Întrebări Curs 1

1. Ce distinge curba rectilinie de cea non-rectilinie în materia corelaţiei dintre mărimile economice ?
2. Cum ajunge o curbă (funcţie), pe graficul rectangular Oxy să reflecte gradul maxim de corelaţie între
variabilele economice (exogenă şi, respectiv, endogenă) ? Exemplu: când este oferta, sau cererea,
corelată cel mai strâns cu nivelul preţului ?
Raspunsuri Intrebari Curs 1
1. La curba rectilinie corelaţia endogenă-exogenă este constantă, caracterisitică
respinsă de toate curbele non-rectilinii; intersecția cu axele obligatorie.
2. Dreapta cu grad maxim de corelaţie este înclinată la 45% (jumătatea
unghiului drept; panta poate fi totuşi crescătoare sau descrescătoare,
neafectând astfel corelaţia). Este şi cazul curbelor cererii (descrescătoare) şi
ofertei (crescătoare).
Întrebări Curs 2(1)
1. Explicaţi de ce atât ţările cu standard de viaţă ridicat cât şi cele cu standard de viaţă scăzut se
confruntă cu problema rarităţii.
2. De ce banii nu sunt consideraţi capital în economie?
3. Când se doreşte ilustrarea grafică a unei relaţii inverse între variabile, dreapta/curba rezultată este:
a. Orizontală; b. Verticală; c. Crescătoare; d. Descrescătoare.
Raspunsuri Intrebari Curs 2(1)
1.Raritatea este un concept central în economie. Raritatea înseamnă insuficiența resurselor pentru a
produce îndeajuns, pentru a îndeplini nevoile subiective, nelimitate. În mod alternativ, raritatea implică
faptul că nu toate dintre scopurile societății pot fi atinse în același timp, astfel încât trebuie să se facă
compromisuri sau schimburi între bunuri.
Indiferent de natura, resursele economice trebuie interpretate, pe termen scurt, ca relativ rare, adică
insuficiente în raport cu nevoile umane. Sunt rare suprafeţele funciare, datorită extinderii oceanului
Planetar, a suprafeţelor ocupate de pustiuri, munţi şi gheţari. Sunt relativ rare echipamentele de
producţie, mai ales în ţările subdezvoltate. Sunt relativ rare resursele umane de anumite calificări
şi profesii. Deşi posibilităţile cunoaşterii sunt nelimitate, stocul existent de cunoştinţe nu permite
soluţionarea totalităţii problemelor cu care se confruntă omenirea. Ca urmare, raritatea relativă a
resurselor economice pe termen scurt este considerate lege economică generală pentru toate ţările, fiee
ele sărace sau bogate. Prin aceasta ea se deosebeşte de “Penurie” ( deficit), care este o stare
conjuncturală şi limitată în spaţiu.
În acest sens, atât țările cu standard de viață ridicat cât și cele cu standard de viață scăzut se confruntă cu
problema rarității, deoarece nevoile sunt nelimitate, iar resursele sunt limitate, indiferent de standardul de
viață al fiecarei țări.

2. Capitalul este format din totalitatea bunurilor ce nu satisfac în mod direct nevoile umane (mașini,
fabrici, utilaje, echipamente folosite pentru producția altor bunuri). Capitalul reprezinta „ansamblul
bunurilor monetare și de altă natură, deținute de o întreprindere, în vederea obținerii unui venit”. Banii
nu sunt considerati parte din capital deoarece acestia reprezinta doar pretul de piata al acestuia ( al
capitalului ) , ca de exemplu o tara care detine multe zacaminte de metale pretioase nu este si o tara
bogata . Bogate sunt acele țări care își dezvoltă producția autohtonă și care își pot procura prin export
metalele prețioase printro balanță comercială favorabilă .
