xe turburim tn furuna osa mare a ve8jmagilor sin varie Aegertciunlor”), comparaii (ane turburim purutea, pentry Fiesoce, ca valurile mari edad Te sufla vantul"), personiicar (edd coral, de osteneal, au fost incis spre sor tot och 1a") Nu lipsesc din paginile Didahifo nit anafora atta, antteza, motonienia 2. diseutate pe lag de Eugen Negrici tn tial Ante ~ logos sf personalltare Editura Minerva, 1971). Totodait, Eugen Negrci stabileste si o schema a structui cuvintrlor animiene, potivit eireia pe primul nivel se ali tun persona) religios cau un fapt sacra, incieat cu valenfe Simbolice, generator de ,invaaturi, de pilde morale. Pentru aceasth tyeapeh arate, fapeul literar tl repreznts portretul fn descrierea, Urmenzs Ta a doles nivel apesiunea, orator Inoreandu-se cite public 9 coafruntindus faptele cu cele biblice, incireate de sacra. Pamfletul gi reliefares caracetelor sunt aici elementele de litertura, Pe al weiea rive! par sfaturie si, final, eugiciunea, imnul religios fScind loc Iieratur, In cea mai mare parte schema este valail ar mu» pulem accepla in totalifate, pentrd 8, aga cm subliniars Nicolae Manolese, autorul stadiuu amit mai sus sregeste ppundnd .pe aclap plan realizri artistic foarte deosebit. Nu Fupai_faatiunea, ar gf porretl si desererea sunt pin semnifiative ln Antim." El nue un povesttor ca Varlaam si rich un porttist ca Neculce. Nu povestvea stricto sensi 3 fevenimentelor biblice a inleresst pe inaltol prlat, « Surinderea idei, a mesajului textului sacru, ,tilevires simboturlor scestuia, ridicarea norodului din” nestiin indrumarea pastoriilor cre eilea dreapti, dup ce Scoate in cident toate aspectele nocive ale societi, Acesteaconsttic Fundamental pe eare igi dezvol preicile. In ceca ce priveste portetul, mal corect spus ereionrea unor porte, eredem cd fe impune o departijare: pe de o parte teologl It 35828 sub lumina. desiviggrit pe Fecioara Maria 9} pe Usus estos (Cazanie lo Adormirea Preasfintel Nascatoare de Dumnez, Cavin de twvajaturd la Preobrajeniia Dommului nostra liso Hristo), pede ats parte, fnulpsihologsitueaz8~ sub hums rece, objecliva a reflectorulu— ,caractere” creionate int-+ snes. mie mai psjos det cea I La Bruyéce, Poa {sil bul cht ade ria rg Ain fuiceanta co care el un sijtor al beri jodeat sa ondamat semen 3 abun, vile degradrea sot tare tone err ortora. de amvon, dixie mitopoiuls Avi vicanl ached supe ge inrespa I ope incumnech vn destin asersntor cu seca al ites pst hoc, pe are el insu no iit ttle, pire ce St mumeye in, de x 32 svine fi" a vee Se aed mi mt i sdoge lev oh pen ‘our ont via sagt air mk 1V3. Dosoftei,versificator al Psltrt Pentru secolul al XVil-ea,, in spfiul rominese Poliglctsmul avea © semificaic spare. Cunoasterea mai ultorfimbi nu era doar o chest personals de vocate, ci rezenta promavatea unei nok mentality in cultura romans altatea europeand, care se insite prin Udrigte Nasturel, fata, Dosoftl Tn capitolul consscrat tui Constantin Cantemit, din opisejul arti Moldove, eroicanl fon Neculce ralizeezS ‘Pai cuprinzitoare caraterizare a lui Dosofte, ce pote f jideratd un portet arbetjpal al chrurarlui din acele un ,Aeesta Dosofein mitopolit nu era un om pst de ul Tui. Si era neam de mazi: pre favijal, multe limbt si se, Iatnese,slovenogte qi alts adc carte g nvr lin calugar gi cucemic, si blind ca un miel. In ara noaste, east vreme neste om ca acela.”™ Dosoftei, al edrui nume de mitean era Dime Bara, a ut in 1624, intro familie de ymazili moldoveni din Tara de ". Ful lui Leontar (Leontie) si al Misiel (Marie) a ut peimele sti in ard, la Scola domneasca Trei lear din i$ le-a destvsit in Polonia, la scoala, Frifiei Orodoxe™ Low ,posibil ew autor mudelor sale din familia Papa ‘ocumente afldm ‘eh inte anii 1647 si 1648 a fost naVaraam cir poi." excrat o pect face rmarea sa spirituald. in 1649, calugarul care rise ra &e tee Gl pr Eeration iirc SSS pc ae nt un an at tri, tn 1659, wee copa de Roman. De aici, in 1671, ir ner eco Srp te nl ae aa se ng ana ea pr wre te gr cay recta es, mil Bo fcc pen et icine irr Peletonts aittraagenmns ee ‘insusi mitropolitul fiind nevoit ef "Polonia pel Goer ean Sane peated daar eel ani, pina in 1686. enstsrezsce la eum