7.

Circuite trifazate 105

CAPITOLUL 7. CIRCUITE TRIFAZATE

7.1. Sisteme trifazate; caracterizare ]i propriet`\i

Un sistem trifazat este un ansamblu de trei m`rimi sinusoidale de aceea]i pulsa\ie .

Fie sistemul:

(7.1.1)

Sistemul (7.1.1) are reprezentarea [n complex dat` de rela\ia:

(7.1.2)

diagrama fazorial` fiind prezentat` [n figura 7.1.

Un sistem trifazat simetric este un sistem trifazat ale c`rui m`rimi
sinusoidale sunt defazate [ntre ele cu ]i au modulele egale [ntre
Fig. 7.1
ele:

(7.1.3)
Un sistem trifazat simetric poate fi de succesiune direct` dac` secven\a se ob\
ine prin parcurgere [n sens orar ]i de succesiune invers` dac` aceea]i secven\` se parcurge [n sens
antiorar.
Fie un sistem simetric de succesiune direct`. Sistemul m`rimilor instantanee este:

(7.1.4)

Reprezentarea [n complex a sistemului dat de rel. (7.1.4) este:

 (7.1.5)

106 7. Circuite trifazate

Diagrama fazorial` a sistemului dat de rel. (7.1.5) este prezentat [n figura

7.2.
{n rela\iile de mai sus s-au folosit nota\iile:

(7.1.6)

Fig. 7.2. Se observ` c` 1, a ]i a2 sunt solu\iile ecua\iei

]i satisfac urm`toarele rela\ii:
, , , , , . (7.1.7)

7.2. M`rimi trifazate

{n centralele electrice se produce energie electric` cu ajutorul generatoarelor sincrone

trifazate care furnizeaz` tensiuni ce formeaz` un sistem trifazat simetric de succesiune direct`:

(7.2.1)

Producerea energiei electrice cu generatoare trifazate este foarte eficient`. Transmisia

energiei electrice la receptor se face prin intermediul liniilor electrice.

Fiecare faz` a generatorului trifazat ar putea

alimenta un receptor separat ]i deci linia ar
putea avea ]ase conductoare. Acest sistem de
transmisie nu este [ns` economic. Prin
conexiuni speciale, [n stea sau [n triunghi ale
receptoarelor, num`rul de conductoare se poate
reduce la trei sau patru ca [n figura 7.3..
Fig. 7.3

Avantajele distribu\iei trifazate a energiei electrice sunt:

- transmisie de energie mai economic` (economie de material – Al sau Cu Cond), puterea
maxim` pe conductor fiind mai mare;
- posibilitatea de a avea dou` valori pentru tensiuni la utilizator: ]i ;
 - posibilitatea producerii c@mpurilor magnetice [nv@rtitoare pe care se bazeaz` func\
ionarea motoarelor asincrone.
Un circuit trifazat con\ine cel pu\in un generator ]i un receptor conectate [ntre ele prin
conductoarele liniei de transport a energiei. Elementele de circuit din schema generatorului care
sunt parcurse de acela]i curent formeaz` o faz` a generatorului. Faza receptorului este format`
asem`n`tor din elemente de circuit parcurse de acela]i curent.
Un generator trifazat, ca ]i un receptor trifazat are trei faze.Pentru a utiliza c@t mai pu\
ine conductoare de leg`tur` at@t generatoarele c@t ]i receptoarele trifazate se conecteaz` [n stea
sau [n triunghi.
7.2. M`rimi trifazate 107

Fie, de exemplu, un generator conectat [n stea legat cu un receptor conectat [n stea.

Fazele generatorului formate din ( faza 1), (faza 2) ]i (faza 3),
sunt legate [mpreun` [n punctul 0 neutrul generatorului.

Fazele
receptorului
, ]i
sunt
legate
[mpreun` la
neutrul
receptorului
N, dup` cum
se prezint`
[n figura
Fig. 7.4. 7.4.

Conexiunea stea se caracterizeaz` prin legarea tuturor fazelor la un punct neutru.

