Originile democratiei

Ar fi o greseala sa spunem ca democratia a fost inventata o singura data. Atunci

cind istoricii si antropologii descopera ca unelte si practici asemanatoare au
aparut in locuri si unitati diferite de timp,in general ei tind sa afle cum au luat
nastere aceste aparitii separate Pentru greci, democratia înseamna guvernarea de catre
oameni obisnuiti, dintre care multi erau needucati, fara experienta si saraci. Deoarece acesti
oameni formau majoritatea cetatenilor, democratia a fost identificata, asa cum se întâmpla
adesea în zilele noastre, cu guvernarea de catre majoritate. Dar este important sa mentionam
ca aceasta majoritate consta în principal dintr-o singura clasa, demosul. Multi greci au înteles
democratia ca fiind o forma de conducere a unei clase - guvernare prin si în beneficiul clasei
inferioare sau a clasei muncitoare. Astfel, ea se opunea aristocratiei, conducerea de catre
aristoi - „cei mai buni”, cei despre care se presupunea ca erau cei mai în masura sa guverneze.

Caracteristiciloe generale ale democratiei grecesti

Centrul activitatii în Grecia antica, ce nu era unita sub un guvern unic, devine polisul care se
autoguverna, sau orasul-stat. “Polis”,care in greceste inseamna oras,era o unitate teritoriala cu
o forma de guvernare colectiva ,un mic stat care a pus baza pe comunitatea de origine a
familiilor care il compuneau ,precum si o comunitate de interese ,de traditii si de credinte
religioase. In intreaga lume greceasca exista un numar neprecizat de asemenea state,intre 200
si 300 cu aproximatie.Un asemenea stat, un polis avea doar cateva mii de cetateni,
uneori numai o mie sau doua, in alte cazuri mult mai multi. In numai trei orase
grecesti (poleis) numarul lor trecea de 20.000. Acestea erau: Atena, Siracuza si
Agrigente (ultimele doua din Sicilia). Intr-o mica insula, Chios, erau patru poleis,
adica aici erau patru armate, patru guverne, probabil patru feluri de calendare si
patru tipuri diferite de moneda.
Putem sa vorbim despre o democratie limitata Pentru ca titlul si drepturile de cetateni il aveau
numai oamenii liberi ,,nascuti din parinti originari"(părinții care sau născut) din statul respectiv.
Erau exclusi din randurile cetatenilor femeile, strainii si sclavii. Incat in statul atenian ,la o
populatie cam de o jumatate de milion de locuitori , cetatenii cu drepturi politice erau abia
40.000. Acesti cetateni , prin variatele organisme care alcatuiau mecanismul complet al statului
aveau cu totii acces, daca erau alesi sau numiti prin tragere la sorti, la toate functiile politice,
sociale, juridice si religioase.
Atena - simbolul democratiei grecesti
Exemplu de democratie din epoca sclavagista era orinduirea de stat a Atenei. Democratia
ateniana era considerata drept forma cea mai desavirsita de orinduire democratica astatelor
sclavagiste antice. "Secolul de Aur" al democratiei ateniene a devenit mijlocul secolului al V-lea
pina la mijlocul secolului al IV-lea i.e.n. Formarea sistemului de organe politice ale
acesteia a fost rezultatul perioadei istorice de lunga durata, incepind cu
reformele lui Solon, care a dat prima constituție a Atenei. El interzice vanzarea
atenienilor datornici ca sclavi, rascumpara sclavii atenieni, anula ipotecile pe
pământuri. Orice sistem politic, inclusiv si democratia ateniana, are drept scop
reglementarea relatiilor atât ântre clase, cât si ântre anumite grupuri sociale.
Democratia ateniana atinge forma clasica in vremea lui Pericle. Puterea apartine
adunarii poporului. Ea are putere legislativa si desemneaza principalii magistrati
prin tragere la sorti. Legile sunt pregatite de consiliu (boule), format din 500 de
membri, desemnati si ei prin tragere la sorti. Modelul democraţiei directe adus
de Pericle este criticat de filozofi precum Platon sau Aristotel, aceştia
considerindu-l o formă de despotism(o singură persoana conduce cu putere
absolută), în care poporul devine aliatul de nădejde al persoanei care obține
popularitate prin promisiuni mincinoase, lingușire cu scopul de a-și realiza
interesul personale. Principalul critic era Platon care credea ca democratia este
periculoasa deoarece ea plaseaza puterea politica în mâinile poporului ignorant
si plin de invidie. El argumenta ca, datorita ignorantei lor, oamenii nu vor sti
cum sa utilizeze puterea politica pentru binele comun. Pentru ca sunt invidiosi,
oamenii vor fi interesati numai de propriul lor bine, pe care vor încerca sa-l
promoveze jefuindu-i pe cei care sunt mai bogați. Fiind si invidiosi si ignoranti
oamenii vor fi usor influentati de persoane care vrea să realizeze interesul
personale, ceea ce se traduce literal prin lideri ai demosului, care îi vor flata, vor
face apel la invidia lor si îi vor stârni unii împotriva celorlalti. Pe scurt, din
democratie decurg razboiul civil si anarhia, distrugerea orasului stat. Când
democratia va fi lasat polisul în aceasta stare lipsită de ori ce valoare, dupa
analiza lui Platon, oamenii vor cere lege si ordine. Atunci ei se vor strânge
pentru a pune capat anarhiei. Dar o astfel de persoana va fi un despot, spune
Platon, un tiran careia nu-i pasa de polis sau de popor, ci numai de putere.
Astfel, democratia, conducerea poporului, nu este alt ceva decât o serie de pasi
marunti spre despotism.
Cuprins
Dintre cele mentionate deducem ca realizarile civilizatiei grecesti au determinat
evolutia ulterioara a istoriei umanitatii, reprezentind fundamentul formarii
regimurilor politice democratice. Grecia antică a inaugurat în istorie formulele
superioare de organizare politică – practic, a „inventat” politica, reguli de drept
referitoare explicit la proprietatea privată, conducere reprezentativă si libertatea
juridică.