Maica Domnului – model desăvârșit al femeii

Maica Domnului este femeia prin excelenţă şi reprezină modelul suprem al

vieţuirii în Hristos. Adevărata femeie modernă trebuie să ia aminte şi să-şi
împlinească vocaţia sa de mamă, învăţând din viaţa Maicii Domnului acele
trăsături sufleteşti şi virtuţi care au caracterizat-o pe Sfânta Fecioară Maria.
Aş enumera, între altele: smerenia, ascultarea, supunerea, sensibilitatea,
tandreţea, frumuseţea lăuntrică, delicateţea, gingăşia, sensibilitatea,
fineţea, credincioşia, jertfelnicia şi, nu în ultimul rând, maternitatea. Mai
înainte de a fi modernă, femeia trebuie să fie creştină nu numai cu numele,
ci şi cu fapta, cu cuvântul şi cu gândul. Femeia contemporană trebuie să-şi
păstreze curăţia gândurilor, să nu urmărească succesul şi împlinirea
profesională, să nu fie egoistă şi lipsită de bun-simţ, ci să arate bună
creştere, pentru ca, împreună cu bărbatul, să poată oferi copiilor o educaţie
aleasă. Femeia vremurilor noastre, după modelul Maicii Domnului, ar trebui
să fie mai răbdătoare şi să lupte neîncetat pentru îmbunătăţirea vieţii
duhovniceşti, prin post şi rugăciune, în vederea eliberării de orice afecţiuni
pătimaşe. Maica Domnului este cel mai de preţ model al femeii creştine.

Fecioara Maria este Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita,

stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara. Adică e
mai slăvită decât toți Sfinții Îngeri și întâia între sfinți, plină de har și
binecuvântată între femei (Lc. 1, 28), aleasă să-L nască pe Fiul lui
Dumnezeu și mărită pentru că a încuviințat cu smerenie și credință lucrarea
Sfântului Duh. Maica Domnului este model pentru noi toți și în mod special
pentru orice femeie.

Răspunsul adresat de Fecioara Maria Arhanghelului Gavriil: „Fie mie după

cuvântul tău!” (Lc. 1, 38), dat la chemarea lui Dumnezeu, a făcut posibilă
Întruparea lui Hristos şi îndumnezeirea omului prin har. Astfel, Preacurata
Maria și-a unit sufletul cu Dumnezeu prin iubire. Sfânta Fecioară nu a rămas
însă la această desăvârşire individuală ci, din milă faţă de umanitatea căzută
în păcat, s-a făcut mijlocitoarea oamenilor înaintea lui Dumnezeu.
Maica Domnului este model pentru orice femeie fiindcă, înștiințată fiind că va
suferi și o sabie îi va străbunge sufletul (Lc. 2, 35), și-a asumat cu
bucurie responsabilitatea de mamă. Pentru că și-a iubit Fiul mai mult decât
propria ei viață. I-a urmat pretutindeni, smerită, fără să iasă în evidență în
vreun fel. Nu L-a părăsit nicio clipă, nici pe Golgota, când Domnul Iisus a fost
răstignit și mulți s-au lepădat de El.

Pentru că Ea este începătoarea rugăciunii neîncetate, rugătoare pentru toți

și mijlocitoare înaintea Mântuitorului nostru. Se poate spune că Fecioara
Maria este prima ascetă a rugăciunii isihaste, care lucrând înlăuntrul Ei i-a
curăţit întreaga ființă, ajungând la o asemenea sfinţenie şi un asemenea har,
încât i-a întrecut în curăţie pe îngeri.

Maica Domnului este cea care, adusă fiind la Templu, a trăit în necurmată
rugăciune de la vârsta de trei ani. Fecioara-Mamă devine astfel modelul
rugăciunii şi al vieţii isihaste, întrucât avea rugăciunea în inimă, în minte, în
toată fiinţa ei. Întreaga sa viaţă a fost o rugăciune continuă, o pomenire
neîncetată a lui Dumnezeu. În felul acesta, Sfânta Fecioară a ajuns „la cea
mai înaltă şi curată treaptă a trăirii duhovniceşti, aşa încât s-a numit
Preasfânta Maică a Cuvântului lui Dumnezeu, Izvorul Rugăciunii”. De aceea,
intrarea în Sfânta Sfintelor şi smerita ascultare a Fecioarei Maria este
descrisă ca o înainte-prăznuire sau anticipare a Bunei Vestiri, pentru că
păşind Preacurata în sălaşul în care nu se putea intra, înalte „suişuri în inima
sa a pus” (Ps. 83, 6), şi ajungând până la ceruri, L-a atras pe Dumnezeu
către noi.