Generatorul este conectat cu receptorul prin linia de transport a energiei care are patru
conductoare: cele trei faze: conductoarele 1-1’, 2-2’ ]i 3-3’ ]i conductorul neutru 0-N care, [n
general, are o impedan\` . {n tehnic`, tensiunea la bornele unei faze a generatorului sau a
receptorului se nume]te tensiune de faz` (de exemplu sau ). Asem`n`tor curentul
printr-o faz` a generatorului sau a receptorului se nume]te curent de faz`.
Tensiunea [ntre o faz` a liniei ]i conductorul de nul se nume]te tot tensiune de faz` de]i, [n
general, are alt` valoare dec@t tensiunea de faz` a generatorului sau a receptorului. De exemplu
, , sunt tensiuni de faz` dar, [n acest caz ]i .
Curen\ii care trec prin prin conductoarele 1-1’, 2-2’ ]I 3-3’ se numesc curen\i de linie -
.
Curentul care trece prin conductorul neutru se nume]te curent de nul .
Tensiunile [ntre conductoarele 1-1’, 2-2’ ]i 3-3’ se numesc tensiuni de linie, de exemplu
, ]i .
La conexiunea stea curentul de linie este egal cu cel de faz`:
(7.2.2)
adic`
 (7.2.3)

Dac` tensiunile de faz` , , formeaz` un sistem simetric de succesiune

direct`, atunci ]i tensiunile de linie , ]i formeaz` un sistem simetric de succesiune
direct` cu valori efective de ori mai mari, [ntre tensiunile de faz` ]i de linie exist@nd rela\ia:

. (7.2.4)
108 7. Circuite trifazate

Fie fazorii:

(7.2.5)

Rezult` diagrama de fazori din figura 7.5.

Se ob\ine un triunghi echilateral cu latura ]i cu din [n`l\
ime egal` cu . Cum [ntre [n`l\ime ]i latur` [ntr-un triunghi
echilateral exist` rela\ia:
Fig. 7.5.
, (7.2.6)
rezult`:
, (7.2.7)
respectiv:
. (7.2.8)
Un receptor trifazat se poate considera ca fiind alimentat fie cu sistemul tensiunilor ,
, , fie cu sistemul tensiunilor , ]i .

La conexiunea triunghi a unui generator sau a unui

receptor, sf@r]itul unei faze este legat la [nceputul fazei
urm`toare.
Fie un receptor [n triunghi cu fazele , ]i
alimentat printr-o linie cu trei conductoare de leg`tur` ca [n
figura 7.6. Se observ` c` tensiunea de linie este ]i tensiunea
la bornele fazei a receptorului ]i a]a mai departe.
Fig. 7.6
Deci la conexiunea triunghi, tensiunea de linie este egal` cu tensiunea de faz`:
. (7.2.9)
{n acest caz, curen\ii de linie sunt , ]i iar curen\ii de faz` sunt , ]i ,
[ntre curen\ii de linie ]i curen\ii de faz` exist@nd rela\ia:
. (7.2.10)
 7.3. Puteri. Compensarea factorului de putere

7.3.1. Puteri

Fie un receptor cu patru borne de acces ca [n figura 7.7. Conform teoremei transferului de
putere la bornele unui multipol se ob\ine:

, (7.3.1)
unde este puterea aparent` complex` absorbit` de receptorul [n stea.
7.3.1. Puteri 109

Aplic@nd teorema conserv`rii puterilor aparente complexe,

adic`, puterea aparent` complex` primit` pe la borne de
receptor este egal` cu puterea aparent` complex` consumat`
[n impedan\e, rezult`:
,(7.3.2)
unde , , ]i sunt impedan\ele receptorului [n
stea.
Fig. 7.7.

