TILINCA

TILINCA

împărat
Impărat cu eu părul creţ
Iese-n
Iese-n fapt
fapt dede dimineţi
în
In cerdac
cerdac cucu stîlpi
stîlpi în
în dungi
dungi
Şi cu
cu scări dede marmor,
marmor, lungi,
lungi,
55 Şi cum
cum iese
iese şi cum
cum vine
vine
Sar argaţi
argaţi săsă i se-nchine,
Şi pe praguri el cum trece
Sar
Sar curteni
curteni să ii se se plece,
plece,
Să-i sărute din din genunchi
10
10 Mîna dreaptă pe mănunchi,
Şi-aşternuţi pămîntului,
Să-i sărute dînşii lui lui
Marginea
Marginea vestmîntului.
vestmîntului.
împărat
Impărat cu cu păr[ul] creţ
15
15 Vine lin, vine măreţ,
Şi cum
cum iese şi şi cum
cum vine
vine
Mi-l cunosc
cunosc argaţii
argaţii bine
bine
De
De pe
pe pas,
pas, de pe pe umblat,
De pepe coiful
coiful de-mpărat,
de- mpărat,
20
20 De pe
pe sunetul de pinten,
pinten,
Că la paşi
paşi e des şi şi sprinten
Şi-apoi
Şi-apoi are comînac,
comînac,
Preţul lui trei ţăriţări îl fac,
îl fac,
Şi mai
Şi mai are
are paloş, are,are,
25
25 Fără chip de cumpărare,
Că-i
Că-i la vîrf cu vîrf de-argint
plăsea de mărgărint,
Cu plăsea
Să n-am parte, dacă
Să dacă mint.
mint.

164
164

www.dacoromanica.ro
 Şi cum vine împăratul,
Şi împăratul,
30
30 Stă la cap de
Stă de scări
scări argatul,
Cel mai mare din argaţi argaţi
trei suliţe
Cu trei suliţe pe braţ,
braţ,
frîne-n mîna dreaptă,
Cu trei frîne-n dreaptă,
Şi tot
Şi tot stă şi
şi tot
tot aşteaptă
aş te apta
35
35 Pînă-i vremea de plecat,
Pînă-i
Pînă-i sămn
Pînă-i sămn de la-mpărat,
la-mpărat,
Să mai scoată
Să scoată din cel staur
înşelaţi cu
Trei cai înşelaţi aur,
cu aur.
Cînd aduce caii trei,
40
40 Scapără piatra scîntei,
Joacă pajiştea sub ei,
Căci
Căci sînt cai
cai de vijelie,
Cum nu-s alţii-n herghelie,
Unul negru
Unul negru ca pămîntul,
ca pămîntul,
45
45 Unul repede ca vîntul,
Altul -- apere-te
apere-te Sfîntul!
Că-i turb"lt
turb:::tt de n-are
il-are Iioc
loc
Parcă-i flacără
flacără de de foc
Şi
Şi cînd
cînd fuge, zări el el suge,
50
50 Zboară ca ca porumbi
porumbi cum cum fuge,
Ş1 s-arUIlC:c1
Şl s-arund! rînd un uneIel :
Nu
Nu fug plumbi,
plumbi, cum cum fuge el.
Calul negru, cel cel dintîie,
dintîie,
"
" Are-argint
Are-argint cusut
cusut pe pe frîie,
frîie,
55
55 Şi
Şi stăpîn
stăpîn are
are voinic
voinic
Pe-argitanul cel mai mic,
Că-I frămîntă şi-lşi-i aleargă
Cît
Cît ee zarea-n
zarea-n larg
larg de de largă;
Cel
Cel mezin,
mezin, iute
iute caca vînt,
vînt,
60
60 Are
Are frîul
frîul tot
tot de-argint
de-argint
Şi stăpîn voinic
voinic el el are
are
Pe-argitanul
Pe-argitanul cel cel mai
mai mare,
mare,
Că-I frămîntă şi-l şi-l. alungă
Cît
Cît ee zarea-n
zarea-n larg
larg de de lungă;
65
65 Dară cel
cel de-al
de-al treilea
treilea murg,
murg,
Ochii
Ochii după
după elel se
se scurg,
scurg,
Şi
Şi frîu
frîu are
are scump
scump tezaur,
tezaur,
Frîu
Frîu din
din pelel
pelet de
de bălaur
bălaur
Ţintuit cucu flori
flori dede aur,
aur,

