Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Iliesiu - Unelte de Tamplarie Din Epoca Romana

    Uploaded by

    Pop cipri
    17 views27 pages

    Original Title

    Iliesiu - Unelte de tamplarie din epoca romana

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views27 pages

    Iliesiu - Unelte de Tamplarie Din Epoca Romana

    Uploaded by

    Pop cipri

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 27
    CONSTANTIN ILIES Var deseopei oe en faptul cd in Dacia romana lemnul a fost utilizat pe seara sz atca material de constractc. servind la ridicareaeldirlor urbane girurale de to fell. aeaneclor altor fortificatit, precum $1 ca materie prima pentru confectionarea piesclor ce intrau in inventarul gospodarici, stifle obiecte de wz cotidian 51 pand la elementele mai pretentioase de mobilier Lemmul era prelucrat, pry diversle sale intrebuintari, cu ajutorul a numeroase unelte de dulgheric-tamplaric, adaptate unor ‘rune si operatiuni specifice. Uneltele destinate prelucrarii lemnului erau deja numeroase in epoca romana. Acestea sunt, de cxomplu topoarcle,teslele, fierdstraicle, rindelele, ca dealtfel gi anumite tipuri de pene sau icuri, cioeane, thet de scos cuie, dalti, cutitoaic, sfredele yi pile, fara a uita instrumente, precum compasul sau sculele 1 bancul de tamplarie.’ oti mestesugarii care se ocupau cu prelucrarea lemnului posedau un utilaj de baz asemandtor care corespunde, in linii mari, celui al tamplarului, La acesta se mai adaugi cateva unelte cu destinatie speciala Pr urmare, acestea din urma sunt descori singurele elemente care permit identificarea mai precisa a practicirii unui mestesug sau altul Ne-am ocupat mai putin de problema datarii uneltelor. Formele lor de baza nu au evoluat prea mult din epoca romana si pana in zilele noastre. Ca urmare, doar anumite detalii, ce tin de forma uneltelor, pot contribu la stabilirea unci cronologii : Laaceasta evolutic lenta a formelor se adauga si o dimensiune umana. intr-adevar, mestesugarit au cordat un interes att de mare uneltelor incat acestea au fost pastrate, intretinute si folosite timp de secole. Acest respect acordat uneltei explica, probabil, prezenta unor piese de origine sau de traditie dacica in nivele 4° locuire datate in secolele al II-lea si al Ill-lea d. Hr. auxiliare, 1. Topoare eS | Tepoae rau unelte indispensabile atat in dulgherie-tamplarie sia came le masive, cu coada lunga, serveau la dobordrea copacilor bak ne cota timp topoarele mai miei erau folosite la craparea bustenilor, ea farusilor, precum i in alte scopuri.” em "Tebui aut in vedere gi un anumit numa de unelte i instrumente cae nu inte in vedere noate, cont Th. anate din fier: rigle, nivele, echere 51 eiocane de lemn. DA.IV,2 PAWN. B M651172 (A. iplement pg 1172 (A Reinach ospodarie, eat si in mineri pentru obtinerea Jemnului de tiierca ridacinilor groase, deoarece ele nu sunt “astfel, un this usor deplasat in raport cu axul gg -adevar, 0 asemenea dispuna tt ast unealta, Intr-a Punere e oe peril in timpul fucrulu-* Din pate pentru arheoioy vmare mini ™ mente ant, descri de cea din wm, ast dispBruts este dati, re de ax inte this $1 C08 perete lateral al orifieiuui de inmanugare smuchi¢ coal orificiu pentru inmanusare aripioare laterale coada lama piri laterale Diferitele parti ale unui topor Topoarele romane, diferite de cele din epoca ficrului sau din evul mediu, sunt relativ usor de fopoar Bet ‘mai rar circular sau rectangular* reounoscut. Astfél, orificiul de mmanusare cste, de obicci, oval sau ovoidal, ma reular sau re Sau Pawvite desus, toate topoarcle acestei epoci se inscriu intr-un triunghi mai mult sau mai putin perfect. Aceasta ravite de