afr Dan Zannfiresv, una dine cele mai erudite fii ‘emt sale"™, Dovada 0 constituie traduceile: Psaltie a ‘Peiwuld proroc David, oo variant fa versuri (Uniew, 1673) ‘alta 8 pork in edie bingy, cunoseutd mat mult eu il rarea slavo-romdnd (680), Acatist Nascdtoarei de Dunnscu (niew, 1673), Dumnesdiased lrwrghie {Liturgera) (lai, 1679), Molivenic deomles (1681), Viata [iiputrecerea svinglor (1682-1686), un, Octorh neterminat {6k3), Parimile peste an (1683, ear e, de fat, 0 oui orm A irerghieruu’) La acestea se adaugh revizuirea raduceri Soule de Nicolae Mileseu Spitarl a Vechiulu) Testament, ‘pavuce in Diba iis la Bucuresti 68. Lui Dosoftel ise ttebuic4itanspunerea in romaneste a Cronografu ui Matei Kignlas,'s Iorfor lui Herodot, a Médntuiri:pacatosior de AAuapie Langos ga unui fragment din drama Eros apaninnd Metical eretan Gheorghios Chortzis. Pin tlmdeinle pe {Efe Tea realivat, Dosofte a confirmat ,fapicle” de cultur ale fredesesorlor si Coresi gt Varlaam. In acest sens, ct Peranenta Dan Horia Mazi opineaza cde fost fk doar gi Pee wrarhl roman cafe a revolufioat, prin activitatea lar Piprineltoae si susinuts de traducere a principalelor esti de Gate Limbs romdnd, infijigareatradifinala a. bisercti Somaneyt, eupnd-o din anchilozaslavond incomprehensibili usd slat defaptele iaintailor s{ ale contemporanilor, Tunca st de taduestor al elor mal mportante cit nevesare Slujbei capt semrifieati deosebite* ‘Dine toate traducerle sc, remareabile din punet de vedere al ate literare sunt Psatirea in variant in versuri Viaga gf petrecerea svinflor. Cunoscut in istria ieratuni Tomine éste Dosofter mai ales prin Psaltirea versitiats ‘ori Wi deosebit, recumoscut gi astazi Hind acela de af Fnstluit an limba) posi, un alt tip de seria” decit cea {soried gi religioasd intro Tima care in seca ab XVIMea eed aut difereniase un si in fres, Pind la Dosoftei au mai Gist estihuilon™ Dack Uarige Nasturel, autocul unor ersuri cneomiastice sau despre stema far in slavond i in Tomina, este intl ,stihutor cul, acd Miron Costin, aéreatorul poemuluiflozofie VilazaFumit este ycel dint care ate 0 idee impede despre poet", neindoielnie mittopolitel Moldovei ramne primd mare poet prin vocatie $1 consti estetica” (52) Pratirea Isi Dosofti, cunoscuts oa ttl Psaltrea tn versuri, dat de on Bianu in 1887 ou prileul edit e este {odulsiridanieiindelungate a inahuli pelt, care inainte de © transpune tn versuri, in pertoade. 1660-1670, clad a fost episcop la Roman, a timdci-o in prozl . Despre acest aspect ‘ne informeazs insugi Dosti tn fos de tha aca ipa a 1673: .Psltr a svntului prorac David. Pre limb rurnincscé, fu zisa gi cu toatécheltialapreluminatuli inte Isus Heston, oan Stefan Petra voievoda, domnul aediMoldovei Din sviniele seriptari a svinjlor paint, dascailor svintei besere, cu lunga ostenealé in mult ai socotit si cereath prin svintle rt, i de-acia pre versuri tocmitd in inci ai foarte eu osiedic ‘mare, de smeritul Dosofci, mizopolnl de Tara Moldovei*” ‘Avind in vedere ef versificareapsalmilor a fst realizata {nate de poemul costinan Vita Fumi, opera capitals” fr Dosofte! constiuie inceputl poeici cult rominest, Intra secol in eare mu se poate vorb in spatial euliral Foménese de ,oameni de lite", de poet” in adevirate aceeptiune a termenilor, cénd limba roniina litera stabitea ‘nc indelungatul proces de formaze, int prelat moldovean Yealiza una dintre cele mai frupoase poetizari ale psalmior biblii stribuit fn cea mat mare parte regeli David Este siut faptul ea varilatea sentimentlor, bogiia procedeclor atistice, expresivitatea si emoionantul lism al Psalmilor ‘au ares pe iubitori i creatorit de frumos, Pclirea cireulind in spariul european de-alungul tmpulu, ca 0 carte de sine stitstoare. Numru traducerior el este impeesionant Dintre acesea, cunoscute sunt: Vulgata Psalterium Romanum G83), Psalerium Gatlicanum G87), Psatertum tata ‘Haebreos (393), in traducetea din limba great lui Terosim din Strydonel Dalmayii, Psaltertum Moguntinum (1459) $1 Palteriam Benedictinum (489), taduse: de Tohann Fust $i Peter Schoer. Cinguamte Prowmes de David (1543) de Pa ess oe ai a nk CS Soe “tnic In literatura veehe a lumi.” win be Jon Bian, primul