Professional Documents
Culture Documents
TGN 1
TGN 1
Debitul de gaz Q - volumul de gaz ce trece prin regulator in unitatea de timp. Presiunea nominal Pn Presiunea de intrare Presiunea de inchidere Pi > > > Presiunea de iesire > > Grupa de reglare GR este valoarea care indied, in procente, abaterea maxima a presiunii de iesire P2 fafd de presiunea reglata Par v Grupa de presiunii de incbidere GI este dati de valoarea maxima, exprimati in procente,a abaterii presiunii de iesire P2 fai de presiunea reglaté P2r > KG-coefficient de debit(depinde de forma si sectiunea ventilului) fn procesul de reglare a gazelor naturale intervin urmitoarele situatii $i condisionar ‘* _ presiunea amonte de regulator variaza in limite largi debitele de gaze supuse reglirii, variazi in limite largi, debitele orare la varful de consum fiind in unele cazuri de 2+3 ori mai mari decét cele minime presiunea aval de regulator trebuie si fic constanté, indiferent de variatia debitului sia presiunii amonte de regulator; procesul reglarii gazelor trebuie si se desfisoare in mod continuu si in deplind sigurangi pentra a nu pune in pericol procesele tehnologice si instalayiile de utilizare a 28gazelor. Mentinerea presiunii constante a gazelor $i reducerea acesteia se realizeaza cu ajutorul regulatoarelor de gaze Sisiemul de reglare/siguranf va avea in componenfi regulatoare de presiune gaz gi sistemul de sigurang Regulatoarele vor respecta condiille impuse de normele, normativele si standardele in vigoare. Sistemul de siguranf’ poate fi compus: > dintr-un sistem de blocare a fluxului de gaz. la supra si/sau subpresiune gaz si 0 supapa de siguranf% cu evacuare in atmosfera a gazului in cazul depasirii limitei de suprapresiune prescrisa; > dintr-un regulator cu monitor activ si o supapa de siguranta. Aparatele de blocare a fluxului de gaz, odat’ declansate, se vor putea repune in starea inijiala doar prin interventie manuald locala. Se va reduce pe cat posibil volumul de gaze evacuat in atmosfera. {in cazul in care intre presiunea de intrare maxima (P_max) si presiunea de iesire admis’ (Pr sam) exist relafiile Py mac—P2_atm > 16 gi Ps max /P2_aim >1,6 se va utiliza un dispozitiv de siguranfa suplimentar, care poate fi un dispozitiv de siguranta cu blocarea vehiculatii gazelor prin instalatie. Dispozitivele de siguranfé vor permite o crestere a presiunii admise de maxim 1,1 x P2 sim Pentru sistemul de blocare al fluxului de gaz se accepta ca acesta si faci corp comun cu regulatorul de presiune gaz. 2.2.1, REGULATOARE DE PRESIUNE PROPORTIONALE CU ACTIONARE INDIRECTA Acest tip de reguilatoare se fabric’ in conformitate eu STAS 7134-82. Schema de funcfionare si principiul constructiv sunt redate in figura 2.1. Presiunile nominale de lucru pentru acest tip de regulatoare sunt 0,5, 16, 25, 40, 64, 80, 100 bar. 2Fig. 2.1. Schema de principiu 1. Element de prescricre; 2. element de actionare; 3. element de comparafic; 4, membrana de echilibrare; 5. element de exec Pentru un debit supus reglirii de 10-100 % din debitul maxim, regulatoarele de presiune cu actionare indirect se impart in trei grupe, de reglare, corespunzator deviafici presiunii din aval (reglati) de la valoarea presiunii prescrise si anume: GR. 2,5 = 2,5% din prs GR.S=45% din ps GR.10= + 10% din. Dupa grupa presiunii de inchidere, regulatoarele cu acfionare indirect se impart conform abaterii de reglare pozitiva admisa in cadrul presiunii de inchidere, in % din valoarea prescrist a presiunii de iesire (pa), fn: GI.10=+ 10%, GL. 20 = + 20%; GL 30=+30% Nivelul de zgomot admis este de 80 dB, dar poate depisi si 90 dB. Histerezisul reprezintd rezistentd interna a regulatorului si trebuie, sd se incadreze in urmatoarcle clase: GR. 2,5 = 4%, valoarca histerezisului din presiunea de iesire pass GAR. 5 = 8%, valoarea histerezisului din presiunea de iesire pass GR. 10 =10%, valoarea histerezisului din