3. d-descrescatoare-deoarece rel invers proportionalitate, cand pretul scade cererea creste sau invers
Întrebări Curs 2(2)
1. Dacă o creştere a preţului biletului de metrou reduce venitul total al Metrorex atunci cererea (faţă de
preţ) este:
a. Elastică; b. Inelastică; c. Elastic-unitară-variaţia preţului echivalentă cu variaţia cantităţii cerute
d. Perfect elastică.
2. Să presupunem că săptămâna aceasta ai fost la 2 filme. Utilitatea totală câştigată este de 100 de
unităţi. La cel de-al 3lea film văzut utilitatea totală devine 110. Care este utilitatea marginală a celui de-
al 3-lea film vizionat? Ce se va întâmpla cu utilitatea totală şi marginală pentru un al 4-lea film în aceeaşi
săptămână?
Raspunsuri Intrebari Curs 2(2)
1. c. Elastic-unitară-variaţia preţului echivalentă cu variaţia cantităţii cerute
2. După cele 2 filme, utilitatea totală (Ut) = 100 de unități. La cel de-al 3 lea film Ut=110 unități. Utilitatea
marginală (Umg) a celui de-al 3-lea film va fi de 10 unități deoarece aceasta reprezintă prețuirea ultimei
cantități consumate dintr-un bun, bunul fiind filmul. Pentru al 4-lea film, utilitatea totală va crește, dar
cu unități mai mici față de celelalte 3 filme, iar utilitatea marginală (Umg) va exista chiar dacă unitățile
vor apărea scăzute.
Întrebări Curs 3(1)
Considerăm piaţa specifică a muncii(forţei de muncă/L), ca în figura alăturată, unde (w) este nivelul
salariului mediu de angajare, iar DL şi respectiv SL sunt cererea şi oferta specifică.
a) Să se precizeze identităţile (agenţii economici) ofertantului şi respectiv consumatorului pe această
piaţă
b) Să se explice semnificaţia echilibrului specific (E
c) Să se explice, tot în termenii concreţi ai pieţei muncii, semnificaţia fiecărui dezechilibru individual (I –
IV).
d) Să se identifice pe grafic zona şomajului.
Raspunsuri intrebari curs 3(1)
a) Ofertantul S și L ; Consumatorul D și W
b) Cererea și oferta sunt egale; câte locuri de muncă sunt, atâția angajați există
c) 1. Există un dezechilibru, deoarece există situația supra-preț, în care W este prea mare și apare un
surplus L
2. Există un dezechilibru, deoarece există situația supra-cantitate, în care L crește, crescând și W
3. Există un dezechilibru, deoarece există situația sub-preț, în care la un salariu mai mic decât cel de
echilibru, cantitatea bunului oferit este mai mica decât cantitatea de echilibru
4. Există un dezechilibru, deoarece există situația sub-cantitate, în care canitatea de muncă scade, iar
salariile cresc, foarte putine pers primesc foarte multi bani, in loc sa fie mai multe pers care sa
primească salariul de echilibru.
d) supra preț 1.
Întrebări Curs 3(2)
1. Care este prețul consumului viitor în termeni de consum prezent?
2. Cum poate alegerea consumului din prezent să determine mărimea consumului viitor?
3. Cum investesc studenții timp și bani pentru a obține capital uman?
Raspunsuri curs 3(2)
1.Factorul de discount al consumului viitor în prezent se numeste rata preferinței temporale. În mod
frecvent se pornește prin simplificare, de la o rata constantă a preferinței temporale, chiar și în cazul
modificărilor venitului. Daca in present a un consum redus, atunci pretul consumului viitor va fi mai
mare , in termen de timp liber si consum financiar, iar daca ai un consum mai mare este invers. Prețul
unui consum viitor mai mare este reprezentat de timpul liber mai redus în prezent.
2. Punctul A
– alegerea unui consum redus și a unei educații mai bune în prezent, cu un consum viitor mai mare.
Punctul B
– alegerea unui consum mai mare în prezent și mai puțină educație, cu un nivel mai scăzut al consumului
viitor.
