare după Mironiuc M. – Fundamentele științifice ale gestiunii financiar-contabile a întreprinderii,
Ediția a 3-a revizuită și adăugită, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2018, p. 34.
Pornind de la definițiile și opiniile prezentate, structura financiară a întreprinderii poate fi

definită în sens restrâns, ca fiind proporția capitalului propriu și a împrumuturilor pe termen lung
utilizate prin finanțarea activelor acesteia, adică structura surselor de finanțare pe termen lung,
dar în sens extins, structura financiară (sau structura de finanțare) reprezintă ansamblul surselor
de finanțare a întreprinderii, format din capitaluri proprii, datorii financiare pe termen lung,
mediu și scurt și datorii de exploatare sau datorii non financiare.
1.2. Prezentarea generală a Societății Electroargeș-SA
Forma juridică de organizare

Forma juridică de organizare a societății Electroargeş-SA, cu sediul în Curtea de Argeș,
este societate pe acțiuni, cu capital privat de 100%. La 31 decembrie 2020, societatea avea un
capital social subscris și vărsat de 6.976 mii lei, divizat în 69.764.650 acțiuni, la o valoare
nominală de 0,10 lei/acțiune. În perioada 2017-2020, societatea nu și-a modificat capitalul social.
În anul 1996, pachetul majoritar de actiuni (51%) a fost preluat de către Asociația PAS
Electroargeș. Membrii acestei asociații au fost exclusiv salariați ai societății. Restul acțiunilor
(49%) fiind deținute de persoane fizice sau juridice. În anul 2005, membrii Asociației PAS
Electroargeș 94 au devenit proprietarii acțiunilor. Din acel moment, acțiunile sunt deținute în
totalitate (100%) de acționari persoane fizice și persoane juridice. Structura acționariatului
pentru perioada 2017-2020 este prezentată în tabelul nr. 1.1.
Tabelul nr. 1.1. Structura acționariatului societății Electroargeș-SA

Procent % Procent % Procent % Procent %
Acționar
(31.12.2017) (31.12.2018) (31.12.2019) (31.12.2020)
Investments Constantin SRL 36,84 36,84 36,84 36,84
Tudor Dumitru - - 12,85 12,85
Persoane fizice 49,83 51,03 37,42 36,25
Persoane juridice 13,33 12,13 12,89 14,06
TOTAL 100 100 100 100
Sursa: Raporturile administratorilor Societății Electroargeș-SA pe anii 2018, 2019 și 2020
Obiectul principal de activitate al Societății Electroargeș-SA, producătoare de bunuri

electrice și electrotehnice de larg consum, este „Fabricarea de aparate electrocasnice”, cod
CAEN 2751, portofoliul de produse al firmei fiind structurat mai ales pe: producerea de aparate
electrocasnice, aparate de uz gospodăresc, aparate profesionale de uz semi-industrial, precum și
de echipamente industriale și repere/subansamble destinate altor producători industriali, după
cum rezultă din tabelul nr. 1.2.
Produsele sunt livrate atât pe piața externă, cât și pe piața internă. Pe piața externă,
principalele țări unde s-a desfășurat cea mai mare desfacere a produselor au fost: desfacerea de
aspiratoare în Germania și Slovacia, iar în Franța, aspiratoare și incubatoare. Pe piața internă,
produsele societății sunt vândute distribuitorilor săi, dar se practică și vânzările directe.
Tabelul nr. 1.2. Ponderea fiecărei categorii de produse sau servicii în venituri și în totalul cifrei
de afaceri– Electroargeș-SA
Denumire 2017 2018 2019 2020
grupă de
produse Mii lei % Mii lei % Mii lei % Mii lei %
Aspiratoare
Karcher 178.180 91,63 183.304 95,68 182.235 94,59 226.299 92,03
Aparate de uz
gospodăresc 1.108 0,57 963 0,50 441 0,23 215 0,09
Aspiratoare 1.176 0,60 516 0,27 4 0,00 0 0,00
Aparate
electrocasnice 361 0,19 266 0,14 215 0,11 71 0,03
Cenușare 910 0,47 491 0,26 0 0,00 0 0,00
Unelte 16 0,01 23 0,01 1 0,00 1 0,00
Produse pentru
hoteluri și
instituții 11 0,01 10 0,01 5 0,00 5 0,00
Piese de schimb 1.778 0,91 1.283 0,67 8.197 4,25 17.181 6,99
Altele 10.906 5,61 4.732 2,47 1.568 0,81 2.132 0,87
TOTAL 194.446 100 191.588 100 192.666 100 245.904 100
Sursa: Raporturile administratorilor Societății Electroargeș-SA – anii 2018, 2019 și 2020
Se observă că în perioada celor 4 ani ponderea cea mai mare în cifra afacerilor o aveau
vânzările de „Aspiratoare Karcher”, cu cea mai mare valoare a vânzărilor în anul 2020 (245.904
mii lei); acest nivel al vânzărilor este cu 27,63% mai mare față de anul 2019 și cu 26,46% mai
mare față de cel din anul 2017. Din anul curent, 2021, societatea are în vedere implementarea
unor acțiuni de modernizare a produselor actuale conform cerințelor pieței (aspiratoare,
uscătoare de păr, râșnițe de cafea, fabricația de repere, subansamble și produse finite), precum și
extinderea gamei de produse „Arctic”.
Tabelul nr. 1.3. Evoluția vânzărilor pe piața internă și externă – Electroargeș-SA

Indicator 2017 2018 2019 2020
Mii lei % Mii lei % Mii lei % Mii lei %

Vânzări, din care: 194.44
6 100 191.588 100 192.666 100 247.138 100
Vânzări pe piața
internă 10.313 5,30 6.527 3,41 8.206 4,26 20.289 8,21
Vânzări pe piața 184.13

externă 3 94,70 185.061 96,59 184.460 95,74 226.149 91,51
În anul 2020, raportat la valoarea totală a vânzărilor față de ceilalți 3 ani, se constată o
creștere a vânzărilor de 54.472 mii lei față de anul 2019, de 55.550 mii lei față de anul 2018 și de
52.692 mii lei față de anul 2017, vânzările de pe piața internă și externă au crescut seminificativ
față de anii 2019, 2018 și 2017. Această creștere a fost datorată vânzărilor de pe piața internă prin
demararea unor noi colaborări cu Artic-SA.
Societatea Electroargeș-SA derulează un contract important, reprezentând aproximativ
92% din cifra de afaceri cu firma Alfred Kaercher Germania, iar o eventuală reziliere a acestui
contract poate afecta evoluția în timp a societății, întrucât acest contract denotă o uriașă
dependeță de colaborare, iar orice sincopă în derularea respectivului contract poate fi imediat
grav resimțită.
Activitatea de achiziții de materii prime și materiale necesare realizării producției și
funcționării celorlalte activități din cadrul societății s-a desfășurat prin valorificarea prioritară a
surselor oferite de piața internă, iar numai când nu a avut posibilitatea aprovizionării din piața
internă, aceasta a apelat la achiziții de la furnizori de pe piața externă, prin importuri.
Achizițiile de materii prime și materiale din piața internă au fost asigurate pe bază de
contracte și/sau comenzi, devenind o proprietate selectarea, compararea, negocierea și
valorificarea ofertelor celor mai avantajoase.
Investițiile efectuate de către societate în anul 2020 au fost în sumă de 5.569.596 lei iar
pentru anul 2019 în sumă de 13.630.623 lei.
Tabelul nr. 1.4. Investițiile efectuate în anii 2019–2020 - Electroargeș-SA

2019 2019 2020 2020
Indicator
Mii lei % Mii lei %
Echipamente tehnologice (mașini, utilaje) 11.240 82,47 3.051 54,78

Mijloace fixe modernizate 2.254 16,54 1.704 30,59
Construcții - - 503 9,03
Mijloace de transport 116 0,85 158 2,84
Mobilier, aparatură, birotică 20 0,15 154 2,76
TOTAL 13.630 100 5.570 100
Sursa: Raportul administratorilor Societății Electroargeș-SA – anii 2019 și 2020
În anii 2019 și 2020, ponderea echipamentelor tehnologice (mașini, utilaje) a reprezentat

peste jumătate din totalul investițiilor efectuate, în anul 2020 față de anul 2019, investițiile
efectuate pentru echipamente tehnologice (mașini, utilaje) au scăzut cu 8.189 mii lei, iar cele
pentru mijloace fixe modernizate cu 550 mii lei. Totalul investițiilor efectuate de către societatea
Electroargeș-SA a scăzut cu 8.060 mii lei în anul 2020 față de anul 2019.
Evaluarea aspectelor legate de angajații Societății Electroargeș-SA

În anul 2020, societatea Electroargeș-SA a avut un număr de 390 de angajați. Structura
personalului în perioada 2017-2020 a fost următoarea:
Tabelul nr. 1.5. Numărul mediu de salariați - Electroargeș-SA

Indicator 2017 2018 2019 2020
Personal muncitor 499 441 366 326
Personal TESA (Tehnic, Economic și Socio-Administrativ) 80 83 74 64
Total 579 524 440 390
Numărul angajaților în perioada analizată a scăzut de la 579 în anul 2017 la 390 salariați
în anul 2020, reprezentând o scădere procetuală de 48,46%. În anul 2020, dintre aceștia 128 au
fost membri de sindicat și 262 de salariați nu au fost membri de sindicat.
Societatea Electroargeș-SA a ținut seama de necesitatea dezvoltării abilităților
profesionale pentru integrarea într-un standard profesionist de calificare diferențial pe locuri de
muncă și profesii pentru nivelul de pregătire al salariaților. În fiecare dintre cei patru ani s-a
organizat programul de testare al personalului specializat în meseriile de: stivuitoriști, macaragii,
fochiști, laboranți și legători de sarcină pentru extinderea autorizațiilor de lucru.
Tabelul nr. 1.6. Dinamica productivității muncii - Electroargeș-SA

Indice față de anul
Indicator UM 2017 2018 2019 2020 precedent (%)
2018 2019 2020
Mii
Cifra de afaceri
lei 193.611 191.315 192.542 245.397 98,81 100,64 127,45
Numărul mediu de
salariați 579 524 440 390 90,50 83,97 88,64
Productivitatea Mii 109,2
medie a muncii lei 334 365 437 629 8 119,73 143,94
Cifra de afaceri realizată de Electroargeș-SA în perioada analizată a fluctuat, a scăzut de

la 193.611 mii lei în anul 2017 la 191.315 mii lei în anul 2018, urmând să scadă până la 192.542
mii lei în anul 2019, după care a crescut până la 245.397 mii lei în anul 2020, o creștere
procentuală în 2020 de 27,45% față de anul 2019. Întrucât numărul mediu de salariați a scăzut în
perioada analizată, productivitatea medie a muncii a crescut de la 334 mii lei în anul 2017 la 629
mii lei în anul 2020, reprezentând o creștere de 88,32%.
II. Analiza structurii financiare, pe exemplul Societății Electroargeș-SA
Dezvoltarea întreprinderii în mediul său financiar are la bază un ansamblu diversificat de

mijloace de finanțare, care se pot obține prin operațiuni pe piețe precum cazurile emisiunii de
acțiuni, de obligațiuni sau alte categorii de titluri sau de la instituții specializate cum ar fi bănci
sau alte organisme financiare.
Pentru teoria deciziei financiare, dezvoltarea pune întreprinderii problema unei combinări
a mijloacelor de finanțare, adică alegerea unei structuri financiare. În acest context, structura
financiară a întreprinderii se analizează ca fiind configurația pasivului din bilanț, sau ca o
combinare a resurselor acumulate la o anumită dată.9
Obiectivele principale ale analizei financiare ale întreprinderii pot fi sintetizate ca
stabilire a activului net, ca formă de evaluare contabilă a averii acționarilor, caracterizare a
structurii financiare (echilibrului financiar), stabilire a lichidității și solvabilității care îi
9
Ilie V. - Gestiunea financiara intreprinderii, Editura Meteor Press, București, 2010, p. 227.
interesează în principal pe creditorii firmei și aprecierea stării financiare. Principala sursă de
informații privind poziția financiară a întreprinderii este reprezentată de bilanțul contabil.
2.1. Studiu descriptiv al surselor de finanțare

Bilanțul contabil este instrumentul de bază în analiza structurii financiare ale unei
întreprinderi, acesta ne arată resursele financiare (în pasiv) și întrebuințările pe care le dă
resurselor sale în activ. În bilanțul contabil întocmit potrivit reglementărilor aplicabile în prezent
în România, elementele de pasiv sunt grupate în ordinea descrescătoare a exigibilității, precum și
în funcție de proveniența acestora. Unul dintre bilanțurile suport pentru analiza financiară,
bilanțul financiar grupează elementele de activ în funcție de durata imobilizării lor în timp, iar
cele de pasiv în funcție de caracterul existenței lor în timp, adică de exigibilitatea lor.10
Exprimat în alte cuvinte, structura capitalului unei întreprinderi reflectă compoziția
acesteia, însă structura financiară a unei întreprinderi este raportul între finanțarea externă și
finanțarea internă, precum și alte finanțări pe termen scurt și cele pe termen lung. Aceasta se
poate observa într-o imagine cât mai bună în prezentarea pasivului bilanțului pe componentele
acestuia exprimate valoric și procentual din totalul pasiv (din totalul resurselor financiare).
Structura surselor de finanțare, în cazul societății supusă analizei, Electroargeș-SA, este
prezentată în tabelul nr. 2.1.
Tabelul nr. 2.1. Sursele de finanțare ale Societății Electroargeș-SA

2017 2018 2019 2020
Explicații
Capitaluri proprii 64.805 56,2 62.983 47,2 74.196 48 58.213 43,6
Subvenții pentru
investiții 3.932 3,4 3.036 2,3 - - - -
Total surse proprii de
finanțare 68.737 59,6 66.019 49,5 74.196 48 58.213 43,6
Provizioane 6.433 5,6 6.484 4,9 - - - -
Credite bancare, din
care: 3.838 3,3 9.379 7,0 20.722 13,4 21.471 16,1
Credite bancare
scadente într-o
perioadă mai mare de
un an 871 0,8 528 0,4 7.624 4,9 5.674 4,3
Credite bancare
scadente într-o
perioadă de până la un
an 2.967 2,6 8.851 6,6 13.098 8,5 15.797 11,8
Furnizori și efecte de
comerț de plătit 17.198 14,9 27.306 20,5 27.067 17,5 26.489 19,9
Alte datorii, din care: 19.130 16,6 24.106 18,1 32.654 21,1 27.241 20,4
Alte datorii scadente 19.130 16,6 24.106 18,1 28.627 18,5 25.346 19,0
10
Hoanță N. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura C.H. Beck, București, 2011, p. 22.
într-o perioadă de
până la un an
Alte datorii scadente
într-o perioadă mai
mare de un an - - - - 4.027 2,6 1.895 1,4
Total datorii 40.166 34,8 60.791 45,6 80.443 52 75.201 56,4
Total resurse (total
pasiv), din care: 115.336 100 133.294 100 154.639 100 133.414 100
Capital permanent 69.608 60,4 66.547 49,9 85.847 55,5 65.782 49,3
Datorii pe termen
scurt inclusiv
provizioanele 45.728 39,7 66.747 50,1 68.792 44,5 67.632 50,7
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din situațiile activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
Ponderea surselor proprii de finanțare este de peste aproximativ 44% în totalul resurselor
de pasiv, ponderea cea mai mare fiind înregistrată în anul 2017, de 59,6%. Urmând să scadă în
perioada analizată, de la 59,6% în 2017 la 49,5% în 2018, a scăzut la 48% în 2019 și a ajuns la o
pondere de 43,6% în anul 2020.
Ponderea provizioanelor au reprezentat 5,6% în anul 2017 și o pondere de 4,9% în anul
2018 în totalul pasivelor, fiind și singurii ani din perioada analizată în care întreprinderea
Electroargeș-SA a constituit provizioane.
Ponderea creditelor bancare în totalul resurselor de pasiv au avut o tendință crescătoare în
perioada analizată, de la 3,3% în anul 2017 la 16,1% în anul 2020, o creștere semnificativă,
însemnând o creștere procentuală de 12,8%, și furnizorii au avut o pondere semnificativă în
totalul resurselor, aceasta fiind aproximativ de peste 15% în perioada analizată.
Ponderea totalului datoriilor a crescut de la anul de bază al perioadei analizate, 2017, de
la 34,8% la 56,4% în anul 2020, reprezentând în anul 2020 o pondere de peste 55% din totalul
pasivelor.
Totalul pasivelor a fluctuat de la un an la altul, acesta înregistrând valoarea de 115.336
mii lei în anul 2017 a crescut la valoarea de 133.294 mii lei în anul 2018, a crescut din nou în
anul 2019 la valoarea de 154.639 mii lei și a scăzut în anul 2020 la 133.414 mii lei. În anul 2020,
totalul pasivelor a fost cu 13,7% mai puțin față de anul 2019, cu 0,09% mai mult față de anul
2018 și cu 15,7% mai mult față de anul 2017.
Capitalurile unei întreprinderi pot fi atât capitaluri proprii cât și împrumutate, prin
însumarea capitalurilor proprii cu datoriile pe termen mediu și lung se obține capitalul
permanent.
Capitalurile proprii se formează din surse sau din contribuții interne dar și externe.
Contribuțiile externe includ aportul proprietarilor și eventual unele aporturi ale statului, cele ale
unor organizații specializate, iar sursele interne provin în special din capitalul de autofinanțare al
firmei.11
Capitalurile proprii se constituie prin aportul proprietarilor prin autofinanțare și din alte
surse financiare nerambursabile. În mod concret, ele se identifică prin capitalul social, primele
legate de capital, rezervele întreprinderii, surplusul din reevaluarea activelor, rezultatul raportat
din exercițiile precedente, rezultatul financiar al perioadei curente.12
Capitalul propriu poate fi studiat din mai multe puncte de vedere prin efectuarea anumitor
operațiuni, ca obiect de analiză. Se examinează în primul rând mărimea absolută și evoluția
capitalului propriu în dinamică, în cele mai multe cazuri, întreprinderile reușesc să majoreze
capitalul propriu în urmă desfășurării activităților sale economice iar invers, în reducerea
capitalului propriu, mai ales în înregistrarea valorilor negative a acestuia, indică o existență a
tendințelor nefavorabile de dezvoltare a întreprinderii.
Capitalurile proprii dețin cea mai mare pondere în totalul resurselor de pasiv, ponderea
cea mai mare fiind înregistrată în anul 2017, de 56,2%, iar cea mai mică în anul 2020, 43,6%.
Capitalurile proprii au fluctuat în perioada analizată, au scăzut de la 64.805 mii lei în anul
2017 la valoarea de 62.983 mii lei în anul 2018, după care au crescut până la valoarea de 74.196
mii lei în anul 2019, urmând să scadă la valoarea de 58.213 mii lei în anul 2020, însemnând o
scădere procentuală de 10,17% din anul 2020 față de anul 2017.
Având în vederea că ponderea cea mai mare în totalul surselor de finantare o deține
capitalul propriu, nivelul și componentele acestuia sunt prezentate în tabelul nr. 2.2.
Tabelul nr. 2.2. Componența capitalului propriu al Societății Electroargeș-SA, la sfârșitul
perioadei de raportare înainte de repartizarea profitului net (în mii lei)
Explicații 2017 2018 2019 2020
Capital social subscris și vărsat 6.976 6.976 6.976 6.976
Rezerve, din care: 29.810 33.154 37.041 39.078
1. Rezerve legale 1.617 1.617 1.617 1.617
2. Alte rezerve 28.193 31.537 35.424 37.461
Rezultatul reportat 12.327 12.364 10.288 8.512
Rezultatul net la sfârșitul perioadei de

raportare 12.875 12.258 2.037 -12.411
11
Constantin E. - Capitalurile întreprinderii - Articol publicat în Studia Universitatis Vasile Goldiş, Arad - Seria
Ştiinţe Economice, nr. 17/2007 pp. 335-343
12
Munteanu V., Niculae M. – Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București 2014, p. 9.
Subtotal 61.988 64.752 56.342 42.155
Rezerve din reevaluare 1.756 1.719 10.872 9.076
Alte elemente de capital propriu - 71 -4.620 5.850 5.850
Câștiguri legate de instrumente de capitaluri

proprii 1.132 1.132 1.132 1.132
Capitaluri proprii - total 64.805 62.983 74.196 58.213