editor din spafiul autohton al Prati| poetlui Jan Kocharowski, cane pe care versficatoral roman a eunoscut-o din perioada ct astdiat in Polonia, N.A. Urs este de prere cA textul lui Dosoftel constituie 0 replied impotrva salvinismul, mai ales a taduveri Ta romineyte realizte de Stefan Fogarasi la mijlocu! veacului al XVit-lee'aunei varante ‘versificate fn maghiart a Pati Aceste opi, eae la vremea end au fost emise au creat cou sunt infirmate de exegezele din wtimele deceni intepeie de Dan Horia Mazilu st AL Andriesea. Cel din uma emite ipoteza care ni se pave afi cea mat apropila de adevir Dosoftei a uilizat pentru tarspunereaversifiaa textl slavon a soli si textle romineyt anteiore, Psaltrea ycheiand $i Psatinea ui Corsi (1570. 157), pe cate le flost pla. ca soli de luca, n elaborarea tadicent sale poetice Deci, exista 0 traiie in ceea oe priveste tdlmacirea psalmilor in limba poporului, pe care Dosofsi o continua Limba din texiul in prozd al mitopolitull este ca si cea din Psaltirea in versoi la fel de card, de vi de musicala, Nu lipseste nici un peomunjat rtm interior al fazel. Aceasta ovedeste vocajia sa artistes. Nu textul polonez in versuri al lui Kochanowski, despre care Dasofei nu pomenest nimi in Iueratle sale gi nict Psalairea calvin versuri tradusd in romén§ tau determinal si ereze ,cincl ai foarte cu osirdie mare” la versunea tpavti in 1673, eto putes necesitate HMuntrcB, Tnalthchemare. Meea este exprimati fit nicl un exhivoe de cite Al. Andriescu gi capil valorea unelaxiome «-Traducerea in versuri a psalms a fost pentru Dosoftis ine-o surt mult mai mare deedts-a spus pn ast, chestiune de vocatie literar8. Om de o cultur larga, forte bine informat entre epoca sa, Desofci eunogiea fre indoiald, Pyalirea poetului‘polon Kochanowski. Mobilul cafe inéeamal sf {ndetanessca gindul unei traduceri postice este inst inteior"” si ceea ce declari el in cuvdntuliachinat sprealuminatull Deacinsttuli” voieved Stefan Peticeicu 0 confirma: .Pentr acces ni s-au put smerenii noastre a hi tutu de treabg de {los de spisenic tileovania acest svine cam a svantulul proroe David, earea este plins de rug 9i pli de tance vele BAe Snuesndomnare clot mgt 9 eats evo» sn cite i eee a oe eee es alae one pala pl sari text Rise sae 2sDe pe ehip 8 vede orl ce pac. Car ven toa cme sta fran pce. ‘Cato tal vi poate de sempre, Fara aia Int ir poe. Dar une date are’ oan, Dees ealed vrjmagi st vanturncoame Pentraceess par cami de aur tng sale coame, este de tur 1 impregiur détsa trei planite-n hoarba"™*, Soatle i Luna, i Ves pooabs Din ce s-nsirere tara roegte Tn tot fl dena, dee pisos $i pre rem de pace oamenzburdaza Tago es pot ces hr Ving! seu gus eu de vx vit Caciree i tarme, cop pint Dark ere dle! Cine poate spune Ceca mit Dot din ce, stot bane Cine poate sere toate de-ananuni, Calta este fren tot pam Simoes ese, fra Jo 2a Crestini Moldovei, dnd Donn slav Dosa .evadeeed" fn univereul imaginar~ aga cum c sin psilmit po caret verifies ~ dintra lume tn car esp" aja” hotra cea tri este. in spi authton, prima de acest gen, Dose inaigurind forma de pczle religious eae sta gs cos rain expres artiste prin Psa argheriei va Ethi nana el versa de opi obser ef ela smiit miuicaltaten gi qrandoareapocic nice, dit si asumal iberatea ce @ actona la nivel de Suprati, celal prozodie. Justia, li Dosofe tse atibuic eon, tae rerital de creator al limbajuuipoctic rominese™ Impromotattermeni din limbile pe care le cunoste, a cach Areal el insigi cuvinte pomtind de Ta. cele din. vorbirea opulars. Avind ca model creajile lirice din. foleloral Fomiaese a erat rime imperesheate,e drept ed de multe ori ssonantice (impertece) $1.2 incereal mai mile cadens mai ‘mulls mete, decdt efsim in toalh powzia noasta de pnd La fomaatism’, Sunt de remarcat varie de rim mutta si avant determinate de accent, care tebuie aplcat uncer {colo unde i impune versul gnu slabs termenul’ origiar. ‘Masurle cel mai des folosite sunt octsilabul si decasilabul Sporadic apar dodecaslabal si versul de 13, M4 silabe Variaile de vim si de masurd rau fost muse lub Dosofei de ‘onfinutal emotional al pealmilor. El adapt clementele prozadice la temele watate de prorveul David st, in comparatie {Bu Clément Marot, care s-a distanat de fondul textu origin fr pistratelanurile, muzicalitate, armonta si euloateabiblica Mat mit, Zantezia poetic a inaltull prlat sdauga fondulu: Initial amplifies putericindividvalizate, deosebind-se ate] deus alt versfieatoreate a pastrat neatiase ideile si numirul Versciclor din orginal, Jan Koehanouski, Aceasta @ confizma Imapnile poctce recreate de Dosotes, neanfarile explicaive gi fhumirulinpresionant de thuri al Peal On versuri (8600) fat de text bible (2600). ‘Paaltiea tn versuri, §\ ca ,o experenf a singurti", ‘eum 0 numeste Doina Curicdpcana™ este rodul unui talent poctic care a glist 38 coroboreze 0 bogata i slida cultura Ftrina cu spirtl creates noaste folclorice. pale vasta de tentimentertrite i aupmentate, de la bacure fa iste, de Ia tera a deensdeide, Ia ideea obsedanta a mort, de Ia falrml, linigtea slcteasea la tlburarea, mania generata de ecbinare, de opresitne, de tradare, compane diseursul, ampla meditate asupa condi! finjei umane in univers. Poctulavea fn fai o fark Heuit”, stats gt ats”, eae} decidere era ddetermiesta in prmul vind de cauze morale 41 apoi de cele Imorico-poliice. Rafinatul etst se dovedeste mai puteric bed smeritul cleric, asumindu-gi iberayiestetive pe careena sade weolog lear puta interzce. De estes eae 8 proiectareaeposulimiteobitie in. peisaul vores fnvesit ew vit ale eanscendentel (Palma 136). Despre saohionizar"sominzarea" Palit de Cte Dosote a “orbit ned din socal al XIXcla, spect ind sermalat de Pllsdeu ji episcopal Mechsedc, pot de Caren, i stile limelordeven: de Dan Zanfesc, Dan Hola Maite Fvira Soro, AL Andres Uimitoare este la mitopoital Moldovelcapacttea de poetizare a realului, de abstractizae a concretulul Vivoru pei su mata, St mi-aghi gerne cea larg.” (Psalmul 68) Motivele memento moi’ afta labs". antes vanitatun” si trea de mahnivesde weeat” a spirit fe im ca preznfe obsedane fm pean. Acestea ete’ reliisea unl contin individual, dar ia unea eolesive are avea de inrutatwrepacea", raja strimbittea wsemetia™ Fina umana ese indemnatt eh pistes invegstateamiats, snguru tral pind” cum spune Nicola Milescu in traduccreaVechiul Testament. care contin Suprematia. cajun, a spilt se. Indcpinere de frumuseealcrurie.seedcioase #t nicioase™ Expren tei metatizie a sigur, instr si chiar adored indiviguslzeaas amp! monolog al palit incucit nu e-am propus = aalizim wna eite unl eh 150 de psalm versfcat de Dosa, nelind toll expres poste dnte cele mai butte, conileri ee sulin sb fpvim asupa eitorva dintee penta ca cttorl a demopers ‘tle de timbra ale salt n vers, imagine atotce 4 simboliceadunateea intro conse, dnd exprescactulel Fin pect. Peebmul 11, Méntuicgtems, Doane, cd a Hipsit cet coos, ansformé discus anos al orginal in discus lire tug pootl, ares in dodecaiab. Dumnezeul ‘octtitor, ete generat de seta in fata netepiordteun univers man ep a cep fost and oie Floste, Doarne, simi spelnete ‘Cire taputere, demi antes, (ca seaard ei bunts simputinara, Deu derepite, nie Intro ad Deer cars proape tt onl gree ‘Sic ngelicine va de pagubese cu une vielen, di nema, (Gavese tate cunt de price Se site in gest psa 3 nPsmad 9) un taster de 11 Is almostera Moldoveiconteporane Iai Dose, uit, inva, finda numeroseoratocu din exterior. Fzmasi™ nu aut cx in textal be dar ee relgios. c oL pein cat devin expnenf st l,i sufeie omens Despiende vei, Doane, baze-ncltoae ‘\Timba simaté. der pritoare files pizmagi ie vor ms Kimb. incu de vast mutica seb Ca burclenowsr st cu n01 def, ‘Nu bigim in sams Durmnezid ceva Veemigeitat. vee suspini ele, ‘A Tipaits mse ver de dor rele” Impact moral care tllurh existent niet ane 9 deta Yi sal, se idk postl pin Tupa eae vias, cea ise adreseaz4 mat deyrabi co de Ia ees la lcd cam peat sent ceric wAcmu pent ding, cola, Doane sin, SE mpl cu izbinds sine ovine ish aici simul eld rie, Sheutec eu dans fh de noire (Cau arg Kimart co feu, Traut vine euvinte crate ou oa Tu\ Doan, ne scate gine socoteste Dermal acasta en ve ne ftete fa deride a(CB-mprejurlnostry sunt gaa s-aers (Curau necuraii” ce fart de lege Finalul psalmului reliefeazi opoaitia dine colest $i teresa inte maefia sacral i micimea lumi: Precum ese ceril mare denalfime, Pre pimint ado de oament multe: Se observa reventea la tonal calm, echilibrat de la inceput ‘Cu Psalm 46, salto de acesta 47,48, 49, $3, 70,91. 