{n cazul unui receptor echilibrat alimentat cu tensiuni simetrice exist` rela\iile:

(7.3.3)

Din rela\iile (7.3.2- 7.3.3) rezult`:

,
respectiv:

(7.3.4)

]i:

(7.3.5)

Fie un receptor cu trei borne de acces ca [n figura 7.8. Rezult`:

(7.3.6)
Dac` receptorul este [n triunghi:

(7.3.7)

Fig. 7.8.
]i
. (7.3.8)
Deci:
 . (7.3.9)
Expresia ob\inut` reprezint`, de fapt, tot suma puterilor complexe absorbite de faze.
Din bilan\ul puterilor aparente complexe rezult`:
. (7.3.10)
Pentru receptorul echilibrat [n triunghi alimentat cu tensiuni simetrice cu
].a.m.d. rezult`:
, (7.3.11)
respectiv:

. (7.3.12)

110 7. Circuite trifazate

7.3.2. Compensarea factorului de putere

Receptoarele industriale fiind inductive, [mbun`t`\irea factorului de putere se poate

efectua cu baterii de condensatoare conectate [n stea (fig. 7.9.) sau [n triunghi (fig. 7.10.).

{n cazul unor receptoare echilibrate

not`m:
- Q – puterea reactiv` a receptorului
inductiv;
- Qc- puterea reactiv` a condensatorului;
- Q’=Q+Qc- puterea reactiv` a ansamblului
receptor inductiv-baterie de condensatoare;
o valoare pozitiv` foarte mic` care
corespunde unei medii statistice [n timp
Fig. 7.9. Fig. 7.10. pentru consumatorul respectiv.
Rezult` rela\iile:

(7.3.13)

Rezult` pentru capacitatea pe faz`:

(7.3.14)

Cum , compensarea cu baterii de condensatoare legate [n triunghi este mai avantajoas`

din punctul de vedere al pre\ului condensatoarelor. Totu]i condensatorul lucreaz` la o
tensiune mai mare dec@t ceea ce [i m`re]te pre\ul. Solu\ia optim` se alege [n fiecare caz
concret.
 7.4. Analiza circuitelor trifazate

Analiza circuitelor trifazate const` [n determinarea curen\ilor de faz` ]i de linie c@nd se

cunosc tensiunile de alimentare ]i impedan\ele fazelor. Se pot aplica toate metodele de analiz`
studiate anterior. Exist` ]i algoritmi specifici circuitelor trifazate care vor fi prezenta\i [n
continuare.

7.4.1. Analiza unor receptoare trifazate simple. Receptorul [n stea

7.4.1.1. Receptorul [n stea cu fir neutru

Fie un receptor [n stea cu fir neutru ca [n figura 7.11. Se noteaz` cu N nulul receptorului ]i cu 0
nulul de la generator. Se cunosc:
- tensiunile de faz` care alimenteaz` receptorul , , ;
- impedan\ele fazelor , , ]i impedan\a conductorului neutru ;
7.4.1.1. Receptorul [n stea cu fir neutru 111

Se cere s` se determine m`rimile:

- curen\ii dintre fazele receptorului , , ;
- curentul din firul neutru ;
- tensiunile de faza , , ;
- tensiunea .

Se scriu urm`toarele ecua\ii date de teoremele lui

Kircchhof ]i Legea lui Ohm aplicate [n circuitul
Fig. 7.11. dat:

(7.4.1)

]i

(7.4.2)

unde:
, , , . (7.4.3)
Prin opera\ii elementare asupra acestor ecua\ii rezult`:

(7.4.4)
Aceast` expresie se nume]te formula lui Millman sau formula de calcul a deplas`rii punctului
neutru.

Algoritmul de analiz` a circuitelor este urm`torul:

1). Se pleac` de la tensiunile de faz` de alimentare ( , ]i ) ]i admitan\ele

receptorului din rel.(7.4.3), cu care se determin` din rela\ia (7.4.4).
2). Se determin` tensiunile de faz` la receptor , ]i cu rel. (7.4.1)
3). Se determin` curen\ii dintre fazele receptorului , , ]i curentul din firul neutru
cu rel. (7.4.2).
Dac` tensiunile de alimentare formeaz` un sistem simetric:
 (7.4.5)

112 7. Circuite trifazate

]i receptorul este echilibrat atunci rela\ia (7.4.4) devine:

(7.4.6)

]i tensiunile de faz` ]i curen\ii de faz` formeaz` sisteme simetrice:

(7.4.7)

respectiv

(7.4.8)

]i

Se poate observa c` la receptorul echilibrat [n stea alimentat cu tensiuni simetrice:

(7.4.9)

7.4.1.2. Receptorul [n stea f`r` fir neutru

Fie un receptor stea f`r` fir neutru ca [n figura 7.12.