Sursa: Prelucrare pe baza datelor din situațiile financiare publicate de Societatea Electroargeș-SA
Capitalul social subscris și vărsat al societății Electroargeș-SA în perioada analizată a

rămas neschimbat, la valoarea de 6.975 mii lei, însă rezervele au avut o tendință de creștere, de la
29.810 mii lei în anul 2017 la 39.078 mii lei în anul 2020, acestea au crescut cu 9.268 mii lei din
anul 2017 până în anul 2020.
Rezervele legale au rămas neschimbate în perioada analizată, acestea fiind în toți cei
patru ani de 1.617 mii lei.
Rezervele au crescut ca urmare a repartizării unor părți din profitul net realizat pentru
fiecare exercițiu financiar în parte.
Rezultatul repoartat a avut o tendință de scădere în perioada analizată, fiind mai mic cu
44,82% în anul 2020 față de anul 2017, acesta a scăzut de la 12.327 mii lei în anul 2017 la 8.512
mii lei în anul 2020.
Rezultatul net a avut aceeași tendință ca și rezultatul reportat, a scăzut încă din anul 2017,
de la valoarea de 12.875 mii lei la o pierdere de 12.411 mii lei în anul 2020.
Rezultatul exercițiului în perioada 2017-2019 a fost pozitiv, ceea ce a dus la creșterea
capitalurilor proprii, veniturile întreprinderii depășind cheltuielile acesteia. În cazul anului 2020,
rezultatul a fost negativ, de 12.411 mii lei, ceea a reprezentat o scădere a capitalurilor proprii iar
cheltuielile au depășit veniturile sale însemnând o utilizare a fondurilor insuficientă.
2.2 Structura surselor de finanțare și echilibrul financiar

Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații cu privire la poziția
financiară, performanțele și modificarea poziției financiare, necesare unor categorii de utilizatori
în luarea deciziilor.13
13
Niculescu M. – Diagnostic global strategic: Vol. 2- Diagnostic financiar, Ed. Economică, București, 2003, p. 243.
Informațiile oferite de analiza structurii financiare sunt utile în anticiparea nevoilor de
finanțare și a capacității întreprinderii de a atrage noi investitori, pentru evaluarea globală a
solvabilității, a capacității întreprinderii de a-și onora angajamentele financiare scadente. Ele
permit de asemenea, determinarea valorii patrimoniale a întreprinderii.
Pentru a explica modul în care s-a asigurat armonizarea dintre necesarul de finanțat și
resursele financiare, în vederea păstrării echilibrului financiar, se analizează structura
patrimonială a companiei și indicatorii echilibrului financiar, pe baza bilanțului patrimonial.
Astfel, se pune în evidență modul în care se respectă regula echilibrului financiar minim, care
presupune ca resursele utilizate pentru finanțarea activelor să rămână la dispoziția întreprinderii
pe durata unei perioade care să corespundă, la minim, aceleia de imobilizare14.
Structura bilanțului patrimonial

Analiza financiară pe baza bilanțului patrimonial are ca obiective formularea unei
judecăți de valoare privind valoarea, echilibrul, sănătatea și poziția financiară a întreprinderii.
Abordarea patrimonială este o abordare externă, care prezintă interesul pentru două
categorii de agenți economici: acționarii și creditorii. În această optică, posturile de activ și de
pasiv sunt luate în calcul la valorea lor netă.
Figura nr. 2.1. Prezentarea schematică a bilanțului patrimonial

Activ Pasiv
Active imobilizate Capitaluri proprii
imobilizări corporale capital social
imobilizări necorporale prime de capital
imobilizări financiare rezerve
Active circulante Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
stocuri
creanțe Datorii pe termen lung
investiții financiare
disponibilități Datorii pe termen scurt
Total activ Total pasiv
14
Vintilă G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, ediţia a V-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010,
p. 45.
Sursa: Adaptare după Niculescu M. - Diagnostic global strategic: Vol. 2- Diagnostic financiar, Editura Economică,
București, 2003, p. 253.
Din analiza structurii bilanțului financiar se poate observa că pasivul bilanțier este format
din capitalul propriu, datoriile pe termen scurt, mediu și lung și eventualele provizione; acestea
reprezintă sursele de finanțare a întreprinderii, iar mărimea lor relativă față de totalul pasivului
reprezintă structura financiară pe care o are la un moment dat întreprinderea.
Dacă, în general, capitalul (economic/tehnic) se definește ca fiind orice bun sau stoc de
bunuri – fizice sau financiare, care sunt capabile să genereze venit, prin structura capitalului unei
întreprinderi se înțelege proporția relativă a capitalului propriu și a împrumuturilor pe termen
lung utilizate la finanțarea activelor acesteia.15
Bilanțul patrimonial este întocmit după repartizarea profitului din perioada curentă,
dividendele de plată și alte distribuiri din profitul net ce urmează a fi plătite într-o perioadă mai
mică de un an fiind transferate la datorii pe termen scurt. Sumele repartizate din profitul net la
rezerve sunt incluse în capitalul propriu; în capitalul propriu apare și profitul net sau pierderea
netă, după caz, care se transferă la rezultatul reportat. La elaborarea bilanțului patrimonial
societății se va lua în calcul repartizarea rezultatului net pe exercițiile analizate (tabelul nr. 2.3.).
Tabelul nr 2.3. Repartizarea rezultatului net realizat de Societatea Electroargeș-SA (în mii lei)
Explicații 2017 2018 2019 2020
Rezultatul net al exercițiului 12.875 12.258 2.037 -12.411
Rezerve aferente profitului investit în
mijloace fixe, pentru care societatea a
beneficiat de scutire de impozit pe profit 1.557 1.526 625 -
Alte rezerve 1.787 2.360 1.412 -
Dividende distribuite acționarilor 8.372 8.372 - -
Profit net repartizat administratorilor 612 - - -
Participarea la profit a salariaților 547 - - -
Rezultatul reportat - - - - 12.411
Sursa: Hotărârile Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, publicate pe site-ul Bursei de Valori București:
<https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=ELGS>
În vederea elaborării bilanțului patrimonial, nu s-au constatat active fictive. Cheltuielile

înregistrate în avans sunt incluse în activul imobilizat, în limita sumelor de reluat într-o perioadă
mai mare de un an, și în activele curente, sumele de reluat într-o perioadă mai mică de un an16.
Provizionele sunt incluse în categoria datoriilor pe termen scurt, întrucât au fost
constituite pentru riscuri și cheltuieli ce necesită plăți într-o perioadă mai mică de un an.
15
Hoanță N. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura C.H. Beck, București, 2011, p. 23
16
p. 51;
Subvențiile pentru investiții sunt tratate drept componente ale capitalurilor proprii 17. După
realizarea acestor corecții, elementele de activ din bilanț sunt structurate în ordinea crescătoare a
gradului de lichiditate, iar cele de pasiv sunt structurate după gradul crescător de exigibilitate,
după cum rezultă din tabelul nr. 2.4.
Tabelul nr. 2.4. Bilanțul patrimonial al Societății Electroargeș-SA (în mii lei)
Solduri la 31 decembrie:
Indicator
2017 2018 2019 2020
ACTIVE
Imobilizări necorporale 402 486 660 848
Imobilizări corporale 19.387 25.835 53.861 52.219
Imobilizări financiare 30.823 26.067 42.078 20.874
Cheltuieli în avans: sume de reluat într-o perioadă
mai mare de un an 524
Imobilizări nete (active imobilizate) 50.612 52.912 96.599 73.941
Stocuri 20.738 21.226 17.475 11.003
Creanțe 21.598 30.406 37.280 34.496
Casa și conturi la bănci (disponibilități) 22.321 28.207 3.285 13.974
Total active circulante 64.657 79.839 58.040 59.473
Cheltuieli în avans: sume de reluat într-o perioadă
de până la un an 67 543
Active curente 64.724 80.382 58.040 59.473
133.29
TOTAL ACTIV
115.336 4 154.639 133.414
PASIVE
Capital social 6.976 6.976 6.976 6.976
Rezerve legale 1.617 1.617 1.617 1.617
Alte rezerve 31.537 35.423 37.461 37.461
Rezerve din reevaluare 1.756 1.719 10.872 9.076
Rezultatul report și alte elemente de capitaluri
proprii 13.388 8.876 17.270 3.083
Subvenții pentru investiții 3.932 3.036
17
Țilică E. V., Ciobanu R. – Finanțe și management financiar, Editura CECCAR, București, 2019, p. 22.
Capital propriu 59.206 57.647 74.196 58.213
Datorii: sume care trebuie plătite într-o perioadă
mai mare de un an 871 528 11.651 7.569
Capital permanent – Total 60.077 58.175 85.847 65.782
Datorii comerciale - furnizori 15.040 24.952 25.384 26.276
Alte datorii pe termen scurt 21.288 26.460 30.310 25.559
Provizioane pe termen scurt 6.433 6.484 - -

Dividende de plată și alte distribuiri de plată din
profitul perioadei 9.531 8.372 - -
Credite bancare scadente într-o perioadă de până la
un an 2.967 8.851 13.098 15.797
Datorii curente (pe termen scurt) - total 55.259 75.119 68.792 67.632
115.336 133.29
TOTAL PASIV
4 154.639 133.414
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din situațiile activelor, datoriilor și capitalurilor proprii întocmite și publicate
anual de Electroargeș-SA
În tabelul nr. 2.4. se prezintă bilanțul patrimonial al societății Electroargeș-SA, acest

bilanț este construit pe baza datelor din situațiile activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
întocmite și publicate anual de societate, conform reglementărilor contabile.
Tabelul nr. 2.5. Structura patrimonială a societății Electroargeș-SA

Abaterea absolută față de
Indicator anul precedent
2017 2018 2019 2020 2018 2019 2020
Imobilizări nete 50.612 52.912 96.599 73.941 2.300 43.687 -22.658
Active curente 64.724 80.382 58.040 59.473 15.658 -22.342 1.433
TOTAL ACTIV 115.336 133.294 154.639 133.414 17.958 21.345 -21.225
Datorii scadente peste

mai mult de un an 60.077 58.175 85.847 65.782 -1.902 27.672 -20.065
Datorii curente 55.259 75.119 68.792 67.632 19.860 -6.327 -1.160
TOTAL PASIV 115.336 133.294 154.639 133.414 17.958 21.345 -21.225
Sursa: Calcule realizate pe baza bilanțului patrimonial

Analiza surselor de finanțare este detaliată cu ajutorul metodei ratelor, care exprimă
raportul dintre doi indicatori care se condiționează și care au o anumită putere informativă, acest
raport poate fi exprimat sub formă de număr, procentual sau în zile.
Investigarea performanțelor prin metoda ratelor facilitează comparațiile în timp și spațiu,
formularea raționamentelor privind eficiența utilizării resurselor și eficacitatea acestor
consumuri, mărind astfel pertinența analizei și deciziei.18
2.2.1. Analiza ratelor de structură patrimonială

Analiza ratelor de structură a activului
Ratele de structură ale activului, permit aprecierea ca parte componentă a poziției
financiare a întreprinderii, pentru a poziționa cât mai corect întreprinderea în mediul său
concurențial mai ales în timp și spațiu. Principalele rate și cele mai semnificative ca valoare
informatică sunt: rata imobilizărilor (RAI), rata stocurilor (Rst), rata creanțelor (Rcr) și rata
disponibilităților (Rdb).
a) Rata activelor imobilizate (RAI), urmărește evoluția ponderii elementelor

patrimoniale utilizate permanent în totalul patrimonial.
Active imobilizate
R AI = x 100
Total activ
Rata imobilizărilor necorporale (Rinc), măsoară ponderea activelor intangibile de natura
brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, fondului comercial etc. în patrimoniul întreprinderii.
Imobilizări necorporale
Rinc = x 100
Total activ
Rata imobilizărilor corporale (Ric), măsoară ponderea capitalurilor fixe corporale în
cadrul activelor întreprinderii, indirect reflectă flexibilitatea întreprinderii la schimbările
cerințelor pieței și a tehnologiei.
Imobilizări corporale
Ric = x 100
Total activ
Rata imobilizărilor financiare (Rif), arată ponderea valorii activelor financiare în total
activ și reflectă politica de investiții financiare a firmei.
18
Niculescu M. – Diagnostic financiar, Vol. 2 Diagnostic financiar, Editura Economică, București, 2003, p. 213.
Imobilizări financiare
Rif = x 100
Total activ
În cazul societății Electroargeș-SA, pentru perioada analizată 2017-2020, ratele de
structură a activelor imobilizate au fost calculate pe baza metodei ratelor și au înregistrat valorile
sintetizate în tabelul de mai jos (tabelul nr. 2.6.).
Tabelul nr. 2.6. Situația ratelor de structură a activelor imobilizate - Electroargeș-SA (%)
Indicator 2017 2018 2019 2020
Rata activelor imobilizate (Rai) 43,88 39,69 62,47 55,42
Rata imobilizărilor necorporale (Rinc) 0,35 0,36 0,43 0,63
Rata imobilizărilor corporale (Ric) 16,81 19,38 34,83 39,14
Rata imobilizărilor financiare (Rif) 26,72 19,56 27,21 15,65
Rata activelor imobilizate a fluctuat de la un an la celălalt, a înregistrat cea mai mare

pondere în cursul anului 2019 (62,47%) după care a urmat să scadă până la 55,42% în anul 2020
datorită modificării într-o proporție mai mare a valorii activului total în raport cu valoarea
activelor imobilizate. Pentru perioada analizată situația întreprinderii reflectă un grad favorabil
de investire a capitalului și o rată a acestui indicator favorabilă, deoarece se consideră un nivel
normal al valorii în jur de 40-60%.
Rata imobilizărilor necorporale este foarte mică, sub 1%, ceea ce reflectă o situație
favorabilă în cazul întreprinderilor românești, în timp ce rata imobilizărilor corporale a fluctuat
în perioada analizată, a înregistrat o creștere în anul 2017 de la 16,81% până la 39,14% în anul
2020, această creștere este determinată de scăderea activelor circulante dar însă de creșterea
totalului activ. Rata imobilizărilor financiare a scăzut în perioada analizată, de la 26,72% în anul
2017 la 15,65% în anul 2020.
Pentru a aprofunda analiza, se calculează și ratele analitice ale activelor circulante: rata
stocurilor (Rst), rata creanțelor (Rcr) și rata disponibilităților și investițiilor financiare pe termen
scurt (Rdb).
b) Rata activelor circulante (RAC), reflectă ponderea activelor circulante în totalul

bilanțului.
Activele circulante
Rac = x 100
Totalactiv
Rata stocurilor (Rs), reflectă ponderea stocurilor, activele circulante cel mai puțin lichide
în totalul activelor și cuprinde valori diferite în funcție de sectorul de activitate al societății,
durata procesului de fabricație, durata operațiunilor de aprovizionare și desfacere, evoluția
prețurilor materiilor prime.
Stocuri
R s= x 100
Total activ
Stocurile sunt formate dintr-o serie de elemente: materii prime și materiale consumabile,
producție în curs de execuție, produse finite și mărfuri, și avansuri, în acest scop se calculează și
aceste rate.
Rata creanțelor (Rc), reflectă ponderea creanțelor pe care le are întreprinderea în totalul
activ, mărimea acestei rate depinde de natura relațiilor întreprinderii cu clienții, de termenele
acordate de plată de către întreprindere acestora, fiind influențată de uzanțele specifice
domeniului de activitate.
Total creanțe
Rc = x 100
Total activ
Rata disponibilităților bănești și investițiilor financiare pe termen scurt (Rn), reflectă
ponderea disponibilităților și a titlurilor de plasament în totalul activ și măsoară lichiditatea
internă a întreprinderii, valorile acestei rate trebuie intrepretate cu prudență, deoarece
disponibilitățile pot fluctua semnificativ în intervale de timp foarte scurte.
Disponibilități
Rdb= x 100
Total activ
În cazul societății Electroargeș-SA, în perioada analizată 2017-2020, ratele de structură a

activelor circulante au înregistrat valorile sintetizate în tabelul de mai jos (tabelul nr. 2.7.).
Tabelul nr. 2.7. Situația ratelor de structură a activelor circulante - Electroargeș-SA (%)
Indicator 2017 2018 2019 2020
Rata activelor circulante (RAC) 56,09 59,9 37,53 44,58
Rata stocurilor (Rs) 17,99 15,92 11,30 8,25
- rata materiilor prime și materialelor 11,92 10,91 9,85 6,06

consumabile
- rata producției în curs de execuție 0,22 0,4 0,32 0,32
- rata produselor finite și mărfurilor 3,86 3,25 1,12 1,87
- rata avansurilor 1,99 1,36 - -
Rata creanțelor (Rc) 18,74 22,81 24,11 25,86
- rata creanțelor comerciale 5,79 6,69 8,52 9,88
Rata disponibilităților bănești și investițiilor

financiare pe termen scurt (Rdb) 19,36 21,16 2,12 10,47
Rata activelor circulante deține o pondere ridicată în activul total, cea mai mare fiind
atinsă în anul 2018 (59,9%) urmând să scadă până la 37,53% în anul 2019, apoi la 44,58% în
anul 2020, ceea ce reprezintă o urmare a modificării valorii activelor circulante într-o proporție
mai mare decât cea a activului, această modificare fiind considerată favorabilă.
Rata stocurilor a avut o tendință negativă în perioada analizată, a scăzut de la 17,99% în
anul 2017 până la 8,25% în anul 2020, înregistrând valori mici la nivelul întreprinderii datorită
ciclului scurt de fabricație a produselor și datorită faptului că întreprinderea se situează în sfera
serviciilor.
Rata creanțelor față de rata stocurilor, a avut o tendință de creștere perioada analizată, a
crescut de la 18,74% în anul 2017 până la 25,86% în anul 2020, acesta fiind și maximul atins din
perioada analizată, având în vedere domeniul de activitate al întreprinderii industriale
Electroargeș-SA, această rată reprezintă o situație favorabilă, datorită contactului direct cu o
clientelă numeroasă care își achită cumpărăturile în numerar (comerț cu amănuntul, prestări de
servicii către populație etc) dar și datorită relațiilor cu celelalte întreprinderi.
Rata creanțelor comerciale a crescut cu 4 procente din anul 2017 până în anul 2020, pe
fondul creșterii cifrei de afaceri cu 26,75%. Majorarea creanțelor comerciale fiind determinată de
creșterea vânzărilor, precum și de termenele de plată acordate clienților.
Ponderea activelor disponibile în totalul activelor a fluctuat în perioada analizată, însă a
scăzut de la la 19,36% în anul 2017 la 10,47% în anul 2020, rezultând un echilibru financiar tot
mai neasigurat dar și din cauza resurselor insuficient utlizate.
Analiza ratelor de structură a pasivului