135, Dosoftel se. aptopie de sonoritatea, de muzicalitates reac lirice folelorice romdnesti. Versilicat in hexasila, psalm adresat eae toate popoatelo” este una dite cele mai Lebutite “expresii poetic ale sale, revelatoare pentru ‘coroborarenvisiunitbiblice cu cea popula. Nw intimpltor masele populare au inclis acest text cireuituui oral receptindu- ea una dinte ecatile lo. Tonalitatea este cu total alta fof de_psalml cite anteriot, Din coarda cea mai sensbiléa cul line este revelat ‘un sentiment de bucurie, de jovialitat, de armoniesufleteasca, Eu vibreazs in toate dimensiuaile sale in acest ian de ccuncasere a suprematci divine. Orice urma de wistee, de revolt a dispdrt. Latura untried a poctli se alla inte intima coaleseenf’ cu tot ceea ee-l inconjoard. De alei gi indemnleieo sincers laud :Limile si salte Cu cnece alte, Sa srige-n tiie Gias de bucure, [Liudind pre Domnal, St cine ot oma Domnuleste wre, ste-mparat mare Preste tot pant 35 tine ctl ‘Supusteneau gate Si limbele tate, De nis spt picioare Fimbi de pre sup sore Alesu-pau ge ante de mesic Tara cea doris, Careai gurus LuiTacow bit, ‘Ces tine cuvintl, Mila sig arate ‘Cea de bunatate Spre voi, ticlosi, Precum ne span msi” ‘Tentl bible este augmentat eu formlis imap create de Dosofte, cum sunt, de exemplo, cele din vesurile urmatoare {meat este eieat un ablow specific spaullrominese: wPre virlui de munte ‘Scavd gla! multe De busine mare, Cualt sigs, (casa suit Domnul Sie vac tt oma.” Desi simple, create fm graiul viu al poporuui, versurite se remared prin deosebita lor mizialitate. ndernel la preamirirea diviniait ocrotitoae, pe care poctul 0 simte acum ait de aproape de omenesc, este relat si ecentuat prin epetiia verbul canta" ‘~Cital in Lt, Tn zlcaturi malt, Canta pre-mparatal, (Ca mica das alla Sk domneasci-n ume, ‘Cn svinl su mame, Canty sB-icleaps Prete lume larg [..]” Final psalmlus primeste la Dosoftel 0 usoara valoare rmoralzatoure,intenia find poate aceea dea strain gindul ‘hitoriloe gia faa de propria lor condi umand-Sicine i-nala Din hire simaya, -a ved tot omul ‘Chm ra eerta Doma” Upuringa gt plicerea lui Dosofet de a amplifica textul original cu imagin! si muanjriexplicative tansparindeosebi In palma tn care starea dominanta este cea de durere si de revolt. Unul dinte acest psalmi este 78, atrbuit lui Asaf Mitropoitlpastreaza sigatul de duete al veehiuluipsalmist. dar il Tocalizeazi, fl actualizeaza gi il potenjeazi cu ,sufly Tominese”. Asemenea uni manuitor al peneluli, Dosoftel traseaz8 Ini contural, pentru a reliefa apo detaliie:Imagines ‘deseriptiva detalatd de la tneeput psaimulul este macabrd, ‘etnen nt ala into stare jalnicdsimbolizand degradares Valort universuui uman. Desi a pastrat numele cetiit din textul biblic,leusalim, nu e grew sf intuim e& mintea poet st indrepla cre Moldova prada, rina ‘Doamne, svinte, pagan venra Injaraia de orisapira Si svnta ta eat osporcas, Ce da cuving peste jar, $i feed erusaimul (Ca crams cind js avin Trupurile zac pre gios zute ‘A slugilor tale ce-s create, Si camea loro manne’ hiara St piste din tat ara Singele le st virat ce apa, ‘tint nimg sd maga cu sape Si le-asroace 5 8 le mgroape ‘eau cu mild ime de pre-aproape, Ce zae prin oras si dinate De suniem vesinilorocar, Si tof megiesin sa samba Si nosngang, vazandusno-n scab ry ere sina are Fath de original, expresia poetics este superiors omplelath de interogatia ed vidt efect artistic, in spatele ‘brea se simie revolt eului iri, anicipandu-l pe Arghezt ;Dazi pina elind, Durneziu svinte, Tvl pomi minia cea ferbinte, Cu urpia cea nesta, ‘Ces a Fcul preste noi virsatl™ Asis lao. diltare wept a cului enunpitor. ce libereara imaginal si deschide ittrului accesul cave ‘Mleviran si ealitji ‘ale universulii omologic aflat_ in ‘ecreptudine,Tonolreorc voit este accenust de uilizarea unor verbe (utd, rsa, x2 Jag) $i substantive (adn, ura, ura) rugernd volenja g eliberavea de orice constingee. Poul se Areseeri divniagii ca 6e la egal Ia egal, raga lui pierzind asculia mistid gi sind impresia