Context Prima nuvela istorica din literatura romana, ,, Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata in perioada pasoptista, in primul numér al revistei ,,Dacia literarit” (1840). Este inspirata din istoria nationala, potrivit recomandarilor formulate de Mihail Kogalni- ceanu in manifestul literar al romantismului romAnesc, articolul-program intitulat ,,Introductie. 1. Evidentierea a doua trasaturi ale nuvelei, prezente in textul dat /Alexandru Lapusneanul” este o nuvela deoarece este o constructie riguroasa, epica, in proza, cu un fir narativ central si conflict concentrat. Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative si de asigurare a verosimilitatii faptelor prezentate. Personajele relativ putine si caracterizate succint pun in lumina trasaturile personajului principal. Este o nuvela romantica prin tema de inspiratie istoric’, personaje exceptionale in situatii exceptionale, construite in antiteza (blandetea doam- nei si cruzimea domnitorului), prin culoarea epocii redat& in descrieri cu valoare documentara (de exemplu: portretul fizic al doamnei in capitolul al I-lea, vestimentatia lui Lapusneanul in bisericd, masa domneasc&), gesturi spectaculoase si replici devenite celebre. Doua exemple pentru romantism sunt replica memorabila rostita de Lapusneanul ,,Dacé voi nu mii vreti, eu vi oreu...” la intalnirea lui cu solia boierilor, in capitolul I, replicd preluata din cronica lui Ureche, si situatia exceptionala, precum scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al IIl-lea, ilustrativé pentru cruzimea tiranului medieval. Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care se inspira din trecutul istoric (Evul Mediu) in ceea ce priveste tema, subiectul, persona- jele si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj). ; Raportul realitate — fictiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume 4 scriitorului pasoptist, care se inspira din ,Letopisetul Tarii Moldovei al lui Grigore Ureche si din cel al lui Miron Costin. Din cronica lui Ure- che, C, Negruzzi preia imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapusneanul, unele fapte (uciderea boierilor) si replici (mottoul capitolelor Isial IV-lea), dar modifica fictional realitatea istorica, potrivit esteticii roman- tice si ideologiei pasoptiste. Desi istoria atest faptul ca, la revenirea lui Ale- xandru Lapusneanul, Motoc fuge in Polonia, unde este decapitat, Negruzzi il pastreazi ca Ppersonaj, ca sa il poata caracteriza mai bine pe domnitor. In Scena uciderii lui Motoc, Negruzzi se inspira din cronica lui Miron Costin. Creatie a autorului este boierul Stroici, neatestat documentar gi care, prinatitudinea ireverentioasa faté de domnitor, reprezintd idealurile demog, ale pasoptistilor. atic. 2. Prezentarea subiectului nuvelei, prin raportare la tema acesteis Nuvela istoricd are ca tema evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexa 2 dru Lapusneanul (1564 - 1569). Lupta pentru impunerea autoritatii dommes, 4 si consecintele detinerii puterii de catre un domnitor crud se raporteazs h realititile social-politice din Moldova secolului al XVI-lea. Echilibrul compozitional, clasic, este tealizat prin organizarea textuly; narativ in patru capitole, care fixeazd momentele subiectului. Capitolele poar. t& cate un motto cu rol rezumativ, ce contin cate o replica importanta: capito- lul I (expozitiunea si intriga) - ,,Daci voi nu ma oreti, eu vd vreu...” (raspunsu} z dat de Lapusneanul soliei de boieri); capitolul al II-lea (desfagurarea actiuniiy :. —,,Ai sd dai sami, doamna!” (avertismentul adresat de vaduva unui boier deca- £ pitat doamnei Ruxanda, pentru ca nu opreste crimele sotului sau); capitolul al IlJ-lea (punctul culminant) - ,,Capul lui Motoc vrem...” (cererea norodului revoltat); capitolul al IV-lea (deznoddméantul) — ,,De ma voi scula, pre multi am sd popesc si eu...” (amenintarea impotriva tuturor rostita de Lapugneanul care, bolnav, fusese cdlugarit si pierduse astfel puterea domneasca). Actiunea nuvelei este pus’ pe seama unor personaje ale caror caractere puternice se dezvaluie in evolutia gradata a conflictului. Timpul gi spatiul 'z actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii. Nuvela incepe 4% cu intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie; actiunea se desfasoara apoi la curtea domneasci gi la mitropolie. Ultimul capitol redi moartea domnitorului, patru ani mai tarziu, in cetatea Hotinului. Capitolul I cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapugneanul la tronul Moldovei, in 1564, in fruntea unei armate turcesti si intélnirea cu solia formata din cei patru boieri trimisi de domnitorul Tomsa: Veverita, Motoc, Spancioc, Stroici) $i intriga (hotdrarea domnitorului de a-si relua tro- nul si dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori). Capitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfasurarii actiunii si cuprinde intamplari declangate de revenirea la tron a lui AlexandruLapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor Moldovei, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uci- derea unor boieri, fapte urmate de interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor pentru a pune capat omorurilor si de promisiunea pe care i-o face acesta. Capitolul al III-lea (punctul culminant) contine mai multe scene roman- tice, prin caracterul exceptional: discursul domnitorului la slujba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri, omordrea lui Mofoc de catre multimea revoltata gi ,,leacul de frica” pentru doamna Ruxanda. In capitolul al [V-lea este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire. Dupé patru ani de la cumplitele evenimente, Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este clugarit, dupa obi- ceiul vremii. Deoarece, cand isi revine, ameninfa sa-i ucida pe tofi (inclusivpe propriul fiu, urmasul la tron), doamna Ruxanda accept’ sfatul boierilor de a-l otravi. 