165
165

www.dacoromanica.ro
 70
70 Iar stăpînul iui
[ui anume
anume
Numai
Numai unul
unul ee pe
pe lume,
Lume,
Numai naltul împărat,
Că de mici ei s-au dedat,
Şi la salturi şi la pasuri
75
75 Se cunosc numai din glasuri.
Şi ca
ca vîntul
vîntul frunza
frunza moartă,
Calul
Calul p-al
p-al său domn
domn îl poartă:
Nu-l
Nu-l aleargă, nu-l
nu-l alungă
Cît
Cît ee zarea-n
zarea-n larg
larg de de lungă,
80
80 Nu-l alungă, nu-l
nu-i aleargă
Cît e zarea-n lung de largă, iLargă,
Fără-I
Fără-I vîntură
vîntură şişi saltă
saltă
Cît e zarea-n nalt de naltă!!
Aşa cal nu s-a mai dat
85
85 Nici la Volbură-mpărat,
Şi-aşa roib
roib de
de strană bună
Ca tăiat dintr-o furtună
Nu găseai, de-ai fi dat roată
Rotogol prin iLumea
dumea toată,
toată,
90
90 De-ai fi tot umblat anume
Dintr-un colţ în'în ' colţ de lume.
Nu
Nu mergea,
mergea, precum
precum se se merge,
merge,
N-alerga numai s-alerge,
Dar izbea potcoava-n glii
95
95 Şi
Şi trecea ca spaime vii,
Scăpărînd al urmei iloc loc
Şi pe nări scăpărînd foc
Şi din ochi scăpărînd pară,
Scăpărînd potcoavă
potcoavă iară, iară,
100
iOO Căci dintîi zbura porumb
Mai apoi zbura
zbura caca plumb,
După plumb zbura ca vîntul,
După
După vînt zbura
După zbura ca ca gîndul,
Se topea sub el pămîntul!
105
105 întinsa zare
Pentru el întinsa
N-avea larg şi depărtare,
Căci era crescut în zări
Căci zări
mal de mări --
Şi născut pe 'mal
ştiu caii din ostroave
Nu ştiu
110
110 Nici de frîu, nici de potcoave,

166

www.dacoromanica.ro
 Şi tot fug
Şi fug şi
şi nu
nu s-alină,
s-alină,
Că-s ~ezdraveni
Că-s nezdraveni fără fără splină.
Şi ce bine-i
Şi hine-i mai şedeaşedea
Cînd pe domn în scări scări avea,
115
115 Scări de-argint frumos
Scări frumos gătite"
gătite"
meşteri făuri
De mari meşteri făurite,
te ,
Cum mai bine se lovesc
Cum
împărătesc;
Pe picior împărătesc;
Cînd stăpînul îi ii ,da
da {rîie
frîie
120
120 Şi-i strîngea greu din călcîie,
Sărea ca trăsnit atunci
Năvălind pe şes
Năvălind şes şi lunci,
De sta lumea din tot satul
Să se mire de-mpăratul,
Să de-mpăratul.
125
125 Căci era-mpărat frumos,
Căci
Ca din spuma mării mării scos,
Subţire şi nalt cu cu statul,
Rar bărbat om ca-mpăratul.
Blînd [a
Rlînd la glas, la minţi deştept
130
130 Şi cu
cu toată lumea drept,
Avea
Avea ţări pe zece zece plaiuri,
Zece ţări
ţări ca
ca zece raiuri,
zece raiuri,
A
A vea
vea sute de ostaşi
Şi 'comori
comori avea-n oraş
135
135 Şi
Şi de
de tot
tot avea prin ţară, ţară,
'.
'.
Nu-i
Nu-i lipsea nimic pe-afară,
lipsea Îlimic
lipsea-i, lipse
Dar )ipsea-i, lipsea-ia-i în
în casă,
Nalta
Nalta doamnă-mpărăteasă
doamnă-mpărăteasă..
,
.