presiunea de iesire px. Dintre regulatoare de presiune cu acjionare indirecti (ou pilot) pot fi enumerate unmitoarcle: a) Regulatoare de tip RP-A3 — diametrul 50, 80, 100, 150, 200, 250, 300 (mm); 16 bar; = presiunca de iegire: 2+6 bar = presiunea de intrare 30- debite 230+60.000, m¥/h." b) —_Regulatoare de tip RP.A. 5 = diametrul 50, 80, 100, 150, 200, 250, 300 (mm); - _ presiunea de intrare 664 bar; - _ presiunea de iesire: 6+16 bar; - debite 300 + 58.000, mh. 2.2.2, REGULATOARE DE PRESIUNE PROPORTIONALE CU ACTIONARE DIRECTA Constructia gi condijiile de verificare pentru acest tip de regulatoare sunt reglementate prin STAS 996-82, Schema de principiu si de funcfionare a regulatoarelor directe este redatit in figura 2.2. Fig. 2.2. Regulator de presiune direct, tip RPG 350. 1. Corp, 2. scaun, 3. ij, 4. membrana, 5, servomotor Regulatoarele de presiune, proporfiale, cu acfionare directi, au rolul de a menjine constant mérimea presiunii de iesire, p2, in limitele prescrise, indiferent de variatia marimii presiunii E de intrare pr si variajia debitului de gaze, q, prin variatia sectiunii organului de execufie. a7Diametrele nominale sunt 20, 25, 32, 40, 50, 80, 150, 200, 250, 300 (mm). Presiunile nominale sunt: 0,1, 1, 2,5, 4, 6, 10, 16,25, 64, 100, 180, 210 bar. Nivelut de zgomot: 80 4B. Grupa de relare admis, in % din valoarea prescrisi a presiunii de iesire de refering (px): GR. 2,9 = 4 2,5% din pr GR.5=#5% din prs, GR.10=4 10% din pos GR. 20 =# 20% din pr. Grupele presiunii de fnchidere, reprezentind abaterea de reglare pozitiva admisi in cadrul presiunii de inchidere, in % din valoarea prescrisé a presiunii de iesire po. GIL.10=+ 10% din ps GI. 20=+ 20% din pa; GIL.30=+ 30% din pas GIL. 50 =+ 50% din pas GL. 100 = + 100% din 3. Regulator indirect de presiune tip RPA 3 1. Robinet de reglare, 2. reductor cu filtru, 3. servoregulator 32Grupele de reglare, reprezentind valoarca histerezisului in % din presiunea de iesire prescris& sunt: GR. 2,5=44% din par; GR. 5=+8% din prs, GR. 10=4 10% din prs, GR. 20= 420% din py. Dintre regulatoare de presiune, proporfionale, cu actionare direct pot fi enumerate urmatoarele: a) Regulatoare de presiune tip RP.G.: ~ diametrul nominal: 20+200, mm; = presiunea de intrare: 0,50#7, bar; = presiunea de iesire: 0,02:0,05, bar; = debitul 0,05+2, mn. b) Regulatoare de uz casnie: = diametrul nominal: 20+50, mm; = presiunea de intrare: 0,20+25, bar; = presfunea de iesire: 0,015+2, bar; = debitul: 10+100, m¥/h. c) Regulatoare antiinghet R.P.A.L - diainetrul nominal: 25/8, mm; presiunea de intrare: 64+210, bar; presiunea de iesire: 0,5+6,5 , bar; debitul: 36 m/h. Regulatoarele indiferent de grupa de ine re, NU SUNT ORGANE DE iNCHIDERE. Oricat de performant ar fi un regulator de presiune, mai ales utilizat la debite si presiuni mari si la puternice variatii ale acestor parametri si in condifiile tratarii necorespunzatoare @ gazelor naturale (filtrare, separare, uscare), existd intotdeauna posibilitatea intririi acestuia in zone de sub sau suprapresiunie a valorilor supuse reglarii si de aceea trebuie echipate cu dispozitive de blocaj. Reglatea dispozitivelor de blocaj, 1a presiuni diferenjiate, permite trecerea de pe 0 rampa de reglare in alta in mod automat. 33Regulatoarele modeme exclud, de regula, reglarea in mai multe trept inseriate, acolo unde presiunea in amonte este foarte mare (30+70 bar), prima treapti de reglare este indicaté afi un turboexpander (30+70 bar)/(2+6 bar). La rafii mari de reglare efectul detentei cu rezultat ricirea gazelor naturale, trebuie preluat de incdlzirea gazelor amonte de regulator astfel ca in aval s& se objiné 22+5°C, pentru a se evita dupa caz formarea criohidratilor. Majoritatea regulatoarelor de presiune folosite la ora actuala fn instalatiile de gaz metan, au grupa de inchidere GI 30 %, in timp ce plaja valorilor standardizate este mult mai mare: 10, 20, 