Se dau:
- tensiunile de linie care alimenteaz`
receptorul:

(7.4.10)

]i impedan\ele fazelor .
Se cere s` se determine curen\ii [n fazele
Fig. 7.12 receptorului .

Avem ecua\iile:
 (7.4.11)

7.4.1.2. Receptorul [n stea f`r` fir neutru 113

Pentru determinarea lui se alege ca poten\ial de referin\` neutrul re\elei ca ]i cum ar

fi accesibil:

(7.4.12)
unde:

(7.4.13)

{n cazul particular al receptorului echilibrat:

(7.4.14)
]i din (7.4.12) :

rezult`:

(7.4.15)

]i:

Tensiunile de faz` ]i curen\ii de faz` formeaz` sisteme simetrice. La receptorul echilibrat [n stea
alimentat cu tensiuni simetrice avem:
(7.4.16)

7.4.1.3. Receptorul [n triunghi

Fie un receptor [n triunghi ca [n figura 7.13. Sunt cunoscute tensiunile de linie U12, U23 , U31 ]i
impedantele receptorului Z 12, Z 23, Z 31. Se cere s` se calculeaze curen\ii de linie: I1 , I2 , I3 ]i
curentii din fazele receptorului: I12, I23 , I31 . {n total sunt ]ase necunoscute de determinat.
Din aplicarea legii lui Ohm si a teoremei I a lui
Kirchhoff rezult`:
, , ,

, (7.4.17)
,
.
Fig. 7.13
114 7. Circuite trifazate

O alt` metod` de a ob\ine curen\ii de linie I1 , I2 , I3 este prin transfigurarea triunghi-stea ]i

aplicarea algoritmului din paragraful 7.4.1.1. Dac` receptorul [n triunghi este echilibrat (
) ]i este alimentat cu un sistem simetric de tensiuni (
) atunci curen\ii din fazele receptorului sunt:

]i (7.4.18)

]i formeaza un sistem trifazat simetric defazat cu  fata de tensiunile U12, U23 , U31 ca [n

figura 7.14. Curen\ii de linie sunt:

(7.4.19)

Fig. 7.14

]i formeaz` tot un sistem simetric. Se observ` ca [n cazul receptorului echilibrat [n triunghi

alimentat cu tensiuni simetrice:

(7.4.20)
.

Deci pentru receptoarele echilibrate [n stea sau triunghi alimentate cu tensiuni simetrice
este suficient s` se fac` analiza pentru o faz`, marimile celorlalte faze rezult@nd din proprie`\tile
de simetrie.

7.5. Transfigurarile stea-triunghi si triunghi-stea

 Stea-triunghi Se dau Z1, Z2, Z3 si se cer impedan\ele Z12, Z23, Z31 ale triunghiului echivalent

Ca [n figura 7.15.
Se scurtcircuiteaza bornele 2 si 3 [n ambele
circuite si se calculeaz` impedan\a
echivalent` [ntre bornele 1 si 2 (Ze12) care
trebuie s` fie aceea]i:
(7.5.1)
]i

Fig. 7.15 (7.5.2)

7.5. Transfigurarile stea-triunghi si triunghi-stea 115

deci :
(7.5.3)

{n mod asem`nator se ob\in rela\iile:

]i (7.5.4)

Se adun` cele trei ecua\ii (7.5.3 - 7.5.4) ]i se simplific` cu 2:

(7.5.5)
Din relatia de mai sus se scade pe r@nd fiecare din ecua\iile ini\iale ]i se obtin:

(7.5.6)

Dac` steaua este echilibrat` de impedan\` ZY pe fiecare faz`, atunci triunghiul echivalent
este ]i el echilibrat , de impedan\` Z = 3ZY.