Ratele de structură a pasivului permit aprecierea modului de structurare a surselor de
finanțare în funcție de proveniența acestora și de gradul lor de exigibilitate. Principalele rate și
cele mai semnificative ca valoare informatică sunt: rata stabilității financiare (Rsf), rata
autonomiei financiare (Raf), rata datoriilor pe termen lung (Rds) și rata îndatorării (Rîg).
a) Rata stabilității financiare (RSF) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care
întreprinderea dispune în mod stabil (pe o perioadă mai mare de un an) și patrimoniul total.
Capital permanent
R SF= x 100
Total pasive
b) Rata autonomiei financiare (R af) reprezintă cât din patrimoniul întreprinderii este
finanțat pe seama resurselor proprii și se determină pe baza următoarelor două variante:
Rata autonomiei financiare globale (RAFG)
Capital propriu
Rafg = x 100
Total pasiv
Rata autonomiei financiare la termen (RAFT)
Capital propriu
Rafg = x 100
Capital permanent
c) Rata datoriilor pe termen scurt (Rds) reprezintă măsura în care resursele curente
participă la formarea resurselor totale și la finanțarea activității.
Datorii pe termen scurt

Rds= x 100
Total pasiv
d) Rata îndatorării măsoară ponderea datoriilor întreprinderii în totalul resurselor de

finanțare și se determină pe baza următoarei formule:
Rata îndatorării globale (Rîg) care măsoară ponderea datoriilor totale în totalul surselor
de finanțare.
Datorii totale
Rîg = x 100
Total pasiv
În cazul societății Electroargeș-SA, pentru perioada analizată 2017-2020, structura
surselor de finanțare a fost calculată pe baza metodei ratelor și a înregistrat valorile sintetizate în
tabelul de mai jos (tabelul nr. 2.8.).
Tabelul nr. 2.8. Situația ratelor de structură a pasivului - Electroargeș-SA (%)

2018
Indicator 2017 2019 2020
Rata stabilității financiare (Rsf) 60,39 49,92 55,51 49,31

Rata autonomiei financiare
globale (Rafg) 56,22 47,25 47,98 43,63
Rata autonomiei
financiare (Raf) Rata autonomiei financiare
la termen (Raft) 93,09 97,38 73,37 88,49
Rata datoriilor pe termen scurt (Rds) 39,61 50,08 44,69 50,69
Rata îndatorării globale (Rîg) 34,85 45,61 52,02 56,37
Rata stabilității financiare a fluctuat în perioada analizată, a atins cea mai mare pondere
în anul 2017 (60,39%), comporativ cu anul 2020 a fost mai mare cu 11,08%, ceea ce rezultă o
situație favorabilă care se datorează creșterii capitalului propriu într-un ritm superior datoriilor
pe termen lung în anul 2017, însă în cazul anului 2020, această rată a atins cea mai mică pondere
(49,31%), în acest caz de scădere, situația întreprinderii fiind considerată nefavorabilă datorită
creșterii datoriilor pe termen lung din anul 2020 față de anul 2017. Însă toți cei 4 ani analizați
conferă un grad ridicat de siguranță prin stabilitatea de finanțare, iar valorile acestei rate oferă o
stabilitate acceptabilă fiind aproximativ de 50%, excepție în anii 2017 și 2019 care sunt peste
această valoarea minimă considerată acceptabilă, analiștii consideră o valoare normala a acestui
indicator în jur de 66%.
Rata autonomiei financiare globale a avut cea mai mare valoare proncetuală în anul 2017
(56,22%), aceasta fiind și maximul atins în perioada analizată, toate valorile celor patru ani fiind
peste 40% ceea ce rezultă că riscurile în cazul acordării creditelor sunt mai mari, dar
întreprinderea poate beneficia în continuare de credite.
Rata autonomiei financiare la termen, a atins valoarea procentuală cea mai maximă în
anul 2018 (97,38%), urmând să scadă până la 73,37% în anul 2019 și să crească la 88,49% în
anul 2020, în toți cei 4 ani analizați, autonomia financiară este asigurată, ceea ce arată un grad de
independeță financiară favorabilă pe termen lung.
În anul 2020 rata datoriilor pe termen scurt depăsește cu puțin valoarea admisibilă a
indicatorului de 50% (50,69%), față de ceilalți ani care situează o valoare sub 50%, se consideră
că o valoarea normală oscilează în jurul a 33%, ceea ce reflectă pentru întreprinderea analizată că
măsura în care resursele curente participă la formarea resurselor totale și la finanțarea activității
nu este una favorabilă.
Rata îndatorării globale a avut o tendință crescătoare, de la 34,85% în 2017 la 56,37% în
anul 2020, ceea ce reflectă o pondere bună a datoriilor totale față de terți în totalul resurselor.
2.2.2. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului patrimonial

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele
elemente patrimoniale și evidențierea principalelor mutații calitative în situația mijloacelor și
surselor, generate de schimbările interne și de interacțiunea cu mediul economico-social.
Pornind de la o abordare juridică a bilanțului, se poate determina situția netă (SN) a
întreprinderii cu ajutorul relației: SN = Activ – Datorii totale
Tabelul nr. 2.9. Situația netă a societății - Electroargeș-SA (în mii lei)
Solduri la 31 decembrie: Abaterea absolută față de
Indicator Mii lei anul precedent
2017 2018 2019 2020 2018 2019 2020
133.41
Total active
115.336 133.294 154.639 4 17.958 21.345 -21.225
Datorii totale
(inclusiv
provizioane) 62.563 82.131 80.443 75.201 19.568 -1.688 -5.242
Subvenții pentru
investiții
(se scad) 3.932 3.036 - - -896 - -
Situația netă 48.841 48.127 74.196 58.213 -714 26.069 - 15.983
Situația netă reflectă valoarea contabilă a drepturilor pe care le au proprietarii asupra

întreprinderii, și ajută la o analiză asupra asigurării normale de funcționare și independența
financiară a întreprinderii.
Situația netă pozitivă a societății Electroargeș-SA reflectă o bună gestiune economică și
financiară. Situația netă crește din anul 2017 de la valoarea de 48.841 mii lei la valoarea de
74.196 mii lei în anul 2019, reprezentând o creștere procentuală de 51,91% urmând să scadă
până la valoarea de 58.213 mii lei în anul 2020, reprezentând o scădere procentuală de 27,46%
față de anul 2019. Aceasta a crescut cu 9.372 mii lei din anul 2017 în anul 2020.
Creșterea situației nete marchează maximizarea valorii întreprinderii, respectiv a valorii
capitalurilor proprii.19
Fondul de rulment net evidențiează echilibrul financiar al unei întreprinderii (realizarea
echilibrului dintre lichiditatea activelor și exigibilitatea resurselor), solvabilitatea și riscul de
încetare a plăților.
Fondul de rulment net pozitiv reprezintă echilibrul financiar pe termen lung care există la
nivelul întreprinderii și este calculat pe baza formulei de mai jos:
Fondul de rulment net = Active curente – Datorii curente
Tabelul nr. 2.10. Fondul de rulment net al societății - Electroargeș-SA (în mii lei)
2017 2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total active
circulante 80.38
(active curente) 64.724 2 58.040 59.473 15.658 - 22.342 1.433
Datorii pe termen
scurt 75.11
(datorii curente) 55.259 9 68.792 67.632 19.860 - 6.327 - 1.160
Fondul de
rulment net 9.465 5.263 - 10.752 - 8.159 - 4.202 - 16.015 2.593
Din tabelul nr. 2.10. Fondul de rulment net al societății – Electroargeș-SA, rezultă că
fondul de rulment a fluctuat între ani, înregistrând valori pozitive în anii 2017 și 2018 și valori
negative în anii 2019-2020. Pentru primii doi ani din perioada analizată, 2017 și 2018, fondul de
rulment net a fost pozitiv, ceea ce reprezintă că partea activelor circulante este nefinanțată de
datoriile pe termen scurt.
În anii 2019-2020 fondul de rulment net al societății Electroargeș-SA a fost negativ în
valoare de 10.752 mii lei în anul 2019 și în valoare de 4.202 mii lei în anul 2020, ceea ce
reprezintă că activele circulante nu permit să întrevadă încasări bănești care vor da posibilitatea
19
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, ediţia a V-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010,
p. 36
întreprinderii să ramburseze integral datoriile exigibile pe termen scurt și să obțină lichidități
excedentare pe viitor.
Fondul de rulment net se mai poate calcula ca diferența dintre capitalul permanent și
activele imobilizate.
Tabelul nr. 2.11. Fondul de rulment net al societății - Electroargeș-SA, calculat pe baza
superioară a bilanțului patrimonial (în mii lei)
2017 2018 2019 2020 2018 2019 2020
Capital permanent 60.077 58.175 85.847 65.782 - 1.902 27.672 - 20.065
Imobilizări nete 50.612 52.912 96.599 73.941 2.300 43.687 - 22.658
Fondul de rulment
net 9.465 5.263 - 10.752 - 8.159 - 4.202 - 16.015 2.593
Astfel calculat, fondul de rulment corespunde excedentului capitalurilor permanente

asupra activelor imobilizate și constituie o marjă de securitate pentru întreprindere, fiind partea
resurselor pe termen lung care finanțează activele circulante. Această variantă pune accent pe
originea fondului de rulment și variabilelor cei determină masa.
Fondul de rulment propriu este un indicator al autonomiei financiare a întreprinderii și se
poate defini prin următoarea relație:
Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii – Active imobilizate
Tabelul nr. 2.12. Fondul de rulment propriu al societății - Electroargeș-SA (în mii lei)
2017 2018 2019 2020 2018 2019 2020
Capitaluri proprii 59.20

6 57.647 74.196 58.213 - 1.559 16.549 - 15.983
Active imobilizate 50.61

2 52.912 96.599 73.941 2.300 43.687 - 22.658
Fondul de rulment
propriu 8.594 4.735 - 22.403 - 15.728 - 3.859 - 27.138 6.675
Fondul de rulment propriu a avut o tendință de scădere din anul 2017 de la valoarea de
8.594 mii lei la valoarea negativă de 15.728 mii lei în anul 2020.
Acest indicator semnifică faptul că imobilizările sunt integral finanțate din resurse
proprii, autonomia financiară fiind realizată la termen, în cazul de față doar în anii 2017 și 2018
s-a înregistart o valoare pozitivă a acestui indicator. În anii 2019 și 2020 datorită înregistrării de
valori negative, rezultă că societatea nu dispune de surse proprii suficiente pentru a-și finanța
nevoile pe termen lung, fiind dependentă de împrumuturi bancare, ceea ce reprezintă un
dezechilibru financiar.
La originea necesarului fond de rulment (NFR) stă ciclul de producție (ciclcul de
exploatare), ciclul de exploatare poate fi definit prin totalitatea operațiunilor efectuate de
întreprindere în vederea realizării obiectivului său și se calculează pe baza formulei:
NFR = (Active curente – Active de trezorerie) – (Datorii curente – Pasive de trezorerie) =

= Utilizări ciclice – Resurse ciclice
Tabelul nr. 2.13. Nivelul și dinamica necesarului de fond de rulment - Electroargeș-SA

Solduri la 31 decembrie: Abaterea în dinamică față
Indicator Mii lei de anul precedent (%)
2017 2018 2019 2020 2018 2019 2020
Stocuri 20.738 21.226 17.475 11.003 102,35 82,33 62,96
Creanțe (inclusiv
cheltuieli în avans) 21.665 30.949 37.280 34.496 142,85 120,46 92,53
Utilizări ciclice 42.403 52.175 54.755 45.499 123,05 104,94 83,10
Resurse ciclice (Datorii
curente non-bancare) 52.292 66.268 55.694 51.835 126,73 84,04 93,07
Necesar de fond de
rulment (NFR) -9.889 -14.093 -939 -6.336 142,51 6,66 674,76
Din tabelul nr. 2.13. se poate observa că necesarul de fond de rulment al societății
Electroargeș-SA pe perioada analizată a fost negativ, situația fiind apreciată ca fiind anormală
pentru o întreprindere cu activitate de producție. În 2019 față de 2017, nevoia fondului de
rulment a scăzut de la valoarea negativă de 9.889 mii lei la valoarea negativă de 939 mii lei, o
scădere de 8.950 mii lei, datorită creșterii cu 15.615 mii lei a creanțelor adiționale. În anul 2020
față de anul 2019, NFR crește de la valoarea negativă de 939 mii lei la valoarea negativă de
6.336 mii lei.
În cazul societății Electroargeș-SA, necesarul de fond de rulment în perioada analizată a
fost negativ, acesta poate să fie din cauza unui efect de restrângere la nivelul activității
întreprinderii, manifestat prin scăderea stocurilor dar creșterea creanțelor, nivelul stocurilor și al
creanțelor este redus concomitent cu datoriile curente non-bancare.
Trezoreria netă reflectă disponibilitățile bănești ale întreprinderii. Pe baza analizei

fondului de rulment și a necesarului de fond de rulment se analizează trezoreria netă. Trezoreria
netă reprezintă un alt indicator al echilibrului financiar al întreprinderii care se determină ca
dinferență dintre fondul de rulment (FR) și necesarul de fond de rulment (NFR). Altfel spus,
trezoreria netă este partea din fondul de rulment care depășește necesarul de fond de rulment,
constituită din activele circulante lichide care staționează între două rotații.20
Trezoreria netă = Fond de rulment – Necesar fond de rulment
Tabelul nr. 2.14. Trezoreria netă a societății Electroargeș-SA (în mii lei)
Indicator anul precedent
2017 2018 2019 2020 2018 2019 2020
Active de trezorerie
(disponibilități bănești) 22.321 28.207 3.285 13.974 5.886 -24.922 10.689
Credite bancare
scadente în mai puțin
de un an 2.967 8.851 13.098 15.797 5.884 4.247 2.699
Trezoreria netă 19.354 19.356 -9.813 -1.823 2 -29.169 7.990
Fond de rulment 9.465 5.263 - 10.752 - 8.159 -4.202 -16.015 2.593
Necesar fond de
rulment -9.889 -14.093 -939 -6.336 -4.204 13.154 -5.397
Trezoreria netă 19.354 19.356 -9.813 -1.823 2 -29.169 7.990
20
Cohen E., Analyse financière 3e edition, Editura Economica, Paris, 1994, p. 158.
În perioada analizată, în anii 2017 și 2018 trezoreria netă a fost pozitivă, de 19.354 mii lei
în anul 2017 și de 19.356 mii lei în anul 2018, acestă pozitivitate este rezultatul întregului
echilibru financiar al întreprinderii, ceea ce rezultă că întreprinderea a avut o desfășurare a
activității eficiente în cei doi ani.
În anii 2019 și 2020, trezoreria netă a fost negativă, de 9.813 mii lei în anul 2019 și de
1.823 mii lei în anul 2020, ceea ce semnifică un dezechilibru financiar la încheierea exercițiului
contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt.
Ratele de lichiditate și de solvabilitate

Regulile privind lichiditatea impun compararea duratei alocărilor (utilizărilor) cu cea a
resurselor. Din aceste reguli au rezultate ratele de lichiditate, care se calculează în contextul
analizei bilanțului în termeni de lichiditate și exigibilitate.
o Rata lichidității generale (globale, curente sau indicatorul lichidității curente)
Active curente
RLG=
Datorii curente
Acest raport permite să se verifice dacă activele sub un an sunt mai mari decât datoriile
sub un an, deci dacă lichiditățile potențiale (active transformabile în bani în termen scurt) permit
rambursarea datoriilor pe termen scurt. Se mai numește și indicatorul lichidității curente.
Nivelul acestui indicator se recomandă a fi în jurul valorii de 2 (dar trebuie menționat că,
în unele sectoare de activitate, echilibrul financiar poate fi asigurat și în condițiile unei valori mai
reduse a acestui indicator); el oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.
o Rata lichidității reduse exprimă lichiditatea întreprinderii excluzând stocurile din

analiză:
Active curente−Stocuri
RLR=
Datorii curente
o Rata lichidității imediate (lichiditatea la vedere) ia în calcul elementele de activ cele mai
lichide și datoriile pe termen scurt (în general, foarte redusă, această rată înregistrează
fluctuaţii).
Disponibilități bănești+Titluri de plasament

RLR=
Datorii curente
Ratele de lichiditate trebuie interpretate cu prudenţă, pentru că măsurarea gradelor de
lichiditate şi de exigibilitate prezintă mari fluctuaţii. De asemenea, nu există norme universal
valabile care să permită aprecierea nivelului acestor rate, nivelul lor depinzând de sectorul de
activitate și de alte împrejurări.
În caz de lichidare, întreprinderea rămâne solvabilă în măsura în care activul real net
permite acoperirea datoriilor. În scopul analizei solvabilității se poate calcula rata solvabilității
(Rs), care măsoară capacitatea întreprinderii de a-și achita ansamblul datoriilor indiferent de
termen (pe termen scurt, mediu și lung) prin valorificare activelor de care dispune.
Activ total
R S=
Datorii totale
Pentru a dovedi că întreprinderea este solvabilă, se recomandă ca această rată să fie mai
mare de 1,5.
Tabelul nr. 2.15. Ratele de lichiditate și solvabilitate - Electroargeș-SA
Indicator 2017 2018 2019 2020
Rata lichidității generale 1,17 1,07 0,84 0,88
Rata lichidității reduse 0,79 0,79 0,59 0,72
Rata lichidității imediate 0,4 0,37 0,05 0,21
Rata solvabilității 2,05 1,75 1,92 1,77

