~ WORKSTATION 3 - OLFLEX CONNECT CHAIN

MĂSURAREA PARAMETRILOR CABLURILOR ASAMBLATE

ÎNTR-UN LANŢ PORT-CABLU

3.1. ASPECTE TEORETICE

Rezistenţa (R) se defineşte în curent continuu ca raportul dintre

tensiunea aplicată acestuia şi intensitatea curentului care îl parcurge.
Rezistenţa în curent alternativ este definită ca raportul dintre puterea
consumată şi pătratul valorii efective a curentului alternativ la bornele
sale. În curent alternativ, căderea de tensiune şi curentul prin aceasta
sunt în fază. Unitatea de măsură în Sistem Internaţional (SI) este ohm (Ω).
Conductanţa (G) se defineşte ca raportul dintre intensitatea
curentului electric continuu care străbate un conductor şi tensiunea
continuă aplicată la capetele sale. Conductanţa reprezintă mărimea
fizică inversă a rezistenţei electrice şi se măsoară în SI în siemens (S).
Reactanţa (X) se defineşte în curent alternativ ca produsul
dintre impedanţa şi sinusul unghiului φ de defazaj între tensiunea
aplicată şi curentul care trece prin circuit. Ea poate fi inductivă (XL=ωL)
sau capacitivă (XC=-1/ωC) şi este corelată cu câmpurile electrice sau
magnetice. Unitatea de măsură în SI este Ohm-ul (Ω).
Susceptanţa (B) se defineşte în curent alternativ ca invers al
reactanţei şi are ca unitate de măsură în SI siemensul (S).
Capacitatea electrică (C) reprezintă un dipol pasiv ce
înmagazinează energie sub forma unui câmp electric între două
armături încărcate cu o sarcină electrică egală, dar de semn opus.
Unitatea de măsură în sistem internaţional este faradul (F).
Inductivitatea electrică (L) reprezintă un dipol care
înmagazinează energia prin intermediul unui câmp magnetic.
Unitatea de măsură în sistem internaţional a inductivităţii proprii L
este henry (H).
Impedanţa (Z) reprezintă este o mărime complexă ce se defineşte
prin raportul dintre fazorii tensiunii şi curentului de la bornele sale
(Z=U/I). Ea mai poate fi definită ca: Z=R+jX fiind prezentă în toate
circuitele şi în toate componentele. Atunci când curentul alternativ
întâmpină o impedanţa, căderea de tensiune şi curentul prin aceasta
sunt defazate cu un unghi între 0 şi 90 grade. Unitatea de măsură în
SI este ohm (Ω).
Admitanţa (Y) reprezintă tot o mărime complexă egală cu
inversul impedanţei (Y=1/Z). Ea poate fi definită ca: Y=G+jB.
Factorul de calitate (Q) reprezintă raportul dintre modulul
reactanţei şi rezistenţei (Q=|X|/R=|B|/G) şi este adimensional.

-1-
 Factorul de disipare (D) sau factorul de pierderi reprezintă
inversul factorului de calitate.
Factorul de calitate în cazul sarcinii preponderent inductive este:
Ls Rp
Q  (3.1)
Rs L p
unde: Ls, Lp reprezintă inductivitatea serie respectiv paralel a cablului,
Rs, Rp rezistenţa serie şi paralel a cablului.
În timp ce în cazul sarcinii preponderent capacitive factorul de
calitate este:
1
Q  R pC p (3.2)
RsCs
unde: Cs, Cp reprezintă capacitatea serie respectiv paralel a cablului.
Din modelările efectuate formulele de echivalenţă sunt:

R p  Rs  1  Q 2 
Q2
Cs  C p  (3.3)
1  Q2
1  Q2
L p  Ls 
Q2
În cazul cablurilor cu factor de calitate mic (sub 0,1) relaţiile
între schemele serie şi paralel devin:
R p  Rs
Cs  C p  Q 2 (3.4)
1
L p  Ls 
Q2
În cazul cablurilor cu factor de calitate mare (peste 10) relaţiile
între schemele serie şi paralel devin:
R p  Q 2  Rs
Cs  C p (3.5)
L p  Ls

3.2. MĂSURAREA PARAMETRILOR CABLURILOR ELECTRICE

Pentru măsurarea parametrilor electrici ai cablurilor se va utiliza

un RLC-metru. Aparatul măsoară tensiunea la borne şi curentul prin
componenta testată rezultând din raportarea acestora valoarea
impedanţei. Unghiul de fază dintre tensiune şi curent este măsurat în
combinaţie cu impedanţa. Echipamentul presupune o conectare în
serie sau în paralel a inductivităţii respectiv a capacităţii definite de
modelul circuitului serie respectiv paralel.

-2-
 Măsurarea parametrilor cablurilor asambate într-un lanţ port cablu

În cazul nostru se va utiliza GW Instek LCR 6100 (Fig.3.1) care

are domeniul de măsură între 10Hz şi 100 kHz. LCR 6100 este capabil
să comunice cu alte dispozitive prin intermediul interfeţei seriale
RS232C. Datele se transferă pe 8 biţi cu un bit de stop şi fără bit de
paritate. LCR 6100 suportă limbajul SCPI.