sus, seste si la topoarele modeme de spart lemne , are menirca de a usura despicarea form de ic, care se ree 8 de usura despicarea omni. Ea est, insi,o aberatic in cazul topoarclor care nu au, in esenta, acest rol deoarcce aceasta forma ‘reste inutil greutatea uneltei si subtiaza excesiv peretii laterali ai orificiului de inmanusare. Accsta find, deseori, deplasat spre fata,” marimea si greutatea cefei devin prea mari, ole patra aripioare rectangulare carc marginese, descori, orficiul de inmanusare sunt, de ascmenca, ‘upicepentns topoarele romane.’ Realizate prin alungirea orificiului de inmanusarc, in momentul forjarii la cald a tuneltei,cle au menirea de a preveni jocul cozit in orificiu, deci de a asigura toporuluio stabilitate mai mare in coada. Spre deosebire de predecesonii si succesorii sai, toporul roman prezinta, in mod obisnuit, un tais rept, Acesta nu numai c4 impune un anumit unghi de atac, dar si asigura, prin extremitatile sale, patrunderea adanci in materialul prelucrat. Tinand cont de ansamblul acestor caracteristici structurale, M. Pietsch® afirma i, privind un topor roman a avut senzatia descoperirii unci constructii teoretice. Daci citeva tipuri, folosite si difuwzate de armata, prezinta acecasi forma de-a lungul intregii Europe Fomane’, majortatea topoarelor sunt confectionate pe loc si corespund unor variante locale. Se observa, deci, diferentier regionale. R. Pohanka'* chiar explica, prin astfel de diferentieri, limitele tipologiei sale, elaboratd he. Alli cercetatori care au elaborat tipologii pentru topoare sunt W. H. Manning! ' si A. Duvauchelle (fig. 2).* Aceste tipologi, destul de generale, nu sunt aplicabile, in totalitate, pentru piescle descoperite in ‘cia. Aceast situaie ne-a determinat si elaborim o tipologie proprie or Latopoarte folosite de numerosi mestesugari. Remarcim, in treaciit, ci un asemenea topor eee ate — a esata ‘sau este mai frecvent in Evul mediu Recents sino aoe ‘xplici, partial, printr-o tchnica de confectionare frecventi in prima parte @ eth a “Manning, pain special la unetle data fn seclee Il d, Hr, (Manning 1985, p. 15) tipul nostry 11 ], Topor ou yeni. Lama este subfiatl tiatad gi ‘Vati aff, a Oe omni bunk sade oa te a Piesei in cezat sub © eh signed cum § To spoare: tipologie (dupa A. Duvauchelle) ® Romanii ii utilizau git ‘si toporul bipen (seeuris dolaln is dotahrata). vezi Implement ments, p. 1.13, 11/2), fig 5) sunt singurii cercetitori care aU Propus o clasifi shelle®* (fi s : in tipuri. Aesop care inp na gupnit moduli de fxare a coz dele, ‘In ceca ce priveste Dacia, ex: ‘se impart in tei tipori lcare q lama orificiul tubului coufti muchie aripioare’ Diferite parti ale unei tesle I Tesle cu orificin pentru coada dispus longitudinal. in Dacia sau descoperit mai multe exemplare, ene ‘VIV/3), Romita’* (pl. VIL/2), Casolt** (pl. VII/4), Moldova Veche’? (pl. VII/S) si Gornea®* Analog se elses atit in lamea dacicd", cit iin diverse provincii ale Imperiulut il Unelte de tamplarie in D 11, Tesle cu orificiul pentru coada dis DUS transversal, inclinat spre coada si ari ne, posit inctinat si aripioarel . comiglele se foloseat in llgheri-cigtrl ag ale acestuia. Ini eto par Iemnoase, muchia lor, neele mai multe enzy Ite cazuri este adil Tesle: tipologie (dupa W.G. Gaitesch si A. Duvauchelle) ei unora dintre exemplare se explicd tocmai prin Jarea scoabelor, ete. Dupa forma tiigulul, az in dowd variante: bees ee infealoss i rolul de ciocan, iar latirea muchi piksglindg a la baterca floarei cuielor, piroanelor, dar gi la marte cest tip, descoperite in numar relativ mare, Se grUpe or curbate i plan longitudinal yi tagy gps - a, de reaula Ie provenite de la Mareuleny