Triunghi-stea. Pentru transfigurarea triunghi-stea (fig. 7.16) se procedeaz` similar,

 consider@nd pe r@nd c@te o born` [n gol.:

(7.5.7)

(7.5.8)

{n continuare calculul continu` ca [n cazul

stea-triunghi.
Fig. 7.16

Rezult`:
,, . (7.5.9)

Z
Un triunghi echilibrat de impedanta Z are o stea echivalenta echilibrata de impedanta Z Y=
3
.

116 7. Circuite trifazate

7.6. P`m@nt, priza de p`m@nt de exploatare, priza de p`m@nt de protec\ie

No\iunile de p`m@nt ]i legare la p`m@nt au ap`rut ca urmare a faptului c` piese metalice

(carcase, structuri metalice de rezisten\`), care pot fi [n atingere cu omul, sunt supuse unei
tensiuni electrice fa\` de p`m@nt din cauza defect`rii izola\iei electrice. Pentru a evita acest fapt,
toate piesele metalice ale unei instala\ii electrice, care [n regim normal de func\ionare nu se afl`
sub tensiune, se leag` ,,la p`m@nt”. Din punct de vedere al compatibilita\ii electromagnetice
(CEM) ,,p`m@ntul” este realizat din mai multe \evi metalice din Ol sau Cu, [nfipte [n sol la o
oarecare distan\` una de alta, ]i legate electric [ntre le cu o re\ea de benzi metalice. Aceast`
structur` se nume]te priz` de p`m@nt. Prin legarea la p`m@nt a carcaselor metalice, care [n mod
normal nu se afl` sub tensiune, se urm`re]te realizarea unei protec\ii [mpotriva electrocut`rii fiin\
elor vii (oameni, animale). Dac` aceste carcase sunt legate la priza de p`m@nt, strapungerea
izola\iei conduce la formarea unui curent de scurtcircuit care determine` [n general declan]area
aparatelor de protec\ie ]i deci scoaterea instala\iei de sub tensiune.
 Fig. 7.17

{n postul de transformare cobor@tor destinat distribu\iei energiei electrice de joas`

tensiune, neutrul transformatorului este conectat la o priz` de p`m@nt, urm`rindu-se dou`
scopuri ]i anume:
- Reducerea tensiunii fazelor active cu ]i deci diminuarea tensiunii de atingere [n
mod considerabil. Astfel dac` tensiunea secundarului transformatorului, [ntre faze, este 400V,
tensiunea fa\` de p`m@nt a fazelor active este de 231V.
7.6. P`m@nt, priza de p`m@nt de exploatare, priza de p`m@nt de protec\ie 117

- Producerea scurtcircuitului la defectarea izola\iei la receptor, dac` se respect` regula ca

structurile metalice, care la func\ionare normal` nu primesc tensiune, sunt legate la o priz` de
p`m@nt.
{n fig. 7.17 s-a schi\at sistemul de distribu\ie a energiei electrice [n tensiune joas` cu pozi\
ionarea prizelor de p`m@nt [n postul de transformare (priza de p`m@nt de exploatare) ]i la
imobil (priza de p`m@nt de protec\ie). P@n` la ]ina metalic` comun` neutral (nulul) difer` de
conductorul de protec\ie.
Rezisten\a electric` a unei prize de p`m@nt format` din n \evi de raz` ]i lungime l se
poate determina aproximativ plec@nd de la expresia rezisten\ei elementare a unei \evi.
 {n acord cu fig. 7.18, rezisten\a electric` a unei \evi este:
(7.6.1)
iar rezisten\` prizei de p`m@nt rezult`:

(7.6.2)
unde s-a notat:
d - distan\a de calcul; d 2l
k - factor de ecranare; k 1,3
- rezistivitatea solului.
Fig. 7.18

Prin rezisten\a prizei de p`m@nt format` de o singur` \eav` [nfipt` vertical [n sol se [n\
elege rezisten\a electric` [ntre \eav` ]i o zon`, situat` la o distan\` de d 2l, [n care densitatea de
curent devine nesemnificativ`. Altfel, dac` , ]i rezisten\a prizei devine infinit`.
Rezistivitatea solului variaz` [ntre 20 (turb`) ]i 660 (pietri]). O rezisten\` a prizei de
p`m@nt de aproximativ 0,4 este considerat` ca fiind acceptabil`.