Fig. 3.1 RLC-metru GW INSTEK RLC – 6100

Schemele echivalente utilizate în măsurare sunt schemele
dipolului serie respectiv a dipolului paralel prezentate în următorul
tabel:

Circuit Factor de Conversie Relaţii de

disipare calcul
D=2π Ls=Lp/(1+D2) Q=Xs/Rs
FLp/Rp=1/Q Rs=Rp*D2/(1+D2) D=Rs/Xs
L Xs=1/2 π
D=Rs/2π Lp=Ls*(1+D2) FCs

FLs=1/Q Rp=Rs*(1+D2)/D2 Xs =2 π
FLs
D=1/2π Cs=Cp*(1+D2)
FCpRp=1/Q Rs=Rp*D2/(1+D2)

C D=2π Cp=Cs/(1+D2)
FCsRs=1/Q Rp=Rs*(1+D2)/D2

Pentru măsurarea rezistenţei electrice, inductanţei, capacităţii,

modulului impedanţei, factorului de calitate şi de disipare şi a
defazajului a fost utilizat LCR/6100 Meter al firmei Instek conectat
prin interfață serială la calculator. La puntea RLC-metrului GW
INSTEK RLC – 6100 se conectează pe rând elementele conductoare din
diverse tipuri de cabluri asamblate în lanțuri portcabluri.
Platforma lucrării este prezentată în figura 3.2.

-3-
 Fig. 3.2 Platforma de laborator
Se vor măsura cabluri cu secţiuni ale elementului conductor de
0,75 mm2, 1 mm2, 1,5 mm2, 2,5 mm2 şi 4 mm2. Frecvenţele pentru
care se determină parametrii electrici ai cablurilor sunt: 10Hz, 50Hz,
60Hz, 100Hz, 120Hz, 1kHz, 2kHz, 10kHz, 20kHz, 40kHz, 50kHz,
100kHz.
Pentru măsurarea parametriilor cablurilor din laborator se va
utiliza.
Pasul 1 Se deschide aplicaţia LCR 6000.
Pasul 2 Se setează utilizănd butonul Settings LCR-metrul pentru a
comunica prin interfaţa serială cu calculatorul la o viteză de transfer a
datelor de 115200biţi/secundă conform fig.3.3.

Fig. 3.3 Fereastra de interfaţare

Pasul 3 Se apasă butonul ON, sincronizand astfel RLC-metrul real
cu aplicaţia virtuală a RLC-metrului de pe calculator.
Pasul 4 Se alege din meniul List Setup opţiunea New, iar prin
opţiunea Set Sweep se aleg parametrii ce trebuie măsuraţi. Pentru

-4-
 Măsurarea parametrilor cablurilor asambate într-un lanţ port cablu

realizarea automată a măsurărilor a fost programat LCR Meter

utilizând interfaţa grafică din fig. 3.4:

Fig. 3.4. Fereastra necesară setării parametrilor de măsurare

Pasul 5 Se selectează funcţiile necesare măsurării: Cs-Rs, Cs-D,
Cp-Rp, Cp-D, Lp-Rp, Lp-Q, Ls-Rs, Ls-Q, Rs-Q, Rp-Q, R-X, Z-theta_r, Z-
theta_d, Z-D, Z-Q, monitor(1) respectiv monitor(2): Z, D, Q, Vac, Iac,
ABS, REL.
Pasul 6 Se selectează meniul List Meas şi se apasă butonul Start.
După măsurare fereastra obţinută este prezentată în fig. 3.5.

Fig. 3.5. Fereasta cu rezultatele măsurărilor

Pasul 7 Se salvează rezultatele măsurării utilizând butonul Save
Graficele care trebuiesc trasate sunt:
- Rs, Ls, Cs în funcţie de frecvenţă (secţiune element conductor
0.75 mm2, 1.5 mm2, 2.5 mm2, 4 mm2 ) pentru fiecare tip de
cablu studiat (Olflex Clasic, Olflex Servo, RomCab;

-5-
 - Rp, Lp, Cp în funcţie de frecvenţă (secţiune element conductor
0.75 mm2, 1.5 mm2, 2.5 mm2, 4 mm2 );
- R, X, Z în funcţie de frecvenţă (secţiune element conductor
0.75 mm2, 1.5 mm2, 2.5 mm2, 4 mm2 ) pentru fiecare tip de
cablu studiat (Olflex Clasic, Olflex Servo, RomCab;
- G în funcţie de frecvenţă (secţiune element conductor 0.75 mm2,
1.5 mm2, 2.5 mm2, 4 mm2 ) pentru fiecare tip de cablu studiat
(Olflex Clasic, Olflex Servo, RomCab;
- factorul de calitate Q în funcţie de frecvenţă pentru cablurile
provenite de la diferite firme (secţiune element conductor
0.75 mm2, 1.5 mm2, 2.5 mm2, 4 mm2 ).
Se vor verifica rezultatele obţinute practic cu cele prezentate
teoretic.

-6-