3. Analiza, la alegere, a doud componente de structura si de limbaj ale nuvelei Conflictul nuvelei pune in lumina personajul principal. Conflictul prin- cipal, politic, releva lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Conflictul secundar, rizbunarea domnitorului impotriva vornicului Motoc (boierul care {] tradase in prima domnie), se declanseaza in primul capitol si se incheie in capitolul al IlI-lea. Conflictul social, intre boieri si popor, este limitat la revolta multimii din capitolul al IlI-lea. Contrastul dintre Lapusneanul si doamna Ruxanda, evidentiat in capito- lul al II-lea, plaseaza personajele intr-o relatie de antitez4 (Inger - demon), specific romantica. Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje exceptionale (au calitati si defecte iegite din comun) in situatii exceptionale, construite in antiteza, liniare psihologic. in functie de rolul lor in actiune, ele sunt puternic individualizate, construite cu minutiozitate (detalii biografice, mediu, relatii motivate psihologic) sau portretizate succint. Modalitatile de caracterizare a personajelor sunt directe (de c&tre nara- , tor, de alte personaje, prin autocaracterizare) si indirecte (prin fapte, limbaj, 4 comportament, relatii cu alte personaje, gesturi, atitudine, vestimentatie). + Titlul evidentiaz& personalitatea puternic a personajului principal, exceptional (iesit din comun) prin hotararea si cruzimea sa, dar si 0 caracte- , risticd a nuvelei ca specie narativa, faptul c& interesul cade asupra constructiei Personajelor. Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situafii exceptionale (de exemplu: Scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit). Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran si crud. El este con- & struit din contraste, avand calitati si defecte puternice. Avand ,,capacitatea dea ne surprinde, intr-un mod convingator”, Lapusneanul este un personaj ,,rotund”, Spte deosebire de celelalte personaje din nuveli, ,,plate”, ,,construite in jurul Unei singure idei sau calitati” (E.M. Forster). Echilibrul dintre conventia romantica si realitatea individului se realizeazi Prin subordonarea tuturo trasaturilor uneia principale gi vointa de putere, Care ii Calduzeste actiunile. Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun qPescator al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic indivi- a Prin forta sa exceptionala, domina in relatiile cu celelalte personaje, ee in general, manipulate de catre domnitor. Naratorul omniscient il ode 2224 direct prin epitetele care precizeaza ipostazele personajului: mh ore adomnul”, ,tiranul’”, ,bolnavul”. Replicile sale memorabile , Daca voi nu aa hug eu vd vreu...”, ,,Prosti, dar multi!” si faptele sangeroase, exceptionale tiranului en (piramida de capete), contribuie la caracterizarea indirecta a medieval, potrivit esteticii romantice.Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip romantic, const, antitez& cu Lapusneanul: blandete — cruzime, caracter slab + Caracter tare, p, nu actioneaz& din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze - omorurile, nici cand il otraveste. Astfel, prin contrast, pune in luming Voit, personajului principal. : Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator, viclean, las, intrigant Nu urmareste decat propriile interese. De aceea il tradase pe Lapusneanu! i, prima domnie, iar la intoarcerea acestuia, dupa refuzul de a renunta la tron, il linguseste ,,asemenea céinelui care in loc sd musgce, linge méana care-l bate". Este las in fata primejdiei, comportandu-se grotesc cand incearca sa-1 determine pe domn sa nu-l dea multimii. In antiteza cu boierul tradator sunt personajele episodice Spancioc ¢i Stro- ici, cu rol justitiar, reprezentand boierimea tanara. Ei sunt ,,buni patrioti’, capabili s4 anticipeze miscarile adversarului. Personajul colectiv, multimea revoltata de targoveti, apare pentru prima data in literatura noastra. Psihologia multimii este surprinsa cu finete, gradat, in mod realist: strangerea norodului nemultumit la portile curtii domnesti din , cauza unor vesti nelamurite, gdsirea unui vinovat pentru toate suferintele: » Capul lui Motoc vrem!”. Se observa capacitatea domnitorului de manipulare side dominare a gloatei. E] orienteaz& miscarea haotic& a multimii spre expri- marea unei singure dorinte, in acelasi timp razbunandu-se pentru tradarea de odinioara a vornicului Motoc. Tehnica narativa este simpla: naratiunea romantica se desfasoara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratiunea la persoana a III-a (vizi- unea ,,dind&rat”) aminteste, prin concizie, de relatarea cronicarilor. Stilul narativ se remarca prin sobrietate si concizie. Registrele stilistice arhaic si regional confera culoarea locala (trasatura romantica), prin expresii populare, regionalisme (,,vreu”, ,,pani"), arhaisme (,,spahii", ,,vornic’, ,armas"). Uitip ee Concluzie Prima noastra nuvela istoricd este o capodopera a speciei, potrivit criti- cului G. Calinescu: ,,Nuvela istoricd «Alexandru Lapusneanul» ar fi devenit 0 scriere celebréi ca gi «Hamlet» daci literatura roménd ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi wniver- sale”. Nuvela lui C. Negruzzi ilustreaza principiile ideologiei Pasoptiste si ale romantismului romAanesc, dar elementele romantice Preponderente coexista cu elemente clasice. De asemenea, : scriitorul deschi iei realiste. de drumul observatiei