une provocd “Muti, Doamne, ee gn mania $i preste din vars urgia, Cait nu vor de tines sti, ‘De numele el svat tn vece. Si preste cx s- Ths ua, Ce mor si ascule-nvajtura, (Ca mincara pre Tacov cu total ‘i/-au pustit pest tot ocx” Strgital duveos, nestapinit, generat de suferinja unei coletviilioprimate, ltemneaas cu toauleald, eugtor fata de Aceiagi Dumnezea, dar de data aceasta comprehensiv, tolerant 8 cei appa poetuli. O al voce insistent gi persuasiva fostese un discus anttic celui anterior: ‘»Siinu pomeni, Dumnezau svn De-a noaste gregcle de mainte, Cede sirg sine vi ea blindete Si ne-ntpini i cu ieftinee Las noastri grea miglitate Si ne-agitorest cu bunatate, (Catune eg Dorn cu minting, Site ugim, Doamne, cu credings,Pentru slava svantuli tu num, ‘St ne timitizhaving-n ume,” Versurilor melodioase, un coeficient de poetcitate le conferd expresile simple de al viv, popular #1 topica Jngenioass unor tern “Sine de gregele curitete ‘Cunumele iu ce s slaveste, ‘i nu ne pint pgeaiasea™ Unde-t Domina $8 vi flosesci?»” Dosoftei reinnieste si imbogileste expresia. poctct relieind modil stu particular de ada forms gindulu, atribuic termenilor semnificait noi gi jn locul mug din textul inal inserenz4 blest: “Wesinilors le dai simbrie De gepte ot in sin cu urge, ‘isi marga vesea cu ocat, ri cupinzh de toate pay sob, Pentru cicestau de sa stimba.”™ Finalul psalmului 78 aduce © atmosterd de calm, de shlibra interior. Eul revine la propre dimensiuni $i ceea ee in aparenta este un cuvint de lauda i de mulfumire lash impresia unei complicit" ea divinsl, aspect aricuat de utlzareaconjunetictadversatve ac lar no ce suntem turmaleast Si poporen de svénta a casa, Ne vor ruga fe, Doamne svine, ‘i preste vet vor finea mite ‘Si Yom spune preste rod de ruda Tada ain vee fra tus.” Privt in ansambla, entnjl reveleazt doringa impliic unui act jstiarnecesar din partea dumnezein:iléturarea $i nimicives,paganilor”, deci a opresorilor Moldovel Funcfiapsalmuiuirecreat de Desofei nu este ideologies, religioasd ci impresiva, Imaginarul poetic. reface ofdinca Valorilor:transcendenja nu maj este aceca din textele biblice son in deere st si podepsitoae, ci une apropiatt de mundan, cu care ings mand se poate tla in complicate Una dine cele mai reuste versfictri realizate de oftek este a Psalmului 101, creat de regele David fivopolitul-poet pisreazh fondul de ideal textuli bibli, rscind temnificaia. In yconstlaii_metaferice”™, Mn imbolri de esena folcloric. Sugestile oferite de salma Iu vid it genereacd vesiicatorul putemice si sincere vibealii fetes Monologuleului poetic eu un ,Dumnezeu amnat’ ‘contureaza ito ampla elepie ev accent personale. Rugs idviitate 91 sigatol metafizic al celu) care acum s€ fveava pe sine in centr universlui uman rele 0 relaie de bordonare a om in fa pote atlereatoare: “Doamne, mi-asults de raga ‘Ce ma rog din veme lung, ‘i sigarea mea i margi Spre tne, st siowileaga [Nuctintoatce svnta fata ‘De cltrd mine cu greta Silazi ce sunt eu joke Siu nga de gregee, Pesci auzul spre mine ‘i sim hii, Doarmne cui.” Ruga este determinall de o caborire« sinelu In propral vers intenor. Ciutaea de sine i aminfeste mula) de “Sila ce 2 to sign te, ‘Sh mi-sus de greutte, (Caer tee rilele ca fumol, ‘Oasele mi-s sei ca serumul” De mare forjd sugestiva este si imaginea urmdtoare ind sufernga simi Ia proporti dilate, generaoare a ramatit universlui launti, a zolsti a refugivhl dint-o pent degrada wea nese iar kind “Mest inema sBcath,(Ca st ita de mine, ‘Cevam pat sf manne pine. De suspintr ide jele ‘Misar iptwami os de pee Se resimte in aceste versut un wi” de doind roménesse’ de jale, 0 incontestabila autentcitats-a tai gi a sims Iimbricate in cel mai peofund lirism, In nici o sh variants Autohtons a Psi na inlnim un asemene for lic 9 at de Malta putere expresiv a limbit ea la Dose, Suferina implica o tot mai sccentuat diltare a euli “Am mincat pine de 2gurd Si lacs in bata, De fata mini tale, Ce miai dat de sus a vale.” Termenul cenus” existent in celelalte tslndcini ale pslmilor dinsntes Tui Dosofei ese inlcuit ew yur” din ecesitti impuse de rim. ,Consiingerea”™ tu este lt ritrpolituepoet un neajuns. Dimpotiva, 0. ditt ivinsi