L『, LAT 氵;氵;

; ~十 0 噯;伏氵;

、冫

: E

,冫
冖
。亠丶

亠
…冖

LEG ILE

CAI, O G
 11 DE

1
e LEGEA_ EFECTIJLtJ1 pozitiv (dacä
conexiunea este -urinatä de
succes sau satisfaclie forl-a ei
creste) .
negativ (dac,ä coney.iunea este
liryna-tä de e,sec sau insatisïactie
tort.a stade).

LEGEA EXERCITï7[1AU1 leste

corelat.ia dintre intensitatea
conexiunii si numäž•ul de asociat:ii S
—R. legea utiliz.arii : .când se
stabiiesle o conexiune ynodifical)ilä
intre o
t.ua!rie un räspuns, forÇa acelei
conexiuni este intäritã, celelaíte
condit.ii fiind egale • legea
neutralizãrii atenc.i c.ând nu se LEGEA
stabile:yte o conexiune IYì0diforta huint.ä sunt
acelei conexiuni shi-
M IN tale
existentä
LEGI SUBORDONA.
legea rãspansuri.dor nuzltiple la
ace-easi situalie ex.vritY1ä LEGEA
cäutärile. prin „încercare si vid.lil de
ercare" a räspunsului -corect la o mai cat
situalia problematicä : gat a aces
leae•a „seÉuÍui" . räspunsul la o
situa•þe depinèe nu doar de o LEGEA
natura situatiei. ci si de condilia bilinÇã se
indivi-
legea activitù!ii selective LEGEA duitä
postuleazä posibilitat.ea selectäriž LEGEA.
elementelor esenÿiale ale TAN:
problemei legea analogiei . la o sului
si•LuaÇie nouä se reaclioneazä cu
räsounsul eficient din alte situatii LEGEA_
similare legea transferului
asocialì& : buintä care
diferite evocä lžn acelasi rare
räspuns , ž,egea apartenentei : LEGEA. este
pent.ru ca douä elemente sä se acl-ii.
asocieze trehuie sä apartinä unul
altuja legea vivacitälii . o reactie LEGEA
apare mai usor la un stimul echilibrul bilit
putemic, compensat
TNCTIONALE (Ed. Claparède : 973
2

.
orice
tretin
de s¿-
i
provo
ace
reacÇ
ii care
propri
_i
pentr
u a o
satisf
ace.
E
XTE
NSIU
IVII
VIET
} 1
7.'.A
LE .•
dezvo
lt•arc
a.
mines
te
propo
rtiona
Fã cu
in {re
trebui
n\e si

CO
NSTIE
NTÏZ
ÃRÏI .
india
ronstie
nt, de
un
proces,
relatie
sau de
un
obiect
cu atât
tâtziu
 cu cât
condui
ta a
implim
ai
devre
me si
timp -
ma
indelu
nfolosi
rea
automa
tä,
incon§
tientä,
tui
proces,
relaÍ.ie
,
object.
ANTIC
IPÄRII:
trecare,
prin natura
ei, rise,ä sä
nu poatä
satisface
imecžiat,9
apare cu
anticipatie.
INTER
ESUI.UI :
coneste
dictatä de
un interes.
I
NTE
RES
ULU
ž
MO
MEN
in
fiecar
e
mom
ent,
un
orgaa
ctione
 azä
urmâ
nd
linia
intere
z säu
Enajo
r.

DE REPRODUCERE A
ASEMÄN
Ä
TOR
ULUI
:
tretin
de sä
repete
condu
ita
prin a
fost
satisfä
cutä
intr-o
împre
ju„ si
milarä
.
T
ATO
NÄR
II:
cand
situat
ia
nouä,
trebui
nta
decla
nseaz
ä
rede
cåuta
re,
taton
are.
 COMPENSATIEI : cànd tulburat nu poate fi
restaprintr-o reac¥ie adecvatä, e! este decàt ia
slab. printr-o reacCie antagonistä fatä de
deviatia pe care o suscitase.

LEGEA
AUTONOMIEI'
FUNCTIONALE :
in fiecare al
dezvoåsale, un
animal constituie o
unitate
functhionalä
(capacitäl•ile gaie
de reactie ,snnt
ajustate la
trebuinlele

140
 、
誂
→

燾
.,0

、
心
必
舅
.
(000

、
ま
を
礬
襯
〉
、
、
顰
べ
補
0

ま
寬
明
な
を
に
を
を
。