30, 50, 100. Acelasi lucru este valabil pentru grupa de reglare unde intalnim foarte frecvent GR 5 gi GR 10, dar mai pujin GR 2,5 care ar duce la cresterea preciziei regliri. Un alt aspect negativ, pentru actualele instaletii de reglare a gazului metan, il constituie faptul cd se folosese regulatoare la care presiunea, de impuls sau de eomparatie, se preia direct din corpul regulatorului, acest fapt influenfind direct grupa de reglare a regulatorului, pentru motivul e& jn acea zonii regimul de curgere al fluidului de luera, nu este stabil si implicit presiunea de impuls nu poate avea 0 valoare cét mai exact gi cét mai constant. in momentul de fafa, atat din considerente de protectie a mediului cét si financiare in normativele elaborate de Comunitatea Europeand se acorda o important deosebita seeuritafit instalagiilor de reglare, mai precis s-a renunjat la varianta in care la o crestere accidentala a presiunii de gaz din instalafie, accast suprapresiune sa fie preluata de o supapa de sigurang’ si sf fie refulatd, si s-a inlocuit cu clemente de sigurangA principale, dispozitivele de blocare gi ‘cuun element de siguranga secundar. Din punct de vedere al protectiei instalatiilor si implicit al consumatorilor de gaze naturale, normele europene in domeniu impun o dublé protectic pe conducta de gaz la cresterea sau descresterca accidental a presiunii gazelor, acest lucru impunand de fapt montajul pe Kinga regulatorul de presiune gi a doua dispozitive de blocare, Iucru care face ca instalayile de gaz si devin’ extrem de costisitoare si extrem de mari din punct de vedere al gabaritului. De aceea, marea majoritate a constructorilor de echipamente folosite pentru reglarea presiunii gazelor naturale au apelat cu sueces la fabriearea regulatoarelor de presiune dotate cu dispozitive de blocare incorporate, conform schemei din figura 2.4. czFig. 2.4. Schema regulatorutui de prestune cu dispozitiv de blocare incorporat imbunatafirea performangelor aparatelor se realizeaza prin micsorarea grupei de reglare si a grupei de inchidere a regulatoarclor cat si de addugare ta functiile de reglare si de control a aparatului, a functiei de sigurangé prin incorporarea in aparate a dispozitivelor de blocare la sub si suprapresiune, imbunatifirea grupei de reglare si a grupei de inchidere se face prin utilizarea, pentru diferite domenii de presiuni de iegire a unui numar cét mai mare de arcuri de prescriere. Astfel prin aceste misuri asiguri 0 rigurozitate mai mare in amplasarea regulatoarelor in instalatii c4t si urmérirea ca aceste aparate si fie alese cat mai corect cu putin{%, finfind cont si de coeficientul de debit al aparatului, KG, pe care la ora actual’ majoritatea produedtorilor de regulatoare il determina experimental, urmand ca pasul urmitor fn alegerea aparatului sa fie dati de un calcul matematic pentru calculul coeficentului de debit si implicit de alegerea cat mai corecta a aparatului care va fi folosit in instalati. Funcfionarea regulatoarelor se caracterizeazi prin curbele caracteristice functionale ale ‘pa =M(q), curbe care se refer’ la variajia presiunii de iesire in functie de debit, la 0 presiune de intrare constanta. ‘Aceste curbe se traseazi la verificarea funefionarii regulatoarelor, iar cu ajutorul acestor urbe si a valorilor cu care s-au trasat aceste curbe, se pot determina grupa de reglare si grupa de inchidere ale acestor aparate, Prin definifie, grupa presiunii de inchidere, este dati de valoarea maxima exprimata in procente, a abaterii presiunii de iesire fags de marimea presiunii reglate, in domeniul presiunii 5de inchidere. Valorile care pot fi luate de grupa de inchidere (GI) sunt standardizate si sunt urmitoarele: 10, 20, 30, 50, 100. Cum se poate observa si din figura 2.5, valoarea presiunii de inchidere a regulatoarelor se poate determina la valoarea zero a debitului, valoare Ia care regulatorul de