augmenteazd coeficientl de poeticitate si evidenjaz8 mai mull un talent in arta versitiatic, ‘Comparare trecerizilelor la tnceput cu furul gi apoi eu lumbya,circumserist motivaluibaroe fortuna labs, existent 9 {in poemulfilozofc al lui Miron Costin, Vila lumi, relifear Persabiltatea viet omenest in opovijie cu elerilatea ut Bumnezeu ‘Mis zlele wecatoare, ‘De fug ca umbra de soar, Sica iar cea wits Miceste viruea seats lara tu, Dumnezau svint, Tot ext din vec, de mainte” and I sf psalm, central de greuate” al pind psalmistl il consti contrast baroe fragi-peren, iment transcendent. Luma se alfa sub zodin permanente) schimbi (i seca 3 sere / Prete alt rd” ce-a sve"), privite can data Si, Verifcana até de Dos semizeazt at ‘Pail testo spe vo Sie “Se Dour, euval nha wet panantl sicertmie cosa Sent dina ere Acclnote sor tee, ted towel ptse ‘cat pone a ‘Cand le-a hi vremca sosati, Liga densa pire Bintresca vec sitidpiaacatomie Se st or shim cut _ ventnie coe demiogl, siis recut nee fap rene tate ee sant Tigtalcinin tse abe vn mics fetes texts doch In pina pare «pal Pet ‘lec se ware pe tosh ea Pl nds pare gol eafone nt ete $ret etc mi tar ek serial bot dine Sento apr a tri moder “ta, Dunnezia si, Tote Dryas, sig pe ageore Coes Donn sf suo le ‘ Le vei deschide-le cale, sigaceaece mos, Stopes cuvee sisagiaice simi, Sh alte erin sete ren Det conta ine aX cin wesiea Peale, acum 0,0" fae svat i ‘ete wre, pune jo” ae depres TSRE china mesg eecpor. In inert Sp Seine ema path: Daas© imagine panoramicd a frumuseilor tereste zimisite de cate divintate este Psalmul 103. Despre facerea lumii Versificatorl se las condus de migeaes armonioast a lithi $i ceca ce reaulli © pagind de poerie, de luming ealda si de Saget cust, Muzicalitatea ete confers de reat imagini metaforice 5 e ilizareaunor temenicorespuncitor neni! sale poetce »Sitembraci cu mature, Cu ramsoe tire, (cata teavest ca lamin, (Ca sarcle-n 2 senink.” In acest imn de preamirire a puterii dumnezeiest relifeez8 compexitatea attulut genezei de sus in jos, de Ta clest ia terest. Textul nfl este invest cu imaginiplastce valori muzieale noi. Sufleal poetlui Instat de Tuning de frumos, de init, vibreazd [a sipestile ofente de pill bibli, pe care le subordonea7s imaginartul si. Unele versuri ne amintese de niverslfacinant al basmelornoaste populase (Cai sunt ut ea vnc De magp unde fii euvéntu, ‘Sign gindal mig de tare Tngert wi ei ealare, Si pedesrimea ca foeul Merge stefucind ev tot Este prezentd ca si in Psalmul 10) idees schimbisi tuturor celor piménesti subordonate voinfe! tanscendente lmmaginesrealizata de Dosofteisurprinde prin pictralitae - Si dea apa pres mune, Side svdnt ta porunea ‘Va fog din dalla hn, (Ca va merge detunat, De glasul tu inspimats, $i muni, 5 dealur nalte Soor vi, 9 gesur late, Pre locul ce sunt urzite, ‘Cind a cut de maine” (..) ‘meg = te acoper te impodobet Arenen pein dteriorul mut al lumii” si universul interior al cului lirie, a ‘Vei innoi tot paméntul. (...) aoa le peDiscusul isi plstearA neschimbatd tonalitaea pind la Sfirgtu psalmului”Imbetednd sina elogilui si a ruxi sietele” cuvint al versifictorlu, dincolo de funeia ested 3 de cea expresivi care serveste la atcularea sentiment, unk fat de toti_apizmasii™ Moldovei, reclama si functia impeesiva, ect Dosoftei mizeazd pe reactia ateptat® $i pe emotivtates receptorilor sii. Ca in majortatea.pealmiler locutoral (Dumnaezea) reprezints factorul justia, prezenis ‘cua in care poetl igi pune speranfa de tnviee a fit Lees aceasla a palingeneziet (a remageri Moldovei pin intervene Aivins) devine in Psalire tn versuri obsedant ~ntas-voi, Dumnezau Svinte, ‘Domanul mieu de mainte, Pn ce voi feu visi, Te voi eit fed grea ‘$1324 place, Doamne svinte, Bietele mele eavint, Si ma Bucur in tt bine De Dumneztu, eum 38 vine, Cask peiecu ocara Tot pizmagi i in ard, Sievia ces fra lege De pre pnt 38 vor sterge, St nu Seape nice uma, (Ce s2sterpi dita ta turma.” Poatizarea nu este deloc forat si introducerea culo locale in universul psalmilor bibliei nu il distangeaz’ pe mitropolia-poct de orginal. Aspect aesta poate fi constatat stn versiticarea Palma! 