PROIECT DIDACTIC

DATA: 7.04.2009
CLASA: a VI-a
TEMA: Iluminismul
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: să descopere prin ce se caracterizează iluminismul(definiţie, trăsături)
O2: să precizeze care sunt principalii reprezentanţi ai acestui curent
O3: să precizeze care sunt principalele idei susţinute de aceştia
METODE: conversaţia euristică, demonstraţia, explicaţia
MIJLOACE: manualul, fişe de lucru, videoproiectorul

1
SECVENŢELE OBIECTIVE CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII METODE ACTIVITATEA ACTIVITATEA EVALUARE
LECŢIEI ŞI MIJLOACE PROFESORULUI ELEVULUI
1. Momentul Asigurarea bunei Elevii vor învăţa să-şi structureze activitatea în ora de Verificarea prezenţei Pregătirea pentru
organizatoric desfăşurări a orei istorie elevilor oră
2.Verificarea Consolidarea Plecând de la fişa de lucru numărul 1 începe evaluare Conversaţia Completează Dau răspunsuri Orală
cunoştinţelor cunoştinţelor din lecţiei anterioare Anglia de la absolutismul monarhic la euristică răspunsurile elevilor
anterioare lecţiile anterioare monarhia constituţională.
Elevii sunt întrebaţi ce este monarhia constituţională,
revoluţia glorioasă, Declaraţia drepturilor.
3.Anunţarea Iluminismul Prezintă importanţa
temei noi temei
4.Predarea noilor Elevii primesc o fişă de lucru unde sunt prezentate câteva Conversaţia Prezintă noile Iau notiţe, răspund Orală
cunoştinţe dintre ideile susţinute de reprezentanţii iluminismului. euristică conţinuturi, pune la întrebări
Se va face apoi o prezentare Power Point a lecţiei: întrebări elevilor
 Iluminismul este o ideologie a secolului al
O1 XVIII-lea care urmăreşte transformarea societăţii
astfel încât aceasta să se conducă raţional, pentru
a îndeplini idealurile de dreptate şi toleranţă, Demonstraţia
asigurând drepturi şi libertăţi tuturor.
 Ideologie – totalitatea ideilor şi conceptelor
specifice unei perioade sau unui grup de oameni Explicaţia
 Raţional – logic, bine chibzuit
Caracteristicile iluminismului:
 1. Raţional: logic – iluminiştii explicau lumea cu
ajutorul raţiunii
 2. Antibisericesc – împotriva bisericii ca
instituţie, se pronunţă pentru toleranţă religioasă.
O2  3. Antiabsolutist – împotriva absolutismului
monarhic
Reprezentanţi:
 Montesquieu:
 - Spiritul legilor – susţine teoria separării
O3 puterilor în stat
J. J. Rousseau
 - Contractul social - susţine că între monarh şi
popor se încheie un contract care garanta
fiecărui individ drepturile, libertăţile şi
egalitatea. Dacă monarhia nu a respectat
contractul, poporul are dreptul să-l rezilieze.
 - Discurs asupra inegalităţii dintre oameni
Voltaire ( Francois Marie Arouet)
 - Secolul lui Ludovic al XIV-lea – dezvăluie
nedreptăţile din societate: inegalitatea oamenilor

2
 în faţa legii, intoleranţa şi ignoranţa clerului.

5.Evaluare finală Se cere elevilor să facă o comparaţie între iluminism şi Rezolvă Autoevaluare
umanism scoţând în evidenţă asemănările şi deosebirile.

Fişa1

J. Locke şi experienţa engleză (1689)

Libertatea naturală a omului este de a nu recunoşte pe pământ nici o putere superioară lui, de a nu se supune voinţei sau autorităţii legislative a
nimănui. Libertatea omului în societate constă în a nu fi supus decât unei singure puteri, cea legislativă, stabilită în stat de comun acord şi de a nu
recunoşte nici o altă autoritate, nici o altă lege în afara celei create de această putere, conform misiunii care i-a fost încredinţată.
Cerinţe:
1. Precizaţi în ce constă libertatea omului şi care este puterea faţă de care el trebuie să se supună.
2. Ce s-a întâmplat în Anglia prin Revoluţia glorioasă?
3. Ce înţelegeţi prin monarhie constituţională.