Tensiunea de pas. Intensitatea c@mpului electric [n jurul unei prize de p`m@nt format`
de o singur` \eav` prin care se scurge in p`m@nt curentul este:

(7.6.3)

iar ,,tensiunea de pas”, care este tensiunea [ntre dou` puncte situate unul la distan\a , altul la
distan\a astfel [nc@t =0.8m rezult`:

(7.6.4)

Dac` = si 0.8m, tensiunea de pas se transform` [n tensiune de atingere,

adic` o tensiune care solicit` un operator care atinge carcasa metalic` a unui obiect pus la

p`m@nt. Regulile de protec\ie [mpotriva electrocut`rii stabilesc limite pentru tensiune de pas ]i
cea de atingere.

118 7. Circuite trifazate

Not` tehnologic`

Sunt cunoscute urm`toarele solu\ii pentru realizarea unei prize de p`m@nt:

a) |evi de Cu sau \evi de o\el galvanizate infipte (b`tute [n p`m@nt).
b) Pu\uri cu substan\e chimice conductoare (sulfat de cupru, sulfat de magneziu) [n care se
imerseaz` \evi de cupru.
c) Re\ea de bare de cupru implantate in funda\ia cl`dirii o dat` cu construc\ia acesteia.
 d) Bar` electrolitic` [nc`rcat` cu o sare, spre exempl NaCl.
Solu\iile constructive a), b), c) prezint` incoveniente, printre care importante sunt:
- la a) – coroziune rapid` ]i deci fiabilitate redus`, ineficien\` la [nghe\;
- la b) – solu\ia nu respect` normele de protec\ia mediului, substan\ele chimice difuzeaz` [n
terenul [nvecinat prizei.
- la c) - \evile de cupru reac\ioneaz` cu masa de beton, se corodeaz` [n prezen\a umezelii din
funda\ie.
Solu\ia optim` este d), bara electrolitic`, care, ca modul, const` dintr-o \eav` de Cu cu
diametrul de aproximativ 60 mm ]i lungimea de aproximativ 3m cu perfora\ii transversale la
ambele capete. \eava este a]ezat` vertical [ntr-o gaur` forat` [n sol la un diametru mai mare dec@t
diametrul exterior al \evii de Cu.
{ntre \eava de Cu ]i solul forat se introduce bentonit`. Aceasta este o argil` de natur` vulcanic`
cu propietatea de a fi higroscopic`; [n acela]i timp este neutr` din punct de vedere chimic (pH). |
eava de Cu este umplut`, la partea inferioar`, cu o sare (NaCl). Partea superioar` a \evii de cupru
este l`sat` liber` [n atmosfer`.
{n conctact cu umiditatea din atmosfera, sare (NaCl) din stare solid` trece [n stare apoas` dup`
reac\ia:
Na Cl (sare) = Na + Cl (apos)
]i deci [ntr-o solu\ie cu con\inut de ioni (conductoare). Apa astfel rezultat` este absorbit` de
bentonit` care, umezit`, devine mai conductoare. Ciclul descries se reia [n mod continuu astfel
[nc@t nu este necesar ca priza s` fie umezit` prin turnare de ap`; se regenereaz` singur`. Mai
trebuie men\ionat c`, datorit` solu\iei de sare apoas`, priza este activ` si [n cazul [n care solul are
tendin\a de a [nghe\a. O priz` de p`m@nt se realizeaza din mai multe asemenea bare electrolitice
legate electric [ntre ele prin benzi de Cu.