II
II

Impărat cu
împărat cu părul creţ
140 - Iese-n
140 Iese-n fapt
fapt de
de demineţ
!n
In cerdac
cerdac cu în
stîlpi în dungi
cu 'stîlpi dungi
Şi cu scări de marmor, lungi,
'Şi
'Şi cum
cum iese
iese şişi cum
cum vine
vine
Mi-l
Mi-l cunos<,:!
cunosc argaţii binebine
145
145 Şi pe 10c grăbesc
grăbesc' la [a staur,
Scot
Scot trei
tiei cai
cai cucu şea dede aur.
aur.

16'7
16'7

www.dacoromanica.ro •
•
 Argitani
Argitani cu cu păr bălai,
bălai,
Doi
Doi s-aruncă pe pe doi
doi cai,
cai,
Şi-mpărat
Şi-mpărat cu păr păr creţ
creţ sare
150
150 Pe cal roib,roib, pe cel mai tare
Şi tus
tus trei
trei pepe caii
caii lor,
lor,
Per
Per din din ochi,
ochi, se se perd
perd in în zbor
zbor
Şi se se duc,
duc, ca ca duşi dede zbor,
zbor,
Şi,
Şi , cum
cum eraera locloc frumos,
frumos ,
155
155 împăratul
Impăratul se dă jos.
Şi ca el fac argitanii,
Ei
Ei d�sca1ecă
d~scalecă şoimanii,
şoimanii ,
Şi tustrei
tus trei in în codru
codru pasă
Şi săgeţi din din arcuri
arcuri lasă
160
160 După pui de turturele
Stînd
Stînd părechi pe pe rămurele.
Sus
Sus pe pe creangă de de fag
fag vechi
vechi
Vezi
Vezi părechi după părechi,
Iar
Iar deasupra
deasup ra iar iar mai
mai sussus
165
165 Stă,
Stă , caca om
om pe pe gînduri dus, dus,
Turturea fără soţie - -
-
- ,.Şi d-ard-ar fi orice
orice săsă fie,
fie ,
Eu
Eu dindin arc
arc tottot am
am săs ă trag
Turtureaua de de pe
pe fag;
liu
170 Că, de-i singură lăsată,
Singură ea ea moartea-şi cată,
Haid'
Raid' ! S-a S-o văd dar dar săgetată !"
Impăratul cum cum grăieşte,
Cum
Cum el el arcul
arcul şi-l găteşte,
175
175 Şi din mîni el coardă-ntinde
Şi din ochi cărare prinde, prinde,
Cînd e însă chiar ia dat
Turtureaua
Tur mişcat
tureaua s-a mişca.t
Şi din grai a cuvîntat :
Şi
180
180 -- "împărate!
"Impărate ! Mila ta ta !!
Aibi tu milă şi nu da,
Că nu-s de-a fi fi săgetată,
Că-s de maica blăstămată
Că-s blăstămată
Vînturile să să mă
mă bată,
185
185 Să n-am
Să n-am'loc şi pămînt
I loc şi pămînt drag,
Să trăiesc
Să trăiesc pe crengi
crengi de fag fag !

168
168

•
•
www.dacoromanica.ro
 fată de-mpărat,
Am fost fată de-mpărat,
Maica mea m-a blăstămat
~aica blăstămat
Să fiu turturea, ca ele,
Să
190
190 Să zbor între turturele,
Să turturele.
Să port aripi
Să aripi [mpenate
lmpenate
Nouă ani şi
Nouă şi jumătate:
jumătate:

Şi-aceşti ani, întorcători

Şi-aceşti
nouă ori,
Rînd cu rînd de nouă
195
195 Astăzi sînt împlinitori!"
Astăzi împlinitori! "

'.
'.

www.dacoromanica.ro