Fişa 2

Gândirea iluministă, Enciclopedia (1751)

Opera pe care noi o începem are un dublu scop: ca Enciclopedie, ea trebuie să expună atât cât este posibil, ordinea şi evoluţia cunoştinţelor
umane; ca dicţionar raţional al ştiinţelor , artelor şi meseriilor, ea trebuie să cuprindă asupra fiecărei ştiinţe şi asupra fiecărei meserii, fie liberale,
fie mecanice, principiile care stau la bază şi detaliile cele mai importante care le dau conţinutul şi esenţa.

Toleranţă – este în general o virtute a oamenilor slabi, de a trăi împreună cu fiinţele cu care ei se aseamănă. Omul superior nu numai prin
inteligenţa sa este în acelaşi timp limitat prin erorile şi pasiunile sale care l-au făcut să nu fie prea insuflat şi printre alţii această toleranţă, acest
sprijin de care atâta nevoie pentru al însăşi şi în lipsa căruia nu vede pe pământ decât tulburări şi disensiuni.
Intoleranţa universal stabilită îi ridică pe oameni unii împotriva altora şi face să se nască la nesfârşit războaie cu opiniile.

3
Ce înţelegeţi prin toleranţă?

Fişa 3

Montesquieu, Despre spiritul legilor (1748).

Pentru a nu se abuza de putere trebuie ca aceasta, în cadrul fiecărei ordini existente să fie temperată de altă putere. În fiecare stat există trei feluri
de putere: puterea legislativă, puterea executivă privitoare la guvernarea lucrurilor care derivă din drepturile oamenilor şi puterea executoarea a
celor care derivă din dreptul civil. În numele celei dintâi se elaborează legi cu caracter temporar sau pentru totdeauna. În numele celei de-a doua
se declară pace sau război. În virtutea celei de-a treia se pedepsesc infracţiunile sau se judecă litigiile dintre persoanele particulare. Pe cea din
urmă o vom numi putere judecătorească.
Atunci când o persoană reuneşte atât puterea legislativă căt şi puterea executivă nu există libertate. Nu există libertate nici atunci când puterea
judecătorească nu este separată de puterea legislativă şi de cea executivă.

Cerinţe:
1. Precizaţi care este justificarea lui Montesquieu pentru existenţa mai multor puteri în stat.
2. Precizaţi care sunt cele trei puteri în stat şi ce atribuţii are fiecare.
3. Precizaţi ce se întâmplă cănd o persoană reuneşte atât puterea executivă cât şi pe cea legislativă.

Fişa 4

J. J. Rousseau, Despre inegalităţi naturale şi inegalităţi sociale (1748)

Gândesc că există două tipuri de inegaliate: una pe care o numesc naturală sau fizică, pentru că ea este stabilită de Natură şi constă în diferenţele
de vârstă, stare de sănătate, forţă fizică şi a calităţilor spiritului; cealaltă, care poate fi numită inegalitate morală sau politică, care rezultă sau
depinde dintr-un fel de convenţie morală sau politică, care rezultă sau depinde dintr-un fel de convenţie stabilită sau cel puţin autorizată prin
consimţământul oamenilor. Această inegalitate constă în existenţa diferitelor privilegii de care unii oameni se se bucură în detrimentul altora cum
ar fi de exemplu, acela de a fi mai bogaţi, mai onoraţi, mai puternici decât alţii sau chiar de a-i face pe aceştia să li se supună.

4
Nu pot să mă întreb care este cauza inegalităţii naturale şi cu atât mai puţin a căuta dacă nu cumva există unele legături esenţiale între cele două
tipuri de inegalităţi, căci aceasta ar însemna că cei care ne conduc au cumva în mod necesar o valoare mai mare decât cei care le sunt supuşi.
1. Precizaţi care sunt cele două tipuri de inegalităţi despre care vorbeşte Rousseau şi în ce constau ele.
2. Voi ce credeţi, există vreo legătură între cei care conduc un stat şi primul tip de inegalitate despre care vorbeşte autorul?

5
6