Rata lichidității generale scade, de la 1,17 în anul 2017 la 1,07 în anul 2018, scade la
0,84 în anul 2019, iar în anul 2020, aceasta crește la 0,88, însă întreprinderea analizată nu se
menține peste nivelul maxim recomandat (2).
Rata lichidității reduse înregistrează valori sub nivelul maxim recomandat (de 0,8-1),
ceea ce demonstrează că societatea nu deține active realizabile în termen scurt și disponibilități
suficiente pentru a-și onora datoriile scadente în termen scurt. Aceasta a scăzut de la 0,79 în anul
2017 la 0,59 în anul 2019, urmând să crească până la 0,72 în anul 2020.
Rata lichidității imediate a atins o valoare maximă de 0,4 în perioada analizată în anul
2017 și a scăzut până la 0,37 în anul 2018, fiind singurii ani în care s-a atins nivelul optim de
peste 0,3 al indicatorului. În anii 2019 și 2020 această rată a fost sub nivelul optim, ceea ce
înseamnă că suma disponibilităților deținute de societate nu este mai mare decât datoriile pe
termen scurt. Deci societatea nu poate achita toate datoriile față de furnizori, obligațiile salariale,
obligațiile fiscale și de asigurări sociale.
Nivelul scăzut al ratelor de lichiditate nu este favorabil sub aspectul echilibrului
financiar, dar poate fi favorabil sub aspectul rentabilitiății.
Grafic nr. 2.1. Prezentarea ratelor de apreciere a lichidității și solvabilității ale Societății
Electroargeș-SA în perioada 2017-2020
2.2 2.05
2 1.92
1.75 1.77
1.8 Rata lichidității
generale
1.6
1.4
1.2 1.07 reduse
0.840000000000
1 001 0.88
0.720000000000
0.79 0.79
0.8 001
0.6 imediate
0.4 0.37
0.4 0.21
0.2 Rata solvabilității
0.05
0
2017 2018 2019 2020
Societatea Electroargeș-SA este solvabilă, deoarece activul total este de aproximat 2 ori
mai mare decât totalul datoriilor, din bilanțul patrimonial rezultă că disponibilitățile sunt mai
mici decât datoriile totale, societate însă neavând posibilitatea să achite integral obligațiile din
sumele disponibile. La fel ca și rata solvabilității generale, rata solvabilității a scăzut în perioada
2017-2020 de la 2,05 până la 1,77 în anul 2020.
III. Profitabilitatea întreprinderii și influența acesteia asupra finanțării
Având libertatea să desfășoare orice activitate economică legală care să conducă la o

rentabilitate scontată, întreprinderile concentrează o complexitate de acțiuni economice și
financiare. Drept urmare, veniturile și cheltuielile sunt grupate, în funcție de tipul operațiunii
care le-a generat sau domeniul activității astfel:
o venituri din exploatare, respectiv cheltuieli de exploatare, care sunt generate de
operațiunile de exploatare (de activitatea de bază) privind sectoarele industriale, prestări
de servicii etc.;
o venituri financiare, respectiv cheltuieli financiare, care sunt generate de operațiunile
financiare, precum investiții financiare, contractarea de împrumuturi.
De menționat că eventualele venituri și cheltuieli cu caracter excepțional pot fi incluse la
alte venituri/cheltuieli de exploatare sau financiare.
Figura. 3.1. Structura veniturilor și cheltuielilor pe principalele domenii de activitate

CHELTUIELI VENITURI
DIN EXPLOATARE
FINANCIARE
Impozitul pe profit
REZULTATUL NET
Sursa: Ion Stancu – Teoria pițelor financiare, finanțele întreprinderii, analiza și gestiunea financiară, Editura
Economica, p. 461 – Fig. 30.1
Pornind de la definiția profitabilității întreprinderii „drept starea în care întreprinderea

obține profit”21, veniturile fiind superioare cheltuielilor, se va analiza profitabilitatea Societății
Electroargeș-SA, prin intermediul indicatorilor prezentați în situația veniturilor și cheltuielilor,
prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune și capacității de autofinanțare. Influența
profitabilității asupra finanțării întreprinderii poate fi pusă în evidență prin intermediul
autofinanțării, calculată ca diferență între capacitatea de autofinanțare și dividendele plătite.
21
Dragotă V., Obreja Brașoveanu L., Dragotă I.-M. – Management financiar, Ediția a doua, Volumul I:
Diagnosticul financiar al companiei, Editura Economică, Bucureşti, 2012, p. 193.
Reversul profitabilității îl reprezintă neprofitabilitatea 22; în această situație, cheltuielile sunt
superioare veniturilor și întreprinderea înregistrează pierdere netă din activitatea sa.
3.1 Analiza profitabilității pe baza indicatorilor prezentați în situația
veniturilor și cheltuielilor
Contul de rezultate (de profit și pierdere) evidențiează situația veniturilor, cheltuielilor
și/sau profitulului sau pierderii unei întreprinderi pentru o perioadă dată, rezultate din activitatea
de exploatare și din cea financiară. Profitul sau pierderea (rezultatul) este soldul fluxurilor
patrimoniale (diferența dintre venituri și cheltuieli), fluxurile patrimoniale duc la modificarea
valorii unui patrimoniu pentru o perioadă dată. Instrumentele cunoscute pentru măsurarea
performanțelor profitabilității sunt indicatorii, principala caracteristică este măsurarea
performanței pentru a se realiza un nivel similar cu cel la care se produc activitățile generate.
Analiza nivelului și dinamicii veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor

În evaluarea performanței financiare a întreprinderii, elementele direct legate de aceasta
prezentate în contul de profit și pierdere sunt veniturile și cheltuielile. Cheltuielile constituie
ansamblul elementelor de costuri suportate de întreprindere în cursul exercițiului. Veniturile
cuprind valoarea tuturor actelor de îmbogățire (legală) a întreprinderii.
Tabelul nr. 3.1. Veniturile și cheltuielile totale înregistrate de Electroargeș-SA (în mii lei)
Indicatori 2017 2018 2019 2020
Veniturile totale 204.703 253.887 196.395 251.330
Cheltuielile totale, fără impozitul pe profit 189.669 239.423 192.950 265.018
Profitul brut 15.034 14.464 3.445
Pierderea brută 13.688
Sursa: Calcule realizate pe baza datelor din Situațiile veniturilor și cheltuielilor publicate de Electroargeș-SA
Veniturile totale (din exploatare și financiare) au fluctuat în perioada analizată, au

înregistrat o creștere de la 204.703 mii lei în anul 2017 la 251.330 mii lei în anul 2020
însemnând o creștere de 46.627 mii lei (22,78%).
Cheltuielile totale (din exploatare și financiare) la fel ca și veniturile totale urmează
aceeași tendință, de creștere din anul 2017 față de anul 2018, urmând să scadă în anul 2019, apoi
să crească până la 265.018 mii lei în anul 2020.
22
Termen prezentat în lucrarea Dragotă V., Obreja Brașoveanu L., Dragotă I.-M. – Management financiar, Ediția a
doua, Volumul I: Diagnosticul financiar al companiei, Editura Economică, Bucureşti, 2012, p. 193.
Cheltuielile totale cresc din anul 2020 față de anul 2017 cu 75.349 mii lei (39,73%), iar
față de anul 2019 acestea au scăzut semnificativ cu 72.068 mii lei (37,35%).
În perioada 2017-2019, societatea Electroargeș-SA a înregistrat profit, acesta având o
tendință de scădere din anul 2017 până în anul 2020. În anul 2020 cheltuielile totale depășesc
valoarea veniturilor totale cu 13.688 mii lei, societatea înregistrând o pierdere brută în sumă de
13.688 mii lei.
Tabelul nr. 3.2. Nivelul și dinamica veniturilor, cheltuielilor și profitului - Electroargeș

2017 2018 Indice 2019 Indice 2020 Indice
2020/2019
Mii lei Mii lei 2018/2017 Mii lei 2019/201 Mii lei
Denumirea indicatorilor
8 %
%
%
Cifra de afaceri netă 193.61

1 191.315 98,8 192.542 100,6 245.397 127,5
Producţia vândută 189.41

9 189.994 100,3 192.504 101,3 245.401 127,5
Venituri din vânzarea

mărfurilor 4.235 1.372 32,4 62 4,5 3.658 -
Reduceri comerciale
acordate 43 51 118,6 24 47,1 3.662 -
Venituri aferente costului

producției în curs de execuție
– Sold C 809 41.880 - - - 1.234 -

– Sold D - - - 2.538 - - -
Venituri din producţia de

imobilizări şi investiţii
imobiliare, din care: 27 - - - - - -
Venituri din subvenţii de

exploatare 141 54 38,3 52 96,3 - -
Alte venituri din exploatare 1.725 2.204 127,5 2.247 102 4.641 206,5
VENITURI DIN 200.31

EXPLOATARE – TOTAL 3 235.453 117,54 192.303 81,7 251.272 130,7
Cheltuieli cu materiile prime 145.05

şi materialele consumabile 0 187.588 129,3 146.746 78,2 181.664 123,8
Alte cheltuieli materiale 343 777 226,5 479 61,6 303 63,3
Alte cheltuieli externe (cu

energie şi apă) 2.570 2.733 106,3 3.178 116,3 3.753 118,1
Cheltuieli privind mărfurile 3.607 1.323 36,7 64 4,8 3.365 -

Reduceri comerciale primite
(se scad) 27 33 122,2 78 236,4 526 674,4
Cheltuieli cu personalul
(inclusiv cu colaboratorii) 19.985 21.001 105,1 23.189 110,4 26.681 115,1
Ajustări de valoare privind

imobilizările 2.959 3.532 119,4 4.121 116,7 8.468 205,5

activele circulante 334 -29 - 8,7 -263 906,9 4.769 - 1.813,3
Alte cheltuieli de exploatare 10.258 11.320 110,4 14.578 128,8 18.809 129
Ajustări privind provizioanele 2.722 33 1,2 - 1.079 - 3.269,7 623 - 57,7
CHELTUIELI DE 187.80
EXPLOATARE – TOTAL 1 228.245 121,5 190.935 83,7 247.909 129,8
PROFITUL SAU
PIERDEREA DIN
EXPLOATARE: 12.512 7.208 57,6 1.368 19 3.363 245,8
Venituri din acţiuni deţinute

la entităţi asociate şi entităţi
controlate în comun 1.248 736 59 - - 56 -
Venituri din operaţiuni cu

titluri şi alte instrumente
financiare 509 16.354 - 4.087 25 - -
Venituri din diferenţe de curs

valutar 1.895 1.020 53,8 - - - -
Venituri din dobânzi 41 101 246,3 5 5 2 40
2017 2018 Indice 2019 Indice 2020 Indice

2020/2019
Mii lei Mii lei 2018/2017 Mii lei 2019/201 Mii lei
8 %
%
%
Alte venituri financiare 697 223 31,2 - - - -
VENITURI FINANCIARE
– TOTAL 4.390 18.434 419,9 4.092 22,2 58 1,4

imobilizările financiare şi
investiţiile financiare deţinute
ca active circulante - 186 2.045 - 1.099,5 - - - -
Cheltuieli privind
operaţiunile cu titluri şi alte
instrumente financiare 383 911 237,9 - - - -
Cheltuieli privind dobânzile 36 196 544,4 469 239,3 583 124,3

Alte cheltuieli financiare 1.635 8.026 490,9 1.546 19,3 16.526 1.069
CHELTUIELI
FINANCIARE – TOTAL 1.868 11.178 598,4 2.015 18 17.109 849,1
PROFITUL SAU
PIERDEREA -
FINANCIAR(Ă): + 2.522 + 7.256 287,7 + 2.077 28,6 17.051 - 820,9
PROFITUL SAU -
PIERDEREA BRUT(Ă): + 15.034 + 14.464 96,2 + 3.445 23,8 13.688 - 397,3
Impozitul pe profit curent (ct.

691) 2.159 2.206 102,2 743 33,7 - -
Impozitul pe profitul amânat

(ct. 692) - - - 665 - - -
PROFITUL SAU
PIERDEREA NET(Ă)
AL (A) PERIOADEI DE
RAPORTARE: + 12.875 + 12.258 95,2 + 2.037 16,6 - 12.411 - 6,1
Pentru evaluarea rezultatelor întreprinderii analizate, principala sursă de date este

contului de profit și pierdere prezentat sintetic pentru societatea Electroargeș-SA în tabelul nr.
3.2.
În perioada analizată, cifra de afaceri a întreprinderii a crescut, de la 193.611 mii lei în
anul 2017 la 245.397 mii lei în anul 2020. Veniturile de exploatare au avut o tendință de creștere
din anul 2017 de la 200.313 mii lei la 235.453 mii lei în anul 2018, urmând să scadă la valoarea
de 192.303 mii lei în anul 2019 după care au crescut până la 251.272 mii lei în anul 2020, fiind și
valoarea cea mai mare din perioada analizată. Din 2020 față de anul 2017 veniturile din
exploatare au crescut cu 25,44%.
Cheltuielile de exploatare au înregistrat aceeași tendință ca și veniturile din exploatare, au
crescut din anul 2017 de la 187.801 mii lei la 228.245 mii lei în anul 2018, o creștere de 40.444
mii lei, au scăzut până la 190.935 mii lei în anul 2019, urmând să crească la 247.909 mii lei în
anul 2020, aceasta fiind și valoarea cea mai mare a cheltuielilor de exploatare din perioada
analizată.
În perioada analizată, Electroargeș-SA obține profit din activitățile financiare în sumă de
4.390 mii lei în anul 2017, în sumă de 18.434 mii lei în anul 2018, de 4.092 mii lei în anul 2019
și de 58 mii lei în anul 2020, aceasta fiind valoarea cea mai mică din perioada analizată.
Veniturile financiare având o tendință de scădere încă din anul 2018. Se poate observa că în anii,
2017, 2018 și 2019 veniturile financiare au fost mai mari decât cele din exploatare, aceste
rezultate se datorează investițiilor în imobilizări financiare, care au adus societății venituri din
operaţiuni cu titluri şi alte instrumente financiare, de 509 mii lei în anul 2017, de 16.354 mii lei
în anul 2018 și de 4.087 mii lei în anul 2019.
Profitul net are o tendință de scădere încă din anul 2017, societatea a realizat cel mai
mare profit din perioada analizată în anul 2017, în sumă de 12.875 mii lei, iar în ceilalți ani, de
2.037 mii lei în anul 2019 și o pierdere netă de 12.411 mii lei în anul 2020, scăderea profitului
net încă din anul 2017 a fost susținută de o gestiune slabă a performanțelor operaționale.
În anul 2017, societatea Electroargeș-SA a distribuit dividende acționarilor din profitul
net realizat în valoare de 8.372 mii lei, în anul 2018 tot de 8.372 mii lei, iar în următorii doi ani,
2019 și 2020 în număr de 0. Din anul 2017 în anul 2018 profitul net a scăzut cu 4,78%, iar din
anul 2018 în anul 2019 cu 83,38%. În anul 2020 societatea Electroargeș-SA nu a realizat profit.
Analiza veniturilor, cheltuielilor și rezultatului din exploatare

Veniturile din exploatare ale societății Electroargeș-SA reprezintă peste 92% din
veniturile totale, ponderea acestora în venituri totale tinde să crească, de la 92,74% în anul 2018
la 99,98% în anul 2020.
Tabelul nr. 3.3. Nivelul și dinamica veniturilor din exploatare – Electroargeș-SA

2017 2018 2019 2020
Producţia vândută 189.419 94,56 189.994 80,69 192.504 100,10 245.401 97,66

mărfurilor 4.235 2,11 1.372 0,58 62 0,03 3.658 1,46
Reduceri comerciale acordate

(se scad) 43 0,01 51 0,02 24 0,01 3.662 1,46

– Sold C 4.809 2,40 41.880 17,79 - - 1.234 0,49

– Sold D
(se scad) - - - 2.538 1,32 - -
Venituri din producţia de

imobilizări şi investiţii
imobiliare 27 0,01

exploatare 141 0,06 54 0,02 52 0,03 - -
Alte venituri din exploatare 1.725 0,85 2.204 0,94 2.247 1,17 4.641 1,85
VENITURI DIN 200.313 100 235.453 100 192.303 100 251.272 100
EXPLOATARE – TOTAL
Ponderea veniturilor din

exploatare în venituri totale 204.703 97,85 253.887 92,74 196.395 97,92 251.330 99,98
Din analiza nivelului și structurii veniturilor din exploatare realizate de către societatea
Electroargeș-SA în perioada analizată 2017-2020, rezultă:
1. Producția vândută reprezintă cea mai mare parte din veniturile din exploatare,
ponderea acestora fiind de aproximativ 81% în anul 2018, de peste aproximativ 95% în anii 2017
și 2020 și de 100,10% în anul 2019 în veniturile totale din exploatare.
2. Veniturile din vânzarea mărfurilor scad cu 13,62% în anul 2020 față de anul 2017,
acestea au scăzut din anul 2017 până în anul 2019 cu 4.173 mii lei și au crescut din anul 2019 de
la 62 mii lei la 3.658 mii lei în anul 2020.
3. Veniturile aferente costului producției în curs de execuție – Sold C în perioada
analizată au reprezentat în anul 2018 un procent de 17,79% în veniturile din exploatare totale,
acestea fiind în sumă de 41.880 mii lei, au scăzut la 1.234 mii lei în anul 2020, acestea
reprezentând un procent de doar 0,49% în veniturile din exploatare totale.
4. Celelalte componente ale veniturilor din exploatare au o pondere redusă în totalul
acestora, de peste aproximativ 1% în perioada analizată.
Cheltuielile din exploatare ale societății Electroargeș-SA reprezintă aproximativ peste