linata spre coade ti de exemplarele proven larculenje (i oie nan dh pl. Vila), Porolissum’* (pl. VI/6), Mediages mari sp. VIIU3)s ‘ a © 1/6) si Tibiscum®* (pl. V/2), I é esti"? (P 67 (pl. VI/I-3, pl. VI é 2 \ a vIIU/3), nis” carb Tame, ereia¥ © 240088 5 cura tesle cu aceeasi inclinare bed ‘sau in arc de cerc. Exemplarele care Teprezinta aceasty 7 de unde real a) Vi, Vi) ia Teaiana Sarmizegenge ‘ scoperi Tigua’? (p nalogii, pentry am au fst deseaerte AI y, v/s) si gua”? ambele Lyn. Obra’. V9 medi dacic” eat $i in alte part ale lumii Tomane’+ Ore, ve plas doasemene ren coz, Lama este inclinatd in ditetia Cozit Sse femming 1 manson ut phe poi comp testis prelungeste in forma unui citindrupin smangonulut de vi sidrept ciocan. Tipul este prezent printr-un singur exemp. a ee ee cri alo casita peace Bae gsum“(ph VIN), coare ne ca de pilda, la Saalburg’? si Avenches?® i Ske y er ‘itn alte provincial Imperiuli, cade pid anit in medi dsc. 4, Fieristraie Ficrastraul (se ; constructic Ble sunt descoperini mai a norea seindurilor si a marilor suprafete plane la lemnut qe 1 corodari, explicabil prin subtirimea si evra) servea ta obi i datoritd puternicict loi Diferite pirti ale unui fierdstréu de mand: a - piciorul ramurii de lemn, - stalpit verticali ai ramurii de lemn, c - panzi, d- ménere, e - speteazi, f- coardé de tensiune a ® Marculen,p. 214, fg. 13/3 = 279, fi. 13/7 = 23/10 © Bumbest,p. 113, pl. 1/19 © Buctumi, pl. CHS &Porolissum 1988, p. 998, pl. CKXXIXIS * Medias, p. 94, fg. 4,5/1 Aud, p. 72, fig, 12/5 2 Mis i Ciceului, p. 601, fig. 1/1 * Supa 1990 a, p. 136, pl. V1 i ei i, p. 214, fig. 14/4 = 27/2 ‘Obreja, p. 144, fig. 816 | Ain p72, fig. 1214 ii Ciceulu,p. 601, fg. 1/4 | Coilizatia, fig. 44-2, 8-15 i cate. I XX/7-10 ? P. 998, pl. CXXXIX/3 | Qonilcatia, fig. 456-8 209, fig. 28/25 92, ur53 Unelte_de td i, Totusi, fragmentele de lame si ménerele cag posed o Lama, in genera, lung, ngust i dint cane neal Pr 3ipiatra, metalul, ete ar on ecu em je-au parvenit putine exemplare,” formele lor sunt, tough, bine, re papa acestor zvoare, W. Gaitasch" distinge mai multe ipa aa, 6). Pe (i Fierastraie:: tipologie (dupa W.G. Gaitzsch) eee emul. Cele " Saatburg, p. 208, fig. 28/26 s-au pastrat doar lame de firisrae pentu preluerat " Slareaavansat de eoroziune le face de neecunoseut Sat pista : Pentru taiat piatra sau metal au o danturd foarte find sau inexts " Gaitesch 1985, p. 186, fig. 34 ‘afierastraului modern, eare are intre sfoarg sina reprezentailor de pe monumentele figurate ay ; de la.un joagar, Jami care ar putea provent joagir, Te in atclierl de fierarie de la Medias" (pl, 1X/3), ent rn at nse mai pst823), PPCCUM 1 CaP ce ‘eu care lama a fost Prev: determinarea cu certitudine a piesa; tea prover de alte unclte, imp eee potas ang de dow 3 em. provine din cast ic al Bologa® (p1 1X) no lami de ficrdstrau de mand adreaza in categoria uneltelor cu pereusiyne pony paneactine, vn cioean st uneor, Simpl apasrs gy oem dint-n tas sau un vir, poate actionaASUPFa nor materiale erase tipuri de dali Chiar daca unele forme (cutital dg ca acestora sunt foarte greu, daca nu chiar imposibil dg for trebuie late in considerare céteva caracterstigg jimea corpului si robustetca lamei. ‘a intrebuintarii lor date cunoscute in Dacia por lta de taiat. Ea se litarca determinal 4e inmanusare, lung! varietati formelor, dimensiuncilors ite tipuri. es ss : : a 2 ccadreaza exemplarcle descopcrite la Racari* (pl. XTV/1-5), Copacenss* a Paro aia. Ulin Traiana Sarmizegetusa'” (pl. XIV/10), Obreja** (pl. XIV/1) gi Mohadia**(p “XIV 12) Acost daltite. a caror lungime variaza intre 8.5 yi 13,5 env. se foloseau pentru realizarea

    You might also like