136, al hi David sau al lui eter, Subinttlat La réul Babilomudi reereat in ritmul ales al Dctosilabuli, Poateinspirat de waducrie realize Inaistea Se (Psaltirea Schetand, Psatreaslavo-romng tpi la Corsi). Dosofiei inoduce forme verbale azaice care il ajud att lo ‘stare tumuli ia imei eat ile sporreapoctiiai textuli -Laspa Vavilonlui, Telind de tara Domautu, colo sezum gi plansim, La yorav ce nsdn, Sistema amas rin Sion pnt ar Adin cay ngem cu acini herbie” . Ins event in pes. cine Fete” gin ci ante saerind spl rine, ub pop cei nth Succ, eit tnt tin punta de vedere scoop pect eee ai pouivtponra a waite eon wk Sista perr's vl tmstera anor vem degre ‘Spa Ste sic un eeu de dein reminese. ‘In acest palimpsest, care este versificarea mitropolitului moliovean, ehetrfaca feigioasé se-esompea Dino Fim cxerioar cel rete deem orice ideal, ul ie {Shoal ele ie oueaalizinde pin fs persia Deveay itr van ‘tunes scm sm, i cirapa mea saute Seta este! sumistrina limbs Be sinned sia, De twa ina utente, icsusalincetat, Nae dea utes pie inpomenc- lene ; rer Tol el lp fia, fs x ul indepen mere cite prop fara, pod 3 REpodelind, Dost sibsie evintlor in final vane protete: “Shu ft evioneased, aul vas tenes! cei n force va ven ste stie, cajistventoare dal ‘Gam neni we phar, ind cunt Seiden Wor aaroii cane hiv vaetapa ars Eitorl modem. chiar mai putin aval, provoeates Stefan Ciobans, lori ieraturi romaine vec cure 1989p. 175. Bars Eines iden. iim * Dan ria Mazly, Rein Iteratiaroménd w a Goma teare, Era Une Boca, 1, p38 inden. 389 vise * ber “eh George hasen, serio, tera ram, vole simi, Bucuresti, 1963p 8 “e anon op 836, iden, "Dan oia Mazi, Barcel fi Da Baraca Heraturaromdnd di seco Aiea as Nt Base, 197892 ” Thidem, p- 380. “Dan Fria Maa roca orator tn erate romana ert, ea Mier, Bacnes, 1985 p19 Nicole Manoa fori eed Mert Pom Fars Minerva, Bure, 1990, pp. 3438 a Tan tona Mad, Rec erature rm echt ek p35 dom tt paat Pasuhor,lnsercore de poetic me ecu 1983, 9-55. Hea elit, Alia Ghoeerant, Die pie ac ces 198.9398 idem. 3%, 11 Dan ona Mazi, 09-citp. 354 Rivoloe Manolscu, op. cts 38. B idem 3 an ora Mazi, Poza orator i po Sitiem, pl. 1 een Cohan. on 7.178 san sri icra rami es bp 18 eens Maa, Barcel na Hac. ei, Proce orth ponwelfaced step 3 ere 1 ae ao ype ste) Wide 917 > 168 macs Manca BeGeonge tue op. cit p25 Rice Monowea op. 7. 37 2 Fanny jig di real pes 6, 182928 Gael Stempel, roducere la An incre, Bucuresti 1972, pp. XX, Bihidem. p XL * jidem, XL idem, pXDK © idem pe © Ihde. XOXV. idem. PX Ju Barocul in Hiteratura romana din seco ature Didactich 9 Pedagogiea Bucs dival, Enara Min, fiona de stmboluri ol ine veoh, Elta Minerva, sia romind din seco tn trata roma vec, Stila inde ider in limba romana Hera, 97 pp. 5283 4 ~cdrterar unos, Bare in Wireama, Oper, ira© Geoege Fajen, op cit, p 233 * Gatwe Stempel opt,» XL £2 Fanny Dyndjihagi, op, p19, * Gabrie Sirempel op esp XLV. Idem, ps XLT. Dan Hosta Mail, Rend leratrarondnt vec, ei, p. 377 5 Nicole Maneest eps p98 George lagen, opts 9.231 © Dan Hora Mar pp. 979, Deine Curneapeany Orizomurlle well te leranra. vache ymdneaced, EdiraNinera, Bacares, 198,918 Dan Hora Mazi opt, p 388 idem ners Idem > Niet Manoesey, opt p44 Florin Fifer Posfta ia Ami Wiesnsl, Dida, dit Mince, Bucur, 1985, p_ 284 George lage, op it, p 231 © The Gabe Suempel opt pL. Florin Fafer, pit, p. 231 © idem, p23. =. Chinese Isoriy Hrauritromdne de la origin pnd in presen, Blur Mera, Bucs, 198, p12 idem, rin Fifer, op i, p23 ‘Nicolae Manolsch opi. pL wfon Nevule, Letonteal Tarit Moldowi, texte abit, ioducere, note gi loser de Torgy Tordan, Editura SUiapiick Bucurst, 1968, p77 ‘AL Andeiescd, Sidi de flologe gt ssrie lerard, Edita (Yates Al. Cuza fs, 1997p "haem 95. ‘Dan Zamfrescu, Contrib la istria ler romdine veh. Eaiure Stinifea§ Encilopedica, Bucuresti 1981.12) Dan Hons Manis, Brotal vera romded dn Scola a! AV ica, ed it 287 Leon’ Velovie, Apariia sertorlul in cultura romneascd ura Juinen Lg 1996, p20. ‘Dove, Psat in versuri, Bae erie de N.A. Urs, ly 918. 'A. Andries op- cit. p23, idem p28 Ibiser 9-1 Doin Curticpesnu op. itp. Aandi och pT6 Daina CurtcSpenns, op ci, p58 Talia Vatllon, Pocsa.brodacere ix metodele de analisd a Jor powice,Eitua Cartea Romaneas:8, Buca 998.43,