94% din cheltuieli totale în anul 2020, ponderea acestora în cheltuieli totale tinde să crească, de
la 99,02% în 2017 la 95,33% în 2018, la 98,96% în 2019 după care urmează să scadă până la
93,54% în anul 2020.
Tabelul nr. 3.4. Nivelul și dinamica cheltuielilor din exploatare – Electroargeș-SA
Denumirea 2017 2018 2019 2020

indicatorilor Mii lei % Mii lei % Mii lei % Mii lei %
Cheltuieli cu
materiile prime şi
materialele
consumabile 145.050 77,24 187.588 82,19 146.746 76,86 181.664 73,28
Alte cheltuieli
materiale 343 0,17 777 0,34 479 0,25 303 0,12
Alte cheltuieli 2.570 1,37 2.733 1,20 3.178 1,66 3.753 1,51
externe (cu energie
şi apă)
Cheltuieli privind
mărfurile 3.607 1,92 1.323 0,58 64 0,03 3.365 1,36
Reduceri comerciale
primite
(se scad) 27 0,01 33 0,01 78 0,04 526 0,21
Cheltuieli cu
personalul (inclusiv
cu colaboratorii) 19.985 10,64 21.001 9,20 23.189 12,14 26.681 10,76
Ajustări de valoare
privind imobilizările 2.959 1,58 3.532 1,55 4.121 2,16 8.468 3,42
Ajustări de valoare
privind activele
circulante 334 0,17 -29 0,01 -263 0,14 4.769 1,92
Alte cheltuieli de
exploatare 10.258 5,46 11.320 4,96 14.578 7,64 18.809 7,59
Denumirea 2017 2018 2019 2020

indicatorilor Mii lei % Mii lei % Mii lei % Mii lei %
Ajustări privind
provizioanele 2.722 1,45 33 0,01 - 1.079 0,57 623 0,25
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE –
TOTAL 187.801 100 228.245 100 190.935 100 247.909 100
Ponderea
cheltuielilor totale
din exploatare în
cheltuieli totale 189.669 99,02 239.423 95,33 192.950 98,96 265.018 93,54
Din analiza nivelului și structurii cheltuielilor din exploatare realizate de către societatea
Electroargeș-SA în perioada analizată, 2017-2020 rezultă:
1. Cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile reprezintă cea mai mare
parte din veniturile din exploatare, ponderea acestora fiind aproximativ de peste 75% în
cheltuielile de exploatare totale.
2. Cheltuielile cu energia și apa au o tendință de creștere încă din anul 2017, de la 2.570
mii lei la 3.753 mii lai în anul 2020 însă nu influențează semnificativ evoluția cheltuielilor de
exploatare, având o pondere de sub 2%
3. Cheltuielile cu personalul cresc din anul 2017 față de anul 2020 de la 19.985 mii lei la
26.681 mii lei, datorită scăderii numărului mediu de salariați cu 189, aceste creșteri fiind
influențate de creșterea salariului mediu lunar brut.
4. Ajustările de valoare privind imobilizările cresc din anul 2017 până în anul 2020 cu
5.509 mii lei (65,05%), ponderea acestora în cheltuielile de exploatare totale în anul 2020 fiind
de 3,42%.
În ceea ce privește profitul din exploatare, din 2017 față de 2018 acesta a scăzut cu
73,58%, din 2018 față de 2019 a scăzut cu 81,02%, de la 7.208 mii lei la 1.368 mii lei, deoarece
cheltuielile scad într-un ritm superior celui al scăderii veniturilor.
În anul 2020 față de anul 2019 profitul din exploatare crește cu 59,32%, ajungând la
3.363 mii lei, nivelul său în 2020 reprezentând aproximativ 53% din cel realizat în anul 2018.
Această scădere este influențată de creșterea cu 23,47% a veniturilor din exploatare, în
timp ce cheltuielile de exploatare cresc cu 22,98% în anul 2020 față de anul 2019, acestea având
un ritm de scădere în perioada analizată, 2017-2020.
3.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Structura contului de profit și pierdere pe cele trei tipuri de activități permite degajarea
unor solduri de acumulări bănești potențiale, destinate să îndeplinească o anumită funcție de
remunerare a factorilor de producție și de finanțare a activității viitoare, denumite solduri
intermediare de gestiune (SIG).23
Soldurile intermediare de gestiune, din punct de vedere al analizei economice sunt
caracteristice exploatării și sunt indicatorii valorici ai producției și comercializării, care permit
însumarea tuturor rezultatelor obținute de întreprindere, materializate în produse finite,
semifabricate, prestații destinate pieței sau utilizării în interes propriu și imobilizate în
întreprindere:
o Cifra de afaceri (CA) – exprimă volumul afacerilor realizate cu terții cu ocazia activității
curente a întreprinderii și se determină cu ajutorul relației de mai jos:
CA = Vânzări de mărfuri (activitate comercială + prestări servicii) + Producția vândută
23
Vintila G – Lucrarea citată, p. 81.
o Marja comercială (Mc) – este suplimentul de valoare adusă de întreprindere prin
activitate de comercializare (produse și mărfuri cumpărate și revândute), fiind element al
valorii adăugate și se determină cu ajutorul relației de mai jos:
Mc = Vânzări de mărfuri (Vmf) – Costul mărfurilor (Chmf)
o Producția exercițiului (Pex) – cuprinde bunurile și serviciile produse de întreprindere în

cursul exercițiului, indiferent de destinație, fiind egală cu suma:
Pex = Producția vâdută (Pv) + Producția stocată (± ΔS) + Producția imobilizată (Pi)
o Valoarea adăugată (Vad) – exprimă ceea ce adaugă întreprinderea la circuitul economic

prin propria activitate și se calculează cu relația:
Vad = Marja comercială (Mc) + Producția exercițiului (Pex) – Consumurile intermediare (Ci)
Analiza nivelului și dinamicii soldurilor intermediare de gestiune

Pe baza contului de profit și pierdere se poate determina tabloul soldurilor intermediare
de gestiune și se pot calcula o serie de indicatori cu privire la volumul de activitate al societății și
cu privire la eficiența cu care se desfășoară activitatea.
Tabelul nr. 3.5. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune și dinamica acestora în viziune
franceză – Electroargeș-SA
Indice față de anul
Denumirea Mii lei
precedent (%)
indicatorilor
2017 2018 2019 2020 2018 2019 2020
mărfurilor 4.235 1.372 62 3.658 32,4 4,5
Cheltuieli privind
mărfurile 3.607 1.323 64 3.365 36,7 4,8
Marja comercială 628 49 -2 293 7,8 - 4,1
Producţia vândută 189.419 189.994 192.504 245.401 100,3 101,3 127,5
Reduceri comerciale
acordate (se scad) 43 51 24 3.662 118,6 47,1

producției în curs de 4.809 41.880 -2.538 1.234 - - -
execuție – Sold C/(-D)
Producția imobilizată 27
Producția exercițiului 194.212 231.823 189.942 242.973 119,4 81,9 127,9
Consumuri de la terți 155.357 199.254 161.004 199.374 128,3 80,8 123,8
Valoarea adăugată 39.483 32.618 28.936 43.892 82,6 88,7 151,7
Cheltuieli cu personalul 19.985 21.001 23.189 26.681 105,1 110,4 115,1
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și 487 598 810 559 122,8 135,5 69
vărsăminte asimilate

exploatare 141 54 52 - 38,3 96,3
Cheltuieli cu protecția
mediului înconjurător 415 416 485 598 100,2 116,6 123,3
Excedentul brut din

exploatare 18.737 10.657 4.504 16.054 56,9 42,3 356,4
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea 2.959 3.532 4.121 8.468 119,4 116,7 205,5
imobilizărilor
Cheltuieli de exploatare
privind ajustările pentru 367 - - 4.819 - - -
activelor circulante
Cheltuielile de exploatare
privind provizionele 2.827 333 347 687 11,8 104,2 198
Venituri din ajustări pentru

deprecierea activelor 33 29 263 50 87,9 906,9 19
circulante
Venituri din provizioane 105 300 1.426 64 285,7 475,3 4,5
Alte venituri din

exploatare, cu excepția
veniturilor din subvenții 878 1.308 1.404 3.798 149 107,3 270,5
pentru investiții
Alte cheltuieli de
exploatare 1.935 2.117 2.604 3.472 109,4 123 133,3
Rezultatul din
exploatare 11.665 6.312 525 2.520 54,1 8,3 480
Venituri financiare 4.390 18.434 4.092 58 419,9 22,2 1,4

Cheltuieli financiare 1.868 11.178 2.015 17.109 598,4 18,0 849,1
Rezultatul curent 14.187 13.568 2.602 -14.531 95,6 19,2 -558,5
Venituri din subvenții
pentru investiții 847 896 843 843 105,8 94,1 100
Cheltuieli cu impozit pe
profit (curent și amânat) 2.159 2.206 1.408 - 102,2 63,8 -
Venituri din impozitul pe
profit amânat - - - 1.277 - - -
Rezultatul net de
rapoartare 12.875 12.258 2.037 - 12.411 95,2 16,6 -6,09
Pe baza soldurile intermediare de gestiune se pot calcula o serie de indicatori valorici

privind volumul și rentabilitatea activității întreprinderii. Pe de o parte, se evidențiează în cadrul
analizei care a fost nivelul de performanță al întreprinderii, iar pe de alta parte, se dorește
anticiparea rezultatelor viitoare ale întreprinderii, presupunând că situația se va menține la
același nivel și eliminând veniturile și cheltuielile cu caracter operațional și extraordinar
(aferente operațiunilor de dezinvestiții, venituri din subvenții pentru investiții, amenzi plătite,
daune plătite sau încasate, pierderi apărute în cazul unor calamități naturale etc.).
Din tabloul soldurilor intermediare de gestiune (tabelul nr. 3.6.) rezultă că producția
exercițiului, principalul sold intermediar în termeni de rezultate prezintă fluctuații de la un an la
altul. În anul 2018 față de anul 2017 producția exercițiului crește cu 37.611 mii lei (19,36%)
urmând să scadă la valoarea de 189.942 mii lei în 2019 și să ajungă la valoarea de 242.973 mii
lei în anul 2020, o creștere de (25,11%) față de anul 2017.
Valoarea adăugată, ca în cazul producției exercițiului prezintă fluctuații de la un an la
altul, a scăzut în perioada 2017-2019, însă a crescut din anul 2019 de la 28.936 mii lei la 43.892
mii lei în anul 2020.
În ceea ce privește soldurile intermediare de gestiune în termeni de rentabilitate:
Excedentul brut din exploatare (EBE) a scăzut de la 18.737 mii lei în 2017 la 10.657 mii
lei în 2018, a scăzut de la 10.657 mii lei la 4.504 mii lei în 2019, reprezentând o scădere de
57,74%, urmând să crească în 2020 la 16.054 mii lei, o creștere de 71,94% față de anul 2019.
Rezultatul din exploatare (profitul) scade din 2017 de la 11.665 mii lei la 2.520 mii lei în
anul 2020, reprezentând o scădere de 78,40%.
În cazul rezultatului curent înainte de impozitare, se observă o scădere cu 80,82% în 2019
față de anul 2018, în cazul anului 2020, acesta înregistrează o pierdere brută în valoare de –
14.531 mii lei.
Profitul net cunoaște o scădere de 83,38% din 2018 față de 2019, urmând să înregistreze
o pierdere netă în valoare de 12.411 mii lei în anul 2020.
Societatea Electroargeș-SA a înregistrat o pierdere netă în valoare de 12.411 mii lei în
anul 2020.
Grafic nr. 3.1. Nivelul și evoluția soldurilor intermediare de gestiune în perioada 2017-2020
- Electroargeș-SA
12,875
14,187
2017 11665
18,737
39,483
12,258
13,568
2018 6312
10,657
32,618
2,037
2,602
2019
525
4,504
28,936
-12,411
-14,531
20202520
16,054
43,892
-20,000 -10,000 0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000
Rezultatul net Rezultatul curent Rezultatul din exploatare

Excedentul brut al exploatării Valoarea adăugată
Sursa: Date din Tabelul nr. 3.6. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune și dinamica acestora în viziune
franceză – Electroargeș-SA
Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată (Va) exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producție, îndeosbei a forței de muncă și a capitalului, peste valoarea bunurilor și serviciilor
provenind de la terți, în cadrul activitiății curente a întreprinderii.
Valoarea adugată reprezintă sursa de acumulări bănești din care se face remunerarea
participanților direcți și indirecți la activitatea economică a întreprinderii.24
Pentru a se calcula valoarea aduăgată, se însumează marja comercială cu producția
exercițiului și se scade valoarea consumurilor de materii prime și materiale consumabile și a
serviciilor achiziționate de la terți.
24
Ion Stancu – Teoria piețelor financiare, finanțele întreprinderilor, analiza și gestiunea financiară, Editura
Economica, p. 468.
Tabelul nr. 3.6. Valoarea adăugată: Nivel și dinamică – Electroargeș-SA
Denumirea Mii lei
anul precedent
indicatorilor
2017 2018 2019 2020 2018 2019 2020
Marja comercială 628 49 -2 293 - 579 - 4,08 - 14.650
Producția
exercițiului 194.212 231.823 189.942 242.973 37.611 81,93 127,92
Consumuri
provenind de la terți 155.357 199.254 161.004 199.374 43.897 80,83 124,10
Valoarea adăugată 39.483 32.618 28.936 43.892 - 6.865 88,70 149,25
Sursa: Date preluate din tabelul nr. 3.6.”Tabloul soldurilor intermediare de gestiune al societății Electroargeș-SA”
Marja comercială a scăzut de la 628 mii lei în 2017 la 49 mii lei în 2018, urmând să scadă
din 2018 la o valoare negativă de 2 mii lei în 2019, ca apoi să ajungă la 293 mii lei în 2020, a
crescut cu 99,32% față de 2019 și cu 83,28% față de 2018.
Consumurile provenind de la terți au fluctuat de la un an la altul, cresc în 2018 față de
2017 cu 22,03%, scad cu 19,20% din 2018 față de 2019, și cresc cu 19,24% din anul 2019 față
de anul 2020.
Datorită fluctuațiilor consumurilor provenind de la terți cât și a producției exercițiului, se
observă o scădere din 2017 față de 2019 cu 26,71% a valorii adăugate, de la 39.483 mii lei la
28.936 mii lei, deoarece consumul intermediat se reduce mai mult decât producția exercițiului.
În anul 2020 față de anul 2019, producția exercițiului crește cu 53.031 mii lei (21,82%),
ceea ce determină creșterea valorii adăugate cu 14.956 mii lei (34,07%), valoarea adugată ajunge
la un maxim în perioada analizată, de 43.892 mii lei în anul 2020.
Tabelul nr. 3.7. Ratele de remunerare a părților interesate – Electroargeș-SA

Mii lei
2017 2018 2019 2020
Valoarea adăugată (mii lei) 39.483 32.618 28.936 43.892
Alte venituri încasabile (mii lei) 5.268 19.742 5.496 3.856
Alte cheltuieli plătibile, cu excepția cheltuielilor cu 4.368 11.470 4.635 20.596
personalul, a cheltuilelor privind dobânzile și a
cheltuielilor privind impozitele și taxele (mii lei)
Veniturile repartizate părților interesate (mii lei) 40.383 40.890 29.797 27.152
Cheltuieli cu personalul și asimilate acestora (mii
lei) 21.144 21.001 23.189 26.681
Cheltuieli privind dobânzile (mii lei) 36 196 469 583
Cheltuieli cu impozitul pe profit curent + cheltuieli
cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate –
subvenții de exploatare (mii lei) 2.505 2.750 1.501 559
Dividende repartizate acționarilor (mii lei) 8.372 8.372 - -
Autofinanțarea (mii lei) 8.326 8.571 4.638 -671
Mii lei
2017 2018 2019 2020
Rata de remunerare a Cheltuieli cu personalul
x 100
personalului Total venituri repartizate 52,36% 51,36% 77,82% 98,27%
Rata de remunerare a Dobânzi
x 100
creditorilor financiari Total venituri repartizate 0,09% 0,48% 1,57% 2,15%
Rata de remunerare a Impozite
x 100
statului Total venituri repartizate 6,20% 6,73% 5,04% 2,06%
Rata de remunerare a Dividende
x 100
acţionarilor Total venituri repartizate 20,73% 20,47% - -
Rata de remunerare a Autofinanțarea
x 100
întreprinderii Total venituri repartizate 20,62% 20,96% 15,57% - 2,47%
Sursa: Calcule realizate pe baza datelor ”Tabloul soldurilor intermediare de gestiune” și din Situațiile financiare
publicate de către societatea Electroargeș-SA
Din tabelul nr. 3.7 rezultă că în perioada 2017-2019, venitul repartizat participanților
direcți sau indirecți la obținerea acestuia este mai mare decât valoarea adăugată, deoarece
societatea a realizat și venituri importante din dividende încasate de la societățile la care este
actionar. Astfel, valoarea adăugată reprezintă 97,77% în 2017, 79,77% în 2018 și 97,11%.
Excepție în anul 2020, când valoarea adăugată este mai mare decât veniturile repartizate
participanților.
În tabelul nr. 3.7 se prezintă și ratele de remunerare a fiecărui participant, calculate ca
raport procentual între venitul ce revine părții respective și venitul total repartizat:
- rata de remunerare a salariaților reprezintă o creștere, de la 52,36% în 2017 la 98,27%
în 2020, în condițiile creșterii cheltuielilor cu personalul cu 20,75% și a scăderii numărului de
salariați cu 32,64%.
- rata de remunerare a creditorilor financiari este redusă însă a realizat o creștere din anul
2017 până în anul 2020 de 2,06%, datorită sumei împrumuturilor contractate și a nivelului ratei
dobânzii.
- obligațiile societății sub formă de impozite reprezintă 6,2% din venitul repartizat în anul
2017, iar ponderea acestora în totalul veniturilor repartizate părților tinde să scadă, ajungând în
anul 2019 la 5,04%, iar în anul 2020 la 2,06%.
- acționarilor le revine, în 2017, 20,73% din venitul repartizat, iar în următorul an
ponderea dividendelor scade la 20,47%. Anii 2017 și 2018 sunt singurii care au înregistrat
dividende din perioada analizată.
- pentru autofinanțarea întreprinderii se alocă 20,62% în anul 2017, 20,96% în anul 2018,
15,57% în anul 2018 și de – 2,47% în anul 2020 din venitul repartizat, aceasta având o tendință
de scădere.
Analiza excedentului brut al exploatării

Excedentul brut de exploatare (EBE) este partea ce rămâne din valoarea adăugată după
deducerea cheltuielilor cu personalul și plata altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate. EBE
reprezintă resursa obținută de întreprindere numai de operațiunile de exploatare. Acesta nu
depinde de regimul de amortizare a activelor imobilizate, de veniturile și cheltuielile din afara
exploatării, de impozitul pe profit.
În perioada analizată, 2017-2020, Excedentul brut al exploatării realizat de societatea
Electroargeș-SA a scăzut din 2017 cu 14.233 mii lei (75,96%) în 2019, însă a crescut în 2020 la
16.054 mii lei.
Tabelul nr. 3.8. Analiza în nivel și dinamică a Excedentului brut al exploatării – Electroargeș-SA
Mii lei Indice (%)
Denumirea
indicatorilor 2018/201
2017 2018 2019 2020 2019/2018 2020/2019
7
Valoarea adăugată 39.483 32.618 28.936 43.892 82,61 88,71 151,69
Cheltuieli cu 19.985 21.001 23.189 26.681 105,08 110,42 115,06

personalul
(inclusiv cu
colaboratorii)
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe și
vărsăminte
487 598 810 559 122,79 135,45 69,01
asimilate
Venituri din
subvenţii de
141 54 52 - 38,30 96,30 -
exploatare
Cheltuieli cu
protecția mediului
415 416 485 598 100,24 116,59 123,30
înconjurător
Excedentul brut
18.737 10.657 4.504 16.054 56,88 42,26 356,44
din exploatare
Sursa: Date preluate din Tabloul soldurilor intermediare de gestiune al societății Electroargeș-SA
Excedentul brut din exploatare a scăzut de la 18.737 mii lei din 2017 la 10.657 mii lei în
2018 și a scăzut la 4.504 mii lei în 2019.
În anul 2020 față de anul 2019, EBE crește cu 71,94%, pe fondul creșterii valorii
adăugate cu 34,07%, a creșterii cheltuielilor salariale cu 13,09% și a scăderii cheltuielilor cu alte
impozite, taxe și vărsăminte asimiliate cu 31%, în timp ce cheltuielile cu protecția mediului
înconjurător cresc cu 18,90%.
Tabelul nr. 3.9. Ratele Excedentului brut al exploatării – Electroargeș-SA