presiune este = part GI %. obligat si inchida iar exprimarea matematicd a presiunii de inchidere este: p; Fig. 2.5. Caracteristica functionalé: a unui regulator 2,3, SISTEMUL DE MASURARE $1 ANALIZA CALITATE GAZ Selec{ia unei metode si a unor echipamente de masurare pentru niste cerinfe date, este in general, o problema complexai Procedura de selectie cea mai uzuala face apel la figuri gi tabele pentru a indica, printr- iminare, acele tebnici de masurare care nu satisfac aplicatia utilizatorului. un proces de Calea de urmat este de a restringe alegerea procedurilor si a echipamentelor catre cele care indeplinese sau se apropie cel mai mult de cerinfele aplicafiei in eauza, Pentru a declanga procedura de alegere, sigur c& este important de a sti ce trebuie masurat, ite pentru examinarea performanfelor acestor echipamente si Sunt proceduri considerdim ca este util si se apeleze fa proceduri standard. Astfel, considerafiile de bazii ar fi: > performanele tchnice si metrologice; > proprictatile fluidului de masurat; 36> instalare si intreyinere; > condifii de mediu; > aspecte economice. ‘Aceste considerafii sunt interactive si ele pot fi completate cu unele aspecte aparent secundare, dar care pot avea efecte importante, chiar restrictive, asupra echipamentelor de miisurare, cum ar fi: curifirea, purjarea, inchiderea, ete. Principalele variabile ale procedurii de selectare sunt prezentate in lista urmitoare. Cand un echipament de misurare nu indeplineste cerinfele unei aplicafii intr-una din cele cinci considerafii, el este automat eliminat din procesul de selectic. > Performante tehi exactitatea, repetabilitatca, liniaritatea, ice si metrologi domeniu de masurare, caiderea de presiune, caracteristici ale semnalului de iesire, timp de rispuns si incertitudine, > Condifiile instalafiei: orientare, direotia de curgere, tronson amonte si aval, dimensiuni conduct, spajiu de operare pentru service, efectul vibratiilor locale, pozitia robinetilor, dotarea cu accesorii (filtre, dispozitive de uniformizare a curgerii, eliminatoare de atmosferice, efectul pulsatiilor-debit aer, traductoare de presiune si temperaturi et instabil. > Proprictifile fuiduluis gaze naturale, temperatura, presiune, densitate, greutate specific’, vascozitate, lubricitate, proprietiti chimice, compresibilitate, abrazivitate, prezenta altor faze, prezenfa altor componenti este interzist, erondnd grav precizia masuraxii, indiferent de sistemu! utilizat > Condifii de mediu: efectele temperaturii ambiante, efectele umiditafii, factorii de siguran{%, efectele presiunii, interferente electrice. > Considera{ii economice: pret de achizifionare, costuri de instalare, costuri de exploatare, costuri de intrefinere, costuri de calibrare, durata de serviciu, costul pieselor de , optimizari tehnice. schimb si disponibilitatea acestora, energia consumat Orice echipament periferie racordat la sistemul de misurare trebuie proiectat astfel incdt si nu se interfereze cu procesul de misurare, Daci odorizarea se efectueazi in cadrul stat de masurare, trebuie ca odorizantul sa fie injectat in aval de elementul primar de masurare. Pulsafiile presiunii gazului gi a debitului provocate, de exemplu de un regulator de debit care ar putea compromite precizia aparatului primar de masurare, trebuie reduse inca din faza de proiectare. a7Temperatura gazelor in liniile de misurare dotate cu dispozitive de preincalzire amonte trebuie s& fie menfinuti intr-un domeniu acceptabil de temperatura, in condi functionare normale si pentru debite cuprinse fntre 5% si 100% din eapacitatea nominala. ‘Acest domeniu de temperaturi acceptabile depinde de domenjul de temperaturi specificate pentru aparatul primar de misurare si dispozitivul de conversic. Pentru masurarea cantitijii de gaze vehiculate prin IT SRM se va utiliza un panou de ‘masuré comercial, alestuit din una, douk sau mai multe linii de