In momentul prezent consumatorii au de făcut următoarea alegere: să consume mai mult şi, ca urmare,
să facă economii mai mici ceea ce va determina reducerea consumului viitor sau să consume mai mult şi,
ca urmare, să facă economii mai mari ceea ce va determina creşterea consumului viitor. Consumatorii
pot folosi mai mult decât ceea ce le permite venitul curent dacă aplează la credite, adică în prezent nu
fac economii ci se împrumută. Consumatorii fac economii dacă ritmul de creştere a consumului este mai
mare decât ritmul de creştere al veniturilor reale, adică fac economii pentru a-şi susţine consumul viitor.
3. Dacă plecăm de la definiția capitalului uman, cum obțin studenții cunoștințe, obiceiuri, calități sociale
și personale, incluzând creativitatea și capacitatea de a munci. Studenții obțin capital uman prin
investirea în educația lor, deoarece educația reprezintă capital uman, de la plătirea pentru cărți la
înscrierea într-o școală profesională, postliceală, facultate. În economiile de astăzi, investiţiile în educaţie
şi în formarea angajaţilor sunt cel puţin tot atât de importante ca şi investiţiile în patrimoniu. Trăim din
ce în ce mai mult într-o economie bazată pe informaţie, în care tehnologia şi metodele de producţie se
modifică rapid şi în mod constant. „Capitalul intangibil” şi cunoştinţele produc cea mai mare valoare
adăugată şi doar un „clic” pe calculator ar putea însemna tot atât de mult ca şi un bun fizic. Formarea
capitalului uman trebuie abordată cel puţin la fel de bine cum este tratată formarea capitalului fizic, iar
reforma în educaţie ar trebui să se străduiască să o trateze pe cea dintâi în mod evident.
Studenții fac un compromis între timp liber și consum în prezent pentru un venit și un consum mai mare
în viitor. Învățatul mai mult la școală și renunțarea la timpul liber pot rezulta în note și competențe mai
bune, care vor conduce la salarii mai mari în viitor. Viitorul este rezultatul alegerilor făcute în prezent, iar
pentru a obține lucruri mărețe, studenții vor investi timp și bani în educația lor, își vor aloca toate
resursele pentru a căpăta un capital intellectual cât mai mare.
Întrebări Curs 4
1.Sistemul educațional din România este unul care răspunde provocării celor 5 E? Argumentați pentru
fiecare E în parte.
2.Ce piețe include cea educațională?
3.Se justifică intervenția statului pe piața educațională? Argumentați
Raspunsuri Intrebari Curs 4
1. Eficiență – descrie cât de bine își poate folosi sistemul educațional resursele ex. Furnizarea de
manuale
Eficacitate - Accesul la educație este gratuit pănâ la finalizarea studiilor preuniversitare,
Caracter potrivit - satisfacerea nevoilor elevilor
Calitate – ocuparea posturilor de către cadre didactice competente
Economicitate - cumpărarea şi furnizarea serviciilor la cel mai mic cost posibil în concordanţă cu
obiectivele precizate ex. Achiziționarea produselor de pe SEAP
Echitate – Sub acest aspect, sistemul educațional nu privează nicun membru al societății de accesul la
educație.
Etică – accesul la educație este un drept, astfel se justifică de ce statul deține un element de putere,
pentru asigurarea educației tuturor cetățenilor
2. Piata Educationala este inclusa de: Piața de consum, Piața de echipamente electronice, Piața
produselor școlare( papetărie), Piața mobilieră (bănci, scaune), Piața furnizorilor de educație, Piața de
carte
Piata educaționala formeaza cadre pentru piata muncii care, la rândul sau, este dependentă de cererea
pe piata bunurilor si serviciilor.
3. Intervenția statului pe piața educațională este justificată, deoarece dreptul la educație este un drept
fundamental al omului, în acest sens statul asigură educație gratuită cetățenilor până la terminarea
studiilor preuniversitare, ciclul de învățământ fiind obligatoriu. Statul intervine în sistemul educațional
pentru a ajuta comunitatea să aibă acces la învățământ, implicit a creea un viitor pentru cetățeni, aceștia
urmând să aibă o meserie, care ajută la menținerea societății.