Denumirea indicatorilor 2017 2018 2019 2020
Excedentul brut din exploatare (mii lei) 18.737 10.657 4.504 16.054
Cifra de afaceri (mii lei) 193.611 191.315 192.542 245.397
Valoarea adăugată (mii lei) 39.483 32.618 28.936 43.892
Cheltuieli cu personalul (inclusiv cu
colaboratorii)
(mii lei) 19.985 21.001 23.189 26.681
Rata marjei
brute a EBE
x 100
exploatării Cifrade afaceri
(%) 9,68 5,57% 2,34% 6,54%
Rata
capacității de EBE
x 100
dezvoltare Valoare adăugată
(%) 47,45 32,67% 15,56% 36,58%
Rata creării
de bogăție de EBE
x 100
către salariați Cheltuieli cu personalul
(%) 93,75 50,75% 19,42% 60,17%
Sursa: Calcule realizate pe baza datelor Tabloul soldurilor intermediare de gestiune și din Situațiile financiare
publicate de societatea Electroargeș-SA
Ponderea Excedentului brut din exploatare în cifra de afaceri, denumită ca și rata marjei
brute a exploatării, scade în perioada analizată de la 9,68% din 2017 la 2,34% în 2019, urmând
să crească până la 6,54% în anul 2020, o creștere de 4,2% față de anul precedent, 2019.
Rata capacității de dezvoltare reprezintă ponderea Excedentului brut din exploatare în
valoarea adăugată și indică partea din valoarea nou creată destinată remunerării aporturilor de
capital și reînoirii capitalului investit. Această rată a scăzut din anul 2017 de la 47,45% la
15,56% în anul 2019, iar nivelul său în anul 2020 a fost de 36,58%, cu 21,02% mai mult față de
anul 2019 și cu 10,87% mai puțin față de anul de referință.
Raportul dintre Excedentul brut din exploatare și cheltuielile cu personalul a fluctuat în
perioada analizată, de la 93,75% în anul 2017 a scăzut până la un procent de 19,42% în anul
2019, urmând să crească în anul 2020 până la 60,17%, fiind procentual cu 40,75% mai mare față
de anul 2019 și cu 33,58% mai puțin față de anul 2017, ceea ce reflectă un nivel ridicat în anii
2017, 2018 și 2020 ce reprezintă o creștere a eficienței factorului de muncă în anul 2020.
3.3 Capacitatea de autofinanțare și autofinanțarea

Capacitatea de autofinanțare (CAF) și autofinanțarea (AF) reprezintă două solduri
reziduale caracteristice pentru evaluarea performanțelor financiare ale întreprinderii și se
determină pe baza rezultatului net.
Numită și marjă brută de autofinanțare, capacitatea de finanțare este diferența dintre
veniturile încasabile și cheltuielile plătibile generate de operațiunile curente de gestiune, care
lasă la dispoziția întreprinderii resurse proprii ce rămân disponibile pentru finanțarea diverselor
necesități: rezultatul exercițiului după impozitare și cheltuielile care nu au antrenat plăți
(amortizările, provizioanele):
Aceasta determină posibilitatea de autofinanțare a întreprinderii, deoarece autofinanțarea
este egală cu diferența dintre capacitatea de autofinanțare și dividendele plătite.
CAF = Venituri încasabile – Cheltuieli plătibile
Capacitatea de autofinanțare se poate determina prin două metode:
1) Prin metoda deductivă, pornind de la excedentul brut al exploatării (EBE) și reprezintă
diferența dintre totalul veniturilor monetare și cel al cheltuielilor monetare:
Pentru calcularea capacității de autofinanțare prin metoda deductivă, se face diferența
dintre veniturile încasabile și cheltuielile plătibile sau se adună excedentul brut al exploatării cu
diferența dintre alte venituri încasabile și alte cheltuieli plătibile, calculul capacității de
autofinanțare al societății Electroargeș-SA este prezentat în tabelul nr. 3.10.
Tabelul nr. 3.10. Capacitatea de autofinanțare calculată prin metoda deductivă – Electroargeș-SA
Mii lei
2017 2018 2019 2020
+ Excedentul brut din exploatare 18.737 10.657 4.504 16.054
+ Alte venituri din exploatare, mai puțin cotele-

părți din subvenții pentru investiții virate asupra
rezultatului 878 1.308 1.404 3.798
- Alte cheltuieli din exploatare 1.935 2.117 2.604 3.472
+ Venituri financiare încasabile 4.390 18.434 4.092 58
- Cheltuieli financiare plătibile 2.054 9.133 2.015 17.109
- Cheltuieli cu impozitul pe profit curent 2.159 2.206 743 -
= Capacitate de autofinanțare 17.857 16.943 4.638 -671
2) Prin metoda aditivă, pornind de la rezultatul net al exercițiului (Rnet) și reprezuntă

diferența dintre cheltuielile calculate și veniturile calculate.
Tabelul nr. 3.11. Capacitatea de autofinanțare calculată prin metoda aditivă – Electroargeș-SA
Mii lei
2017 2018 2019 2020
+ Profitul net 12.875 12.258 2.037 - 12.411

+ Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat - - 665 -
+ ∆Ajustări privind deprecierea imobilizărilor
2.959 3.532 4.121 8.468
corporale și necorporale
+ ∆Ajustări privind valoarea activelor circulante 334 -29 -263 4.769
+ ∆Ajustări privind imobilizările financiare și
investițiile financiare pe termen scurt, deținute ca -186 2.045 - -
active circulante
+ ∆Ajustări privind provizioanele 2.722 33 - 1.079 623
Mii lei
2017 2018 2019 2020
- Venituri din impozitul pe profit amânat - - - 1.277
- Venituri din subvenții pentru investiții 847 896 843 843
= Capacitate de autofinanțare 17.857 16.943 4.638 - 671
În perioada analizată, 2017-2020, capacitatea de autofinanțare a societății Electroargeș-

SA scade semnificativ, de la 17.857 mii lei din anul 2017, la 4.638 mii lei în anul 2019, urmând
să scadă negativ până la valoarea de – 671 mii lei în anul 2020. Capacitatea de autofinanțare a
urmat o tendință negativă din anul 2017 până în anul 2020.
Din profitul net al anului 2018 de 12.258 mii lei, 68,30% se repartizează pentru plata
dividendelor de 8.372 mii lei. Dividendele distribuite din profitul net al anului 2018 reprezintă
49,41% din capacitatea de autofinanțare a societății Electroargeș-sa.
Autofinanțarea societății Electroargeș-SA

Autofinanțarea reprezintă îmbogățirea întreprinderii, fund un mijloc de finanțare pe care
aceasta îl găsește în propriile forțte, care îi va întări structura financiară, mărind fondul de
rulment. Autofinanțarea constituie o resursă de finanțare (indicată pentru a finanța investițiile în
active imobilizate și variația nevoii de fond de rulment) generată de acitvitatea întreprinderii.
Autofinanțarea reprezintă un surplus monetar potențial egal cu diferența dintre
capacitatea de autofinanțare și dividendele plătite:
Autofinanțarea = Capacitatea de autofinanțare – Dividende plătite
Autofinanțarea este compusă din două componente:
o Autofinanțarea de menținere, formată din amortizarea ce asigură reînnoirea activelor

imobilizate scoase din funcțiuni, la care se adaugă ajustările pentru deprecierea sau
pierderea de valoare a elementelor de activ și provizioanele;
o Autofinanțarea de creștere, formată din profitul net reinvestit. Partea din profitul net
rămas la dispoziția întreprinderii pentru autofinanțare se poate găsi în mai multe posturi
ale bilanțului: rezerve legale, rezerve statuare sau contractuale, alte rezerve. Altfel spus,
adunarea generală a acționarilor/asociaților decide repartizarea profitului net pentru
constituirea sau majoararea rezervei legale sau a altor rezerve.
Tabelul nr. 3.12. Autofinanțarea societății – Electroargeș-SA
Mii lei
2017 2018 2019 2020
+ Capacitate de autofinanțare 17.857 16.943 4.638 -671
- Dividende repartizate acționarilor și alte distribuiri

9.531 8.372 - -
din profitul net
= Autofinanțare, din care: 8.326 8.571 4.638 -671
- autofinanțarea de menținere (amortizare +

4.982 4.685 2.601 11.740
provizioane și ajustări pentru depreciere)
- autofinanțarea de creștere (profit reinvestit) 3.344 3.886 2.037 -12.411
Sursa: Calcule pe baza datelor din situațiile veniturilor și cheltuielilor publicate de Electroargeș-SA
După cum rezultă în tabelul nr. 3.12, autofinanțarea a atins valoarea cea mai mare în
perioada analizată în 2018, de 3.886 mii lei. Aceasta urmând să scadă la 2.037 mii lei în anul
2019 și să înregistreze o valoare negativă de – 12.411 mii lei în anul 2020. Autofinanțarea
întreprinderii Electroargeș-SA a avut o tendință negativă din anul 2018 până în anul 2020.
IV. Analiza rentabilității
Rentabilitatea unei întreprinderi influențează mărimea valorii acesteia. Un interes sporit

în acest sens îl are rentabilitatea capitalurilor investite.
Valoarea de piață a întreprinderii se determină prin actualizarea fluxurilor de trezorerie
obținute de întreprindere din activitatea de exploatare și din activitatea financiară.
Se poate efectua rentabilitatea capitalurilor investite pe baza ratelor de rentabilitate, care
evidențiează caracteristicile economice și financiare ale întreprinderilor, permițând compararea
performanțelor industriale și comerciale ale acestora.
În general, ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele economice și
financiare obținute (diferite marje de acumuluare) și eforturile depuse pentru obținerea lor (activ
total, capital investit, capital economic, etc.).25
Ratele de rentabilitate economică și ratele de rentabilitate financiară sunt foarte
importante pentru întreprinderi, dar există multe dificultăți în cadrul utilizării acestora.
Probleme de bază derivă din forma rezultatului sau capitalului care este luată în calcul.
Interdependența celor trei forme de rentabilitate (comercială, economică și financiară) este
următoarea:
Aprecierea rentabilității societății Electroargeș-SA se va realiza cu ajutorul ratelor de
rentabilitate comerciale, ratelor de rentabilitate economice, ratelor resurselor consumate și ratelor
de rentabilitate financiară.
25
Vintilă G. - Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2010, p. 90.
4.1 Analiza rentabilității comerciale
Rata rentabilității comerciale caracterizează eficiența politicii comerciale (a procesului de
aprovizionare, stocare și vânzare) mai ales a politicii de prețuri în întreprindere.26
Rata rentabilității comerciale se determină prin rapoartea unui rezultat la un indicator ce
caracterizează fluxul de activitate corespunzător.
În tabelul nr. 4.1 sunt prezentate principalele rate de rentabilitate comercială, calculate pe
baza informațiilor din situațiile financiare publicate de Societatea Electroargeș-SA.
Tabelul nr. 4.1. Principalele rate de rentabilitate comercială – Electroargeș-SA (%)

Rata Relația de calcul 2017 2018 2019 2020
Rata marjei Marja comercială

x 100
comerciale Venituridin vânzarea mărfurilor 14,83 3,57 - 3,22 8,01
Rata marjei brute Excedentul brut din exploatare

x 100
de exploatare Cifra de afaceri 9,68 5,57 2,34 6,54
Rata marjei nete de Rezultatul exploatării

x 100
exploatare Cifra de afaceri 6,02 3,30 0,27 1,03
Rata marjei nete de Rezultatul net

x 100
acumulare Cifrade afaceri 6,65 6,41 1,06 - 5,06
Rata marjei brute Capacitatea de autofinanțare

x 100
de autofinanțare Cifra de afaceri 9,22 8,86 2,41 - 0,27
Pentru societatea analizată, rata marjei comerciale prezintă importanță redusă, deoarece
obiectul său de activitate principal este producția. Veniturile din vânzarea mărfurilor sunt în
scădere și reprezintă sub 2,5% din cifra de afaceri. Rata marjei comerciale deși a scăzut de la
14,83%, în anul 2017, la 8,01% în anul 2020, are o influență nesemnificativă asupra celorlalți
indicatori ai performanței financiare.
Rata marjei brute de explotare, măsoară nivelul relativ al activității de exploatare,
independent de politica de investiții, de politica fiscală și fără a lua în calcul incidența fiscalității
și a elementelor extraordinare, scade în perioada 2017-2019, de la 9,68%, în anul 2017, la
2,34%, în anul 2019, ajungând la 6,54%, în anul 2020, această valoare fiind mai mică cu 3,14%
față de anul 2017. Tendința de scădere a acestei rate indică o scădere a productivității la nivelul
societății.
26
Niculescu M. – Diagnostic global strategic: Vol. 2- Diagnostic financiar, Ed. Economică, București, 2003, p. 215
Rata marjei nete de exploatare, calculată ca raport între rezultatul (profitul) din exploatare
și cifra de afaceri, era de 6,02% în anul 2017 și a scăzut până la valoarea de 1,03% în anul 2020.
Reducerea ratei marjei nete a exploatării este determinată de creșterea cheltuielilor privind
amortizarea (cu 5.509 mii lei), pe măsura punerii în funcțiune a noi mijloace fixe, precum și de
nivelul ridicat al altor cheltuieli de exploatare (cresc cu 8.551 mii lei în 2020 față de 2017),
această rată fiind influențată de elemente de ajustare a valorii activelor, de provizioane și de alte
venituri și cheltuieli de exploatare.
Rata marjei nete de acumulare, egală cu raportul procentual dintre rezultatul net și cifra
de afaceri, înregistrează o importantă scădere, de la 6,65 în anul 2017, la ponderea negativă de –
5,06% în anul 2020.
Rata marjei nete de acumulare exprimă capacitatea întreprinderii de a genera profit și de
a face față concurenței. Astfel, rata marjei nete de acumulare realizată de Societatea
Electroargeș-SA, s-a situat în perioada 2017-2019 într-o poziție favorabilă, excepție pentru anul
2020 când aceasta a înregistrat o pondere negativă.
În perioada analizată, rata marjei brute de autofinanțare, egală cu raportul procentual
dintre capacitatea de autofinanțare și cifra de afaceri, se află într-o tendință de scădere din anul
2017 până în anul 2020, de la 9,22% la valoarea negativă de 0,27%.
În concluzie, principalele rate de rentabiltiate comercială care caracterizează eficiența
activității Societății Electroargeș-SA, prezintă o tendință de scădere în perioada 2017-2020.
4.2 Analiza rentabilității economice

Rentabilitatea economică exprimă eficiența utilizării activelor întreprinderii.
Rentabilitatea economică exprimă eficiența utilizării fondurilor investite în activitatea
întreprinderii atât către proprietari cât și de către creditori.
Ratele de rentabilitate economică măsoară performanțele activului total al întreprinderii
și se calculează prin rapoartarea unui indicator al rezultatului la capitalul economic angajat de
întreprindere, calculat ca diferență între activul total și datoriile non-bancare pe termen scurt.
Tabelul nr. 4.2. Situația ratelor de rentabilitate economică – Electroargeș-SA

Excedent brut din exploatare (mii lei) 18.737 10.657 4.504 16.054
Profitul din exploatare (mii lei) 11.665 6.312 525 2.520
Profitul net (mii lei) 12.875 12.258 2.037 - 12.411
Activul total mediu (mii lei) 113.413 124.315 143.967 144.027
Rata excedentului
EBE
brut de exploatare x 100
Activ total mediu
(%) 16,52 8,57 3,13 11,15
Rata de rentabilitate Profitul din exploatare
x 100
economică (%) Activ total mediu 10,28 5,08 0,36 1,74
Rata de rentabilitate a Profitul net
x 100
activului total (%) Activul total mediu 11,35 9,86 1,41 - 8,62
Din analiza datelor prezentate în tabelul nr. 4.2, rezultă că ratele de rentabilitate
economică prezintă o tendință de scădere în perioada 2017-2020 și relevă faptul că societatea
utilizează în mod neeficient mijloacele economice de care dispune.
Rata excedentului brut de exploatare, calculata ca și raport dintre excedentul brut de
exploatare și activul total mediu, scade cu 13,39% puncte procentuale în anul 2019 față de anul
2017, iar în anul 2020 creștere cu 8,02% puncte procentuale față de anul 2019. Astfel, de la
16,52% în anul 2017 ajunge la 11,15% în anul 2020.
Rata de rentabilitate economică, calculată ca și raport procentual între profitul de
exploatare și activul total mediu, a avut o tendință negativă în perioada analizată, a scăzut de la
10,28%, în anul 2017, la 5,08%, în anul 2018, a scăzut la 0,36% în anul 2019 și a crescut la
valoarea 1,74% în anul 2020, o creștere cu 1,38% puncte procentuale față de anul 2019.
Rata de rentabilitate a activului total scade negativ de la valoarea procentuală de 11,35%
în anul 2017 la o valoare negativă de – 8,62% în anul 2020.
4.3 Analiza rentabilității resurselor consumate

Rata rentabilității resurselor consumate se utilizează rar, aceasta aduce un surplus de
informații cu privire la rentabilitatea activității unei întreprinderi și se calculează prin rapoartea
rezultatului parțial la consumul de resurse implicat în obținerea lui.
Tabelul nr. 4.3. Rate privind rentabilitatea resurselor consumate – Electroargeș-SA

Profitul din exploatare (mii lei) 11.665 6.312 525 2.520
Cheltuieli din exploatare (mii lei) 187.801 228.245 190.935 247.909
Profitul net (mii lei) 12.875 12.258 2.037 - 12.411
Cheltuieli totale (mii lei) 189.669 239.423 192.950 265.018
Profitul din exploatare
x 100
Cheltuieli de exploatare 6,21% 2,77% 0,27% 1,02%
Profitul net
x 100
Cheltuieli totale 6,79% 5,12% 1,06% - 4,68%
Din analiza datelor prezentate în tabelul nr. 4.3., rezultă că ratele privind rentabilitatea
resurselor consumate prezintă o tendință de scădere în perioada 2017-2020, ceea ce reflectă o
evoluție nefavorabilă din punct de vedere al performanțelor întreprinderii.
4.4 Rentabilitatea financiară și factorii săi determinanți