misurd dintre care cel putin o linic va fi de rezervai (in funefie de marimea IT ). Configuratia sistemului de msura va fi in aya fel proiectata incdt efectuarea verificarii metrologice sau a intretinerii aparatului de masurd si nu necesite intreruperea fluxului de gaz, in condifiile masuririi debitului de gaz. Echiparea panoului de masurii se va face de comun acord cu operatorul IT si se poate face intr-una din urmatoarele variante: > sisteme de masura cu element deprimogen, > sisteme de masurd eu contoare cu pistoane rotative & sisteme de masuri cu contoare cu turbina > sisteme de misurd eu contoare cu ultrasunete Sistemul de misurd ales se va monta aval de sistemul de reglare/siguranfa iar marimea aparatului de misura ales va fi in concordanti cu posibilitijile de verificare metrologic a instrumentului fn cadrul laboratoarelor acreditate pentru verificare metrologica de pe teritoriul Romani Din punct de vedere al configuratiei sistemului de masur& ales, caracteristicilor aparatului de masur’, al montajului si al exploatirii respectiv intretinerii acestuia, se vor respecta reglementarile in vigoare. Sistemul va avea capabilitatea de a inregistra, indica local si la distanfa debitul (corectat si necorectat), presiunea gi temperatura punctului de misurare, alarme de sistem si de proces pentru fiecare aparat de miisurd in parte. Sistemul trebuie s& posede capacitatea de a accepta compozifii de gaz introduse manual sau primite de la un gazcromatograf on-line. Utilizarea unui gaz-cromatograf oneline se va face doar la dorinja expresi a operatorului instalayi Gazcromatograful utilizat pentra determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale gazului, va indica si transmite compozifia gazului analizat cu 0 precizie de min +/- 0,1% si puterea calorificd inferioara si superioar’, indicele Wobbe, densitatea absoluta si relativa. ae2.4, SISTEMUL DE ODORIZARE Sistemul de odorizare va fi astfel dimensionat incdt s& realizeze o odorizare automata a gazelor vehiculate prin IT SRM gi si asigure o dozare continua a odorizantului pentru 0 perioada de minim 1 lund (calculata Ja debitul maxim). Sistemul va permite utilizarea agentului de odorizare, astfel ined si se asigure un nivel de odorizare in conformitate cu prevederile specifice aflate in vigoare. Punctul de introducere a odorizantului in fluxul de gaze se va afla in aval de sistemul de misura. Sisiemul va confine echipament de comanda a odorizatii. Dozarea agentului de odorizare va fi corelatt eu debitul de gaz vehiculat prin IT, respectind valorile admise, Sistemul va confine si un recipient de schimb pentra depozitarea agentului odorizant. Se vor respecta prevederile si normele referitoare la protectia mediului. 2.8, ARMATURI DE INCHIDERE Se vor alege armituri care si permiti inchiderea total a fluxului de gaz si a edror func{ionare si nu fie influenfata de eventualele impurititi antrenate in gaz. Vor avea acelasi diametru nominal cu conducta pe care se monteazd. Poziionarea lor in instalajie va trebui si faciliteze edt mai mult operafiile de intretinere. Acfionarea lor va fi manuala si posibil de efectuat de un singur operator. Pentru armaturile de dimensiuni mari se vor prevedea by-pass-uri pentru egalizarea presiunilor astfel incat echipamentele montate aval de armaturd si nu fie supuse unui soc la deschiderea armaturii respective. 2.6, APARATURA DE INSTRUMENTATIE, CONDUCTE, Instalatia tehnologicd va confine aparate de indicare local a parametrilor de lucru gi op- -tional in funcfic de situatie, senzori si traductoare pentru indicarea la distanjé a parametrilor de lucru. Montajul manometrelor indicatoare pe instalatie se va face astfel incat sa se permiti ca la schimbare, acestea sa poata si fie izolate si depresurizate de pe instalafie, fird ca fluxul de gaze prin aceasta si se intrerupa. Clasa de precizie al manometrelor utilizate va fi de cel putin 3,2. ED