Întrebări Curs 5
1.Cum argumentați faptul că educația este sistem economic adaptiv complex?
2.Identificați externalitățile pozitive de produse de Erasmus+.
3.Vrei să fii Erasmus? Argumentați.
Raspunsuri Intrebari Curs 5
1.Educaţia reprezintă una dintre instituţiile sociale definitorii ale fiinţei umane socializate, împreună cu
familia, guvernanţa, economia, sănătatea şi religia formând hexagonul creaţiei societale care defineşte şi
delimitează omul. Dacă educaţia şi-a propus ca scop să-l înveţe pe om să vieţuiască în cadrul
spiritualităţii sale trupeşti, fundată pe raţiune, economia, ca activitate de muncă, de producţie şi
distribuire a bunurilor destinate consumului psiho-biologic, şi-a propus ca scop să-i asigure omului
supravieţuirea. Educatia este un sistem economic adaptiv complex deoarece sistemele educaţionale
implică asigurarea transparenţei cheltuielilor, problematica economiei educaţiei trebuind să fie
valorificată, cel puţin în scopul adaptării sistemelor educaţionale la cerinţele pieţei muncii. Sistemul
educaţional mobilizează resurse materiale şi umane considerabile şi prin aceasta, resurse financiare.
Aceste resurse sunt oferite în majoritatea cazurilor instituţiilor de învăţământ de către autorităţile
publice, dar şi de către familii, comunităţi, firme şi agenţii de cooperare. Un sistem adaptiv complex ,
este un sistem complex care include unitati orientate catre un scop, mai exact unitati care nu sunt
reactive si care orienteaza cel putin unele dintre directiile lor catre atingerea scopurilor finale. Educatia
reprezinta un sistem adaptiv complex deoarece scolile sunt unitati orientate catre un scop precis si
anume formarea elevilor pentru ca materiile studiate ii ajuta pe elevi in cee ace presupune formarea
bazei informationale necesare viitoarelor cariere, ca de exemplu, Informatica pentru viitorii IT-isti .
Educatia este un sistem economic adaptiv complex deoarece aceasta este usor adaptabila in urma unor
factori variabili avand mecanisme care se dezvolta in functie de experientele anterioare. Educatia este
un sistem complex deoarece modelele mentale se pot schimba; drept urmare, învăţarea, adaptarea şi
co-evoluţia sunt posibile în aceste sisteme, sistemul poate învăţa noi comportamente sistemul poate
învăţa noi comportamente (ex. In contextul pandemiei, educatia s-a mutat in mediul online) si sistemul
este neliniar; adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem.
2. Externalitățile pozitive produse de Erasmus+ ajută la modelarea studenților și la viitorul lor, de
exemplu, ai o șansă în plus de a găsi un loc de muncă sau a unei pasiuni. De asemenea poți învăța o
limbă străină, depinde de alegerea făcută sau îți poți îmbunătăți limba pe care o vorbești. Ai posibilitatea
de a învăța mai multe despre cetățenia europeană și lucrurile adiacente acesteia. Ai oportunitatea de a
cunoaste mai multe culture, mai multe feluri de oameni. Cu o mobilitate Erasmus care apare in CV cresc
si sansele de angajare.
Erasmus+ a însemnat o șansă în plus de a-și găsi un loc de muncă,
• învățarea unei limbi străine,
• o mai bună înțelegere a noțiunii de cetățenie europeană,
• găsirea unei noi pasiuni sau implicarea în activități de voluntariat.
3. Da, Vreau sa Fiu Erasmus!! Vreau sa traiesc experienta studiilor in străinătate. Din cate am citit si m-
am informat, Erasmus este cea mai tare bursa pentru studentii. Erasmus este o mare familie europeană
de tineri îndrăzneţi cărora nu le este frică de necunoscut şi nici să pornească într-o călătorie din care au
numai de câştigat.