Rentabilitatea financiară reprezintă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate în activitatea sa.27 Aceasta reprezintă o importanță deosebită pentru
proprietari, deoarece măsoară randamentul capitalului investit în întreprindere de către acționari
sau asociați. Ratele de rentabilitate financiară măsoară randamentul capitalurilor proprii, fie prin
plata dividendelor, fie prin capitalizarea profiturilor.
Rata rentabilității financiare (rata rentabilității capitalurilor proprii) este egală cu raportul
procentual dintre rezutatul net și capitalurile proprii.
Rezultatul net
Rf= x 100
Capitaluri proprii
Rata rentabilității financiare realizată de societatea Electroargeș-SA a fost de 19,87% în

anul 2017, de 19,46% în anul 2018, de – 2,74% în anul 2019 și o valoarea negativă de 21,32% în
anul 2020.
Rata rentabilității financiare poate fi descompusă astfel:
Rezultatul net Cifrade afaceri Rezultatul net

Rf= x 100= x x 100
Capitaluri proprii Capitaluri proprii Cifra de afaceri
Tabelul nr. 4.4. Descompunerea ratei de rentabilitate financiară – Electroargeș-SA

Rata Relație de calcul 2017 2018 2019 2020
27
p. 196
Rata rentabilității Rezultatul net
x 100
financiare propriu-zise Capitaluri proprii 19,87% 19,46% 2,74% - 21,32%
Rezultatul net
Rata marjei nete x 100 6,65% 6,41% 1,06
Cifrade afaceri - 5,06
Rata de rotație a Cifra de afaceri
capitalului propriu Capitaluri proprii 3,27 3,32 2,59 4,21
Rata de rotație a Cifrade afaceri
capitalului permanent Capital permanent 3,22 3,29 2,24 3,73
În cazul societății Electroargeș-SA, la realizarea ratei rentabilității financiare se

înregistrează o rata a marjei nete de acumulare în perioada 2017-2020 scăzută semnificativ, de la
6,65% la o valoare negativă de – 5,06%.
Rata de rotație a capitalului propriu a scăzut de la 3,27, în anul 2017, la 2,59 în anul 2019
și a crescut până la valoarea de 4,21 în anul 2020.
Rata de rotația a capitalului permanent a avut aceeași tendință de scădere și de creștere ca
și rata de rotație a capitalului propriu, a scăzut de la 3,22, în anul 2017, la 2,24 în anul 2019 și a
crescut până la valoarea de 3,73 în anul 2020, valoarea maximă din perioada analizată.
Concluzii
Societatea pe acțiuni, Electroargeș-SA, cu sediul în Argeș, având ca obiectiv principal de

activitate „Fabricarea de aparate electrocasnice”, a avut drept obiective în perioada 2017-2020,
reorientarea activității pe baza analizei profitabilității în condițiile creșterii cifrei de afaceri și
derularea în paralel a unor activități care să permită controlul costurilor și întărirea poziției pe
piață.
În cele patru capitole ale lucrării realizate, pe perioada 2017-2020, s-a analizat structura
financiară a întreprinderii și echilibrul financiar pe baza bilanțului patrimonial, s-au analizat
rezultatele prezentate în situația veniturilor și cheltuielilor, s-au analizat soldurile intermediare de
gestiune, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatare, capacitatea de autofinanțare și
autofinanțarea, ratele de marjă și ratele de rentabilitate, în scopul unei aprecieri cât mai exacte cu
privire la performanța financiară a întreprinderii analizate.
Pe baza analizei bilanțului patrimonial rezultă o creștere a activului societății, de la 115
milioane lei în 2017 la 133 milioane lei în 2020. În structura activului, ponderea activelor
circulante o depășește pe cea a activelor imobilizate, creanțele comerciale reprezentând
aproximativ 26% din structura activului total iar disponibilitățile reprezentând 10%, în anul
2020. În structura surselor de finanțare, ponderea capitalurilor proprii este ridicată însă în
scădere, ajungând de la 65 milioane lei în 2017 la 58 milioane lei în 2020, având o pondere de
44% din totalul activ. Datoriile pe termen lung au un nivel foarte redusă în primii doi ani ai
perioadei analizate, însă dețin o pondere de peste aproximativ 6% în ultimii doi ani ai perioadei
analizate, ceea ce determină un grad ridicat al autonomiei financiare, precum și stabilitate
financiară.
Cifra de afaceri a societății a scăzut de la 194 milioane lei în 2017 la 191 milioane lei în
2018, urmând să crească până la 192 milioane lei în 2019, și să ajungă la valoarea de 245
milioane lei în 2020, înregistrând și valoarea cea mai mare în perioada analizată. În perioada
analizată, veniturile totale și cheltuielile totale au crescut și au scăzut de la un an la altul,
veniturile totale au fost de 205 milioane lei în 2017 și au crescut la 251 milioane lei în 2020,
cheltuielile totale au avut aceeași tendință, au crescut de la 190 milioane lei în 2017 la 265
milioane lei în 2020, caz în care cheltuielile au depășit veniturile societății.
Situația netă pozitivă și crescătoare a societății reflectă o bună gestiune economică și
financiară, finanțarea fiind realizată îndeosebi prin capitaluri proprii, aceasta a crescut de la 48,8
milioane lei în 2017 la 58,2 milioane lei în 2020.
Societatea Electroargeș-SA este solvabilă, deoarece activul total, în perioada analizată
este aproximativ de peste 2 ori mai mare decât totalul datoriilor. În 2020, scăderea capitalurilor
proprii și creșterea datoriilor conduc la creșterea solvabilității, rata solvabilității fiind de 1,77.
Pentru veniturilor din exploatare, acestea au scăzut de la 200 milioane lei în 2017 la 251
milioane lei în 2020, în cazul cheltuielilor de exploatare, acestea au crescut de la 188 milioane lei
în 2017 la 248 milioane lei în 2020. Cea mai mare parte a veniturilor din exploatare o reprezintă
veniturile producția vândută. În perioada analizată profitul din exploatare a scăzut seminificativ,
de la 12 milioane lei în 2017 la 3,4 milioane lei în 2020, diferența fiind datorată îndeosebi
veniturior din dividende încasate de companie. În anii 2017 și 2018, profitul net al societății a
fost susținut de îmbunătățirea rezultatului financiar, ca urmre a veniturilor obținute din
dividende. În anii 2017 și 2018, Electroargeș-SA a distribuit dividende acționarilor din profitul
net realizat de societate în valoare de 8.3 milioane lei.
Excedentul brut din exploatare realizat de Electroargeș-SA a scăzut în 2019 față de 2017
de la 18,7 milioane lei la 4,5 milioane lei, iar în 2020 a crescut la 16 milioane lei.
Valoarea adăugată a fluctuat între ani, a scăzut în anii 2017-2019, de la 39,4 milioane lei
la 28,9 milioane lei, iar în anul 2020 ajunge la valoarea de 43,8 milioane lei, creștere generată de
creșterea volumului de activitate într-un ritm superior creșterii consumurilor externe. Ponderea
valorii adăugate în cifra de afaceri este aproximativ de peste 15%.
În perioada 2017-2020, capacitate de autofinanțare a Societății Electroargeș-SA scade, de
la 17,8 milioane lei în 2017 la valoarea negativă de 0,6 milioane lei, ceea ce reprezintă că
resursele durabile sunt mai mici decât utilizările durabile.
Din profitul net al anului 2017, 74%, reprezentând 9,5 milioane, se repartizează pentru
plata dividendelor, iar din profitul net al anului 2018, pentru plata dividendelor se
repartizeazăsuma de 8,3 milioane lei, respectiv 68%, În anii 2019 și 2020, autofinanțarea este
egală cu capacitatea de autofinanțare (CAF), deoarece nu se plătesc dividende din profitul net,
acesta fiind reinvestit. Scăderea CAF și diminuarea ratei de distribuire a dividendelor conduc la
scăderea autofinanțării, de la 8,3 milioane lei în 2017 valoarea negativă de 0,6 milioane lei în
2020.
Rata marjei nete de acumulare scade de la 6,65% în 2017 la 6,41% în 2018, scade până la
1,06% în 2019 și ajunge la ponderea negativă de 5,06% în 2020, această rată a prezentat o
situație favorabilă în perioada 2017-2019, iar pentru anul 2020 o situație nefavorabilă.
Rata de rentabilitate economică a scăzut de la 10,28% în 2017 până la 1,74% în anul
2020.
Ratele de rentabilitate a resurselor consumate prezintă o tendință de scădere în perioada
2017-2020.
Rata rentabilității financiare scade de la 19,87% în 2017 la 19,46% în 2018, scade la
2,74% în 2019 și scade la valoarea negativă procentuală de 21,32%, acesta reprezentând un efect
nefavorabil pentru societatea Electroargeș-SA.
Ratele de rentabilitate comercială, economică și financiară au prezentat o tendință de
scădere pentru societatea Electroargeș-SA în perioada 2017-2020.
Anexe
Anexa nr. 1
Date din Situaţiile activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii publicate

de Societatea Electroargeș-SA
Sold curent, în mii lei, la 31 decembrie

Denumirea elementului
2017 2018 2019 2020
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de dezvoltare (ct. 203 – 2803 – 2903) 21
2. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale,
drepturi și active similare şi alte imobilizări
347 486 660 843
necorporale
(ct. 205 + 208 – 2805 – 2808 – 2905 – 2906 – 2908)
3. Fond comercial (ct. 2071)
4. Avansuri (ct. 4094 - 4904) 34 5
5. Active necorporale de explorare şi evaluare a
resurselor minerale (ct. 206 – 2806 – 2907 )
TOTAL 402 486 660 848
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri şi construcţii
6.585 7.788 22.271 19.509
(ct. 211 + 212 – 2811 – 2812 – 2911 – 2912)
2. Instalaţii tehnice şi maşini
12.053 13.061 22.316 21.317
(ct. 213 + 223 – 2813 – 2913)
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
151 358 341 370
(ct. 214 + 224 – 2814 – 2914)
4. Investiţii imobiliare
(ct. 215+ 251* – 2815– 285* – 2915–295*)
5. Imobilizări corporale în curs de execuţie
429 2.803 5.619 6.655
(ct. 231 – 2931)
6. Investiţii imobiliare în curs de execuţie
(ct. 235 – 2935)
7. Active corporale de explorare şi evaluare a
resurselor minerale (ct. 216 – 2816 – 2916)
8. Plante productive (ct. 218 – 2818 – 2918)
9. Avansuri (ct. 4093 – 4903) 169 1.825 3.314 4.368
TOTAL 19.387 25.835 53.861 52.219
III. ACTIVE BIOLOGICE PRODUCTIVE
- -
(ct. 241 + 227 – 284 – 294)
IV. DREPTURI DE UTILIZARE A
ACTIVELOR LUATE ÎN LEASING (ct. 251* -
285* - 295*)
V. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acţiuni deţinute la filiale (ct. 261 – 2961) 13.439 23.426 17.919 13.113
2. Împrumuturi acordate entităţilor din grup
(ct. 2671 + 2672 – 2964)
3. Acţiunile deţinute la entităţile asociate şi la
371 70 1.461 1.464
entităţile controlate în comun (ct. 262 + 263 – 2962)
4. Împrumuturi acordate entităţilor asociate şi
entităţilor controlate în comun (ct. 2673 + 2674 – 2.350 1.400 60 60
2965)
5. Alte titluri imobilizate (ct. 265 – 2963) 5.952 1.171 - -
6. Alte împrumuturi
(ct. 2675* + 2676* + 2677 + 2678* + 2679* - 2966* - 8.711 - 22.638 6.237
2968*)
TOTAL 30.823 26.067 42.078 20.874
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 50.612 52.388 96.599 73.941
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime şi materiale consumabile
(ct. 301 + 302 + 303 +/- 308 + 321 + 322 + 323 +
13.746 14.549 15.238 8.082
328 + 351 + 358 + 381 +/- 388 – 391 – 392 – 3951 –
3958 – 398)
2. Active imobilizate deţinute în vederea vânzării
(ct. 311)
3. Producţia în curs de execuţie (ct. 331 + 332 +
251 534 502 425
341 +/- 348* - 393 – 3941 – 3952)
4. Produse finite şi mărfuri (ct. 326 + 327 + 345 +
346 + 347 +/- 348* + 354 + 356 + 357 + 361 +/- 368
4.452 4.335 1.735 2.496
+ 371 +/- 378 – 3945 – 3946 – 3947 – 3953 – 3954 –
3955 – 3956 – 3957 – 396 – 397 – 4428)
5. Avansuri (ct. 4091- 4901) 2.289 1.808
TOTAL 20.738 21.226 17.475 11.003
II. CREANŢE - -
1. Creanţe comerciale (ct. 2675 + 2676 + 2678 +
* * *
2679* - 2966* - 2968* + 411 + 413 + 418 + 4642 – 6.671 8.922 13.183 13.184
491 - 494)
2. Avansuri plătite (ct. 4092 - 4902) 192 218 6.604 281
3. Sume de încasat de la entităţile din grup
(ct. 451** - 495*)
4. Sume de încasat de la entităţile asociate şi
entităţile controlate în comun (ct. 453** - 495*)
5. Creanţe rezultate din operaţiunile cu instrumente
derivate (ct. 4652)
6. Alte creanţe (ct. 425 + 4282 + 431** + 436** +
437** + 4382 + 441**+ 4424 + 4428** + 444** + 445 +
14.735 21.266 17.493 21.031
446** + 447** + 4482 + 4582 + 461 + 4662 + 473** +
4762 - 496 + 5187)
7. Capital subscris şi nevărsat (ct. 456 – 495*)
8. Creanțe reprezentând dividende repartizate în
cursul exercițiului financiar (ct. 463)
TOTAL 21.598 30.406 37.280 34.496
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT (ct. 505 +
7.082 20.820 16
506 + 507 + 508* – 595 – 596 – 598 + 5113 + 5114)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 15.239 7.387 3.269 13.974
(ct. 508* + ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 64.657 79.839 58.040 59.473
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471 + 474), din
67 1.067 0
care:
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an
67 543 0
(ct. 471* + ct. 474*)
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
524 0
(din ct. 471* + ct. 474*)
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA - -
UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni,
prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea
de obligațiuni convertibile (ct. 161 + 1681 – 169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621 +
1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 2.967 8.851 13.098 15.797
5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 3 20 2
4. Datorii comerciale – furnizori
15.040 24.952 25.384 26.276
(ct. 401 + 404 + 408 + 4641)
5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403 + 405) 2.158 2.354 1.683 213
6. Sume datorate entităţilor din grup
(ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)
7. Sume datorate entităţilor asociate şi entităţilor
controlate în comun (ct. 1663 + 1686 + 2692 +
453***)
8. Datorii rezultate din operaţiunile cu instrumente
derivate (ct. 4651)
9. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile
privind asigurările sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 +
1687 + 2693 + 2695 + 421 + 422 + 423 + 424 + 426
+ 427 + 4281 + 431*** + 436*** + 437*** + 4381 +
19.130 24.103 28.607 25.344
441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** +
4481 + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 4661 +
473*** + 4761+ 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 +
5196 + 5197 )
TOTAL 39.295 60.263 68.792 67.632
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII
24.582 19.276 -10.752 -8.159
CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
75.194 72.188 85.847 65.782
CURENTE
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE - -
UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni,
prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea
de obligațiuni convertibile (ct. 161 + 1681 – 169)
2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621 +
1622 + 1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 871 528 7.624 5.674
5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419)
4. Datorii comerciale – furnizori
(ct. 401+ 404+ 408 + 4641)
5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403 + 405)
6. Sume datorate entităţilor din grup
(ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)
7. Sume datorate entităţilor asociate şi entităţilor
controlate în comun (ct. 1663 + 1686 + 2692 +
453***)
8. Datorii rezultate din operaţiunile cu instrumente
derivate (ct. 4651)
9. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile
privind asigurările sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 +
1687 + 2693 + 2695 + 421 + 422 + 423 + 424 + 426
+ 427 + 4281 + 431*** + 436*** + 437*** + 4381 +
4.027 1.895
441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** +
4481 + 455 + 456*** + 4581 + 462 + 4661 + 4761 +
473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 +
5197)
TOTAL 871 528 11.651 7.569
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru beneficiile angajaţilor (ct.
69 38 0
1571)
2. Alte provizioane
6.364 6.446 0
(ct. 1511 + 1512 + 1513 + 1514 + 1518)
TOTAL 6.364 6.484 0
I. VENITURI ÎN AVANS
1. Subvenţii pentru investiţii (ct. 475), din care: 3.932 3.036 0
Sume de reluat într-o perioadă până la un an (ct.
847 843 0
475*)
3.085 2.193
(ct. 475*)
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472), din care:
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct.
472*)
(ct. 472*)
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin
transfer de la clienţi (ct. 478), din care:
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din
ct 478*)
(din ct. 478*)
TOTAL 3.932 3.036 0
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 6.976 6.976 6.976 6.976
2. Capital subscris nevărsat (ct.1011)
3. Capital subscris reprezentând datorii financiare,
conform IAS 32 (ct. 1027)
4. Patrimoniul regiei (ct. 1015)
5. Ajustări ale capitalului social/patrimoniului
regiei (ct. 1028)
Sold C
Sold D
6. Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 103) 5.850 5.850
Sold C
Sold D 71 4.620
TOTAL 6.905 2.356 12.826 12.826
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104)
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 1.756 1.719 10.872 9.076
IV. REZERVE
1. Rezerve legale (ct. 1061) 1.617 1.617 1.617 1.617
2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063)
3. Alte rezerve (ct. 1068) 29.750 33.063 36.049 37.461
TOTAL 31.367 34.680 37.666 39.078
Acţiuni proprii (ct. 109)
Câştiguri legate de instrumente de capitaluri proprii
1.132 1.132 1.132 1.132
(ct. 141)
Pierderi legate de instrumente de capitaluri proprii
(ct. 149)
V. REZULTATUL REPORTAT, CU
EXCEPŢIA REZULTATULUI
SOLD C 12.327 12.364 10.288 8.512
REPORTAT PROVENIT DIN
ADOPTAREA PENTRU PRIMA SOLD D 0 0
DATĂ A IAS 29 (ct. 117)
VI. REZULTATUL REPORTAT
SOLD C
PROVENIT DIN ADOPTAREA
PENTRU PRIMA DATĂ A IAS 29
(ct. 118) SOLD D
VII. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C 12.875 12.258 2.037

LA SFÂRŞITUL PERIOADEI DE
RAPORTARE (ct. 121) SOLD D 0 0 12.411
Repartizarea profitului (ct. 129) 1.557 1.526 625
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 64.805 62.983 74.196 58.213
Patrimoniul privat (ct. 1023)
Patrimoniul public (ct. 1026)
CAPITALURI – TOTAL 64.805 62.983 74.196 58.213
*)
Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
**)
Solduri debitoare ale conturilor respective.
***)
Solduri creditoare ale conturilor respective.
Sursa: Raportarea contabilă publicată de Societatea Electroargeș-SA pe anii 2017-2020
Anexa nr. 2
Date din Situaţiile veniturilor şi cheltuielilor publicate de Societatea Electroargeș-SA
Denumirea indicatorilor Perioada de raportare (mii lei)

2017 2018 2019 2020
Cifra de afaceri netă
193.611 191.315 192.542 245.397
Producţia vândută (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 +
706 + 708 – ct. 6815*)
189.419 189.994 192.504 245.401
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707 – ct. 6815*)
4.235 1.372 62 3.658
Reduceri comerciale acordate (ct. 709)
43 51 24 3.662
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de
afaceri (ct. 7411)
0
Venituri aferente costului producției în curs de execuție
(ct. 711 + 712 + 713) Sold C 4.809 41.880 0 1.234
0 2.538
Sold D
Venituri din producţia de imobilizări şi investiţii
imobiliare, din care:
27
Venituri din producţia de imobilizări necorporale şi
corporale (ct. 721 + 722)
27
Venituri din producţia de investiţii imobiliare
(ct. 725)
Venituri din activele imobilizate (sau grupurile destinate
cedării) deţinute în vederea vânzării (ct. 753)
Venituri din reevaluarea imobilizărilor (ct. 755)
Venituri din investiţii imobiliare (ct. 756)
Venituri din active biologice și produse agricole (ct. 757)
Venituri din subvenţii de exploatare
(ct. 7412 + 7413 + 7414 + 7415 + 7416 + 7417 + 7419)
141 54 52
Alte venituri din exploatare (ct. 758 + 751), din care:
1.725 2.204 2.247 4.641
- venituri din subvenții pentru investiții (ct. 7584)
847 896 843 843
- câștiguri din cumpărări în condiții avantajoase (ct.
7587)
VENITURI DIN EXPLOATARE –
TOTAL
200.313 235.453 192.303 251.272
a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
(ct. 601 + 602)
145.050 187.588 146.746 181.664
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608)
343 777 479 303
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605)
2.570 2.733 3.178 3.753
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607)
3.607 1.323 64 3.365
Reduceri comerciale primite (ct. 609)
27 33 78 526
Cheltuieli cu personalul (inclusiv cu colaboratorii), din
care:
19.985 21.001 23.189 26.681
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641 + 642 + 643 + 644)
16.412 20.283 22.532 26.103
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială
(ct. 645 + 646)
3.573 718 657 578
a) Ajustări de valoare privind imobilizările
2.959 3.532 4.121 8.468
a.1) Cheltuieli cu amortizările și ajustările pentru
depreciere (ct. 6811 + 6813 + 6816 + 6817+ din ct. 6818)
2.959 3.532 4.121 8.468
a.2) Cheltuieli cu amortizarea activelor aferente
drepturilor de utilizare a activelor luate în leasing (ct. 685)
a.3) Venituri (ct. 7813 + 7816 + din ct. 7818)
b) Ajustări de valoare privind activele circulante
334 -29 -263 4.769
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814 + din ct. 6818)
367 4.819
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814 + din ct. 7818)
33 29 263 50
Alte cheltuieli de exploatare, din care:
10.258 11.320 14.578 18.809
1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611 + 612 + 7.421 8.189 10.679 14.180
613 + 614 + 615 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 +
627 + 628)
2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate în
baza unor acte normative speciale (ct. 635 + 6586)
487 598 810 559
3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652)
415 416 485 598
4. Cheltuieli legate de activele imobilizate (sau grupurile
destinate cedării) deţinute în vederea vânzării (ct. 653)
5. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor necorporale şi
corporale (ct. 655)
6. Cheltuieli privind investiţiile imobiliare (ct. 656)
7. Cheltuieli privind activele biologice (ct. 657)
8. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente
similare (ct.6587)
9. Alte cheltuieli
(ct. 651 + 6581 + 6582 + 6583 + 6584 + 6585 + 6588)
1.935 2.117 2.604 3.472
Ajustări privind provizioanele
2.722 33 - 1.079 623
- Cheltuieli (ct. 6812)
2.827 333 347 687
- Venituri (ct. 7812)
105 300 1.426 64
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL
187.801 228.245 190.935 247.909
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit
12.512 7.208 1.368 3.363
- Pierdere
- - - -
Venituri din acţiuni deţinute la filiale (ct. 7611)
Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate (ct. 7612)
Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate şi entităţi
controlate în comun (ct. 7613)
1.248 736 - 56
Venituri din operaţiuni cu titluri şi alte instrumente
financiare (ct. 762)
509 16.354 4.087 -
Venituri din operaţiuni cu instrumente derivate (ct. 763)
Venituri din diferenţe de curs valutar (ct. 765)
1.895 1.020
Venituri din dobânzi (ct. 766)
41 101 5 2
- din care, veniturile obţinute de la entităţile din grup
Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda
datorată (ct. 7418)
Venituri din investiții financiare pe termen scurt (ct. 7617)
Alte venituri financiare (ct. 7615 +764 +767 +768)
697 223
VENITURI FINANCIARE – TOTAL
4.390 18.434 4.092 58
Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi
investiţiile financiare deţinute ca active circulante
-186 2.045
- Cheltuieli (ct. 686)
2.045
- Venituri (ct. 786)
186
Cheltuieli privind operaţiunile cu titluri şi alte instrumente
financiare (ct. 661)
383 911 0
Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente derivate (ct.
662)
Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666)
36 196 469 583
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile din grup
Cheltuieli privind dobânzile aferente contractelor de
leasing (ct. 6685)
Alte cheltuieli financiare
(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 6681 + 6682 + 6688)
1.635 8.026 1.546 16.526
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL
1.868 11.178 2.015 17.109
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR(Ă):
- Profit
2.522 7.256 2.077 -
- Pierdere
- - - 17.051
VENITURI TOTALE
204.703 253.887 196.395 251.330
CHELTUIELI TOTALE
189.669 239.423 192.950 265.018
PROFITUL SAU PIERDEREA
BRUT(Ă):
- Profit
15.034 14.464 3.445 -
- Pierdere
- - - 13.688
Impozitul pe profit curent (ct. 691)
2.159 2.206 743 -
Impozitul pe profitul amânat (ct. 692)
665 -
Venituri din impozitul pe profit amânat (ct. 792)
1.277
Impozitul specific unor activități (ct. 695)
Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.
698)
PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă)
AL (A) PERIOADEI DE RAPORTARE:
- Profit
12.875 12.258 2.037 -
- Pierdere
- - - 12.411
*)
Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
Sursa: Raportarea contabilă publicată de Electroargeș-SA pe anii 2017-2020

LISTA FIGURILOR ȘI A TABELELOR
Figura nr. 1.1. Structura financiară a întreprinderii prezentată în bilanțul

contabil .......... 7
Tabelul nr. 1.1. Structura acționariatului societății Electroargeș-

SA ............................... 8
Tabelul nr. 1.2. Ponderea fiecărei categorii de produse sau servicii în venituri și în
totalul cifrei de afaceri– Electroargeș-
SA ........................................................................ 9
Tabelul nr. 1.3. Evoluția vânzărilor pe piața internă și externă – Electroargeș-

SA .......... 9
Tabelul nr. 1.4. Investițiile efectuate în anii 2019–2020 - Electroargeș-

SA ..................... 10
Tabelul nr. 1.5. Numărul mediu de salariați - Electroargeș-

SA ....................................... 11
Tabelul nr. 1.6. Dinamica productivității muncii - Electroargeș-

SA ............................... 11
Tabelul nr. 2.1. Sursele de finanțare ale Societății Electroargeș-

SA ................................ 13
Tabelul nr. 2.2. Componența capitalului propriu al Societății Electroargeș-SA, la 15

sfârșitul perioadei de raportare înainte de repartizarea profitului
net ...............................
Figura nr. 2.1. Prezentarea schematică a bilanțului

patrimonial ...................................... 16
Tabelul nr 2.3. Repartizarea rezultatului net realizat de Societatea Electroargeș-

SA ...... 17
Tabelul nr. 2.4. Bilanțul patrimonial al Societății Electroargeș-

SA ................................. 18
Tabelul nr. 2.5. Structura patrimonială a societății Electroargeș-

SA ............................... 19
Tabelul nr. 2.6. Situația ratelor de structură a activelor imobilizate - Electroargeș-

SA .. 20
Tabelul nr. 2.7. Situația ratelor de structură a activelor circulante - Electroargeș-

SA ..... 22
Tabelul nr. 2.8. Situația ratelor de structură a pasivului - Electroargeș-

SA ...................... 24
Tabelul nr. 2.9. Situația netă a societății - Electroargeș-

SA ............................................. 25
Tabelul nr. 2.10. Fondul de rulment net al societății - Electroargeș-

SA ........................... 26
Tabelul nr. 2.11. Fondul de rulment net al societății - Electroargeș-SA, calculat pe

baza superioară a bilanțului
patrimonial .................................................................................. 27
Tabelul nr. 2.12. Fondul de rulment propriu al societății - Electroargeș-

SA .................... 27
Tabelul nr. 2.13. Nivelul și dinamica necesarului de fond de rulment - Electroargeș-

SA 28
Tabelul nr. 2.14. Trezoreria netă a societății Electroargeș-

SA ......................................... 29
Tabelul nr. 2.15. Ratele de lichiditate și solvabilitate - Electroargeș-
SA ......................... 31
Grafic nr. 2.1. Prezentarea ratelor de apreciere a lichidității și solvabilității ale

Societății Electroargeș-SA în perioada 2017-
2020 ......................................................... 31
Figura. 3.1. Structura veniturilor și cheltuielilor pe principalele domenii de

activitate .. 33
Tabelul nr. 3.1. Veniturile și cheltuielile totale înregistrate de Electroargeș-

SA ............. 34
Tabelul nr. 3.2. Nivelul și dinamica veniturilor, cheltuielilor și profitului -

Electroargeș 35
Tabelul nr. 3.3. Nivelul și dinamica veniturilor din exploatare – Electroargeș-

SA .......... 37
Tabelul nr. 3.4. Nivelul și dinamica cheltuielilor din exploatare – Electroargeș-

SA ....... 38
Tabelul nr. 3.5. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune și dinamica acestora în

viziune franceză – Electroargeș-
SA ................................................................................ 41
Grafic nr. 3.1. Nivelul și evoluția soldurilor intermediare de gestiune în perioada

2017-2020 - Electroargeș-
SA ................................................................................................... 43
Tabelul nr. 3.6. Valoarea adăugată: Nivel și dinamică – Electroargeș-

SA ....................... 44
Tabelul nr. 3.7. Ratele de remunerare a părților interesate – Electroargeș-

SA ................. 44
Tabelul nr. 3.8. Analiza în nivel și dinamică a Excedentului brut al exploatării –

Electroargeș-SA .............................................................................................................. 46
Tabelul nr. 3.9. Ratele Excedentului brut al exploatării – Electroargeș-

SA ..................... 47
Tabelul nr. 3.10. Capacitatea de autofinanțare calculată prin metoda deductivă – 48

Electroargeș-SA ..............................................................................................................
Tabelul nr. 3.11. Capacitatea de autofinanțare calculată prin metoda aditivă –

Electroargeș-SA .............................................................................................................. 48
Tabelul nr. 3.12. Autofinanțarea societății – Electroargeș-

SA ........................................ 50
Tabelul nr. 4.1. Principalele rate de rentabilitate comercială – Electroargeș-

SA .............. 52
Tabelul nr. 4.2. Situația ratelor de rentabilitate economică – Electroargeș-

SA ................ 53
Tabelul nr. 4.3. Rate privind rentabilitatea resurselor consumate – Electroargeș-

SA ...... 54
Tabelul nr. 4.4. Descompunerea ratei de rentabilitate financiară – Electroargeș-

SA ....... 55
Anexa 1 - Date din Situaţiile activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii publicate de

Societatea Electroargeș-
SA ............................................................................................. 58
Anexa 2 - Date din Situaţiile veniturilor şi cheltuielilor publicate de Societatea

Electroargeș-SA .............................................................................................................. 63
Bibliografie
Cohen E. Analyse financière 3e edition, Editura Economica, Paris, 1994.
Constantin E. Capitalurile întreprinderii - Articol publicat în Studia

Universitatis Vasile Goldiş, Arad - Seria Ştiinţe Economice, nr.
17/2007 pp. 335-343, disponibil la:
<https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=54298>
Dragotă V., Obreja Brașoveanu L., Dragotă I- Management financiar, Ediția a doua, Volumul I - Diagnosticul
M. financiar al companiei, Editura Economică, Bucureşti, 2012
Gomoi B.C și Pantelimon N.I. Analiza comparativă privind structura financiară și de finanțare
la societățile cu răspundere limitată, CECCAR Business
Review, nr. 8/2020, pp. 30-40, disponibil la:
<CBR-Comparative-analysis-regarding-the-financial-and-
financing-structure-of-limited-liability-a59.pdf>
Hoanță N. Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura C.H. Beck,

București, 2011.
Ilie V. Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press,

Bucureşti, 2010.
Ionescu L. Analiza economico-financiară – disponibile la

<https://moodle.valahia.ro/>
Mironiuc M. Fundamentele științifice ale gestiunii financiar-contabile a

întreprinderii, Ediția a 3-a revizuită și adăugită, Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2018.
Niculescu M. Diagnostic global strategic: Vol. 2- Diagnostic financiar,

Editura Economică, București, 2003.
Stancu I. FINANȚE: Teoria pițelor financiare, finanțele întreprinderii,

analiza și gestiunea financiară, Editura Economica, Editura
Economica, 2007.
Teodorescu M. Gestiunea financiară a întreprinderii: suport de curs și

aplicații, Universitatea Valahia din Târgoviște, 2020, disponibil
online la: https://moodle.valahia.ro/
Țilică E. V. și Ciobanu R. Finanțe și management financiar, Editura CECCAR, București,

2019.
Vintilă G. Gestiunea financiara a intreprinderii, ediţia a V-a, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010.
Situațiile financiare invididuale ale societății Disponibile pe site-ul Bursei de Valori București: <
Electroargeș-SA pentru exercițiile: 2017-2020. https://m.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/
FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=ELGS >
Informații disponibile pe site-ul Societății Disponibile la: <https://electroarges.ro/>

Comerciale Electroargeș-SA

!!!-Licenta Olaru Catalin Ionut - 09.07.2021 - FINAL

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

!!!-Licenta Olaru Catalin Ionut - 09.07.2021 - FINAL

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: FINANȚE ȘI BĂNCI

Absolvent: Olaru Cătălin Ionuț

Târgoviște, iulie 2021

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ: FINANȚE ȘI BĂNCI

Structura financiară și rentabilitatea

Absolvent: Olaru Cătălin Ionuț

Târgoviște, iulie 2021

I. Premisele studiului ...................................................................................................... 5

1.1. Considerații generale cu privire la structura financiară a întreprinderii și influența

1.2. Prezentarea generală a Societății Electroargeș-SA .................................................. 8

II. Analiza structurii financiare, pe exemplul Societății Electroargeș-SA ..................... 12

2.1. Studiu descriptiv al surselor de finanțare ................................................................ 12

2.2. Structura surselor de finanțare și echilibrul financiar .............................................. 16

2.2.1. Analiza ratelor de structură patrimonială ............................................................. 19

2.2.2. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanțului patrimonial............................... 25

III. Profitabilitatea întreprinderii și influența acesteia asupra finanțării ......................... 33

3.1. Analiza profitabilității pe baza indicatorilor prezentați în situația veniturilor și

3.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune ............................................................ 40

3.3. Capacitatea de autofinanțare și autofinanțarea ........................................................ 47

IV. Analiza rentabilității ................................................................................................. 51

4.1. Analiza rentabilității comerciale .............................................................................. 51

4.2. Analiza rentabilității economice .............................................................................. 53

4.3. Analiza rentabilității resurselor consumate ............................................................. 54

4.4. Rentabilitatea financiară și factorii săi determinanți ............................................... 54

Lista tabelelor și a figurilor ............................................................................................ 66

Structura financiară a întreprinderii constă în diferitele proporțiile ale surselor de

1.1 Considerații generale cu privire la structura financiară a întreprinderii și

Figura nr. 1.1. Structura financiară a întreprinderii prezentată în bilanțul contabil

Pornind de la definițiile și opiniile prezentate, structura financiară a întreprinderii poate fi

Forma juridică de organizare

Tabelul nr. 1.1. Structura acționariatului societății Electroargeș-SA

Investments Constantin SRL 36,84 36,84 36,84 36,84

Tudor Dumitru - - 12,85 12,85

Persoane fizice 49,83 51,03 37,42 36,25

Persoane juridice 13,33 12,13 12,89 14,06

TOTAL 100 100 100 100

Sursa: Raporturile administratorilor Societății Electroargeș-SA pe anii 2018, 2019 și 2020

Obiectul principal de activitate al Societății Electroargeș-SA, producătoare de bunuri

Tabelul nr. 1.3. Evoluția vânzărilor pe piața internă și externă – Electroargeș-SA

Mii lei % Mii lei % Mii lei % Mii lei %

internă 10.313 5,30 6.527 3,41 8.206 4,26 20.289 8,21

Vânzări pe piața 184.13

Sursa: Raporturile administratorilor Societății Electroargeș-SA – anii 2018, 2019 și 2020

Tabelul nr. 1.4. Investițiile efectuate în anii 2019–2020 - Electroargeș-SA

Echipamente tehnologice (mașini, utilaje) 11.240 82,47 3.051 54,78

Construcții - - 503 9,03

Mijloace de transport 116 0,85 158 2,84

Mobilier, aparatură, birotică 20 0,15 154 2,76

TOTAL 13.630 100 5.570 100

Sursa: Raportul administratorilor Societății Electroargeș-SA – anii 2019 și 2020

În anii 2019 și 2020, ponderea echipamentelor tehnologice (mașini, utilaje) a reprezentat

Evaluarea aspectelor legate de angajații Societății Electroargeș-SA

Tabelul nr. 1.5. Numărul mediu de salariați - Electroargeș-SA

Personal muncitor 499 441 366 326

Personal TESA (Tehnic, Economic și Socio-Administrativ) 80 83 74 64

Total 579 524 440 390

Sursa: Raporturile administratorilor Societății Electroargeș-SA – anii 2018, 2019 și 2020

Tabelul nr. 1.6. Dinamica productivității muncii - Electroargeș-SA

Cifra de afaceri realizată de Electroargeș-SA în perioada analizată a fluctuat, a scăzut de

II. Analiza structurii financiare, pe exemplul Societății Electroargeș-SA

Dezvoltarea întreprinderii în mediul său financiar are la bază un ansamblu diversificat de

2.1. Studiu descriptiv al surselor de finanțare